Cassation appeal for organized crime and minor trafficking dismissed as inadmissible for expiration of 30-day deadline

Şedinţa publică din data de 10 iunie 2025

Deliberând asupra admisibilităţii în principiu a cererii de recurs în casaţie formulată de recurenţii A. şi B., constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 5/D din 13.01.2023 pronunţată de Tribunalul Bacău în dosarul nr. x/2017, s-a dispus, printre altele, în baza art. 396 alin. (2) din C. proc. pen., condamnarea inculpatului A. la pedeapsa de 6 (şase) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1), (2) din C. pen.

În baza art. 67 alin. (1) din C. pen. s-a interzis cu titlu de pedeapsă complementară, pe o durată de 4 (patru) ani după executarea pedepsei închisorii, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice) şi lit. b) (dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat) din C. pen.

În baza art. 66 alin. (1) din C. pen. s-a interzis cu titlu de pedeapsă accesorie exercitarea drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen., în condiţiile prevăzute de art. 65 alin. (1) şi alin. (3) din C. pen.

În baza art. 396 alin. (2) din C. proc. pen. s-a dispus condamnarea inculpatului A. la pedeapsa de 8 (opt) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de minori, prevăzută de art. 211 alin. (1), (2) lit. a) din C. pen.

În baza art. 67 alin. (1) din C. pen. s-a interzis cu titlu de pedeapsă complementară, pe o durată de 5 (cinci) ani după executarea pedepsei închisorii, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice) şi lit. b) (dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat) din C. pen.

În baza art. 66 alin. (1) din C. pen. s-a interzis cu titlu de pedeapsă accesorie exercitarea drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen., în condiţiile prevăzute de art. 65 alin. (1) şi alin. (3) din C. pen.

În baza art. 396 alin. (2) din C. proc. pen. s-a dispus condamnarea inculpatului A. la pedeapsa de 7 (şapte) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de minori, prevăzută de art. 211 alin. (1), (2) din C. pen.

În baza art. 67 alin. (1) din C. pen. s-a interzis cu titlu de pedeapsă complementară, pe o durată de 5 (cinci) ani după executarea pedepsei închisorii, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice) şi lit. b) (dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat) din C. pen.

În baza art. 66 alin. (1) din C. pen. s-a interzis cu titlu de pedeapsă accesorie exercitarea drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen., în condiţiile prevăzute de art. 65 alin. (1) şi alin. (3) din C. pen.

În baza art. 396 alin. (2) din C. proc. pen. s-a dispus condamnarea inculpatului A. la pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism, prevăzută de art. 213 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 67 alin. (1) din C. pen. s-a interzis cu titlu de pedeapsă complementară, pe o durată de 2 (doi) ani după executarea pedepsei închisorii, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice) şi lit. b) (dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat) din C. pen.

În baza art. 66 alin. (1) din C. pen. s-a interzis cu titlu de pedeapsă accesorie exercitarea drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen., în condiţiile prevăzute de art. 65 alin. (1) şi alin. (3) din C. pen.

În baza art. 38 alin. (1), art. 39 alin. (1) lit. b) şi art. 45 din C. pen. s-a dispus contopirea pedepselor aplicate inculpatului A., aplicându-se pedeapsa cea mai grea de 8 ani închisoare la care s-a adăugat sporul obligatoriu de 1/3 din totalul celorlalte pedepse, respectiv 5 ani şi 8 luni închisoare, inculpatul având de executat în final pedeapsa principală rezultantă de 13 (treisprezece) ani şi 8 (opt) luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a) (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice) şi lit. b) (dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat) din C. pen., pe durata a 5 (cinci) ani.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen. s-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a) (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice) şi lit. b) (dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat) din C. pen. după rămânerea definitivă a prezentei sentinţe penale şi până când pedeapsa privativă de libertate aplicată va fi executată sau considerată ca executată.

În baza art. 72 din C. pen., s-a dedus din pedeapsa perioada deja executată ca urmare a reţinerii şi a arestului preventiv, de la 02.02.2017 până la 20.12.2017.

În baza art. 16 lit. f) din C. proc. pen., art. 153, art. 154, alin. (1) lit. d) şi art. 155 din C. pen. cu referire la Decizia Curţii Constituţionale nr. 297/2018 şi Decizia Î.C.C.J. (H.P.) nr. 67/2022, s-a încetat procesul penal faţă de inculpatul B. pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. s-a dispus condamnarea inculpatului B. la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism, prevăzută de art. 213 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 67 alin. (1) din C. pen. s-a interzis cu titlu de pedeapsă complementară, pe o durată de 2 (doi) ani după executarea pedepsei închisorii, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice) şi lit. b) (dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat) din C. pen.

În baza art. 66 alin. (1) din C. pen. s-a interzis cu titlu de pedeapsă accesorie exercitarea drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen., în condiţiile prevăzute de art. 65 alin. (1) şi alin. (3) din C. pen.

În baza art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. s-a dispus condamnarea inculpatului B. la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de minori, prevăzută de art. 211 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 67 alin. (1) din C. pen. s-a interzis cu titlu de pedeapsă complementară, pe o durată de 2 (doi) ani după executarea pedepsei închisorii, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice) şi lit. b) (dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat) din C. pen.

În baza art. 66 alin. (1) din C. pen. s-a interzis cu titlu de pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen., în condiţiile prevăzute de art. 65 alin. (1) şi alin. (3) din C. pen.

În baza art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. s-a dispus condamnarea inculpatului B. la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de minori, prevăzută de art. 211 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 67 alin. (1) din C. pen. s-a interzis cu titlu de pedeapsă complementară, pe o durată de 2 (doi) ani după executarea pedepsei închisorii, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice) şi lit. b) (dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat) din C. pen.

În baza art. 66 alin. (1) din C. pen. s-a interzis cu titlu de pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen., în condiţiile prevăzute de art. 65 alin. (1) şi alin. (3) din C. pen.

În baza art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. s-a dispus condamnarea inculpatului B. la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic intern de droguri de risc, faptă prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000.

În baza art. 67 alin. (1) din C. pen. s-a interzis cu titlu de pedeapsă complementară, pe o durată de 2 (doi) ani după executarea pedepsei închisorii, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice) şi lit. b) (dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat) din C. pen.

În baza art. 66 alin. (1) din C. pen. s-a interzis cu titlu de pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen., în condiţiile prevăzute de art. 65 alin. (1) şi alin. (3) din C. pen.

În baza art. 38 alin. (1), art. 39 alin. (1) lit. b)0 şi art. 45 din C. pen. s-a dispus contopirea pedepselor aplicate inculpatului B., aplicându-se pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare la care s-a adăugat sporul obligatoriu de 1/3 din totalul celorlalte pedepse, respectiv 2 ani şi 4 luni închisoare, inculpatul având de executat în final pedeapsa principală rezultantă de 5 (cinci) ani şi 4 (patru) luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a) (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice) şi lit. b) (dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat) din C. pen., pe durata a 2 (doi) ani.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen. s-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a) (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice) şi lit. b) (dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat) din C. pen. după rămânerea definitivă a prezentei sentinţe penale şi până când pedeapsa privativă de libertate aplicată va fi executată sau considerată ca executată.

În baza art. 72 din C. pen., s-a dedus din pedeapsa perioada deja executată ca urmare a reţinerii şi a arestului preventiv, de la 02.02.2017 până la 15.12.2017.

Împotriva acestei sentinţe penale au declarat apel inculpaţii C., D., E., F., G., H., A., I. şi B..

Prin decizia penală nr. 723 din data de 18 septembrie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, printre altele, în baza art. 421 pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de apelantul inculpat B. împotriva sentinţei penale nr. 5/D din data de 13.01.2023, pronunţată de Tribunalul Bacău în dosarul nr. x/2017.

În baza art. 421 pct. 2 lit. a) din C. proc. pen., s-a admis apelul declarate de apelantul inculpat A. împotriva sentinţei penale nr. 5/D din data de 13.01.2023, pronunţată de Tribunalul Bacău în dosarul nr. x/2017.

S-a desfiinţat în parte sentinţa penală apelată, în latura penală, în ceea ce priveşte dispoziţia de condamnare a inculpatului A. pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de minori, prevăzută de art. 211 alin. (1), (2) din C. pen. (faptă din cursul anului 2011; persoană vătămată J.), cuantumul pedepsei închisorii aplicate inculpatului A. pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de minori, prevăzută de art. 211 alin. (1), (2) din C. pen., dispoziţia privind contopirea pedepselor aplicate inculpatului şi cuantumul pedepsei principale rezultante.

Rejudecând cauza, în aceste limite:

În baza art. 396 alin. (6) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., art. 154 alin. (1) lit. d) din C. pen., cu referire la Decizia Curţii Constituţionale nr. 297/2018 şi nr. 358/2022 şi la Decizia Î.C.C.J. (H.P.) nr. 67/2022, s-a încetat procesul penal faţă de inculpatul A. pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de minori, prevăzută de art. 211 alin. (1), (2) din C. pen. (faptă din cursul anului 2011; persoană vătămată J.), întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale.

S-a menţinut pedeapsa de 6 ani închisoare aplicată inculpatului A. pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1), (2) din C. pen.

S-a menţinut pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată inculpatului A. săvârşirea infracţiunii de proxenetism, prevăzută de art. 213 alin. (1) din C. pen.

S-a redus cuantumul pedepsei închisorii aplicate inculpatului A. pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de minori, prevăzută de art. 211 alin. (1), (2) lit. a) din C. pen. de la 8 ani la 6 ani închisoare, cu aplicarea art. 5 din C. pen.

În baza art. 38 alin. (1), art. 39 alin. (1) lit. b) şi art. 45 din C. pen., s-au contopit cele trei pedepse cu închisoare menţionate la paragrafele anterioare, s-a aplicat pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare la care s-a adăugat sporul obligatoriu de 1/3 din totalul celorlalte pedepse, respectiv 3 ani şi 4 luni închisoare, inculpatul urmând să execute pedeapsa principală rezultantă de 9 (nouă) ani şi 4 (patru) luni închisoare.

S-au menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate care nu sunt contrare celor dispuse prin decizie.

În esenţă, instanţa de apel, analizând criticilor apelantului inculpat B. referitoare la soluţia de respingere a cererii de schimbare a încadrării juridice din două infracţiuni de trafic de minori într-o singură infracţiune de trafic de minori în formă continuată şi la individualizarea judiciară a pedepselor, a reţinut că acesta nu a contestat situaţia de fapt reţinută de prima instanţă în sentinţa apelată şi nici temeinicia condamnării. A constatat că, în faza judecăţii în primă instanţă, inculpatul s-a prevalat de procedura simplificată de judecată reglementată de art. 375, 377 şi 396 alin. (10) din C. proc. pen., recunoscând comiterea infracţiunilor reţinute în sarcina sa prin actul de sesizare.

Curtea a apreciat că în mod corect prima instanţă a reţinut temeinicia acuzaţiilor aduse inculpatului B. în ceea ce priveşte comiterea infracţiunilor pentru care a fost trimis în judecată, probatoriul administrat în cauză în cursul urmăririi penale, coroborat cu declaraţia de recunoaştere dată de inculpat în faţa primei instanţe, relevând în mod neechivoc că inculpatul B. a săvârşit infracţiunile pentru care a fost condamnat, fiind întrunite toate elementele constitutive ale acestor infracţiuni.

Sub aspectul situaţiei de fapt reţinute de prima instanţă, în privinţa acestui inculpat, şi al încadrării juridice dată faptelor, instanţa de apel ş-ai însuşit considerentele din sentinţa apelată.

În ceea ce priveşte prima critică adusă de apelantul inculpat B. sentinţei apelate, Curtea a constatat că infracţiunea de trafic de minori asupra persoanei vătămate K. a fost comisă în perioada noiembrie 2015 - februarie 2016, în timp ce infracţiunea de trafic de minori asupra persoanei vătămate L. a fost săvârşită în luna noiembrie 2016, deci la un interval de timp îndelungat una faţă de cealaltă, de nouă luni, fiecare dintre cele două fapte penale fiind comisă în baza unei rezoluţii infracţionale distincte şi nu în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, care permite reţinerea infracţiunii continuate.

S-a arătat că, potrivit doctrinei şi practicii judiciare în materie, intervalele prea mari de timp între acţiunile/inacţiunile ce constituie elementul material al laturii obiective a unei infracţiuni exclud rezoluţia infracţională unică, fiecare acţiune constituind o infracţiune distinctă.

Cu privire la infracţiunile susmenţionate comise de inculpatul B., Curtea a opinat că nu se poate în mod rezonabil admite că încă din luna decembrie 2015, când a decis să o adăpostească în apartamentul din mun. Bacău, str. x pe minora K., a luat totodată şi hotărârea de a o recruta şi pe persoana vătămată L. în vederea exploatării sale prin obligare la practicarea prostituţiei, acesta, de altfel, nici n-o cunoaştea pe persoana vătămată L. la data respectivă (decembrie 2015).

Prin urmare, s-a apreciat că nu sunt îndeplinite condiţiile art. 35 din C. pen. pentru reţinerea infracţiunii continuate în privinţa celor două fapte de trafic de minori comise de inculpatul B., astfel că în mod just prima instanţă a respins cererea acestuia de schimbare a încadrării juridice.

Instanţa de apel a considerat că nici critica inculpatului B. privind individualizarea judiciară a pedepselor nu este întemeiată, prima instanţă efectuând o evaluare corespunzătoare a criteriilor generale de individualizare a pedepsei, ţinând seama şi de cauza de reducere a limitelor de pedeapsă prevăzută de art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. şi i-a aplicat inculpatului pedepse (orientate spre cuantumul minim prevăzut de lege redus cu o treime) proporţionale cu gravitatea infracţiunilor săvârşite şi, totodată, apte să asigure în mod optim realizarea funcţiei preventive şi de reeducare ale pedepsei.

Curtea a mai menţionat că prima instanţă a acordat relevanţa cuvenită gravităţii ridicate a infracţiunilor comise de inculpat (proxenetism, trafic de minori, trafic de droguri de risc), relevate de valorile sociale lezate, de circumstanţele comiterii faptelor şi urmările produse, duratei şi amplorii activităţii infracţionale derulate de acesta, dar şi persoanei inculpatului care a mai suferit rigorile legii penale (suferind condamnări pronunţate în străinătate).

Analizând criticile apelantului inculpat A. privind netemeinicia acuzaţiei constând în infracţiunea de constituirea a unui grup infracţional organizat, de trafic de persoane/trafic de minori/proxenetism, Curtea a considerat că în cauza dedusă judecăţii imposibilitatea audierii nemijlocite de către judecător a unor persoane vătămate sau martori, determinată de motive obiective, nu afectează legalitatea judecăţii în primă instanţă şi nici temeinicia condamnărilor pronunţate de instanţa de fond, câtă vreme ansamblul probatoriu administrat în cauză, în ambele faze procesuale, dovedesc săvârşirea infracţiunilor care au făcut obiectul actului de trimitere în judecată şi situaţia de fapt reţinută de prima instanţă.

Curtea a observat că probele administrate în cauză au stabilit faptul că toţi inculpaţii trimişi în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de constituire sau aderare al un grup infracţional organizat, cu excepţia inculpatei C., aveau reprezentarea că fac parte dintr-un grup infracţional organizat, alcătuit din trei sau mai multe persoane, în care fiecare avea un rol bine definit şi care a acţionat o perioadă de timp în scopul săvârşirii infracţiunilor de trafic de persoane, trafic de minori şi proxenetism.

Probele administrate în timpul urmăririi penale şi pe parcursul cercetării judecătoreşti, a constatat Curtea că dezvăluie conexiunile stabilite între persoanele care practică prostituţia şi membrii grupului infracţional, punând în lumină o gamă largă de raporturi, care pot fi caracterizate ca relaţii de parteneriat, subordonare, dependenţă, sau aservire.

Din datele furnizate de instituţiile financiare care operează transferuri rapide de bani, a rezultat că, în perioada 2013 - 2017 - interval în cadrul căruia a fost documentată activitatea grupării - atât între membrii grupului infracţional organizat, cât şi între aceştia şi persoanele care practică prostituţia sub coordonarea lor, au avut loc numeroase tranzacţii financiare. S-a observat că, deşi plasarea fiecărei persoane de sex feminin sub autoritatea a câte unui membru este recunoscută şi net delimitată în cadrul grupului, totuşi există mai multe transferuri financiare efectuate de acestea către ceilalţi membri ai grupării.

Cu privire la apelantul inculpat A., Curtea a considerat că prima instanţă a făcut o corectă evaluare a criteriilor de individualizare a pedepselor şi implicit o dozare justă a pedepselor aplicate acestuia prin sentinţa apelată pentru infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat şi proxenetism, cele două pedepse de 6 ani închisoare şi respectiv pedeapsa de 4 ani închisoare fiind proporţionale cu gravitatea infracţiunilor săvârşite şi, totodată, aptă să asigure în mod optim realizarea funcţiei preventive şi de reeducare ale pedepsei, având în vedere natura şi gravitatea infracţiunilor comise de inculpat, relevată de valorile sociale lezate, durata şi amploarea activităţii infracţionale desfăşurate de acesta, contribuţia şi rolul acestuia în cadrul mecanismului infracţional, precum şi circumstanţele privitoare la persoana sa - antecedentele penale, conduita sa, motiv pentru care s-a apreciat că nu se justifică reducerea cuantumului acestor pedepse.

În schimb, Curtea a constatat că apelul formulat de apelantul inculpat A. este fondat sub aspectul cuantumului pedepsei aplicate acestuia de prima instanţă pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de minori - persoană vătămată K. şi având în vedere natura şi conţinutul concret al infracţiunii comise de inculpat şi modul şi împrejurările în care aceasta a fost săvârşită, instanţa de apel a apreciat că pedeapsa de 8 ani închisoare aplicată inculpatului pentru această infracţiune este excesiv de severă şi disproporţionată.

Împotriva deciziei penale nr. 723 din data de 18.09.2023 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. x/2017 au formulat recurs în casaţie recurenţii A. şi B..

Recurentul A. a arătat că a fost condamnat pentru infracţiunea de trafic de minori, faţă de persoana vătămată K. fără a exploata această minoră, căreia i s-a luat declaraţie la 1 an şi o lună de la comiterea presupusei fapte, că a fost condamnat pentru infracţiunea de proxenetism, raportat la persoană vătămată M., fără a se ţine cont că fusese deja condamnat în Austria, în anul 2016, pentru aceeaşi faptă, că este condamnat pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat şi nu i s-au contopit pedepsele după vechiul C. pen.

Recurentul B. a invocat că a semnat un acord de recunoaştere a vinovăţiei şi că instanţa nu i-a schimbat încadrarea juridică într-o singură infracţiune continuată de trafic de minori.

De asemenea, la dosar au fost depuse concluzii scrise de ceilalţi inculpaţi prin care au arătat că susţin recursurile în casaţie declarate în cauză.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală la data de 12.05.2025, când s-a stabilit termen la data de 10.10.2025, pentru examinarea în cameră de consiliu a admisibilităţii în principiu a cererii de recurs în casaţie, conform art. 440 alin. (1) din C. proc. pen.

Examinând admisibilitatea în principiu a cererilor de recurs în casaţie, în conformitate cu prevederile art. 440 din C. proc. pen., Înalta Curte constată următoarele:

Recursul în casaţie este o cale extraordinară de atac, de anulare, care poate fi exercitată împotriva deciziilor penale definitive pronunţate de curţile de apel şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca instanţe de apel, pentru cazurile strict şi limitativ prevăzute de lege.

Pentru a se asigura un just echilibru între respectarea principiului legalităţii, pe de o parte şi respectarea autorităţii de lucru judecat a hotărârii definitive şi a principiului securităţii raporturilor juridice, pe de altă parte, legiuitorul a limitat sfera hotărârilor judecătoreşti ce pot fi atacate cu recurs în casaţie şi a stabilit anumite condiţii pentru exercitarea căii extraordinare de atac referitoare la termenul în care poate fi declarată, la calitatea procesuală activă şi la cazurile de casare.

Din examinarea dispoziţiilor legale prevăzute de art. 440 alin. (1), (2) şi (4) din C. proc. pen. rezultă că recursul în casaţie este supus unei verificări prealabile judecării în fond a acestuia, instanţa fiind obligată să examineze admisibilitatea în principiu a cererii.

În această etapă procesuală, instanţa examinează îndeplinirea condiţiilor de admitere în principiu a recursului în casaţie, care rezultă din dispoziţiile art. 434, art. 435, art. 436, art. 437 şi art. 438 din C. proc. pen.. Astfel, se verifică dacă hotărârea atacată este susceptibilă de recurs în casaţie, dacă cererea de recurs în casaţie a fost formulată în termenul prevăzut de lege şi de o persoană care are calitate procesuală activă, dacă cererea este motivată sau are conţinutul prevăzut de lege, dacă sunt invocate şi motivate cazurile de casare prevăzute de art. 438 din C. proc. pen. şi dacă procurorul sau partea a mai formulat anterior vreo cerere de recurs în casaţie.

Cererile de recurs în casaţie formulată de recurenţii A. şi B. îndeplinesc cerinţa de formă prevăzută de art. 434 din C. proc. pen., în sensul că hotărârea împotriva căreia s-a declarat prezenta cale extraordinară de atac face parte din categoria hotărârilor supuse recursului în casaţie, fiind o hotărâre prin care se soluţionează acţiunea penală, respectiv cea civilă alăturată acesteia.

Se observă că cererile de recurs în casaţie formulate de recurenţii A. şi B. împotriva deciziei penale nr. 723 din data de 18.09.2023 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, nu au fost declarate în termenul prevăzut de art. 435 din C. proc. pen., fiind introduse după expirarea termenului legal de 30 de zile de la data comunicării deciziei instanţei de apel.

În acest sens, se reţine că din actele dosarului rezultă că decizia instanţei de apel a fost comunicată recurenţilor A. şi B. la data de 21.09.2023. Astfel, în raport de data comunicării deciziei din apel, termenul de declarare a recursului în casaţie, prevăzut de art. 435 din C. proc. pen., s-a împlinit la data de 21.10.2023.

Or, prezentele cereri de recurs în casaţie au fost introduse de recurenţii A. şi B. la data de 19.02.2025 (data poştei), cu depăşirea termenului de 30 de zile de la data comunicării către parte a deciziei instanţei de apel.

În consecinţă, cererile de recurs în casaţie formulate de recurenţi nu îndeplinesc condiţia de admisibilitate prevăzută de art. 435 din C. proc. pen., ceea ce face inutilă analiza celorlalte condiţii de admisibilitate în principiu a cererii de recurs în casaţie.

Pentru considerentele expuse, în baza art. 440 alin. (2) din C. proc. pen. va respinge, ca inadmisibile, cererile de recurs în casaţie formulate de recurenţii A. şi B. împotriva deciziei penale nr. 723 din data de 18.09.2023 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. x/2017.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga recurenţii la plata sumei de câte 500 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE

În baza art. 440 alin. (2) din C. proc. pen. respinge, ca inadmisibile, cererile de recurs în casaţie formulate de recurenţii A. şi B. împotriva deciziei penale nr. 723 din data de 18.09.2023 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. x/2017.

Obligă recurenţii la plata sumei de câte 500 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 10 iunie 2025.