Finality of execution appeals and lack of standing bar challenge to decision noting withdrawal of revision appeal
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice rejected as inadmissible the appeals filed by three individuals against a Court of Appeal decision that had taken act of the withdrawal of an appeal regarding the inadmissibility of a revision request, ordering each appellant to pay 200 RON in judicial expenses to the state while the costs for ex officio legal counsel (377 RON each) remained with the state. The underlying dispute involved a chain of procedural rulings in a criminal case, where the Court of Appeal had recorded the withdrawal of an appeal against a tribunal decision that had previously ruled a revision request inadmissible because the original judgment did not resolve the merits and one of the petitioners lacked procedural standing. The High Court held that the appealed Court of Appeal decision was final and not subject to any further appeal under Articles 597(7) and 4251(1) of the Code of Criminal Procedure, and that two of the three appellants lacked procedural standing to challenge a decision that only concerned the third appellant, thereby violating the principles of legality and procedural standing.
Legislator headnote
AI generatedart. 275 alin. (2) C. proc. pen, art. 459 alin. (3) C. proc. pen, art. 415 C. proc. pen, art. 364 alin. (4) C. proc. pen, art. 597 alin. (7) C. proc. pen, art. 4251 alin. (1) C. proc. pen; Finality of execution appeals and lack of standing bar challenge to decision noting withdrawal of revision appeal: The underlying dispute involved a chain of procedural rulings in a criminal case, where the Court of Appeal had recorded the withdrawal of an appeal against a tribunal decision that had previously ruled a revision request inadmissible because the original judgment did not resolve the merits and one of the petitioners lacked procedural standing. The High Court held that the appealed Court of Appeal decision was final and not subject to any further appeal under Articles 597(7) and 4251(1) of the Code of Criminal Procedure, and that two of the three appellants lacked procedural standing to challenge a decision that only concerned the third appellant, thereby violating the principles of legality and procedural standing.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedMain ground for rejecting the appeal as inadmissible because the decision was final and not subject to further appeal.
Basis for ordering the appellants to pay judicial expenses.
Basis for determining that the legal aid fees remain the responsibility of the state.
Full text
Şedinţa publică din data de 15 mai 2025
Deliberând asupra admisibilităţii căii de atac de faţă, în baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin decizia penală nr. 206 din 09 octombrie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2023, s-a luat act de retragerea de către contestatorul A. a contestaţiei formulate împotriva deciziei penale nr. 72 din data de 23.01.2024 pronunţate de Tribunalul Botoşani, în dosarul nr. x/2023.
În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., a fost obligat contestatorul să plătească statului suma de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut, în esenţă, că prin decizia penală nr. 72 din 23.01.2024 pronunţată de Tribunalul Botoşani, în dosarul nr. x/2023, s-a luat act de retragerea contestaţiei formulate de persoana condamnată A. împotriva sentinţei penale nr. 82 din 14.09.2023, pronunţată în dosarul nr. x/2023 al Judecătoriei Dorohoi.
Pentru a decide astfel, tribunalul a reţinut că, prin sentinţa penală nr. 82 din 14.09.2023, pronunţată în dosarul nr. x/2023 al Judecătoriei Dorohoi, s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul B. împotriva sentinţei penale nr. 182 din 22.06.2023 pronunţată în dosarul nr. x/2023 al Judecătoriei Dorohoi. S-a respins, de asemenea, ca inadmisibilă, cererea cu privire la condamnatul A..
Pentru a se pronunţa astfel, prima instanţă a reţinut că, prin cererea înregistrată la data de 12.07.2023 pe rolul Judecătoriei Dorohoi, sub nr. x/2023, revizuenţii B. şi A., au solicitat revizuirea sentinţei penale nr. 182 din 22.06.2023, pronunţată în dosarul nr. x/2023 al Judecătoriei Dorohoi.
S-a arătat că, prin sentinţa penală nr. 182 din 22.06.2023, pronunţată în dosarul nr. x/2023 al Judecătoriei Dorohoi, s-a luat act de retragerea contestaţiei la executare formulată de contestatorul C., în prezent deţinut în Penitenciarul Iaşi, împotriva sentinţei penale nr. 268 din 10.11.2022, pronunţată în dosarul nr. x/2022 al Judecătoriei Dorohoi.
Prin aceeaşi sentinţă, instanţa a respins, ca inadmisibilă, cererea cu privire la condamnaţii B., D., E., F. şi G., deţinuţi în Penitenciarul Botoşani.
Astfel, s-a reţinut că hotărârea pronunţată în dosarul nr. x/2023 nu a dat o rezolvare a fondului, astfel că cererea de revizuire este inadmisibilă, motiv pentru care, nu au mai fost analizate nici celelalte condiţii de admisibilitate prevăzute de art. 459 alin. (3) C. proc. pen.
Pe de altă parte, instanţa a constatat că sentinţa penală pronunţată în dosarul nr. x/2023 l-a vizat doar pe revizuentul B., astfel că persoana privată de liberate A. nu are calitatea necesară pentru a cere revizuirea sentinţei penale.
Împotriva acestei sentinţe au formulat cale de atac persoana condamnată A..
Persoana condamnată A., fiind prezent prin intermediul videoconferinţei din Penitenciarul Botoşani, a solicitat să se ia act de retragerea contestaţiei formulate.
Faţă de manifestarea de voinţă a persoanei condamnată A. şi văzând dispoziţiile art. 597 alin. (7) raportat la art. 4251 alin. (3) raportat la art. 415 C. proc. pen., tribunalul a luat act de retragerea contestaţiei.
Împotriva deciziei penale nr. 72 din data de 23.01.2024 pronunţate de Tribunalul Botoşani, în dosarul nr. x/2023 persoana condamnată A. a formulat contestaţie.
La termenul din data de 02.10.2024, a fost depusă la dosar declaraţia contestatorului, dată în faţa directorului Penitenciarului Botoşani, prin care a arătat că a formulat cererea din dosarul nr. x/2023, pe care însă nu o menţine, solicitând judecata în lipsă conform dispoziţiilor art. 364 alin. (4) C. proc. pen.
Faţă de manifestarea de voinţă a contestatorului, curtea a luat act de retragerea contestaţiei formulate de către acesta împotriva deciziei penale nr. 72 din 23.01.2024 pronunţate de Tribunalul Botoşani în dosarul nr. x/2023.
Împotriva deciziei penale nr. 206 din 09 octombrie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2023 au formulat contestaţii numiţii D., B. şi A..
Cauza a fost înregistrată ca şi "contestaţie" pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, la data de 16 aprilie 2025, sub nr. x/2023, dosarul fiind repartizat aleatoriu Completului nr. 6.
Examinând cauza, cu prioritate, din perspectiva admisibilităţii căii de atac, Înalta Curte constată următoarele:
O hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac ale hotărârilor judecătoreşti nu pot exista în afara legii. Regula are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie prevăzând că mijloacele procesuale de control al hotărârii judecătoreşti sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora se realizează în condiţiile legii.
Astfel, dând eficienţă principiului stabilit prin art. 129 din Constituţie privind exercitarea căilor de atac în condiţiile legii procesual penale, precum şi celui privind liberul acces la justiţie statuat prin art. 21 din legea fundamentală, respectiv exigenţelor art. 13 din Convenţia Europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, C. proc. pen. a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, acelaşi pentru toate persoanele aflate în situaţii juridice identice.
În aceste condiţii, recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalităţii acesteia, precum şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii şi autorităţilor, şi din acest motiv, apare ca o situaţie inadmisibilă în ordinea de drept.
Normele procesuale privind sesizarea instanţelor judecătoreşti şi soluţionarea cererilor în limitele competenţei atribuite prin lege sunt de ordine publică, corespunzător principiului stabilit prin art. 126 din Constituţia României, iar încălcarea acestora atrage sancţiunea inadmisibilităţii.
Inadmisibilitatea reprezintă o sancţiune procedurală care intervine atunci când părţile implicate în proces efectuează un act pe care legea nu îl prevede sau îl exclude, precum şi în situaţia când se încearcă exercitarea unui drept epuizat pe o altă cale procesuală ori chiar printr-un act neprocesual.
Raportând aceste consideraţii teoretice la datele concrete ale speţei, Înalta Curte constată că obiectul prezentei contestaţii îl constituie decizia penală nr. 206 din 09 octombrie 2024, prin care, s-a luat act de retragerea de către contestatorul A. a contestaţiei formulate împotriva deciziei penale nr. 72 din 23.01.2024 pronunţate de Tribunalul Botoşani, în dosarul nr. x/2023.
Această hotărâre, fiind pronunţată în calea de atac a contestaţiei prev. de art. 597 alin. (7) C. proc. pen. (dispoziţie comună în materia executării hotărârilor penale) raportat la art. 4251 alin. (1) C. proc. pen., este definitivă.
Astfel, potrivit art. 4251 alin. (7) C. proc. pen., contestaţia se soluţionează prin decizie, care nu este supusă niciunei căi de atac.
Totodată, potrivit art. 4251 alin. (1) C. proc. pen., calea de atac a contestaţiei se poate exercita numai atunci când legea o prevede expres, prevederile prezentului articol fiind aplicabile când legea nu prevede altfel.
Pe de altă parte, Înalta Curte constată că decizia penală atacată în prezenta cauză a vizat doar persoana condamnată A., astfel încât, contestatorii D. şi B. nu au calitate procesuală pentru a contesta decizia penală nr. 206 din 09 octombrie 2024.
Pentru considerentele prezentate, constatând că, în speţă, contestatorul condamnat A. a formulat contestaţie împotriva unei hotărâri definitive, nesusceptibile de reformare prin promovarea unei căi de atac, iar, numiţii D. şi B. nu au calitate procesuală în prezenta cauză, Înalta Curte, în conformitate cu prevederile art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. a) teza a II-a C. proc. pen., raportat la art. 597 alin. (7) şi art. 585 C. proc. pen., va respinge, ca inadmisibilă, calea de atac exercitată de aceştia.
În consecinţă, în temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga contestatorii la plata sumei de câte 200 RON fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, urmând ca, în temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru aceştia, în cuantum de câte 377 RON, să rămână în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de contestatorii A., D. şi B. împotriva deciziei nr. 206 din 09 octombrie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2023.
Obligă contestatorii la plata sumei de câte 200 RON fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul cuvenit apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru contestatori, în cuantum de câte 377 RON, rămâne în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 15 mai 2025.