Challenge to final preliminary judge’s rejection of complaint against criminal case dismissal barred by finality and admissibility rules
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the petitioner's appeal as inadmissible, thereby upholding the Court of Appeal's decision that remains in final force. The dispute concerned a challenge to a final decision by the preliminary judge that had rejected a prior complaint against a prosecutor's order dismissing a criminal case for abuse of service, a case in which the petitioner had previously failed to substantiate specific misconduct by magistrates regarding other unrelated criminal proceedings. The decisive legal basis for the dismissal was the principle of the uniqueness and admissibility of appeals under criminal procedure law, specifically Article 341(8) of the Code of Criminal Procedure, which establishes that the preliminary judge's order rejecting a complaint regarding the inexistence of a criminal offense is final and not subject to ordinary appeals, rendering the attempted review a violation of statutory procedural limits.
Legislator headnote
AI generatedart. 341 alin. (6) lit. a) C. proc. pen, art. 315 alin. (1) lit. b) C. proc. pen, art. 314 alin. (1) lit. a) C. proc. pen, art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen, art. 297 alin. (1) C. pen, art. 341 alin. (8) C. proc. pen; Challenge to final preliminary judge’s rejection of complaint against criminal case dismissal barred by finality and admissibility rules: The dispute concerned a challenge to a final decision by the preliminary judge that had rejected a prior complaint against a prosecutor's order dismissing a criminal case for abuse of service, a case in which the petitioner had previously failed to substantiate specific misconduct by magistrates regarding other unrelated criminal proceedings. The decisive legal basis for the dismissal was the principle of the uniqueness and admissibility of appeals under criminal procedure law, specifically Article 341(8) of the Code of Criminal Procedure, which establishes that the preliminary judge's order rejecting a complaint regarding the inexistence of a criminal offense is final and not subject to ordinary appeals, rendering the attempted review a violation of statutory procedural limits.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedEstablishes that the court's decision rejecting the complaint is final and not subject to appeal, serving as the main ground for declaring the present appeal inadmissible.
Procedural basis for the High Court to dismiss the appeal as inadmissible.
Legal basis for obliging the appellant to pay judicial costs to the state.
Full text
Şedinţa publică din data de 06 mai 2025
Deliberând asupra cauzei de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin încheierea nr. 22/2025 din 05 februarie 2025 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, în temeiul art. 341 alin. (6) lit. a) C. proc. pen., s-a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petentul A. împotriva ordonanţei din data de 08.10.2024, emisă de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, în dosarul nr. x/2024, prin care a fost respinsă, ca neîntemeiată, plângerea formulată de petent împotriva ordonanţei de clasare din 16.09.2024, emisă în dosarul nr. x/2024, instrumentat de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj.
Pentru a pronunţa această soluţie, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de apel a constatat că prin ordonanţa procurorului din 16.09.2024, emisă în dosarul nr. x/2024, în temeiul art. 315 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. cu referire la art. 314 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., a fost dispusă clasarea cauzei având ca obiect plângerea formulată de numitul A., sub aspectul infracţiunii de abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) C. pen., reclamate ca fiind comise de către magistraţii B., C., D., E., F. şi G..
S-a reţinut că prin ordonanţa din data de 06.08.2024 s-a dispus începerea urmăririi penale in rem cu privire la infracţiunea prev. de art. 297 alin. (1) C. pen.
Fără a indica în mod concret în ce anume constă îndeplinirea necorespunzătoare a atribuţiilor de serviciu de către magistraţi, în cuprinsul plângerilor, A. se arată nemulţumit de soluţiile pronunţate de magistraţii procurori şi judecători în dosarele care au avut ca obiect plângeri/căi de atac formulate de persoana vătămată, mai exact dosarele nr. x/2021, y/2021, z/2021, w/2023, t/2024, s/2022, susţinând că soluţiile respective sunt false şi dispuse cu încălcarea gravă a legii.
În urma examinării plângerilor persoanei vătămate A. şi a actelor aflate la dosar, s-a dispus, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., clasarea cauzei cu privire la infracţiunea de abuz în serviciu, deoarece faptele reclamate nu există.
Prin ordonanţa din 08.10.2024, emisă în dosarul nr. x/2024 de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, s-a dispus respingerea, ca neîntemeiată, a plângerii formulată de către A. împotriva ordonanţei nr. 116/185/P/2024 din data de 16.09.2024 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj.
Petentul A. a formulat plângere împotriva ordonanţei din data de 08.10.2024, la judecătorul de cameră preliminară de la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă.
Examinând plângerea din perspectiva art. 339-341 C. proc. pen., judecătorul de cameră preliminară a constatat că petentul A. a susţinut că magistraţii B., C., D., E., F. şi G. şi-au îndeplinit în mod abuziv atribuţiile de serviciu în legătură cu modul de soluţionare a dosarului penal nr. x/2021, instrumentat de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Şimleu Silvaniei, în care a fost cercetată comiterea infracţiunii de furt, în dauna persoanei vătămate H., care, la data de 29.09.2021, şi-a retras plângerea, astfel că, în cauză, s-a dispus o soluţie de clasare, necontestată de către persoana vătămată.
Analizând materialul probator administrat în cauză, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Cluj a considerat justă soluţia de clasare dispusă prin ordonanţa procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, din data de 16.09.2024, emisă în dosarul penal nr. x/2024, întrucât probatoriul administrat nu a relevat în concret vreo faptă care să se circumscrie laturii obiective, din perspectiva elementului material al infracţiunii de abuz în serviciu prev. de art. 297 alin. (1) C. pen., pretins comisă de către intimaţi.
S-a apreciat că modalitatea în care au fost soluţionate în concret plângerile formulate de petent împotriva soluţiei de clasare dispuse în dosarul penal nr. x/2021, instrumentat de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Şimleu Silvaniei, nu poate fi verificată într-un proces penal ulterior, întrucât soluţia de clasare s-a definitivat printr-o hotărâre judecătorească care nu este supusă niciunei căi de atac: încheierea penală nr. 24/12.01.2022 a judecătorului de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Şimleu Silvaniei, pronunţate în dosarul nr. x/2021.
În opinia judecătorului de cameră preliminară, un control asupra legalităţii şi temeiniciei ordonanţei de clasare din 22.10.2021, respectiv ordonanţei de respingere din data de 19.11.2021 a prim-procurorului de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj ar echivala cu o cale de atac împotriva încheierii penale nr. 24/12.01.2022 a judecătorului de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Şimleu Silvaniei, pronunţate în dosarul nr. x/2021, ceea ce este inadmisibil. Cu atât mai puţin verificarea legalităţii şi temeiniciei încheierii penale nr. 24/12.01.2022 a judecătorului de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Şimleu Silvaniei, pronunţate în dosarul nr. x/2021 ar fi posibilă în cadrul procesului penal pornit împotriva magistratului pe motiv de nemulţumire a petentului cu privire la soluţia dispusă.
Împotriva încheierii nr. 22/2025 din 05 februarie 2025 pronunţată în dosarul nr. x/2024 de Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, petentul A. a formulat contestaţie.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, când s-a stabilit termen de soluţionare la data de 06.05.2025.
În dezbateri, reprezentantul Ministerului Public a invocat excepţia inadmisibilităţii căii de atac, având în vedere că aceasta nu este prevăzută de C. proc. pen.
Examinând prezenta cale de atac, cu prioritate prin prisma excepţiei invocată în cauză, Completul de doi judecători de cameră preliminară de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că aceasta este inadmisibilă, pentru următoarele considerente:
Înalta Curte aminteşte că legea procesual penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, acelaşi pentru persoane aflate în situaţii identice, dând eficienţă principiului stabilit prin dispoziţiile art. 129 din Constituţia României, revizuită, privind exercitarea căilor de atac în condiţiile legii procesual penale, precum şi principiului privind liberul acces la justiţie statuat prin art. 21 din Legea fundamentală, respectiv exigenţelor determinate prin art. 13 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.
Admisibilitatea căilor de atac este condiţionată de exercitarea acestora potrivit dispoziţiilor legii procesual penale, prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse examinării, căile de atac şi ierarhia acestora, termenele de declarare şi motivele pentru care se cere reformarea hotărârii atacate. Revine, aşadar, părţii interesate obligaţia sesizării instanţelor de judecată în condiţiile legii procesual penale, prin exercitarea căilor de atac apte a provoca un control judiciar al hotărârii atacate.
În speţă, Înalta Curte constată că prezenta contestaţie a fost exercitată împotriva unei hotărâri penale definitive, nesusceptibilă de a face obiectul unei căi de atac ordinare, aspectul fiind de natură a încălca coerenţa sistemului căilor de atac reglementate de lege, dispoziţii ce stabilesc tipul de hotărâri susceptibile a fi atacate, dar şi principiul unicităţii căilor de atac şi modul de stabilire a ierarhiei acestora.
Astfel, se constată că obiectul acestei căi de atac îl constituie încheierea nr. 22/2025 din 05 februarie 2025 pronunţată în dosarul nr. x/2024 de Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, prin care, în baza art. 341 alin. (6) lit. a) C. proc. pen., s-a respins, ca neîntemeiată, plângerea formulată de petentul de petentul A. împotriva ordonanţei de clasare din 16.09.2024, emisă în dosarul nr. x/2024, menţinută prin ordonanţa din 08.10.2024 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, dată în dosarul nr. x/2024.
Potrivit art. 341 alin. (6) lit. a) C. proc. pen., în cauzele în care nu s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale, judecătorul de cameră preliminară poate dispune respingerea plângerii, ca tardivă sau inadmisibilă ori, după caz, ca nefondată.
Conform dispoziţiilor art. 341 alin. (8) C. proc. pen., încheierea prin care s-a pronunţat soluţia de respingere a plângerii, prevăzută de alin. (6) al aceluiaşi text de lege, este definitivă.
Având în vedere dispoziţiile legale precitate, se constată că, petentul A. a declarat o cale de atac împotriva unei soluţii nesusceptibile de reformare, astfel că, prin promovarea acesteia, petentul a încălcat principiul unicităţii căii de atac prevăzut de lege.
Recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalităţii acesteia, precum şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii şi autorităţilor şi din acest motiv, apare ca o situaţie inadmisibilă în ordinea de drept.
În consecinţă, faţă de cele reţinute, se constată că petentului contestator A. nu îi este recunoscută calea de atac împotriva încheierii nr. 22/2025 din 05 februarie 2025 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, întrucât aceasta a fost formulată împotriva unei încheieri definitive, calea de atac de faţă fiind aşadar inadmisibilă.
Pentru aceste considerente, Completul de doi judecători de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în baza art. 341 alin. (8) C. proc. pen., coroborat cu art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. a) C. proc. pen., va respinge, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de petentul A. împotriva încheierii nr. 22/2025 din 05 februarie 2025 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, pronunţată în dosarul nr. x/2024.
În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga contestatorul petent la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D I S P U N E
Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de petentul A. împotriva încheierii nr. 22/2025 din 05 februarie 2025 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, pronunţată în dosarul nr. x/2024.
Obligă contestatorul petent la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţa de cameră de consiliu, astăzi, 06 mai 2025.