Driving-Offense Conviction Stands as Cassation Appeal Inadmissible for Re-Evaluating Facts and Sentence

Şedinţa publică din data de 17 iunie 2025

Deliberând asupra admisibilităţii în principiu a cererii de recurs în casaţie formulată de inculpatul A., în baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 3545 din 17.10.2024 pronunţată în dosarul nr. x/2024 al Judecătoriei Baia Mare, s-au hotărât următoarele:

În temeiul art. 396 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., cu aplicarea art. 43 alin. (5) C. pen., art. 5 alin. (1) C. pen., a fost condamnat inculpatul A., pentru săvârşirea, la 09.07.2020, a infracţiunii de conducerea unui vehicul fără permis de conducere, prev. de art. 335 alin. (1) C. pen., la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare.

În temeiul art. 396 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., cu aplicarea art. 43 alin. (5) C. pen., art. 5 alin. (1) C. pen., a fost condamnat inculpatul A. pentru săvârşirea, la 25.10.2020, a infracţiunii de conducerea unui vehicul fără permis de conducere, prev. de art. 335 alin. (1) C. pen., la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare.

În baza art. 396 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., cu aplicarea art. 43 alin. (5) C. pen., art. 5 alin. (1) C. pen., a fost condamnat inculpatul A. pentru săvârşirea, la 05.03.2021, a infracţiunii de conducerea unui vehicul fără permis de conducere, prev. de art. 335 alin. (1) C. pen., la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare.

În temeiul art. 396 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., cu aplicarea art. 43 alin. (5) C. pen., art. 5 alin. (1) C. pen., a fost condamnat inculpatul A. pentru săvârşirea, la 05.03.2021, a infracţiunii de punerea în circulaţie sau conducerea unui vehicul neînmatriculat, prev. de art. 334 alin. (2) C. pen., la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare.

Conform art. 396 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., cu aplicarea art. 43 alin. (5) C. pen., art. 5 alin. (1) C. pen., a fost condamnat inculpatul A. pentru săvârşirea, la 05.03.2021, a infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, prev. de art. 336 alin. (1) C. pen., la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare.

În temeiul art. 38 alin. (1) C. pen., s-a constatat că faptele deduse judecăţii în prezenta pricină sunt concurente cu:

- infracţiunea de furt calificat prev. de art. 228 alin. (1), (22)9 alin. (3) lit. h) C. pen. cu aplicarea dispoziţiilor art. 77 lit. a) C. pen., art. 41 alin. (1) şi art. 43 alin. (5) C. pen., pentru care, prin sentinţa penală nr. 2553/12.08.2022 a Judecătoriei Baia Mare, definitivă prin neapelare la data de 13.09.2022 a fost condamnat la o pedeapsă de 6 ani şi 2 luni închisoare (faptă săvârşită în perioada 01.04.2022-13.04.2022);

- infracţiunea de furt calificat, faptă prevăzută de art. 228 alin. (1) - art. 229 alin. (1) lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen., pentru care, prin sentinţa penală nr. 3746/27.11.2022 a Judecătoriei Baia Mare, definitivă prin neapelare la data de 06.12.2022 a fost condamnat la o pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare (faptă săvârşită în perioada 14.10.2021- 15.10.2021);

- infracţiunea de furt calificat, faptă prevăzută de art. 228 alin. (1) - art. 229 alin. (1) lit. b) şi alin. (3) lit. h) C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen., pentru care, prin sentinţa penală nr. 3746/27.11.2022 a Judecătoriei Baia Mare, definitivă prin neapelare la data de 06.12.2022 a fost condamnat la o pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare, pedeapsa complementară prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., pe o perioadă de 3 ani şi pedeapsa accesorie având acelaşi conţinut (faptă săvârşită în data de 20.11.2021);

- infracţiunea de conducerea unui vehicul fără permis de conducere, faptă prevăzută de art. 335 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen. şi art. 43 alin. (5) C. pen., pentru care, prin sentinţa penală nr. 397/29.01.2024 a Judecătoriei Baia Mare, definitivă prin neapelare la 27.02.2024, a fost condamnat la o pedeapsă de 1 an şi 3 luni închisoare (faptă săvârşită în data de 12.05.2022).

S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 8 ani şi 3 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 397/29.01.2024 a Judecătoriei Baia Mare, definitivă prin neapelare la 27.02.2024 şi s-au repus în individualitatea lor pedepsele componente de:

- 6 ani şi 2 luni închisoare aplicată pentru infracţiunea de furt calificat prev. de art. 228 alin. (1), art. 229 alin. (3) lit. h) C. pen. cu aplicarea dispoziţiilor art. 77 lit. a) C. pen., ale art. 41 alin. (1) şi ale art. 43 alin. (5) C. pen., prin sentinţa penală nr. 2553/12.08.2022 a Judecătoriei Baia Mare;

- 3 ani şi 6 luni închisoare aplicată pentru infracţiunea de furt calificat, faptă prevăzută de art. 228 alin. (1), art. 229 alin. (1) lit. b) şi alin. (3) lit. h) C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen., prin sentinţa penală nr. 3746/27.11.2022 a Judecătoriei Baia Mare;

- 1 an şi 6 luni închisoare aplicată pentru infracţiunea de furt calificat, faptă prevăzută de art. 228 alin. (1), art. 229 alin. (1) lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen., prin sentinţa penală nr. 3746/27.11.2022 a Judecătoriei Baia Mare.

- 1 an şi 3 luni închisoare aplicată pentru infracţiunea de conducerea unui vehicul fără permis de conducere, faptă prevăzută de art. 335 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen. şi art. 43 alin. (5) C. pen., prin sentinţa penală nr. 397/29.01.2024 a Judecătoriei Baia Mare, definitivă prin neapelare la 27.02.2024.

În temeiul art. 40 alin. (2) C. pen., art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., s-a aplicat pedeapsa cea mai grea de 6 ani şi 2 luni închisoare, la care s-a adăugat o treime din totalul celorlalte pedepse (de 1 an şi 6 luni închisoare, de 1 an şi 6 luni închisoare, de 1 an şi 6 luni închisoare, de 1 an şi 6 luni închisoare, de 1 an şi 6 luni închisoare aplicate prin prezenta sentinţă penală, de 3 ani şi 6 luni închisoare şi de 1 an şi 6 luni închisoare aplicate prin sentinţa penală nr. 3746/27.11.2022 a Judecătoriei Baia Mare, de 1 an şi 3 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 397/29.01.2024 a Judecătoriei Baia Mare), respectiv sporul de 4 ani şi 7 luni închisoare, inculpatul urmând a executa pedeapsa rezultantă de 10 ani şi 9 luni închisoare, în regim de detenţie.

Conform art. 45 alin. (1) C. pen., s-a aplicat, alături de pedeapsa principală rezultantă, pedeapsa complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice ale funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o perioadă de 3 ani, care se va executa conform art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen., respectiv, după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii.

În temeiul art. 45 alin. (5) rap. la art. 45 alin. (1) C. pen., s-a aplicat, alături de pedeapsa principală rezultantă, pedeapsa accesorie constând în interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) a) şi b) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice ale funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, care se va executa conform art. 65 alin. (3) C. pen., respectiv din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau considerată ca executată.

În baza art. 40 alin. (3) C. pen., s-a dedus din durata pedepsei aplicate pentru infracţiunile concurente perioada executată din data de 14.09.2022 la zi.

S-a anulat mandatul de executare a pedepsei nr. 421/27.02.2024 emis de Judecătoria Baia Mare şi s-a dispus emiterea unui nou mandat la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

În temeiul art. 274 alin. (1) C. proc. pen., inculpatul a fost obligat la plata către stat a sumei de 1900 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare, din care 1000 RON în faza de urmărire penală.

În temeiul art. 274 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., onorariul apărătorului din oficiu, în cuantum de 942 de RON, a rămas în sarcina statului şi s-a avansat din fondurile Ministerului Justiţiei.

Pentru a pronunţa această hotărâre, în urma analizării probatoriului administrat în cauză, inclusiv prin raportare la apărările formulate de inculpat, instanţa de fond a reţinut, în esenţă, că fapta inculpatului A. care, la data de 09.07.2020, în jurul orei 00:03, a condus autoturismul pe drumurile publice, fără a poseda permis de conducere, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de conducerea unui vehicul fără permis de conducere, prev. de art. 335 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen. şi art. 5 alin. (1) C. pen.

De asemenea, a constatat că fapta inculpatului A. care, la data de 25.10.2020, în jurul orei 00:00, a condus autoturismul, fără a poseda permis de conducere, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de conducerea unui vehicul fără permis de conducere, prev. de art. 335 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen. şi art. 5 alin. (1) C. pen.

Totodată, a reţinut că fapta inculpatului A. care, la data de 05.03.2021, în jurul orei 04:26, a condus autoturismul, fără a poseda permis de conducere, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de conducerea unui vehicul fără permis de conducere, prev. de art. 335 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen. şi art. 5 alin. (1) C. pen.

Deopotrivă, judecătorul fondului a reţinut că fapta inculpatului A. care, la data de 05.03.2021, în jurul orei 04:26, a condus autoturismul, având aplicate plăcuţele cu numărul fals de înmatriculare, pe strada x din municipiul Baia Mare, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de punere în circulaţie sau conducere a unui vehicul neînmatriculat, prev. de art. 334 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen., art. 5 alin. (1) C. pen.

Instanţa de fond a mai constatat că fapta inculpatului A. care, la data de 05.03.2021, în jurul orei 04:26, a condus autoturismul, având în sânge o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80g/l alcool pur în sânge, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, faptă prev. de art. 336 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen., art. 5 alin. (1) C. pen.

Infracţiunile au fost comise de inculpatul A. prin acţiuni distincte, în baza unor rezoluţii distincte, survenite de fiecare dată pe moment, înainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele, astfel că judecătorul fondului a apreciat că sunt incidente dispoziţiile art. 38 alin. (1) C. pen. privind concursul real de infracţiuni.

De asemenea, acţiunea unică de conducere din data de 05.03.2021, printr-un cumul de circumstanţe, respectiv că autoturismul a avut aplicate numere false, că inculpatul nu deţinea permis de conducere şi că acesta se afla şi sub influenţa băuturilor alcoolice, a condus la reţinerea dispoziţiilor prevăzute de art. 38 alin. (2) C. pen. privind concursul ideal de infracţiuni cu privire la cele 3 infracţiuni săvârşite în data de 05.03.2021.

În ceea ce priveşte individualizarea pedepselor, cu privire la împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii de conducerea unui vehicul fără permis de conducere din data de 09.07.2020, judecătorul fondului a reţinut că inculpatul a condus pe un drum public important din Baia Mare (bulevardul x I), în timp ce se afla cu mai mulţi pasageri în autoturism, supunându-i şi pe aceştia pericolelor nerespectării normelor traficului rutier şi nu a oprit la primul semnal al poliţiei, fiind prins în momentul în care i s-a oprit motorul întrucât nu a mai avut motorină. De asemenea, cu privire la infracţiunea de conducerea unui vehicul fără permis de conducere din data de 25.10.2020, instanţa de fond a constatat că inculpatul a condus pe un drum naţional, respectiv DN1C, având în maşină mai mulţi pasageri pe care i-a supus riscurilor conducerii fără permis pe drumurile publice, iar în ceea ce priveşte cele trei fapte din 05.03.2021, acestea au reprezentat un nivel de gravitate ridicată, având în vedere că întunericul a favorizat săvârşirea faptelor, permiţând, totodată, inculpatului să se ascundă în momentele imediat următoare producerii accidentului rutier, ceea ce a condus şi la îngreunarea descoperii identităţii sale.

Instanţa de fond a mai reţinut că inculpatul a fost condamnat în trecut pentru comiterea de infracţiuni la regimul circulaţiei pe drumuri publice, precum şi pentru săvârşirea unor infracţiuni contra patrimoniului, din analiza fişei de cazier judiciar, reieşind că infracţiunile din prezenta cauză au fost săvârşite de inculpat în stare de recidivă postexecutorie, ceea ce atrage o agravare a răspunderii penale, conform dispoziţiilor art. 43 alin. (5) C. pen., în sensul majorării limitelor speciale prevăzute de lege cu jumătate.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel, în termen legal, inculpatul A., solicitând, în principal, achitarea pentru infracţiunile din 05.03.2021, întrucât din probele administrate nu rezultă că a condus autoturismul la acea dată, iar în subsidiar, reindividualizarea pedepsei aplicate în sensul reducerii acesteia.

Prin decizia penală nr. 397/A/2025 din 13 martie 2025 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, în baza art. 421 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. a fost respins ca nefondat apelul declarat de către inculpatul A. împotriva sentinţei penale nr. 3545/17.10.2024, pronunţată de Judecătoria Baia Mare.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 500 de RON, reprezentând cheltuielile judiciare din apel.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 998 de RON s-a avansat din FMJ.

În acest sens, efectuând propria evaluarea a probatoriului, Curtea a constatat că instanţa de fond a stabilit o stare de fapt corespunzătoare adevărului judiciar, căreia i-a conferit o corectă încadare juridică.

Examinând susţinerile apelantului inculpat cu privire la faptele petrecute la data de 05.03.2021, Curtea a constatat că, din probele administrate în cauză (declaraţiile martorilor B. şi C., procesul-verbal de constatare a infracţiunii flagrante, procesul-verbal de vizionare a înregistrărilor video, buletinul de analiză toxicologică nr. x emis de Serviciul Judeţean de Medicină Legală Maramureş) rezultă că la data de 05.03.2021, în jurul orei 04:26, inculpatul A. ar fi condus autoturismul, având aplicate plăcuţele cu numărul fals de înmatriculare, pe strada din municipiul Baia Mare, fără să deţină permis de conducere pentru nicio categorie de vehicule şi având în sânge o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge. Numărul de înmatriculare care era montat în data de 05.03.2021 pe autoturism, figurează ca fiind atribuit unui alt autoturism.

De asemenea, instanţa de apel a constatat că inculpatul şi-a modificat în mod repetat declaraţiile cu privire la cele trei fapte din data de 05.03.2021, indicând succesiv diferite persoane ca fiind conducătorul autovehiculului (iniţial D., apoi E. - 15 noiembrie 2023, fie şi-a exercitat dreptul la tăcere), ceea ce relevă nesinceritatea sa şi înlătură credibilitatea apărărilor sale. Mai mult, aceste susţineri nu au fost susţinute de nicio probă, iar ansamblul probator administrat în cauză confirmă, dincolo de orice îndoială rezonabilă, săvârşirea faptelor de către inculpat. Curtea a reţinut inconsecvenţele inculpatului cu privire la identitatea persoanei care ar fi condus autovehiculul cu care a plecat şi apoi ar fi revenit la petrecerea din 4/5 martie 2021, deşi este o împrejurare pe care inculpatul o cunoştea, iar din probele administrate rezultă că inculpatul a fost cel care a condus autovehiculul.

Cu privire la individualizarea pedepselor, Curtea a constatat că instanţa de fond a analizat criteriile legale relevante, respectiv împrejurările şi modul de săvârşire a infracţiunilor: inculpatul a circulat fie prin municipiul Baia Mare, fie prin localitatea Lăpuşel, învecinată cu Baia Mare, judeţul Maramureş fără a avea permis de conducere şi, de fiecare dată, cu pasageri în autoturism; inculpatul are vârsta de 34 de ani şi este recidivist, iar numărul faptelor săvâşite, deşi a fost prins în flagrant, relevă o indiferenţă manifestă faţă de consecinţele faptelor sale.

Evaluând, aşadar, starea de fapt, perseverenţa infracţională şi persoana inculpatului, Curtea a constatat că în mod judicios a stabilit instanţa de fond că scopul preventiv şi educativ poate fi atins prin condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii. Având în vedere limitele de pedeapsă, ulterior aplicării dispoziţiilor privind recidiva postexecutorie, Curtea a reţinut că prima instanţă a aplicat inculpatului pedepsele orientate spre minimul special pentru cele trei infracţiuni săvârşite la data de 05.03.2021, astfel încât acestea nu mai pot fi reduse în maniera solicitată de inculpat prin motivele de apel.

Hotărârea din apel a fost comunicată la 18 martie 2025 Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj şi inculpatului A..

Termenul de declarare a recursului în casaţie s-a împlinit la data de 22 aprilie 2025 pentru inculpatul A..

Împotriva hotărârii instanţei de apel, la data de 26 martie 2025 (data ştampilei de pe plic), a declarat recurs în casaţie inculpatul A. (personal), fără a invoca vreunul dintre motivele de casare reglementate de art. 438 alin. (1) C. proc. pen. În esenţă, recurentul a susţinut că sporul de 4 ani şi 7 luni este prea mare, având în vedere că pentru infracţiunea de punere în circulaţie sau conducerea unui autovehicul neînmatriculat din data de 05 martie 2021 (aceeaşi faptă, din acceaşi dată, săvârşită cu acelaşi autoturism) a fost condamnat de două ori la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare, precum şi că pedeapsa de 10 ani şi 9 luni închisoare este prea aspră.

Cererea de recurs în casaţie a fost comunicată Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj la 28 aprilie 2025.

Termenul de 10 zile prevăzut de art. 439 alin. (2) C. proc. pen. în care se puteau depune concluzii scrise a expirat la data de 09 mai 2025, fără ca la dosar să fie depuse concluzii scrise.

Dosarul a fost înaintat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la data de 12 mai 2025. La înaintarea dosarului în calea de atac procedura de comunicare a cererii de recurs în casaţie era îndeplinită.

La data de 16 iunie 2025 a fost depus la dosar raportul întocmit de magistratul-asistent desemnat, potrivit căruia cererea de recurs în casaţie formulată de inculpatul A. apare ca inadmisibilă în principiu întrucât nu îndeplineşte toate condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 440 alin. (2) C. proc. pen. (nefiind respectată cerinţa de la art. 437 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.).

Înalta Curte, analizând cererea de recurs în casaţie formulată de inculpatul A., constată că aceasta este inadmisibilă în principiu pentru următoarele considerente:

Astfel, în conformitate cu dispoziţiile art. 440 alin. (2) C. proc. pen., în cazul în care, cu ocazia examinării admisibilităţii în principiu, se constată că cererea nu este făcută în termenul prevăzut de lege sau că nu s-au respectat dispoziţiile art. 434 (ce stabilesc hotărârile supuse acestei căi extraordinare de atac), art. 436 alin. (1) şi (6) C. proc. pen. (privind persoanele îndreptăţite a promova recursul în casaţie), art. 437 (referitor la conţinutul cererii) şi art. 438 C. proc. pen. (ce reglementează cazurile în care se poate face recurs în casaţie), instanţa respinge, prin încheiere definitivă, cererea de recurs în casaţie.

Reglementând conţinutul cererii de recurs în casaţie, art. 437 alin. (1) C. proc. pen. stabileşte că aceasta trebuie să cuprindă numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa părţii ori, după caz, numele şi prenumele procurorului care exercită calea extraordinară de atac şi organul judiciar din care acesta face parte (lit. a), indicarea hotărârii care se atacă (lit. b), indicarea cazurilor de casare pe care se întemeiază cererea şi motivarea acestora (lit. c), precum şi semnătura persoanei care a promovat recursul în casaţie (lit. d).

Rezultă, aşadar, din cuprinsul textului de lege menţionat că cererea de recurs în casaţie se caracterizează printr-un anumit formalism, fără a cărui respectare aceasta nu poate produce efectul învestirii instanţei cu soluţionarea pe fond a căii extraordinare de atac. Astfel, din conţinutul cererii trebuie să rezulte persoana care promovează recursul în casaţie, pentru a se putea verifica dacă aceasta se numără printre titularii căii extraordinare de atac, domiciliul sau reşedinţa părţii, întrucât judecarea cauzei, ulterior admiterii în principiu, se face cu citarea părţilor (conform art. 445 C. proc. pen.), hotărârea ce se atacă, precum şi voinţa de a recura respectiva hotărâre şi limitele acestei voinţe, respectiv motivele în fapt şi în drept ce au determinat exercitarea căii de atac, dat fiind faptul că numai între aceste limite operează controlul instanţei de recurs.

Aşa cum se prevede în art. 440 alin. (2) C. proc. pen., indicarea în cerere a tuturor elementelor de conţinut la care se referă expres art. 437 alin. (1) C. proc. pen. constituie o condiţie de admisibilitate a recursului în casaţie, a cărei neîndeplinire atrage în mod obligatoriu respingerea ca inadmisibilă a căii extraordinare de atac.

Examinând cererea de recurs în casaţie formulată de inculpatul A. sub aspectul îndeplinirii condiţiilor de admisibilitate, Înalta Curte constată că aceasta respectă cerinţa prevăzută de art. 434 C. proc. pen., decizia penală nr. 397/A/2025 din 13 martie 2025 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, fiind susceptibilă de a fi atacată cu această cale extraordinară de atac.

Deopotrivă, se constată că recursul în casaţie a fost promovat, în termen legal, de către A., persoană care, faţă de calitatea de inculpat în cursul procesului în fond şi apel, se numără printre titularii acestei căi extraordinare de atac, enumeraţi în cuprinsul art. 436 alin. (1) C. proc. pen. Totodată, este îndeplinită şi condiţia prevăzută de art. 436 alin. (6) C. proc. pen., având în vedere că inculpatul A. a declarat apel în cauză, calea de atac fiind respinsă de Curtea de Apel Cluj.

Analizând, în continuare, cererea de recurs în casaţie din perspectiva respectării dispoziţiilor art. 437 alin. (1) C. proc. pen., Înalta Curte constată că aceasta întruneşte cerinţele de formă prevăzute de art. 437 alin. (1) lit. a), b) şi d) C. proc. pen., întrucât cuprinde numele, prenumele şi locul de deţinere al recurentului, este indicată hotărârea atacată şi are aplicată semnătura persoanei care a întocmit-o.

În ceea ce priveşte condiţia prevăzută de art. 437 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., se constată că nu a fost invocat niciunul dintre motivele de casare reglementate de art. 438 alin. (1) C. proc. pen., recurentul susţinând că sporul de 4 ani şi 7 luni este prea mare, având în vedere că pentru infracţiunea de punere în circulaţie sau conducerea unui autovehicul neînmatriculat din data de 05 martie 2021 (aceeaşi faptă, din acceaşi dată, săvârşită cu acelaşi autoturism) a fost condamnat de două ori la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare, precum şi că pedeapsa de 10 ani şi 9 luni închisoare este prea aspră.

Înalta Curte subliniază că recursul în casaţie nu presupune examinarea unei cauze sub toate aspectele, ci doar controlul legalităţii hotărârii atacate, respectiv al concordanţei acesteia cu regulile de drept aplicabile, însă exclusiv din perspectiva motivelor prevăzute de art. 438 alin. (1) C. proc. pen., având, aşadar, ca scop exclusiv sancţionarea deciziilor neconforme cu legea materială şi procesuală şi nicidecum judecarea propriu-zisă a procesului penal.

Aspectele invocate în concret de recurentul inculpat vizează, în realitate, schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care acesta a fost condamnat, din trei infracţiuni aflate în concurs formal, săvârşite la data de 05 martie 2021, într-o singură infracţiune, aspecte care nu pot fi subsumate vreunuia dintre cazurile expres reglementate de art. 438 alin. (1) C. proc. pen., instanţa de casare fiind obligată să analizeze cauza numai prin raportare la calificarea juridică stabilită în mod definitiv de către instanţa de apel. De altfel, contrar celor susţinute de recurent, acesta nu a fost condamnat de două ori pentru săvârşirea aceleiaşi infracţiuni, din hotărârea atacată rezultând, în mod clar, că a fost condamnat pentru săvârşirea, în concurs formal, a trei infracţiuni în data de 05 martie 2021, respectiv conducerea unui vehicul fără permis de conducere, prev. de art. 335 alin. (1) C. pen., punerea în circulaţie sau conducerea unui vehicul neînmatriculat, prev. de art. 334 alin. (2) C. pen. şi conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, prev. de art. 336 alin. (1) C. pen.

Pentru considerentele mai sus arătate, Înalta Curte constată că cererea de recurs în casaţie formulată de inculpatul A. nu îndeplineşte toate condiţiile prevăzute în mod cumulativ de dispoziţiile legale, fiind promovată cu încălcarea prevederilor art. 437 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., motiv pentru care, în baza art. 440 alin. (2) C. proc. pen., va respinge calea extraordinară de atac exercitată de acesta ca inadmisibilă.

Totodată, în baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., având în vedere culpa procesuală, va obliga recurentul inculpat la plata sumei de 200 RON fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

În baza art. 440 C. proc. pen., respinge, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casaţie formulată de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 397/A din 13 martie 2025, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, în dosarul nr. x/2024.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 17 iunie 2025.