Cassation inadmissible for tardiness: 30-day deadline under Art. 435 C. proc. pen. expiring from appellate decision communication

Şedinţa publică din data de 29 mai 2025

Deliberând asupra recursului în casaţie de faţă, în baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 58 din 15 martie 2024, Judecătoria Carei, în temeiul art. 192 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 396 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., a condamnat-o pe inculpata A. [muncitoare necalificată la societatea B.] la o pedeapsă de 2 (doi) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă.

În baza art. 91 C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere şi s-a stabilit un termen de supraveghere de 2 ani, conform dispoziţiilor art. 92 C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) C. pen., a fost obligată inculpata ca, pe durata termenului de supraveghere, să respecte următoarele măsuri: a) să se prezinte la Serviciul de probaţiune Satu Mare, la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. (2) lit. b) C. pen., i s-a impus inculpatei să execute obligaţia de a frecventa unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate, pe parcursul termenului de supraveghere.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, s-a dispus ca inculpata să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Primăriei comunei Sanislău sau în cadrul Primăriei municipiului Carei, pe o perioadă de 60 de zile.

În baza art. 91 alin. (4) C. pen., i s-a atras atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 96 C. pen.

În temeiul art. 397, art. 19 alin. (1), coroborat cu art. 25 alin. (1) C. proc. pen., raportat la art. 1.357, art. 1.390 alin. (1) C. civ., s-au admis, în parte, acţiunile civile formulate de părţile civile: C., D., E., F., G., H., I., J., K., L. şi Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sau Mare, şi, în consecinţă, a fost obligată partea responsabilă civilmente M. S.A. prin lichidator judiciar N. la plata următoarelor sume:15.000 euro, echivalentul în RON la cursul practicat de B.N.R. în ziua plăţii, către partea civilă C. (în calitate de soţie supravieţuitoare); 15.000 euro, echivalentul în RON la cursul practicat de B.N.R. în ziua plăţii, către partea civilă D. (în calitate de fiu al victimei); 15.000 euro, echivalentul în RON la cursul practicat de B.N.R. în ziua plăţii, către partea civilă O. (în calitate de fiică a victimei); 15.000 euro, echivalentul în RON la cursul practicat de B.N.R. în ziua plăţii, către partea civilă E. (în calitate de fiică a victimei); 15.000 euro, echivalentul în RON la cursul practicat de B.N.R. în ziua plăţii, către partea civilă F. (în calitate de fiu al victimei); 15.000 euro, echivalentul în RON la cursul practicat de B.N.R. în ziua plăţii, către partea civilă P. (în calitate de fiică a victimei); 5.000 euro, echivalentul în RON la cursul practicat de B.N.R. în ziua plăţii, către partea civilă G. (nepot al victimei); 5.000 euro, echivalentul în RON la cursul practicat de B.N.R. în ziua plăţii, către partea civilă H. (nepot al victimei); 5.000 euro, echivalentul în RON la cursul practicat de B.N.R. în ziua plăţii, către partea civilă I. (nepoată a victimei); 5.000 euro, echivalentul în RON la cursul practicat de B.N.R. în ziua plăţii, către partea civilă J. (nepoată a victimei); 5.000 euro, echivalentul în RON la cursul practicat de B.N.R. în ziua plăţii, către partea civilă K. (nepot al victimei); 5.000 euro, echivalentul în RON la cursul practicat de B.N.R. în ziua plăţii, către partea civilă L. (nepoată a victimei decedate); 2.202,32 RON, către partea civilă SPITALUL JUDEŢEAN DE URGENŢĂ SATU MARE, reprezentând daune materiale constând în cheltuielile de spitalizare a inculpatei A..

Prin decizia penală nr. 398/A din 02.07.2024, pronunţată în dosarul nr. x/2022, Curtea de Apel Oradea, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în baza art. 421 alin. (1) pct. 1 lit. a) teza I C. proc. pen., a respins, ca tardiv, apelul declarat de inculpata A. [muncitoare necalificată la societatea B.] împotriva sentinţei penale nr. 58 din 15 martie 2024 pronunţate de Judecătoria Carei în dosarul nr. x/2022.

Împotriva hotărârii instanţei de apel a formulat cerere de recurs în casaţie inculpata A., la data de 17.03.2025.

Prin cererea de recurs în casaţie formulată, inculpata a solicitat a se constata că sentinţa instanţei de fond i-a fost comunicată la data de 03.04.2024, astfel că în mod greşit curtea de apel i-a respins apelul ca tardiv, motiv pentru care a solicitat admiterea recursului în casaţie formulat şi trimiterea cauzei spre rejudecare pentru a se constata că a intervenit prescripţia răspunderii penale pentru infracţiunea de ucidere din culpă pentru care a fost condamnată.

A invocat decizia nr. 50 din data 18 februarie 2025 a CCR, arătând că termenul de 30 zile curge de la data pronunţării deciziei privind neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 438 alin. (1) pct. 8 C. proc. pen., astfel încât recursul în casaţie este promovat în termenul de 30 de zile.

Judecătorul de filtru, prin rezoluţie, a dispus întocmirea raportului de către magistratul-asistent, în vederea examinării admisibilităţii în principiu a cererii, în procedura prevăzută de art. 440 din C. proc. pen.

La data de 28.05.2025, a fost depus la dosar raportul întocmit de către magistratul-asistent. Concluzia magistratului raportor a fost în sensul că cererea de recurs în casaţie nu îndeplineşte condiţiile de admisibilitate prevăzute de dispoziţiile legale.

Înalta Curte, analizând cererea de recurs în casaţie formulată de inculpata A., constată că aceasta este inadmisibilă, pentru următoarele motive:

Admisibilitatea căilor de atac este condiţionată de exercitarea acestora potrivit dispoziţiilor legii procesual penale prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse examinării, căile de atac şi ierarhia acestora, termenele de declarare şi motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârii atacate.

Recursul în casaţie este o cale extraordinară de atac în anulare, care poate fi exercitată în cazurile limitativ prevăzute de lege, al cărei scop este, astfel cum rezultă din dispoziţiile art. 433 C. proc. pen., judecarea conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

Conform dispoziţiilor art. 440 alin. (2) C. proc. pen., în situaţia în care, cu ocazia examinării admisibilităţii în principiu, se constată că cererea nu este făcută în termenul prevăzut de lege sau că nu s-au respectat dispoziţiile art. 434 C. proc. pen. (ce stabilesc hotărârile supuse acestei căi extraordinare de atac), art. 436 alin. (1) şi (6) C. proc. pen. (privind persoanele îndreptăţite a promova recursul în casaţie), art. 437 (referitor la conţinutul cererii) şi art. 438 C. proc. pen. (ce reglementează cazurile în care se poate face recurs în casaţie), instanţa respinge, prin încheiere definitivă, cererea de recurs în casaţie.

Examinând actele şi lucrările dosarului prin prisma dispoziţiilor legale menţionate, Înalta Curte constată că, cererea de recurs în casaţie îndeplineşte cerinţele de formă prevăzute la art. 437 alin. (1) lit. a), lit. b) şi d) C. proc. pen., în cuprinsul acesteia fiind menţionate numele şi prenumele părţii, domiciliul acesteia, hotărârea care se atacă, precum şi semnătura persoanei care exercită calea de atac. De asemenea, cererea de recurs în casaţie respectă dispoziţiile art. 434 şi art. 436 alin. (1) şi (6) C. proc. pen.

Însă, Înalta Curte constată că, cererea de recurs în casaţie nu a fost formulată cu respectarea dispoziţiilor art. 435 din C. proc. pen., care prevăd că recursul în casaţie poate fi introdus în termen de 30 de zile de la data comunicării decizei instanţei de apel, aceasta fiind tardiv formulată, în condiţiile în care decizia instanţei de apel i-a fost comunicată inculpatei la data de 08.07.2024, termenul de recurs în casaţie s-a împlinit la data de 08.08.2024, iar inculpata a formulat cererea de recurs în casaţie la data de 17.03.2025.

Prin urmare, cererea de recurs în casaţie nu îndeplineşte condiţiile de admisibilitate prevăzute de dispoziţiile legale, motiv pentru care, în temeiul art. 440 alin. (2) C. proc. pen., urmează a fi respinsă, ca inadmisibilă.

Văzând şi dispoziţiile art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga recurenta inculpată la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E

În temeiul art. 440 alin. (2) C. proc. pen., respinge, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casaţie formulată de inculpata A. împotriva deciziei penale nr. 398/A din 02 iulie 2024 pronunţate de Curtea de Apel Oradea, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2022.

Obligă recurenta A. la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 29 mai 2025.