Recognition of successive Hungarian prison sentences as an implicit arithmetic cumulative penalty under international judicial cooperation

Şedinţa publică din data de 18 decembrie 2024

Deliberând asupra cauzei penale de faţă, în baza actelor şi lucrărilor de la dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 99 din data de 21 noiembrie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în baza art. 166 alin. (6) lit. c) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, s-a respins cererea formulată de autorităţile judiciare din Ungaria, prin intermediul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, privind executarea în România a Sentinţei din 22.09.2020 a Instanţei Districtuale Siofok (nr. înregistrare 3.8.158/2019/149-II), definitivă la data de 24.06.2021 şi a sentinţei din 08.11.2021 a Instanţei Districtuale Kormed (nr. înregistrare 6. B.25/2021/57), definitivă la data de 17.05.2022 prin care cetăţeanul român A., a fost condamnat la pedepsele de 2559 zile, respectiv 1277 închisoare pentru săvârşirea infracţiunilor de furt, respectiv furt calificat, prev. de art. 370 alin. (1) pct. ba), bb) şi bc) din alin. (2) şi pct. b) al alin. (5), respectiv art. 370 alin. (1) şi alin. (2) pct. ba), bb), alin. (4) lit. b) din C. pen. ungar.

În baza art. 275 alin. (3) din C. proc. pen. cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

În baza art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul A., în cuantum de 1108 RON (av. B. - delegaţie pentru asistenţă juridică obligatorie nr. 1938/19.06.2024) a rămas în sarcina statului şi a fost avansat din fondurile Ministerului Justiţiei în contul Baroului Suceava.

Pentru a dispune această soluţie, prima instanţă a reţinut că, prin adresa nr. x/31.05.2024, Ministerul Justiţiei - Direcţia Drept Internaţional şi Cooperare Judiciară - Serviciul Cooperare judiciară internaţională în materie penală a transmis Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, în conformitate cu prevederile art. 165 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, cu modificările şi completările ulterioare, cererea formulată de autorităţile judiciare din Ungaria, prin care s-a solicitat recunoaşterea şi punerea în executare în România a hotărârii judecătoreşti de condamnare pronunţate în Ungaria faţă de cetăţeanul român A., prin care acesta a fost condamnat la pedepsele de 2559 zile închisoare, respectiv 1277 zile închisoare, pentru săvârşirea infracţiunilor furt/furt calificat, prev. de art. 370 alin. (1) subpunctele ba) şi bc) din alin. (2) şi punctul b) al alin. (5), art. 370 alin. (1), alin. (2) punctele ba) şi bc), alin. (4) lit. b) din C. pen. ungar, care nu au fost contopite, acestea urmând să fie executate în termen în datele de 17.12.2025, respectiv 10.01.2029, prin sentinţele din 22.09.2020 a Instanţei Districtuale Siofok, definitivă la 24.06.2021 şi din 08.11.2021 a Instanţei Districtuale Kormend, definitivă la 17.05.2022.

Curtea a reţinut că obiectul procedurii de faţă îl constituie, potrivit art. 166 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 302/2004, republicată, verificarea condiţiilor privitoare la art. 167 din Legea nr. 302/2004, republicată, referitoare la condiţiile de recunoaştere şi executare a hotărârii judecătoreşti străine.

Potrivit art. 166 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, republicată, obiectul procedurii îl constituie verificarea condiţiilor prevăzute la art. 167 şi, în cazul în care sunt îndeplinite, punerea în executare a hotărârii judecătoreşti transmise de statul emitent. Conform alin. (4) al aceluiaşi articol, în cazul în care persoana a fost condamnată pentru mai multe infracţiuni, verificarea condiţiilor se face pentru fiecare infracţiune în parte. Atunci când condiţiile sunt îndeplinite doar pentru o parte din infracţiuni, instanţa poate dispune recunoaşterea parţială a hotărârii judecătoreşti. În acest caz, anterior pronunţării sentinţei prevăzute la alin. (6), instanţa solicită statului emitent, direct sau prin intermediul direcţiei de specialitate din Ministerul Justiţiei, să precizeze dacă şi în ce condiţii este de acord cu recunoaşterea parţială, precum şi dacă îşi retrage certificatul.

Potrivit art. 167 din Legea nr. 302/2004, republicată, instanţa română recunoaşte şi pune în executare hotărârea judecătorească transmisă de statul emitent dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la lit. a)-e) din lege.

În conformitate cu prevederile art. 167 alin. (1) lit. a), b), c), d) şi e) din Legea nr. 302/2004, republicată, instanţa română recunoaşte şi pune în executare hotărârea judecătorească transmisă de statul emitent, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii: hotărârea este definitivă şi executorie; fapta pentru care s-a aplicat pedeapsa ar fi constituit, în cazul în care ar fi fost săvârşită pe teritoriul României, o infracţiune şi autorul ar fi fost sancţionabil. În cazul în care pedeapsa a fost aplicată pentru mai multe infracţiuni, verificarea condiţiei se face pentru fiecare infracţiune în parte; persoana condamnată are cetăţenie română; persoana condamnată este de acord să execute pedeapsa în România. Consimţământul nu este necesar atunci când persoana condamnată este cetăţean român şi trăieşte pe teritoriul României sau, deşi nu trăieşte pe teritoriul României, va fi expulzată în România. Dacă este necesar, în raport cu vârsta ori cu starea fizică sau mintală a persoanei condamnate, consimţământul poate fi dat de reprezentantul acesteia; nu este incident vreunul din motivele de nerecunoaştere şi neexecutare prevăzute la art. 163.

În cauză, prin sentinţa din 22.09.2020 a Instanţei Districtuale Siofok, definitivă la 24.06.2021 A. a fost condamnat la pedeapsa de 2.559 zile (7 ani) închisoare pentru săvârşirea infracţiunilor furt/furt calificat, prev. de art. 370 alin. (1) subpunctele ba) şi bc) din alin. (2) şi punctul b) al alin. (5), art. 370 alin. (1), alin. (2) punctele ba) şi bc), alin. (4) lit. b) din C. pen. ungar.

Prin sentinţa din 08.11.2021 a Instanţei Districtuale Kormend, definitivă la 17.05.2022 A. a fost condamnat la pedeapsa de 1.277 zile (3 ani şi 6 luni) închisoare pentru săvârşirea infracţiunilor furt sâvârşit în calitate de coautor, prev. de art. 370 alin. (1), alin. (2) punctele ba) şi bc), alin. (4) lit. b) din C. pen. ungar.

S-a notat că autorităţile din Ungaria au transmis un singur certificat cuprinzând cele două sentinţe menţionate, pedepsele fiind prezentate distinct, fără a fi menţionată o pedeapsă rezultantă.

Din relaţiile înaintate de către autorităţile străine, ca urmare a solicitării exprese a curţii, a reieşit că cererea persoanei condamnate A. de includere a pedepselor într-o pedeapsă rezultantă a fost respinsă prin sentinţa din data de 1 august 2022 a Tribunalului Districtual din Kormend nefiind îndeplinită condiţia prevăzută de dispoziţiile art. 93 alin. (1) din C. pen. ungar, potrivit cărora în cazul în care un infractor este condamnat la mai multe pedepse cu închisoarea pe durată determinată, pedepsele impuse prin sentinţa definitivă se cumulează, conform legii, dacă infractorul a săvârşit toate infracţiunile înainte de pronunţarea sentinţei în primă instanţă. Cum, în speţă, A. a comis infracţiunea pe care s-a întemeiat cea din urmă condamnare după sentinţa de primă instanţă a Instanţei Districtuale Siofok (22.09.2020) s-a decis respingerea cererii de includere a pedepselor într-o pedeapsă totală.

Curtea a avut în vedere şi faptul că, potrivit dispoziţiilor art. 166 alin. (6) lit. b) din Legea nr. 302/2004 republicată, instanţa examinează hotărârea judecătorească străină, verifică lucrările dosarului şi, în baza celor constatate, pronunţă una din următoarele soluţii:

a) dispune, prin sentinţă, executarea în România a pedepsei aplicate de instanţa statului emitent;

b) în cazul în care natura sau durata pedepsei aplicate de instanţa străină nu corespunde cu natura sau durata pedepsei prevăzute de legea penală română pentru infracţiuni similare, adaptează, prin sentinţă, pedeapsa aplicată de instanţa statului emitent, potrivit alin. (8 şi (9);

c) dispune, prin sentinţă, respingerea cererii de executare în România a hotărârii judecătoreşti transmise de statul emitent.

Totodată, s-a reţinut că potrivit art. 166 alin. (8) lit. b) din Legea nr. 302/2004 republicată, în situaţia concursului de infracţiuni, nu pot fi aplicate dispoziţiile legii penale române, pedeapsa rezultantă putând fi adaptată doar dacă "durata acesteia depăşeşte, după caz, limita maximă specială a pedepsei prevăzute de legea penală română pentru aceeaşi infracţiune sau limita maximă generală a pedepsei închisorii prevăzute de legea penală română ori atunci când durata pedepsei rezultante aplicate în cazul unui concurs de infracţiuni depăşeşte totalul pedepselor stabilite pentru infracţiuni concurente sau limita maximă generală a pedepsei închisorii admisă de legea penală română".

Cum în cazul de faţă, autorităţile din Ungaria nu au stabilit o pedeapsă rezultantă şi dispoziţiile legale menţionate nu permit instanţei române aplicarea regulilor din C. pen. român în situaţia pluralităţii de infracţiuni, ci doar adaptarea pedepsei rezultante în situaţii strict şi limitativ prevăzute de legea special, curtea a apreciat că se află în imposibilitatea de a recunoaşte sentinţele menţionate, neputându-se substitui statului emitent, motiv pentru care a respins solicitarea autorităţilor judiciare din Ungaria.

Împotriva acestei sentinţe a formulat apel, în termenul prevăzut de lege, persoana condamnată A., solicitând admiterea apelului, recunoaşterea hotărârilor străine şi în consecinţă transferarea într-un penitenciar din România pentru continuarea executării pedepselor aplicate de autorităţile judiciare din Ungaria. În esenţă, apelantul a arătat că a executat deja 6 ani 4 luni din pedepsele aplicate, iar în tot acest timp nu şi-a văzut familia din cauza distanţei şi a lipsei resurselor financiare. Totodată a arătat că părinţii său sunt în vârstă, are un copil minor în întreţinere de care are grijă concubina sa.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi, secţia penală la data de 09.12.2024, sub nr. x/2024, fiind fixat termen la data de 18.12.2024 fără citarea apelantului care se află încarcerat într-un penitenciar din Ungaria şi cu asigurarea apărării obligatorii pentru acesta.

Concluziile formulate de apărătorul desemnat din oficiu pentru apelantul persoana condamnată şi de reprezentantul Ministerului Public au fost consemnate în partea introductivă a prezentei hotărâri, drept pentru care nu vor mai fi reluate.

Examinând actele dosarului şi sentinţa penală apelată sub toate aspectele de fapt şi de drept, în conformitate cu dispoziţiile art. 417 alin. (2) din C. proc. pen., Înalta Curte apreciază fondat apelul persoanei transferabile, pentru următoarele considerente:

Se constată că cererea dedusă judecăţii are ca obiect recunoaşterea şi punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti de condamnare a cetăţeanului român A. la pedepse cu închisoarea, pronunţate de instanţa din Ungaria, stat membru al Uniunii Europene.

Potrivit art. 162 din Legea nr. 302/2004, republicată hotărârile judecătoreşti pronunţate de instanţele altor state membre ale Uniunii Europene se recunosc şi se execută pe teritoriul României în baza principiului încrederii reciproce şi în conformitate cu dispoziţiile prezentului capitol, dacă sunt de natură să producă efecte juridice potrivit legii penale române şi nu contravin ordinii publice a statului român.

Potrivit art. 166 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată, obiectul procedurii judiciare de recunoaştere şi punere în executare a hotărârii judecătoreşti îl constituie verificarea condiţiilor prevăzute la art. 167 şi, în cazul în care sunt îndeplinite, punerea în executare a hotărârii judecătoreşti transmise de statul emitent.

Dispoziţiile alin. (4) al aceluiaşi articol din Legea nr. 302/2004 prevăd că în cazul în care persoana a fost condamnată pentru mai multe infracţiuni, verificarea condiţiilor se face pentru fiecare infracţiune în parte. Atunci când condiţiile sunt îndeplinite doar pentru o parte din infracţiuni, instanţa poate dispune recunoaşterea parţială a hotărârii judecătoreşti. În acest caz, anterior pronunţării sentinţei prevăzute la alin. (6), instanţa solicită statului emitent, direct sau prin intermediul direcţiei de specialitate din Ministerul Justiţiei, să precizeze dacă şi în ce condiţii este de acord cu recunoaşterea parţială, precum şi dacă îşi retrage certificatul.

Autorităţile judiciare maghiare au emis la data de 13.02.2024 certificatul prevăzut de art. 4 din Decizia - Cadru nr. 2008/909/JAI a Consiliului din data de 27 noiembrie 2008, referitor la recunoaşterea a două sentinţe penale care prevăd aplicarea unor pedepse cu detenţie pentru fapte săvârşite de cetăţeanul român A. pe teritoriul Ungariei.

Pe de o parte, s-a solicitat recunoaşterea sentinţei penale din data de 22.09.2020 a Instanţei Districtuale Siofok (nr. înregistrare 3. B.158/2019/149-II), definitivă la data de 24.06.2021, prin decizia emisă la data de 24.06.2021 de Tribunalul Regional Kaposvarca în dosar nr. x. Bf. 243/2020/69, prin care cetăţeanul român A. a fost condamnat la o pedeapsă privativă de libertate de 2.559 zile (7 ani) închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de furt săvârşită în mod continuu, prev. de art. 370, alin. (1) şi alin. (2) punctul ba), bb) şi bc), alin. (5) punctul b) din C. pen. maghiar şi de instigare la infracţiunea de furt, prev. de art. 370 alin. (1) şi alin. (2) punctul ba), bb) şi bc), alin. (4) punctul b) din C. pen. maghiar.

În fapt, autorităţile din Ungaria au reţinut că inculpatul A. a organizat, în anul 2017, o echipă de 3-4 persoane pentru săvârşirea unor furturi din magazine de tehnică din diferite ţări europene, având ca obiect telefoane mobile, tablete şi laptopuri de valoare mare, respectiv:

1. -în data de 21.02.2018, ora 02:10, inculpatul A. împreună cu alţi complici (nr. II şi III) au pătruns prin efracţie în magazinul hardware C. din Oroszlány, Ungaria, de unde au sustras telefoane mobile şi notebook-uri, cauzând un prejudiciu de 2.560.161 HUF. Prejudiciul de vandalism a fost de 577.201 HUF;

2. în data de 28.02.2018, ora 02:33, în localitatea Siófok, inculpatul A. şi complicii au pătruns prin efracţie în magazinul D., sustrăgând bunuri în valoare de 2.941.900 HUF, prejudiciul prin vandalism fiind de 144.988 HUF. Daunele totale au fost de 1.304.500 HUF, iar victima, E.., s-a constituit parte civilă pentru recuperarea prejudiciului;

3. în data de 6.03.2018, ora 03:14, inculpaţii au pătruns în magazinul C. din Nagykanizsa, Ungaria, sustrăgând bunuri în valoare de 6.454.391 HUF şi provocând un prejudiciu prin vandalism de 649.071 HUF;

4. în data de 16.03.2018, ora 01:05, inculpaţii au pătruns în magazinul C. din Paks, Ungaria, sustrăgând bunuri în valoare de 3.489.020 HUF şi provocând un prejudiciu prin vandalism de 226.256 HUF. Din prejudiciul produs prin furt, suma de 1.313.770 HUF a fost compensată prin poprire şi predată persoanei vătămate;

5. în data de 16.03.2018, ora 03:33, inculpaţii au pătruns în magazinul C. din Mohacs, sustrăgând bunuri în valoare de 2.733.490 HUF şi provocând un prejudiciu de 1.046.344 HUF. Din prejudiciul produs prin furt, suma de 2.179.213 HUF a fost compensată prin poprire şi predat persoanei vătămate.

De asemenea, s-a solicitat recunoaşterea sentinţei penale din data de 08.11.2021 a Instanţei Districtuale Kormed (nr. înregistrare 6. B.25/2021/57), definitivă la data de 17.05.2022, prin decizia pronunţată la data de 17.05.2022 de Tribunalul din Szombathely nr. 13. Bf. 118/2021/24, prin care cetăţeanul român A. a fost condamnat la o pedeapsă privativă de libertate de 1277 zile (3 ani 6 luni) închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de furt prev. de art. 370 alin. (1) şi alin. (2) punctul ba) şi bc), alin. (4) punctul b) din C. pen. maghiar.

În fapt, autorităţile din Ungaria au reţinut că, în data de 21.11.2021, între orele 01:55 şi 01:58, inculpaţii A. şi F. au pătruns prin efracţie în magazinul tehnic C. din Körmend, de unde au sustras 24 de telefoane mobile de tip smartphone. În acelaşi timp, un alt inculpat (nr. II) a intrat pe uşa din spate a magazinului şi a sustras 3 telefoane mobile, care nu au fost recuperate. Prejudiciu total reţinut a fost în valoare de 2.217.865 HUF, o parte din acesta fiind recuperat prin confiscarea celor 24 de telefoane mobile găsite asupra inculpaţilor. Ca urmare a deteriorării uşii de intrare a magazinului şi a senzorilor de protecţie a mărfurilor, părţii civile G.. i s-a produs un prejudiciu de 218.186 HUF, care nu a fost recuperat. În timpul anchetei, reprezentatul G.. s-a constituit parte civilă cu privire la daunele nerambursate de 109.999 HUF.

Procedând la verificarea condiţiilor reglementate de art. 167 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, republicată, Înalta Curte constată că acestea îndeplinite pentru ambele hotărâri de condamnare indicate în certificat, după cum urmează:

Astfel cum rezultă din actele dosarului, hotărârile a căror recunoaştere se solicită sunt definitive şi executorii, fiind de natură să producă efecte juridice potrivit legii penale române. Astfel, sentinţa penală din data de 22.09.2020 a Instanţei Districtuale Siofok (nr. înregistrare 3. B.158/2019/149-II), a rămas definitivă la data de 24.06.2021, prin decizia emisă la data de 24.06.2021 de Tribunalul Regional Kaposvarca în dosar nr. x. Bf. 243/2020/69 şi sentinţa penală din data de 08.11.2021 a Instanţei Districtuale Kormed (nr. înregistrare 6. B.25/2021/57), a rămas definitivă la data de 17.05.2022, prin decizia pronunţată la data de 17.05.2022 de Tribunalul din Szombathely nr. 13. Bf. 118/2021/24, motiv pentru care se apreciază că este îndeplinită condiţia prevăzută de art. 167 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 302/2004, republicată.

În raport cu situaţia de fapt reţinută în cuprinsul celor două hotărâri pronunţate de autorităţile maghiare, se constată că şi cerinţa dublei incriminări, prevăzută de art. 167 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 302/2004, republicată, este îndeplinită, faptele pentru care a fost condamnat cetăţeanul român A. având corespondent în legislaţia română, întrunind elementele constitutive ale infracţiunii de furt calificat în formă continuată, prevăzută de art. 35 din C. pen. raportat la art. 228-229 alin. (1) lit. b) şi d) din C. pen. şi instigare la infracţiunea de furt calificat, prevăzută de art. 47 din C. pen. raportat la art. 228-229 alin. (1) lit. b) şi d) din C. pen. (sentinţa penală din data de din 22.09.2020 a Instanţei Districtuale Siofok - nr. înregistrare 3. B.158/2019/149-II) şi ale infracţiunii de furt calificat, prev. de art. 228-229 alin. (1) lit. b) şi d) din C. pen. român (sentinţa penală din data de 08.11.2021 a Instanţei Districtuale Kormed - nr. înregistrare 6. B.25/2021/57).

Persoanei transferabile nu i-a fost aplicată o pedeapsă pe motive de rasă, religie, sex, naţionalitate, limbă, opinii politice sau ideologice ori de apartenenţă la un anumit grup social, iar cu privire la persoana sa nu s-ar putea reţine vreun motiv de impunitate în condiţiile în care ar fi comis faptele pe teritoriul României.

Sub aspectul sancţiunilor aplicate, din certificatul menţionat la art. 4 din Decizia Cadru nr. 2008/909/JAI a Consiliului din 27 noiembrie 2008 (aflat la dosar curte), reiese că persoanei transferabile A. i s-a aplicat pedeapsa de 2559 zile (7 ani) închisoare (sentinţa penală din data de din 22.09.2020 a Instanţei Districtuale Siofok - nr. înregistrare 3. B.158/2019/149-II) şi pedeapsa de 1277 zile (3 ani 6 luni) închisoare (prin sentinţa penală din data de 08.11.2021 a Instanţei Districtuale Kormed - nr. înregistrare 6. B.25/2021/57).

Pedeapsa de 2559 zile (7 ani) închisoare a fost aplicată pentru săvârşirea unor infracţiuni de furt calificat în formă continuată şi instigare la infracţiunea de furt calificat, iar natura şi cuantumul acestora sunt conforme cu legislaţia română, nefiind depăşită limita maximă prevăzută de lege. Potrivit art. 229 alin. (1) lit. b) şi d) din C. pen. român, infracţiunea de furt calificat se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani. În cazul formei continuate, prevăzute de art. 35 alin. (1) din C. pen. român, aceasta se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită, al cărei maxim se poate majora cu cel mult 3 ani în cazul pedepsei închisorii.

Pedeapsa de 1277 zile (3 ani 6 luni) închisoare a fost aplicată pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat, iar natura şi cuantumul acesteia este conformă cu legislaţia română, nefiind depăşită limita maximă prevăzută de lege. Potrivit art. art. 229 alin. (1) lit. b) şi d) din C. pen. român, infracţiunea de furt calificat se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani.

Sub aspectul caracterului cumulativ al pedepselor, instanţa de fond a reţinut că autorităţile din Ungaria nu au stabilit o pedeapsă rezultantă şi că, în lipsa unui cumul juridic realizat de autorităţile statului emitent, instanţa română nu ar putea dispune adaptarea pedepsei conform regulilor interne privind concursul de infracţiuni.

Se constată că din conţinut certificatului emis la data de 13.02.2024 de autorităţile judiciare din Ungaria şi a adresei nr. XX-NBFO/962 emisă la data de 26.08.2024 de Ministerul Justiţiei din Ungaria, rezultă că cele două pedepse aplicate persoanei condamnate A. urmează să fie executate succesiv. Prima pedeapsă de 2559 zile (7 ani) închisoare, aplicată prin sentinţa penală din data de 22.09.2020 a Instanţei Districtuale Siofok, a început la data de 25.06.2021 şi urmează să se finalizeze la data de 17.12.2025, iar executarea pedepsei de 1277 zile (3 ani 6 luni) închisoare, aplicată prin sentinţa penală din data de 08.11.2021 a Instanţei Districtuale Kormend, va începe la data de 18.12.2025 şi se va finaliza la data de 10.01.2029.

În plus, din sentinţa nr. 6. Bpk. 119/2022/7 din data de 01.08.2022, pronunţată de Tribunalul Districtual din Körmend, definitivă prin decizia nr. Bpk. 286/2022/10 din data de 05.12.2022 a Tribunalului Districtual din Kormend, reiese că instanţa maghiară a respins cererea de contopire a pedepselor pe motiv că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 93 alin. (1) din C. pen. ungar. În concret, instanţa din Körmend a reţinut că A. a comis infracţiunea care a stat la baza celei de-a doua condamnări după ce prima hotărâre de condamnare a rămas definitivă (22 septembrie 2020), astfel încât nu sunt întrunite cerinţele pentru stabilirea unei pedepse unice.

Prin urmare, chiar dacă instanţa maghiară nu a dispus contopirea pedepselor, ci doar a confirmat executarea succesivă a acestora, rezultă în mod implicit aplicarea unui cumul aritmetic al pedepselor. Această interpretare este confirmată de conţinutul certificatului emis de autorităţile judiciare maghiare, care stabileşte în mod clar că pedepsele urmează să fie executate succesiv, în ordine cronologică.

În acest context, Înalta Curte constată că autorităţile judiciare străine au stabilit cuantumul pedepsei rezultante prin cumul aritmetic al pedepselor individual stabilite.

Această concluzie este susţinută şi de faptul că sistemele de drept ale statelor membre UE pot avea metode diferite de stabilire a pedepsei în caz de concurs de infracţiuni, însă recunoaşterea hotărârilor străine se realizează cu respectarea principiului cooperării judiciare internaţionale, atâta timp cât pedepsele stabilite nu contravin limitelor prevăzute de legea penală română.

Astfel, pedeapsa totală de 3836 zile (10 ani 6 luni) închisoare în regim de detenţie, stabilită prin însumarea pedepselor individuale [2559 zile (7 ani) închisoare, 1277 zile (3 ani 6 luni) închisoare], nu depăşeşte limita maximă generală a pedepsei închisorii admise de legea penală română, care este de 30 de ani, conform art. 60 din C. pen.

Potrivit dispoziţiilor art. 166 alin. (8) lit. b) din Legea nr. 302/2004, instanţa de judecată adaptează pedeapsa aplicată prin hotărârea transmisă de statul emitent, în cazul unui concurs de infracţiuni, atunci când limita maximă generală a pedepsei închisorii admisă de legea penală română. În speţă, pedeapsa totală aplicată persoanei condamnate de autorităţile din Ungaria nu depăşeşte maximul legal admis de legislaţia penală română, astfel că nu se impune adaptarea acesteia.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată, deopotrivă, că în cauză este îndeplinită şi condiţia prevăzută de art. 167 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 302/2004, republicată, persoana condamnată A. fiind cetăţean român, conform menţiunilor din certificat şi aşa cum rezultă din fişa de cazier judiciar aflată la dosar .

Referitor la condiţia prevăzută de art. 167 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 302/2004, republicată, Înalta Curte reţine că, apelantul şi-a dat acordul să execute în România pedeapsa aplicată de autorităţile judiciare din Ungaria, conform procesului-verbal nr. x Bv. 497/2023/4 din data de 21.09.2023 .

Totodată, se constată că, în cauză, nu este incident niciunul din motivele de nerecunoaştere şi neexecutare prevăzute de art. 163 din Legea nr. 302/2004, republicată, întrucât, pentru faptele pentru care a fost condamnat, apelantul nu a fost şi nici nu este supus unei proceduri judiciare în România sau în alt stat, iar acesta răspunde penal potrivit legii române şi nu beneficiază de imunitate de jurisdicţie. În plus, se constată că nu a intervenit vreun incident în executarea pedepsei potrivit legii penale române (amnistia, prescripţia, dezincriminarea faptei).

În consecinţă, Înalta Curte constată că sunt îndeplinite cerinţele Legii nr. 302/2004, republicată şi ale Deciziei cadru nr. 2008/909/JAI a Consiliului din 27 noiembrie 2008 şi astfel, se impune recunoaşterea hotărârilor emise de autorităţile judiciare maghiare şi transferul condamnatului în România în vederea continuării executării pedepsei totale de 3836 zile (10 ani 6 luni) închisoare.

În ceea ce priveşte perioada deja executată în Ungaria, se constată că prin adresa nr. XX-NBFO/962 emisă la data de 26.08.2024 de Ministerul Justiţiei din Ungaria - Departamentul de drept penal internaţional, s-a comunicat faptul că prin sentinţa penală din data de din 22.09.2020 a Instanţei Districtuale Siofok - nr. înregistrare 3. B.158/2019/149-II a fost dedus arestul preventiv din data de 16.03.2018 până la 22.09.2020, iar persoana condamnată a început executarea acestei pedepse la data de 25.06.2021. Totodată, prin sentinţa penală din data de 08.11.2021 a Instanţei Districtuale Kormed - nr. înregistrare 6. B.25/2021/57, a fost dedus arestul preventiv din data de 19.01.2021 până la 24.06.2021.

Având în vedere că persoana condamnată A. a fost arestat în Ungaria şi a început executarea pedepsei aplicate prin prima sentinţă a cărei recunoaştere se solicită, Înalta Curte va deduce din pedeapsa rezultantă de 3836 zile (10 ani 6 luni) închisoare, perioadele de la data de 16.03.2018 până la 22.09.2020, de la data de 19.01.2021 până la 24.06.2021 şi de la 25.06.2021 la zi.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va admite apelul declarat de persoana condamnată A., împotriva sentinţei penale nr. 99 din data de 21 noiembrie 2024, pronunţate de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Va desfiinţa în parte sentinţa atacată şi, rejudecând va admite sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava.

Va recunoaşte hotărârile penale prin care cetăţeanul român A. a fost condamnat după cum urmează:

- va recunoaşte sentinţa din data de din 22.09.2020 a Instanţei Districtuale Siofok (nr. înregistrare 3. B.158/2019/149-II), definitivă la data de 24.06.2021, prin decizia emisă la data de 24.06.2021 de Tribunalul Regional Kaposvarca în dosar nr. x. Bf. 243/2020/69, prin care apelantul a fost condamnat la pedeapsa de 2559 zile (7 ani) închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de furt săvârşită în mod continuu, prev. de art. 370, alin. (1) şi alin. (2) punctul ba), bb) şi bc), alin. (5) punctul b) din C. pen. maghiar şi de instigare la infracţiunea de furt, prev. de art. 370 alin. (1) şi alin. (2) punctul ba), bb) şi bc), alin. (4) punctul b) din C. pen. maghiar, fapte care au corespondent în legislaţia română în infracţiunea de furt calificat în formă continuată, prevăzută de art. 35 din C. pen. raportat la art. 228-229 alin. (1) lit. b) şi d) din C. pen. şi instigare la infracţiunea de furt calificat, prevăzută de art. 47 din C. pen. raportat la art. 228-229 alin. (1) lit. b) şi d) din C. pen.

- va recunoaşte sentinţa din data de 08.11.2021 a Instanţei Districtuale Kormed (nr. înregistrare 6. B.25/2021/57), definitivă la data de 17.05.2022, prin decizia pronunţată la data de 17.05.2022 de Tribunalul din Szombathely nr. 13. Bf. 118/2021/24, prin care apelantul a fost condamnat la pedeapsa de 1277 zile (3 ani 6 luni) închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de furt prev. de art. 370 alin. (1) şi alin. (2) punctul ba) şi bc), alin. (4) punctul b) din C. pen. maghiar, fapta care are corespondent în legislaţia română în infracţiunea de furt calificat, prev. de art. 228-229 alin. (1) lit. b) şi d) din C. pen. român.

- va recunoaşte sentinţa nr. 6. Bpk. 119/2022/7 din data de 01.08.2022 pronunţată de Judecătoria Raională Kormerd, definitivă prin decizia nr. Bpk. 286/2022/10, pronunţată la data de 05.12.2022 de Tribunalul Districtual din Kormend, prin care s-a stabilit cumulul aritmetic al celor două pedepse.

Va dispune transferarea persoanei condamnate A. într-un penitenciar din România în vederea continuării executării pedepsei totale de 3836 zile (10 ani 6 luni) închisoare.

În baza art. 73 din C. pen., va deduce din pedeapsa finală perioadele de la data de 16.03.2018 până la 22.09.2020, de la data de 19.01.2021 până la 24.06.2021 şi de la 25.06.2021 la zi.

Va dispune emiterea mandatului de executare a pedepsei închisorii.

Va menţine restul dispoziţiilor sentinţei penale apelate care nu contravin prezentei decizii.

În temeiul art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuieli judiciare vor rămân în sarcina statului, urmând ca în temeiul art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru apelant, în cuantum de 1108 RON, să rămână în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite apelul declarat de persoana condamnată A., împotriva sentinţei penale nr. 99 din data de 21 noiembrie 2024, pronunţate de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Desfiinţează în parte sentinţa atacată şi, rejudecând:

Admite sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava.

Recunoaşte hotărârile penale prin care cetăţeanul român A., a fost condamnat după cum urmează:

- recunoaşte sentinţa din data de din 22.09.2020 a Instanţei Districtuale Siofok (nr. înregistrare 3. B.158/2019/149-II), definitivă la data de 24.06.2021, prin decizia emisă la data de 24.06.2021 de Tribunalul Regional Kaposvarca în dosar nr. x. Bf. 243/2020/69, prin care apelantul a fost condamnat la pedeapsa de 2559 zile (7 ani) închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de furt săvârşită în mod continuu, prev. de art. 370, alin. (1) şi alin. (2) punctul ba), bb) şi bc), alin. (5) punctul b) din C. pen. maghiar şi de instigare la infracţiunea de furt, prev. de art. 370 alin. (1) şi alin. (2) punctul ba), bb) şi bc), alin. (4) punctul b) din C. pen. maghiar, fapte care au corespondent în legislaţia română în infracţiunea de furt calificat în formă continuată, prevăzută de art. 35 din C. pen. raportat la art. 228-229 alin. (1) lit. b) şi d) din C. pen. şi instigare la infracţiunea de furt calificat, prevăzută de art. 47 din C. pen. raportat la art. 228-229 alin. (1) lit. b) şi d) din C. pen.

- recunoaşte sentinţa din data de 08.11.2021 a Instanţei Districtuale Kormed (nr. înregistrare 6. B.25/2021/57), definitivă la data de 17.05.2022, prin decizia pronunţată la data de 17.05.2022 de Tribunalul din Szombathely nr. 13. Bf. 118/2021/24, prin care apelantul a fost condamnat la pedeapsa de 1277 zile (3 ani 6 luni) închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de furt prev. de art. 370 alin. (1) şi alin. (2) punctul ba) şi bc), alin. (4) punctul b) din C. pen. maghiar, fapta care are corespondent în legislaţia română în infracţiunea de furt calificat, prev. de art. 228-229 alin. (1) lit. b) şi d) din C. pen. român.

- recunoaşte sentinţa nr. 6. Bpk. 119/2022/7 din data de 01.08.2022 pronunţată de Judecătoria Raională Kormerd, definitivă prin decizia nr. Bpk. 286/2022/10, pronunţată la data de 05.12.2022 de Tribunalul Districtual din Kormend, prin care s-a stabilit cumulul aritmetic al celor două pedepse.

Dispune transferarea persoanei condamnate A. într-un penitenciar din România în vederea continuării executării pedepsei totale de 3836 zile (10 ani 6 luni) închisoare.

În baza art. 73 din C. pen., deduce din pedeapsa finală perioadele de la data de 16.03.2018 până la 22.09.2020, de la data de 19.01.2021 până la 24.06.2021 şi de la 25.06.2021 la zi.

Dispune emiterea mandatului de executare a pedepsei închisorii.

Menţine restul dispoziţiilor sentinţei penale apelate care nu contravin prezentei decizii.

Cheltuieli judiciare rămân în sarcina statului.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru apelantul persoană condamnată, în cuantum de 1108 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 18 decembrie 2024.