Inadmissible cassation for failure to cite statutory grounds: challenging merged sentence quantum and evidentiary errors as unreasonableness rather than illegality

Şedinţa publică din data de 11 iunie 2025

Deliberând asupra admisibilităţii în principiu a cererii de recurs în casaţie formulate de recurentul A., în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 70 din data de 02.08.2021, pronunţată de Tribunalul Vrancea în dosarul penal nr. x/2019, între altele, s-a dispus, în baza dispoziţiilor art. 47 din C. pen. rap. la art. 188, art. 189 alin. (1) lit. a) şi d) din C. pen., condamnarea inculpatului A. la 25 de ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la omor calificat.

În baza art. 67 alin. (2) din C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor prev. de art. 66 lit. a), b), h) şi n) din C. pen. respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme, dreptul de a comunica cu părţile civile B. şi C. şi de a se apropia de acestea, pe o durată de 5 ani în condiţiile art. 68 din C. pen.

În baza art. 65 alin. (1) şi (3) din C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea aceloraşi drepturi prevăzute de art. 66 lit. a), b), h) şi n) din C. pen. de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii.

În baza disp. art. art. 47 alin. (1) din C. pen. cu ref. la art. 32 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 233, 234 alin. (1) lit. a), d) din C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen. rap. şi la art. 78 alin. (1) din C. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat A. la 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la tentativă la tâlhărie calificată.

În baza art. 67 alin. (2) din C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor prev. de art. 66 lit. a), b), h) şi n) din C. pen. respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme, dreptul de a comunica cu părţile civile B. şi C. şi de a se apropia de acestea, pe o durată de 5 ani în condiţiile art. 68 din C. pen.

În baza art. 65 alin. (1) şi (3) din C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea aceloraşi drepturi prevăzute de art. 66 lit. a), b), h) şi n) C. pen. de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii.

S-a constatat că infracţiunile pentru care inculpatul A. a fost trimis în judecată în prezenta cauză şi s-au stabilit pedepsele menţionate mai sus, sunt concurente cu infracţiunea de furt calificat pentru care acesta a fost condamnat în dosarul nr. x/2018 prin sentinţa penală nr. 354/19.03.2020 a Judecătoriei Focşani rămasă definitivă prin decizia penală nr. 392/02.06.2020 a Curţii de Apel Galaţi, la 3 ani închisoare.

În baza dispoziţiilor art. 38 alin. (1) din C. pen., art. 40 alin. (1) şi art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen., s-au contopit pedepsele principale stabilite în prezenta cauză şi cu cea aplicată prin sentinţa penală nr. 354/2020 a Judecătoriei Focşani şi s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 25 de ani închisoare la care s-a adaugat o treime din cuantumul celorlalte pedepse, respectiv 2 ani şi 4 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute o pedeapsă principală de 27 de ani şi 4 luni închisoare, iar în baza art. 45 alin. (3) lit. a) din C. pen. s-a aplicat pedeapsa complementară de 5 ani interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), h) şi n) din C. pen. respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme, dreptul de a comunica cu părţile civile B. şi C. şi de a se apropia de acestea.

În baza art. 45 alin. (5) din C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b), h) şi n) din C. pen., de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii.

S-a dispus anularea mandatului de executare a pedepsei închisorii emis de Judecătoria Focşani în baza sentinţei penale nr. 354/19.03.2020 în ceea ce priveşte pe acest inculpat şi emiterea unui nou mandat pentru pedeapsa nou aplicată la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

În baza art. 399 alin. (1) din C. proc. pen. s-a menţinut măsura arestării preventive dispusă faţă de inculpatul A..

În baza art. 72 alin. (1) din C. pen. s-a dedus din durata pedepsei aplicată inculpatului perioada reţinerii, arestării preventive şi arestului la domiciliu de la data de 26.03.2018 până la data de 14.12.2018 din dosar nr. x/2018 şi a arestării preventive dispusă în prezenta cauză de la data de 11.12.2019 la zi.

În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpaţii D., E., F. şi A., în vederea introducerii profilului genetic în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel, printre alţii, inculpatul A..

Prin decizia penală nr. 856 din 01.07.2022 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, între altele, s-au admis apelurile declarate de inculpaţii D., aflat în stare de arest preventiv în Penitenciarul Slobozia, A. , aflat în stare de arest preventiv în Penitenciarul Focşni, şi E. , aflat în stare de arest preventiv în Penitenciarul Galaţi.

S-a desfiinţat în parte sentinţa penală nr. 70/02.08.2021 a Tribunalului Vrancea, numai în ceea ce îi priveşte pe inculpaţii D., A. şi E..

În rejudecare, în baza art. 386 alin. (1) din C. proc. pen., s-a schimbat încadrarea juridică a faptelor reţinute în sarcina inculpatului A. din infracţiunea de instigare la omor calificat, prevăzută de art. art. 47 din C. pen. raportat la art. 188, art. 189 alin. (1) lit. a) şi d) din C. pen. în infracţiunea de complicitate la omor calificat, prevăzută de art. 48 C. pen. rap. la art. 188, art. 189 alin. (1) lit. a) şi d) din C. pen. şi din instigare la tentativă la tâlhărie calificată, prevăzută de art. 47 alin. (1) din C. pen. în ref. la art. 32 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 233, 234 alin. (1) lit. a), d) din C. pen. în complicitate la tentativă la tâlhărie calificată, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. în ref. la art. 32 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 233, 234 alin. (1) lit. a), d) din C. pen.

A fost condamnat inculpatul A., la o pedeapsă de 25 de ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la omor calificat, prevăzută de art. 48 din C. pen. rap. la art. 188, art. 189 alin. (1) lit. a) şi d) din C. pen.

În baza art. 67 alin. (2) din C. pen., s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor prev. de art. 66 lit. a), b), h) şi n) din C. pen. respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme, dreptul de a comunica cu părţile civile B. şi C. şi de a se apropia de acestea, pe o durată de 5 ani în condiţiile art. 68 C. pen.

În baza art. 65 alin. (1) şi (3) din C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea aceloraşi drepturi prevăzute de art. 66 lit. a), b), h) şi n) din C. pen. de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii.

A fost condamnat acelaşi inculpat A. la o pedeapsă de 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la tentativă la tâlhărie calificată, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. în ref. la art. 32 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 233, 234 alin. (1) lit. a), d) din C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen.

În baza art. 67 alin. (2) din C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor prev. de art. 66 lit. a), b), h) şi n) din C. pen. respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme, dreptul de a comunica cu părţile civile B. şi C. şi de a se apropia de acestea, pe o durată de 5 ani în condiţiile art. 68 din C. pen.

În baza art. 65 alin. (1) şi (3) din C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea aceloraşi drepturi prevăzute de art. 66 lit. a), b), h) şi n) din C. pen. de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii.

S-a constatat că infracţiunile pentru care inculpatul A. a fost trimis în judecată în prezenta cauză şi s-au stabilit pedepsele menţionate mai sus, sunt concurente cu infracţiunea de furt calificat pentru care acesta a fost condamnat în dosarul nr. x/2018 prin sentinţa penală nr. 354/19.03.2020 a Judecătoriei Focşani rămasă definitivă prin decizia penală nr. 392/02.06.2020 a Curţii de Apel Galaţi la 3 ani închisoare.

În baza dispoziţiilor art. 38 alin. (1) din C. pen., art. 40 alin. (1) şi art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen. s-au contopit pedepsele principale stabilite în prezenta cauză şi cu cea aplicată prin sentinţa penală nr. 354/2020 a Judecătoriei Focşani şi aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 25 de ani închisoare la care s-a adăugat o treime din cuantumul celorlalte pedepse, respectiv 2 ani şi 4 luni închisoare, fiind stabilit că inculpatul A. va executa o pedeapsă principală de 27 de ani şi 4 luni închisoare, iar în baza art. 45 alin. (3) lit. a) din C. pen., i-a aplicat pedeapsa complementară de 5 ani interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), h) şi n) din C. pen. respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme, dreptul de a comunica cu părţile civile B. şi C. şi de a se apropia de acestea.

În baza art. 45 alin. (5) din C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b), h) şi n) din C. pen., de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii.

S-a dispus anularea mandatului de executare a pedepsei închisorii emis de Judecătoria Focşani în baza sentinţei penale nr. 354/19.03.2020 în ceea ce priveşte pe acest inculpat şi s-a dispus emiterea unui nou mandat pentru pedeapsa nou aplicată la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

Totodată, s-a înlăturat dispoziţia privind aplicarea pedepsei complementare a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), h) şi n) din C. pen. alături de pedeapsa detenţiunii pe viaţă pentru pedeapsa rezultantă stabilită în cazul inculpatului E..

Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate care nu contravin prezentei.

S-a menţinut starea de arest preventiv a inculpaţilor D., E., F. şi A. şi s-a dedus din durata pedepsei aplicată inculpatului A. perioada reţinerii, arestării preventive şi arestului la domiciliu de la data de 26.03.2018 până la data de 14.12.2018 şi a arestării preventive dispusă în prezenta cauză de la data de 11.12.2019 la zi.

Împotriva acestei decizii a formulat cerere de recurs în casaţie recurentul A., la data de 20.02.2025, care nu a indicat niciun caz de casare din cele prevăzute la art. 438 alin. (1) din C. proc. pen., susţinând că pedeapsa de 27 ani şi 4 luni închisoare aplicată de instanţa de apel este extrem de mare. De asemenea, a făcut trimitere la probatoriul administrat în cursul procesului penal, a criticat modalitatea de administrare şi interpretare a mijloacelor de probă, a invocat imparţialitatea expertului şi faptul că i-au fost respinse probele propuse în apărarea şi a fost condamnat pe o simplă declaraţie făcută împotriva sa.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la data de 20.05.2025, sub numărul x/2025.

La data înregistrării dosarului, s-a constatat, conform art. 439 alin. (2) C. proc. pen.. că procedura de comunicare a cererii de recurs în casaţie s-a realizat cu Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi, cu intimaţii inculpaţi F., D., E. şi intimatele părţi civile B. şi C.. Intimatul inculpat E. a transmis la dosar, în scris, necesitatea dezlegării unor chestiuni de drept, ca urmare a încălcării dispoziţiilor art. 257 până la art. 260 C. proc. pen.., art. 364, art. 280-281, art. 102-103 C. proc. pen., art. 64, art. 174, art. 177 alin. (1), (2) şi 4 C. proc. pen.. etc., a unor dispoziţii din Constituţie, precum şi a dreptului la un proces echitabil, evocând, în esenţă, lipsa probelor care să susţină soluţia de condamnare (n.n. intimatul inculpat E. a exercitat calea de atac a recursului în casaţie împotriva aceleiaşi decizii penale nr. 856 din 01 iulie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, care a fost respins, ca inadmisibil, prin decizia nr. 411 din 25 iunie 2024 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. x/2024).

În acest context, se notează cu prioritate că, în conformitate cu art. 442 alin. (1) şi (2) C. proc. pen.., instanţa judecă recursul în casaţie numai cu privire la persoana care l-a declarat şi la persoana la care se referă declaraţia de recurs în casaţie şi numai în raport cu calitatea pe care recurentul o are în proces (alin. (1). Instanţa de recurs examinează cauza numai în limitele motivelor de casaţie prevăzute de art. 438, invocate în cererea de recurs în casaţie (alin. (2). În virtutea efectului devolutiv al recursului în casaţie, legiuitorul a reglementat efectul extensiv al acestei căi extraordinare de atac, prin art. 443 C. proc. pen., cu aplicabilitate în condiţii strict prevăzute de lege.

Verificând exclusiv condiţiile de admisibilitate, în conformitate cu dispoziţiile art. 440 din C. proc. pen., Înalta Curte constată că cererea de recurs în casaţie formulată de recurentul A. nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 434-art. 438 din C. proc. pen., pentru următoarele considerente:

Recursul în casaţie constituie o cale extraordinară de atac, de anulare, ce poate fi exercitată împotriva deciziilor penale definitive pronunţate de curţile de apel şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca instanţe de apel, pentru cazurile strict şi limitativ prevăzute de lege.

Pentru a se asigura un just echilibru între principiul legalităţii, pe de o parte, şi respectarea autorităţii de lucru judecat a hotărârilor definitive şi a principiului securităţii raporturilor juridice, pe de altă parte, legiuitorul a limitat sfera hotărârilor judecătoreşti ce pot fi atacate cu recurs în casaţie şi a stabilit anumite condiţii pentru exercitarea acestei căi extraordinare de atac referitoare la termenul în care poate fi declarată, la calitatea procesuală activă, la conţinutul cererii şi la cazurile de casare.

Cu alte cuvinte, pentru a fi admisibilă în principiu, cererea de recurs în casaţie trebuie să îndeplinească cumulativ cerinţele privind natura hotărârii atacate, termenul de declarare a căii extraordinare de atac, calitatea părţii care o exercită, precum şi condiţiile legate de formă şi fond. Această concluzie rezultă şi din dispoziţiile art. 440 alin. (2) din C. proc. pen., potrivit cărora cererea de recurs în casaţie va fi respinsă, prin încheiere definitivă, dacă nu este făcută în termenul prevăzut de lege sau dacă nu s-au respectat dispoziţiile art. 434, art. 436 alin. (1) şi (6), art. 437 şi art. 438 din acelaşi cod.

Examinând cerea de recurs în casaţie formulată de recurentul A. sub aspectul îndeplinirii condiţiilor de admisibilitate, Înalta Curte constată că, în conformitate cu art. 434 din C. proc. pen., a fost atacată cu recurs în casaţie decizia penală nr. 856 din 01 iulie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2019, ce face parte din categoria hotărârilor supuse recursului în casaţie, conform art. 434 din C. proc. pen., fiind pronunţată de curtea de apel ca instanţă de apel.

Referitor la cerinţele prevăzute la art. 436 alin. (1) şi (6) din C. proc. pen., privind titularii cererii de recurs în casaţie, se reţine că cererea a fost formulată de recurentul A., în calitate de inculpat în cauză, care a exercitat calea de atac a apelului.

Cu privire la condiţiile prevăzute de art. 437 alin. (1) lit. a), b) şi d) C. proc. pen.. sunt menţionate: numele, prenumele recurentului, numărul de dosar al cauzei în care a fost pronunţată hotărârea care se atacă, iar cererea poartă semnătura recurentului.

În ceea ce priveşte cerinţa prevăzută de art. 437 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., conform căreia cererea de recurs în casaţie se formulează în scris şi va cuprinde indicarea cazurilor de recurs în casaţie pe care se întemeiază cerere şi motivarea acestora, Înalta Curte constată că aceasta nu a fost respectată deoarece în cuprinsul cererii de recurs în casaţie recurentul nu a indicat niciun caz de casare din cele prevăzute la art. 438 alin. (1) din C. proc. pen.. Apoi, susţinerile referitoare la cuantumul ridicat al pedepsei rezultante nu se circumscriu niciunui caz de casare din cele prevăzute expres de legiuitor. Aceste critici ce vizează, de fapt, modalitatea de individualizare a pedepsei de 27 ani şi 4 luni închisoare, reliefează aspecte de netemeinicie, iar nu de nelegalitate, care exced verificării pe calea recursului în casaţie.

De asemenea, în ceea ce priveşte criticile recurentului în legătură cu materialul probator (legalitatea administrării, interpretarea probelor, suficienţa sau insuficienţa acestora), Înalta Curte subliniază că recursul în casaţie nu permite, distinct ori în urma reevaluării forţei probante a mijloacelor de probă, modificarea unor elemente sau împrejurări de fapt, ce sunt intrate în autoritatea de lucru judecat.

Înalta Curte reitereată că, în conformitate cu prevederile art. 433 C. proc. pen.., scopul recursului în casaţie este de a supune instanţei supreme judecarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

Pentru considerentele expuse, nefiind întrunite cumulativ condiţiile prevăzute de lege, în baza art. 440 alin. (2) din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va respinge, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casaţie formulată de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 856 din 01 iulie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2019.

În conformitate cu dispoziţiile art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga recurentul inculpat la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casaţie formulată de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 856 din 01 iulie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2019.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 11 iunie 2025.