Extraordinary appeal in cassation inadmissible for failure to substantively motivate the ground of annulment, upholding 14-year prison sentence for attempted fraudulent financial operations and illegal computer access

Şedinţa publică din data de 27 mai 2025

Deliberând asupra admisibilităţii în principiu a cererii de recurs în casaţie formulată de recurentul A., constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 239 din 25 iunie 2024, pronunţată de Tribunalul Argeş în dosarul nr. x/2022, în temeiul art. 396 alin. (1), (2) şi (10) din C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul, A., la următoarele pedepse:

- 1 an închisoare pentru săvârşirea în stare de recidivă postexecutorie şi postcondamnatorie a infracţiunii de tentativă la efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos, prevăzută de art. 32 din C. pen. raportat la art. 250 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) din C. pen.

- 2 ani închisoare pentru săvârşirea în stare de recidivă postexecutorie şi postcondamnatorie a infracţiunii de acces ilegal la un sistem informatic, prevăzută de art. 360 alin. (1), (2) şi (3) din C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) din C. pen.

- 1 an închisoare pentru săvârşirea în stare de recidivă postexecutorie şi postcondamnatorie a infracţiunii de instigare la tentativă la efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos, prevăzută de art. 47 raportat la art. 32 din C. pen. raportat la art. 250 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) din C. pen.

- 2 ani închisoare pentru săvârşirea în stare de recidivă postexecutorie şi postcondamnatorie a infracţiunii de instigare la acces ilegal la un sistem informatic, prevăzută de art. 47 raportat la art. 360 alin. (1), (2) şi (3) din C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) din C. pen.

În baza. 67 alin. (1) din C. pen. s-a interzis inculpatului, A., ca pedeapsă complementară, pe lângă fiecare pedeapsă principală stabilită, exercitarea drepturilor prevăzute de art. art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen., respectiv, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o perioadă de 2 ani, care s-a dispus a se executa conform art. 68 alin. (1) lit. c) din C. pen.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen. s-a aplicat inculpatului, ca pedeapsă accesorie, pe lângă fiecare pedeapsă principală stabilită, interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen., respectiv exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

S-a constatat că infracţiunile pentru care s-a dispus condamnarea se află în stare de recidivă postexecutorie faţă de pedeapsa stabilită prin sentinţa penală nr. 2416/14.10.2015 a Judecătoriei Sector 4, pedeapsă a cărei executare a fost finalizată la data de 22.09.2016 şi în stare de recidivă postcondamnatorie faţă de infracţiunile pentru care s-a dispus condamnarea prin sentinţa penală nr. 1091/18.05.2016, pronunţată de Judecătoria Piteşti, în dosarul nr. x/2015, definitivă la data de 26.04.2017, prin decizia penală nr. 389/A/26.04.2017 a Curţii de Apel Piteşti.

S-a constatat că inculpatul a comis infracţiunile pentru care s-a dispus condamnarea sa prin prezenta sentinţă în concurs faţă de infracţiunile pentru care acesta a fost condamnat prin sentinţa penală nr. 198/25.09.2020 a Tribunalului Argeş, sentinţa penală nr. 300/09.04.2021 a Judecătoriei Sector 3 Bucureşti, sentinţa penală nr. 106/26.09.2022 a Tribunalului Alba, precum şi sentinţa penală nr. 85/11.04.2022 a Judecătoriei Mediaş.

S-a descontopit pedeapsa rezultantă 12 ani şi 8 luni închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 85/11.04.2022 a Judecătoriei Mediaş, definitivă prin decizia penală nr. 798/2022 a Curţii de Apel Alba Iulia, în pedepsele parţial rezultante:

- pedeapsa de 10 ani şi 2 luni închisoare (care a constituit primul termen al recidivei), în cauza în care a fost pronunţată sentinţa penală nr. 85/11.04.2022 a Judecătoriei Mediaş;

- pedeapsa de 2 ani şi 6 luni (care a constituit al doilea termen al recidivei), în cauza antereferită.

S-a constatat că prin sentinţa penală nr. 85/11.04.2022 a Judecătoriei Mediaş, definitivă prin decizia penală nr. 798/2022 a Curţii de Apel Alba Iulia, s-a reţinut cu autoritate de lucru judecat că infracţiunile pentru care s-a dispus condamnarea prin sentinţa penală nr. 1091/18.05.2016, pronunţată de Judecătoria Piteşti, în dosarul nr. x/2015, definitivă la data de 26.04.2017, prin decizia penală nr. 389/A/26.04.2017 a Curţii de Apel Piteşti, infracţiuni care constituie primul termen al recidivei în prezenta cauză, se află în concurs cu cele aplicate prin sentinţa penală nr. 198/25.09.2020 a Tribunalului Argeş, precum şi cu cele aplicate prin sentinţa penală nr. 300/09.04.2021 a Judecătoriei Sector 3 Bucureşti, fiind contopite potrivit regulilor concursului de infracţiuni şi rezultând pedeapsa parţial rezultantă de 10 ani şi 2 luni închisoare.

În baza Deciziei nr. 14/2019 pronunţată de ÎCCJ în dezlegarea unei chestiuni de drept în materie penală, s-a constatat că infracţiunile pentru care s-a dispus condamnarea prin sentinţa penală nr. 198/25.09.2020 a Tribunalului Argeş şi sentinţa penală nr. 300/09.04.2021 a Judecătoriei Sector 3 Bucureşti, vor alcătui alături de pedepsele aplicate prin sentinţa penală nr. 1091/18.05.2016 pronunţată de Judecătoria Piteşti, primul termen al recidivei, astfel cum s-a reţinut de altfel şi prin sentinţa penală nr. 85/11.04.2022 a Judecătoriei Mediaş, definitivă prin decizia penală nr. 798/2022 a Curţii de Apel Alba Iulia, stabilindu-se pedeapsa parţial rezultantă de 10 ani şi 2 luni închisoare.

S-a constatat că prin decizia penală nr. 771/06.07.2023 a Curţii de Apel Piteşti, a fost admisă contestaţia în anulare formulată de inculpatul, A., fiind înlăturată condamnarea la pedeapsa de 2 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 243 alin. (1) din C. pen., aplicată prin sentinţa penală nr. 198/25.09.2020 a Tribunalului Argeş, pedeapsă ce se află contopită în pedeapsa parţial rezultantă de 10 ani şi 2 luni închisoare.

S-a descontopit pedeapsa parţial rezultantă de 10 ani şi 2 luni stabilită prin sentinţa penală nr. 85/11.04.2022 a Judecătoriei Mediaş, definitivă prin decizia penală nr. 798/2022 a Curţii de Apel Alba Iulia, în pedepsele componente, respectiv:

- 1 an închisoare pentru infracţiunea prevăzută de art. 244 alin. (1) şi (2) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (sentinţa penală nr. 1091/18.05.2016 a Judecătoriei Piteşti);

- 1 an închisoare pentru infracţiunea prevăzută de art. 244 alin. (1) şi (2) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (sentinţa penală nr. 1091/18.05.2016 a Judecătoriei Piteşti);

- 4 luni închisoare pentru infracţiunea prevăzută de art. 323 teza I din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (sentinţa penală nr. 1091/18.05.2016 a Judecătoriei Piteşti);

- 3 luni închisoare pentru infracţiunea prevăzută de art. 323 teza a II-a din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (sentinţa penală nr. 1091/18.05.2016 a Judecătoriei Piteşti);

- 4 luni închisoare pentru infracţiunea prevăzută de art. 323 teza I din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (sentinţa penală nr. 1091/18.05.2016 a Judecătoriei Piteşti);

- 3 luni închisoare pentru infracţiunea prevăzută de art. 323 teza a II-a din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (sentinţa penală nr. 1091/18.05.2016 a Judecătoriei Piteşti);

- 2 luni închisoare pentru infracţiunea prevăzută de art. 243 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. (sentinţa penală nr. 198/25.09.2020 a Tribunalului Argeş);

- 2 ani închisoare pentru infracţiunea prevăzută de art. 244 alin. (1) şi (2) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 41 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. (sentinţa penală nr. 198/25.09.2020 a Tribunalului Argeş);

- 1 an închisoare pentru infracţiunea prevăzută de art. 322 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 41 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. (sentinţa penală nr. 198/25.09.2020 a Tribunalului Argeş);

- 2 ani şi 8 luni închisoare pentru infracţiunea prevăzută de art. 249 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 41 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. (sentinţa penală nr. 198/25.09.2020 a Tribunalului Argeş);

- 2 ani închisoare pentru infracţiunea prevăzută de art. 325 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 41 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. (sentinţa penală nr. 198/25.09.2020 a Tribunalului Argeş);

- 2 ani şi 8 luni închisoare pentru infracţiunea prevăzută de art. 250 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 41 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. (sentinţa penală nr. 198/25.09.2020 a Tribunalului Argeş);

- 2 ani şi 8 luni închisoare pentru infracţiunea prevăzută de art. 360 alin. (1), (2) şi (3) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 41 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. (sentinţa penală nr. 198/25.09.2020 a Tribunalului Argeş);

- 1 an închisoare pentru infracţiunea prevăzută de art. 55 alin. (3) din C. pen. raportat la art. 322 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. (sentinţa penală nr. 198/25.09.2020 a Tribunalului Argeş);

- 2 (doi) ani închisoare pentru infracţiunea prevăzută de art. 26 raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) din C. pen. din 1969 cu reţinerea art. 74 alin. (2) din C. pen. din 1969 şi art. 76 alin. (1) lit. a) din C. pen. din 1969, art. 5 din C. pen. şi art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. (faptă din noiembrie- decembrie 2011), (sentinţa penală nr. 300/09.04.2021 a Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti);

- 2 (doi) ani închisoare pentru infracţiunea prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (4) din C. pen. din 1969 cu reţinerea art. 74 alin. (2) din C. pen. din 1969 şi art. 76 alin. (1) lit. c) din C. pen. din 1969, art. 5 din C. pen. şi art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. (faptă din decembrie 2011), (sentinţa penală nr. 300/09.04.2021 a Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti);

- 2 (doi) ani închisoare pentru infracţiunea prevăzută de art. 26 raportat la art. 215 alin. (1), (2) şi (3) din C. pen. din 1969 cu reţinerea art. 74 alin. (2) din C. pen. din 1969 şi art. 76 alin. (1) lit. c) din C. pen. din 1969, art. 5 din C. pen. şi art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. (faptă din decembrie 2011), (sentinţa penală nr. 300/09.04.2021 a Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti);

- 2 (doi) ani închisoare pentru infracţiunea prevăzută de art. 26 raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) din C. pen. din 1969 cu reţinerea art. 74 alin. (2) din C. pen. din 1969 şi art. 76 alin. (1) lit. a) din C. pen. din 1969, art. 5 din C. pen. şi art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. (faptă din noiembrie- decembrie 2011), (sentinţa penală nr. 300/09.04.2021 a Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti).

S-a înlăturat pedeapsa de 2 luni închisoare antereferită şi recontopind pedepsele anterior menţionate, potrivit regulilor concursului de infracţiuni, s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani şi 8 luni închisoare, la care s-a adăugat un spor 7 ani şi 6 luni închisoare, reprezentând 1/3 din totalul celorlalte pedepse, în final în sarcina inculpatului a fost stabilită o pedeapsă parţial rezultantă de 10 ani şi 2 luni închisoare (primul termen al recidivei postcondamnatorii).

S-a constatat că al doilea termen al recidivei este format din infracţiunile aflate în concurs, săvârşite după condamnarea definitivă ce constituie primul termen al recidivei şi anume: pedepsele aplicate prin sentinţa penală nr. 85/11.04.2022 a Judecătoriei Mediaş, definitivă prin decizia penală nr. 798/2022 a Curţii de Apel Alba Iulia, pedeapsa de 8 luni aplicată prin sentinţa penală nr. 106/26.09.2022 a Tribunalului Alba şi pedepsele aplicate prin prezenta.

S-a descontopit pedeapsa parţial rezultantă de 2 ani şi 6 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 85/11.04.2022 a Judecătoriei Mediaş, definitivă prin decizia penală nr. 798/2022 a Curţii de Apel Alba Iulia, precum şi pedepsele complementare şi accesorii, în pedepsele componente, respectiv:

- 2 ani închisoare pentru infracţiunea prevăzută de art. 244 alin. (1), (2) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1), art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (5) din C. pen., art. 396 alin. (10) din C. proc. pen.

- 1 an şi 6 luni închisoare pentru infracţiunea prevăzută de art. 322 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1), art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (5) din C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen.

- pedepsele accesorii şi complementare prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen., pe o perioadă de 2 ani.

S-a descontopit pedeapsa de 8 ani 10 luni şi 20 de zile închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 106/2022 a Tribunalului Alba, în pedepsele componente, respectiv:

- 8 luni închisoare pentru infracţiunea prevăzută de art. 4 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000;

- pedeapsa parţial rezultantă de 8 ani, 2 luni şi 20 de zile închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 198/25.09.2020 a Tribunalului Argeş.

În baza art. 43 alin. (1) şi (2), art. 40 raportat la art. 38 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen. şi a Deciziei ÎCCJ- HP nr. 14/2019 s-au contopit pedepsele ce reprezintă cel de-al doilea termen al recidivei postcondamnatorii, respectiv cele 2 pedepse de 2 ani închisoare şi cele două pedepse de 1 an închisoare aplicate prin prezenta cauză, cu pedeapsa de 8 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 106/2022 a Tribunalului Alba, definitivă prin decizia penală nr. 40/18.01.2023 a Curţii de Apel Alba Iulia, precum şi cu pedepsele anterior menţionate, aplicate prin sentinţa penală nr. 85/11.04.2022 a Judecătoriei Mediaş, definitivă prin decizia penală nr. 798/2022 a Curţii de Apel Alba Iulia, sens în care s-a aplicat pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare, la care s-a adăugat un spor de 2 ani 8 luni şi 20 de zile închisoare, reprezentând o treime din totalul celorlalte pedepse aplicate, aplicându-i-se inculpatului pedeapsa rezultantă de 4 ani, 8 luni şi 20 de zile închisoare (al doilea termen al recidivei postcondamnatorii).

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) şi alin. (5) din C. pen. s-au contopit pedepsele complementare şi accesorii aplicate prin prezenta cu cele aplicate prin sentinţele anterior contopite, dispunându-se ca inculpatul să execute alături de pedeapsa rezultantă aplicată prin prezenta:

- pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen., respectiv: dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 2 ani, pedeapsă ce se va executa în conformitate cu dispoziţiile art. 68 alin. (1) lit. c) din C. pen.

- pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen. de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei rezultante.

În temeiul art. 43 alin. (2) din C. pen. s-a adăugat la pedeapsa anterioară parţial rezultantă de 10 ani şi 2 luni închisoare pedeapsa de 4 ani, 8 luni şi 20 de zile închisoare, dispunându-se ca în final inculpatul să execute pedeapsa rezultantă finală de 14 ani, 10 luni şi 20 zile închisoare.

S-a dispus ca pedeapsa să se execute în condiţiile art. 60 din C. pen., în stare de detenţie.

În baza art. 45 alin. (3) lit. b) şi alin. (5) din C. pen. s-au contopit pedepsele complementare şi accesorii aplicate prin prezenta cu cele aplicate prin sentinţele ce constituie primul termen al recidivei, dispunându-se ca inculpatul să execute alături de pedeapsa rezultantă aplicată prin prezenta:

- pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen., respectiv: dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 3 ani, pedeapsă ce se va executa în conformitate cu dispoziţiile art. 68 alin. (1) lit. c) din C. pen.

- pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen., de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei rezultante.

În baza art. 45 alin. (6) din C. pen., s-au menţinut pe lână pedeapsa principală rezultantă, măsurile de siguranţă aplicate inculpatului prin sentinţele ce au făcut obiectul contopirii.

În baza art. 404 alin. (4) lit. a) din C. proc. pen., art. 40 alin. (3), art. 72 din C. pen. s-a dedus din pedeapsa rezultantă perioada executată începând cu data de 03.05.2017 până în data de 28.12.2017 (perioadă executată în baza sentinţei penale nr. 1091/2016 a Judecătoriei Piteşti), durata reţinerii, arestului la domiciliu şi a arestului preventiv de la 02.11.2015 la 11.02.2016 şi de la 19.03.2019 la 18.04.2019, precum şi perioada executată începând cu data de 21.05.2021 la zi.

S-a dedus din pedeapsa rezultantă şi zilele câştigate ca efect al recursului compensatoriu, pentru perioada 05.05.2017-28.12.2017, respectiv 19.03.2019-18.04.2019.

S-a dispus anularea mandatului de executare a pedepsei închisorii, emis în baza sentinţei penale nr. 85/11.04.2022 a Judecătoriei Mediaş şi sentinţei penale nr. 106/29.09.2022 a Tribunalului Alba şi emiterea unui nou mandat de executare, corespunzător prezentei, la rămânerea definitivă a hotărârii.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel inculpaţii A. şi B..

Prin decizia penală nr. 212/A din data de 05 martie 2025 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, printre altele, în temeiul art. 421 pct. 1 lit. b) din C. proc. pen. s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul A. împotriva sentinţei penale nr. 239 din data de 25 iunie 2024 pronunţată de Tribunalul Argeş, secţia penală în dosarul nr. x/2022.

În esenţă, în virtutea efectului integral devolutiv al apelului, efectuând propria analiză a particularităţilor cauzei, Curtea a constatat în totalitate temeinice statuările primei instanţe referitoare la circumstanţele temporale şi spaţiale în care au fost comise faptele deduse judecăţii, la conduita adoptată de inculpat la data critică şi la efectele acestei conduite în planul relaţiilor sociale protejate de legea penală.

Curtea a reţinut astfel ca relevant contextul în care s-a derulat activitatea infracţională ce face obiectul prezentei analize, respectiv că în noaptea de 17/18.07.2018, în baza unei înţelegeri prealabile cu inculpatul A. care a asigurat paza zonei, inculpatul B. a pătruns prin efracţie în locuinţa persoanei vătămate C. situată în mun. Piteşti, str. x de unde a sustras mai multe bijuterii, obiecte electronice, telefoane mobile, produse cosmetice şi carduri bancare, aspect confirmat de procesul-verbal de cercetare la faţa locului întocmit de către organele de politie şi planşele fotografice; ulterior, în jurul orelor 03:30, inculpatul a încercat să extragă sume de bani prin folosirea frauduloasă a unui card bancar emis de D. şi sustras anterior de către numitul B. din locuinţa persoanei vătămate C., iar în cursul aceleaşi nopţi, împreuna cu B., l-a determinat pe numitul E. să folosească unul dintre cardurile bancare sustrase anterior de B. la staţia F. de pe str. x din mun. Piteşti în vederea procurării de ţigări, E. nereuşind acest lucru întrucât pe card nu mai era nicio sumă de bani.

Faţă de motivul de apel invocat, s-au avut în vedere împrejurările de comitere a faptelor, modul de comitere a infracţiunilor, mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valorile ocrotite, natura şi gravitatea rezultatului produs, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal, nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială, dar şi dispoziţiile art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., faptul că faptele au fost săvârşite în stare de recidivă postexecutorie (inculpatul fiind eliberat la termen în data de 22.09.2016), motiv pentru care în sarcina acestuia au fost reţinute prevederile art. 41 alin. (1) din C. pen., în cauză făcându-se aplicarea dispoziţiilor art. 43 alin. (5) din C. pen.

Având în vedere că în cauză sunt incidente atât cauze de atenuare, cât şi de agravare, Curtea a constatat că, în mod judicios, instanţa de fond a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 79 alin. (1), (2) şi (3) din C. pen., în stabilirea ordinii de aplicare a dispoziţiilor respective şi s-a notat că prin comiterea acestor infracţiuni, inculpatul nu a produs un prejudiciu, infracţiunile de efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos rămânând în faza tentativei, activitatea infracţională a inculpatului nefiind una complexă.

De asemenea, s-a reţinut că inculpatul este o persoană care în prezent se află în stare de detenţie în altă cauză, care are un bogat trecut infracţional, fiind condamnat în mod repetat pentru infracţiuni contra patrimoniului, dar şi infracţiuni de acelaşi tip ca cele din prezenta cauză, apreciindu-se că se impune condamnarea acestuia la pedeapsa cu închisoarea în cuantumul minim, Curtea însuşindu-şi argumentele primei instanţe în sensul că, raportat la circumstanţele concrete în care a săvârşit infracţiunile, a încălcării normelor de drept care ocrotesc valorile sociale amintite, a recunoscut faptele, astfel că dozarea pedepselor principale aplicate, dar şi stabilirea pedepsei rezultante faţă de antecedentele sale penale de 4 ani, 8 luni şi 20 de zile închisoare, dispunându-se ca în final inculpatul să execute pedeapsa rezultantă finală de 14 ani,10 luni şi 20 zile închisoare, sunt legale şi temeinice.

Curtea a constatat că nu a intervenit prescripţia răspunderii penale pentru nicio faptă, termenul de prescripţie fiind de 8 ani, potrivit dispoziţiilor art. 154 alin. (1) lit. c) din C. pen., data comiterii faptelor fiind 18 iulie 2018.

Prin urmare, motivul de apel invocat de inculpat, în sensul redimensionării pedepselor, s-a apreciat nefondat.

Împotriva deciziei penale nr. 212/A din data de 05.03.2025 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, a formulat recurs în casaţie inculpatul A..

În esenţă, prin cererea de recurs în casaţie, recurentul a susţinut că pentru infracţiunile de tentativă la efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos şi instigare la tentativă la efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos, infracţiuni pentru care a fost condamnat la câte 1 an închisoare, s-ar fi împlinit termenul de prescripţie al răspunderii penale deoarece faptele au fost săvârşite în 18.07.2018, iar termenul de prescripţie a răspunderii penale de 5 ani s-a împlinit mai înainte de rămânerea definitivă a condamnării. A mai arătat că din probatoriul dosarului ar rezulta că a fost condamnat pe nedrept, având în vedere că persoanele vătămate erau G. şi H., iar plângerea penală a fost formulată de C..

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală la data de 30.04.2025, când s-a stabilit termen la data de 27.05.2025, pentru examinarea în cameră de consiliu a admisibilităţii în principiu a cererii de recurs în casaţie, conform art. 440 alin. (1) din C. proc. pen.

Examinând admisibilitatea în principiu a cererii de recurs în casaţie, în conformitate cu prevederile art. 440 din C. proc. pen., Înalta Curte constată următoarele:

Recursul în casaţie este o cale extraordinară de atac, de anulare, care poate fi exercitată împotriva deciziilor penale definitive pronunţate de curţile de apel şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca instanţe de apel, pentru cazurile strict şi limitativ prevăzute de lege.

Pentru a se asigura un just echilibru între respectarea principiului legalităţii, pe de o parte şi respectarea autorităţii de lucru judecat a hotărârii definitive şi a principiului securităţii raporturilor juridice, pe de altă parte, legiuitorul a limitat sfera hotărârilor judecătoreşti ce pot fi atacate cu recurs în casaţie şi a stabilit anumite condiţii pentru exercitarea căii extraordinare de atac referitoare la termenul în care poate fi declarată, la calitatea procesuală activă şi la cazurile de casare.

Din examinarea dispoziţiilor art. 440 alin. (1), (2) şi (4) din C. proc. pen., rezultă că recursul în casaţie este supus unei verificări prealabile judecării în fond a acestuia, instanţa fiind obligată să examineze admisibilitatea în principiu a cererii.

În această etapă procesuală, instanţa examinează îndeplinirea condiţiilor de admitere în principiu a recursului în casaţie, care rezultă din dispoziţiile art. 434, art. 435, art. 436, art. 437 şi art. 438 din C. proc. pen.. Astfel, se verifică dacă hotărârea atacată este susceptibilă de recurs în casaţie, dacă cererea de recurs în casaţie a fost formulată în termenul prevăzut de lege şi de o persoană care are calitate procesuală activă, dacă cererea este motivată sau are conţinutul prevăzut de lege, dacă sunt invocate şi motivate cazurile de casare prevăzute de art. 438 din C. proc. pen. şi dacă procurorul sau partea a mai formulat anterior vreo cerere de recurs în casaţie.

Recursul în casaţie este promovat de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 212/A din data de 05.03.2025 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. x/2022, astfel că este îndeplinită cerinţa prevăzută de art. 437 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen.

Cererea de recurs în casaţie întruneşte condiţiile de formă prevăzute de art. 437 alin. (1) lit. a) şi d) din C. proc. pen., în cuprinsul acesteia fiind menţionate numele şi prenumele părţii, respectiv semnătura celui care a exercitat calea de atac.

În raport cu data comunicării deciziei penale din apel, respectiv 13.03.2025 şi data formulării recursului în casaţie, respectiv 27.03.2025, se constată că este îndeplinită condiţia prevăzută de art. 440 alin. (2) teza I raportat la art. 435 din C. proc. pen., privind formularea în termen de 30 de zile de la comunicarea deciziei date în apel, a căii extraordinare de atac de către inculpatul A..

În ceea ce priveşte cerinţa prevăzută de art. 437 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., se constată că nu este îndeplinită, întrucât recurentul, deşi a indicat în cuprinsul cererii formulate cazul de recurs în casaţie pe care înţelege să-şi întemeieze demersul judiciar, respectiv art. 438 alin. (1) pct. 11 din C. proc. pen. ce vizează situaţia când "nu s-a constatat graţierea sau în mod greşit s-a constatat că pedeapsa aplicată inculpatului a fost graţiată", în realitate recurentul nu invocă critici ce ar putea fi subsumate acestui caz de casare care să permită o analiză a legalităţii hotărârii recurate.

Se constată că recurentul a invocat formal un caz de casare şi vorbeşte despre împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale pentru unele dintre infracţiunile pentru care a fost condamnat, situaţie analizată de instanţa de apel prin hotărârea recurată şi despre lipsa plângerii prealabile a adevăratelor persoane vătămate.

Din lecturarea dispoziţiilor procesual penale referitoare la condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească cumulativ cererea de recurs în casaţie, la art. 437 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen. se face vorbire despre indicarea cazurilor de recurs în casaţie pe care se întemeiază cererea şi motivarea acestor cazuri indicate în cerere. Adică, invocând un anumit caz de casare dintre cele prevăzute la art. 438 alin. (1) din C. proc. pen., recurentului îi revine obligaţia de a arăta şi motivele pentru care cererea sa se circumscrie acelui caz.

Sub acest aspect, se impune a se sublinia că invocarea formală a unui caz de casare nu este susceptibilă de a conduce, în mod automat, la constatarea admisibilităţii recursului în casaţie, argumentele prezentate de recurent trebuind să aibă aptitudinea, cel puţin la nivel teoretic, de a pune în discuţie verificarea pe fond a căii de atac extraordinare formulate.

Prin urmare, formularea unor critici care nu se subsumează cazului de casare invocat echivalează cu nemotivarea în fapt a recursului în casaţie, fapt ce atrage nerespectarea cerinţei prevăzute de art. 437 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen.

Relativ la cele ce precedă, apreciind că nu sunt îndeplinite cumulativ condiţiile prevăzute de art. 434-438 din C. proc. pen. în ceea ce priveşte cererea de recurs în casaţie formulată de recurentul A., se constată că este inadmisibilă.

Pentru considerentele expuse, în baza art. 440 alin. (2) din C. proc. pen. va respinge, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casaţie formulată de recurentul A. împotriva deciziei penale nr. 212/A din data de 05.03.2025 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. x/2022.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga recurentul la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE

În baza art. 440 alin. (2) din C. proc. pen. respinge, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casaţie formulată de recurentul A. împotriva deciziei penale nr. 212/A din data de 05.03.2025 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. x/2022.

Obligă recurentul la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 27 mai 2025.