Criminal transfer for lack of judicial impartiality based on judge's informal gestures toward accused and refusal to issue court records

Şedinţa publică din data de 24 iunie 2025

Deliberând asupra cererii de strămutare, în baza actelor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, la data de 02.06.2025, petenţii A. şi B. au solicitat, în temeiul art. 71 din C. proc. pen., strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Curţii de Apel Piteşti, la o altă instanţă egală în grad.

În motivarea cererii, petenţii au susţinut că există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată, respectiv a magistratului ce compune completul de judecată C3Apel, domnul C., cel care în dosarul nr. x/2023 aflat pe rolul Curţii de Apel Piteşti, având ca obiect strămutare, a preschimbat termenul de judecată stabilit în timpul primei şedinţe la o altă dată, respingând cererea şi refuzând cererea de eliberare a unei copii de pe caietul de şedinţă al grefierului şi înregistrarea primei şedinţe de judecată, motivul fiind acela de a nu se putea dovedi fapta sa de schimbare a termenului de judecată comunicat în şedinţă publică la primul termen.

Au arătat petenţii că la termenul din data de 26.05.2025, în timpul şedinţei de judecată, domnul magistrat, înainte de strigarea dosarului, comunica prin gesturi cu inculpaţii D. şi E., făcându-le cu mâna şi dând din cap în mod de salut, ceea ce le creează sentimentul că nu vor beneficia de un complet de judecată imparţial şi de un proces echitabil, atât timp cât judecătorul cauzei a încălcat legea pentru a-i favoriza pe inculpaţi.

Petenţii A. şi B. au criticat şi lipsa de transparenţă de la nivelul Curţii de Apel Piteşti, în sensul în care nu există transparenţă cu privire la actualizarea cauzelor, repartizarea acestora, componenţa completurilor de judecată şi înregistrarea dosarelor.

S-a susţinut că imparţialitatea magistraţilor din complet şi de la Curtea de Apel Piteşti este afectată datorită împrejurărilor cauzei şi a calităţii părţilor, precum şi a legăturilor dintre inculpaţii D. şi E., cel din urmă cunoscut ca un cântăreţ de manele şi persoană care pe tot parcursul procesului a adresat atât public, cât şi în instanţă avertismente de ameninţări şi şantaj la adresa magistraţilor investiţi cu soluţionarea cauzei şi a procurorului de caz, căruia i-a pronunţat inclusiv numele la data când dosarul s-a judecat pe fond, spunând că urmează să ia măsuri şi să facă declaraţii cu privire la ceea ce ştie despre aceştia, fapt care creează suspiciunea rezonabilă conform căreia magistraţii ar fi imparţiali şi părtinitori cu inculpaţii din moment ce inculpatul E. îşi permite să adreseze ameninţări publice, cât şi în sala de judecată tuturor judecătorilor şi procurorului de caz.

Pentru motivele arătate în cererea de strămutare, petenţii au precizat că au formulat cerere de recuzare a domnului magistrat C. şi, ulterior, şi domnului magistrat F. pentru motivul că a prorogat, iritat fiind, cererea lor de eliberare a unor copii de pe înregistrarea şedinţei de judecată din data de 26.05.2025 de pe notele de şedinţă din caietul grefierului, în condiţiile în care art. 369 din C. proc. pen. stipulează că participanţii la proces primesc, la cerere, după terminarea şedinţei de judecată, câte o copie de pe notele grefierului şi de pe înregistrarea şedinţei de judecată, ceea ce reprezintă un drept al părţilor să primească aceste copii.

De asemenea, petenţii au menţionat că atitudinea magistratului C. în timpul şedinţei din data de 26.05.2025 a fost observată de toate persoanele prezente în sala de judecată care au rămas cu o impresie generală de o evidentă legatură între magistrat şi inculpaţi prin gesturile făcute faţă de aceştia, prin atitudinea ironică şi zâmbetul pe măsură, prin refuzul eliberării copiilor de pe notele de şedintă din caietul grefierului şi înregistrarea şedinţei de judecată, aspecte care au ştirbit încrederea tuturor justiţiabililor prezenţi în sală.

Au învederat petenţii că toate aspecte au făcut obiectul cererii de recuzare formulate împotriva celor doi magistraţi, cerere ce le-a fost respinsă, demonstrând că la nivelul Curţii de Apel Piteşti există o solidaritate între magistraţi.

Petenţii au arătat că acest dosar a fost discutat şi la un post de televiune, unde moderatorul emisiunii şi invitaţii au afirmat că inculpatul E., în dosarul în care a fost condamnat, şi-a aranjat să scape în urma dedicaţiei făcută actualului preşedinte G. în timpul campaniei electorale, prin maneaua interpretată de acesta, inculpaţii Mocanu fiind filmaţi şi fotografiaţi în seara de 18 mai 2025 la uşa intrării în sediul de campanie al lui G., fiind printre persoanele apropiate acestuia, pentru a sărbători câştigarea alegerilor.

Au mai menţionat petenţii că magistratul C. este unul dintre judecătorii participanţi la protestele făcute de unii magistraţi din justiţie, în solidaritate cu H., pe treptele Curţii de Apel Piteşti, la protestele făcute de H. împotriva unor demersuri în justiţie privind cu precădere legea răspunderii magistraţilor, aducând inclusiv jigniri miniştrilor justiţiei care au dorit implementarea acestei legi, fiind şi sancţionat de CSM din acest motiv, coroborat cu faptul că domnul G., la momentul protestelor, era preşedintele Partidului H., iar acum, la momentul câştigării alegerilor prezidenţiale a fost susţinut de Partidul H., considerând petenţii că este întemeiată suspiciunea rezonabilă conform căreia în prezenta cauză inculpaţii Mocanu sunt favorizaţi de magistraţii ce fac parte din componenţa completului de judecată, opinie publică majoritară exprimată inclusiv în mass-media de jurnalişti şi analişti.

Prin informaţiile transmise la dosarul cauzei, după prezentarea parcursului cauzei, s-a învederat, în esenţă, că la nivelul Curţii de Apel Piteşti sunt asigurate condiţiile necesare pentru normala şi corecta soluţionare a cauzei, că motivele concrete invocate de petenţi în susţinerea cererii de strămutare nu pot constitui împrejurări încadrabile în motivele prevăzute de legiuitor pentru formularea unei cereri de strămutare. S-a apreciat că aspectele invocate de petenţi nu sunt de natură să conducă la concluzia existenţei unei suspiciuni rezonabile, că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată în vreun fel, având în vedere că magistraţii sunt independenţi şi se supun numai legii, fiind obligaţi să fie imparţiali şi să aplice dispoziţiile legale în materie, indiferent de calitatea sau statutul părţilor ori de articolele apărute în presă.

De asemenea, s-a opinat în referat că respingerea motivată a cererii de recuzare a membrilor completului de judecată, învestit cu soluţionarea cauzei, nu poate fundamenta concluzia că imparţialitatea judecătorilor de la Curtea de Apel Piteşti este în vreun fel afectată, considerându-se că la Curtea de Apel Piteşti judecata poate avea loc în condiţii optime, fără a se aduce atingere în vreun mod obiectivităţii şi imparţialităţii completului investit cu soluţionarea dosarului nr. x/2022

Examinând cererea de strămutare formulată de petenţii A. şi B. în temeiul art. 74 raportat la art. 71 din C. proc. pen., Înalta Curte apreciază că este întemeiată, pentru următoarele considerente:

Astfel, Înalta Curte reţine că petenţii A. şi B. au solicitat, în temeiul art. 71 din C. proc. pen., strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Curţii de Apel Piteşti la o altă instanţă egală în grad, invocând că există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată datorită împrejurărilor cauzei.

Cauza a cărei strămutare se solicită priveşte soluţionarea apelurilor declarate împotriva sentinţei penale nr. 110 din data de 14.03.2025, pronunţată de Tribunalul Argeş în dosarul nr. x/2022 de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeş, inculpaţii E. şi I., inculpatul persoană vătămată D. şi părţile civile A. şi B..

În ceea ce-i priveşte pe petenţi părţi civile, cauza are ca obiect infracţiunile de tentativă la omor, lovire sau alte violenţe, tulburare a ordinii şi liniştii publice, pentru care inculpaţii au fost condamnaţi în primă instanţă.

În dosarul de faţă, în care s-a formulat prezenta cerere de strămutare, petenţii au arătat că temerea lor de imparţialitate a judecătorilor s-a confirmat când, în dosarul nr. x/2023 aflat pe rolul Curţii de Apel Piteşti, având ca obiect strămutare, s-a preschimbat termenul de judecată stabilit în timpul primei şedinţe la o altă dată pentru a nu-şi putea susţine cererea, când li s-a respins cerererea de eliberare a unei copii de pe notele grefierului şi înregistrarea şedinţei de judecată, când la termenul din data de 26.05.2025, iar în timpul şedinţei de judecată, domnul magistrat, înainte de strigarea dosarului, comunica prin gesturi cu inculpaţii D. şi E., făcându-le cu mâna şi dând din cap în mod de salut.

Potrivit art. 71 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă atunci când există suspiciunea rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calităţii părţilor ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.

Strămutarea este remediul procesual reglementat de C. proc. pen. în vederea înlăturării situaţiilor care pun în pericol normala desfăşurare a unui proces penal, datorită unor stări de fapt neconvenabile, existente la locul unde urmează să fie judecată cauza ce face obiectul procesului penal.

Acest remediu procesual nu poate fi folosit, însă, decât în situaţii vădit contrarii celor în care trebuie să se desfăşoare în mod normal procesul penal.

În cazul unei cereri de strămutare, imparţialitatea instanţei trebuie analizată nu numai din perspectiva convingerii personale a judecătorului că este imparţial, dar şi din perspectiva celui interesat. La acest control, instanţa învestită cu cererea de strămutare trebuie să analizeze dacă, independent de conduita judecătorului, unele împrejurări sau fapte ce se pot verifica pot pune în discuţie imparţialitatea judecătorului.

Curtea Europeană a hotărât că, în privinţa imparţialităţii judecătorului, aparenţele au un rol decisiv, limitele lor fiind stabilite de jurisprudenţa instanţei europene, în raport de împrejurările concrete ale cauzelor.

Astfel, aparenţele prezintă o mare importanţă, având în vedere încrederea pe care instanţele trebuie să o inspire publicului într-o societate democratică şi, în primul rând, acuzatului în cadrul unui proces penal (judecătorul nu trebuie doar să fie imparţial, ci, în egală măsură, trebuie să se vadă că este imparţial).

Trebuie determinat dacă anumite fapte sau împrejurări pot ridica dubii legitime cu privire la lipsa de imparţialitate a instanţei, dacă temerile unei părţi cu privire la imparţialitatea instanţei sunt în mod obiectiv justificate.

În viziunea CEDO, ceea ce trebuie asigurat este încrederea pe care instanţele trebuie să o inspire părţii într-un proces.

Or, în speţă, există fapte verificabile apte să genereze petenţilor suspiciunea rezonabilă că imparţialitatea magistraţilor Curţii de Apel Piteşti ar putea fi afectată, pentru petenţi prezentând relevanţă modul de abordare a cauzei de către magistraţii învestiţi cu soluţionarea acesteia, precum şi atitudinea manifestată în timpul şedinţei de judecată din data de 26.05.2025 când s-a comunicat prin gesturi cu inculpaţii D. şi E. (salut cu mâna şi dat din cap), corelat cu respingerea cererii de recuzare a completului de judecată, deşi existau indicii clare că există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor învestiţi cu soluţionarea cauzei este afectată.

În acelaşi timp, Înalta Curte reţine şi refuzul instanţei de a elibera, la solicitarea părţilor, copii de pe caietul de şedinţă al grefierului şi înregistrarea şedinţei de judecată, corelat cu respingerea cererilor formulate de aceştia au generat şi ele petenţilor o aparenţă de imparţialitate a magistraţilor Curţii de Apel Piteşti.

Aceste elemente, corelate, în mod cert, au creat petenţilor suspiciunea lipsei aparenţei de imparţialitate a instanţei la care se judecă cauza sa, or, percepţia lipsei de imparţialitate prezintă o importanţă deosebită, fiindcă nu este suficient ca justiţia să fie realizată, ci este necesar ca aceasta să se şi vadă.

De aceea, Înalta Curte consideră că este necesară strămutarea cauzei pentru înlăturarea oricărei aparenţe de lipsă de imparţialitate a instanţei, percepută, de altfel, ca atare de către petenţi.

Aşadar, pentru a se înlătura orice suspiciune care ar putea pune sub semnul îndoielii aparenţa de imparţialitate a judecătorilor din cadrul Curţii de Apel Piteşti şi ar conduce la încălcarea dreptului la un proces echitabil în sensul dispoziţiilor art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, în temeiul art. 71 din C. proc. pen., Înalta Curte va admite cererea formulată de către petenţii A. şi B. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Curţii de Apel Piteşti.

Va menţine actele procesuale efectuate în cauză până la data de 26.05.2025 inclusiv.

În baza art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite cererea formulată de petenţii A. şi B. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Curţii de Apel Piteşti.

Strămută judecarea cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 la Curtea de Apel Braşov.

Menţine actele procesuale efectuate în cauză până la data de 26.05.2025 inclusiv.

Cheltuielile judiciare ocazionate de prezenta cerere rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 24 iunie 2025.