Legislator Case Law & Legislation
Încheierea nr. 291/RC/2025 AI generated

Suspended convictions upheld after extraordinary appeal deemed inadmissible for re-litigating facts.

Case Number Încheierea nr. 291/RC/2025
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Inadmissible
Court Costs Borne by appellant

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice (Criminal Section) dismissed as inadmissible the appellants' extraordinary appeal (*recurs în casaţie*) against the appellate decision, thereby leaving intact the convictions: the first appellant was ultimately sentenced on appeal to 3 years' imprisonment with suspended execution under supervision for multiple counts of intellectual forgery and complicity in presenting false documents to obtain EU funds, and the second appellant was convicted of instigating intellectual forgery and two counts of intellectual forgery, receiving a suspended sentence of 2 years and 4 months. The appellants challenged the final appellate judgment on the ground under art. 438(1)(7) of the Criminal Procedure Code (that the act is not provided for by criminal law), arguing that the factual findings did not establish the constitutive elements of the offenses. The Court held that their arguments sought to re-litigate the facts, re-evaluate evidence, or change the legal classification of the offenses—matters excluded from this extraordinary remedy, which only allows a review of legality based on the definitive factual findings. Consequently, the Court found the formal invocation of the case was insufficient, the petitions lacked proper factual substantiation under art. 437(1)(c) C. proc. pen., and ordered each appellant to pay 200 RON in judicial expenses.

Legislator headnote

AI generated

art. 321 C. pen, art. 35 alin. (1) C. pen, art. 67 C. pen, art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen, art. 47 C. pen, art. 321 alin. (1) C. pen; Suspended convictions upheld after extraordinary appeal deemed inadmissible for re-litigating facts: The appellants challenged the final appellate judgment on the ground under art. 438(1)(7) of the Criminal Procedure Code (that the act is not provided for by criminal law), arguing that the factual findings did not establish the constitutive elements of the offenses. The Court held that their arguments sought to re-litigate the facts, re-evaluate evidence, or change the legal classification of the offenses—matters excluded from this extraordinary remedy, which only allows a review of legality based on the definitive factual findings. Consequently, the Court found the formal invocation of the case was insufficient, the petitions lacked proper factual substantiation under art. 437(1)(c) C. proc. pen., and ordered each appellant to pay 200 RON in judicial expenses.

Keywords

AI generated
suspended sentence intellectual forgery grounds for cassation judicial review excluded cases code of criminal procedure

Cited Legislation

AI generated
art. 321 C. pen
raportat la art. 321 C. pen., cu aplicarea art.
art. 35 alin. (1) C. pen
pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.
art. 67 C. pen
În baza art. 67 C. pen., i-a aplicat inculpatului, alături de pedeapsa principală, pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.
art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen
În baza art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen.
art. 47 C. pen
raportat la art. 47 C. pen.
art. 321 alin. (1) C. pen
şi art. 321 alin. (1) C. pen.
art. 68 alin. (1) lit. b) C. pen
pen., pe o perioadă de 3 ani, de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, conform art. 68 alin. (1) lit. b) C. pen.
art. 404 alin. (2) C. proc. pen
În baza art. 404 alin. (2) C. proc. pen.
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
art. 440 alin. (2) C. proc. pen.

Basis for dismissing the appeals in cassation as inadmissible at the admissibility stage.

art. 275 alin. (2) C. proc. pen.

Used to order the appellants to pay judicial costs to the state.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Şedinţa publică din data de 21 mai 2025

Deliberând asupra admisibilităţii în principiu a cererii de recurs în casaţie formulate de inculpaţii A. şi B., constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 439/PI din data de 19.07.2024, pronunţată în dosarul nr. x/2023, Tribunalul Timiş, cu privire la inculpaţii A. şi B., a dispus următoarele:

A. În baza art. 396 alin. (1), (2) C. proc. pen. raportat la art. 321 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. l-a condamnat pe inculpatul A., la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual, în formă continuată (2 acte materiale - formular de identificare falsificat cu seria x nr. x din data de 28.05.2019, tabelul nr. 1/28.05.2019).

În baza art. 396 alin. (1), (2) C. proc. pen. raportat la art. 321 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. l-a condamnat pe inculpatul A. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual, în formă continuată (3 acte materiale - adeverinţă falsificată nr. x/28.05.2020, formular de identificare cu seria x nr. x din data de 15.04.2020, tabelul nr. 4/23.04.2020).

În baza art. 396 alin. (1), (2) C. proc. pen. raportat la art. 321 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. l-a condamnat pe inculpatul A. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual, în formă continuată (3 acte materiale - adeverinţă falsificată nr. 288/10.05.2021, tabelul nr. 378/06.07.2021, tabelul nr. 54/29.07.2021).

În baza art. 396 alin. (1), (2) C. proc. pen. raportat la art. 321 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. l-a condamnat pe inculpatul A. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual, în formă continuată (2 acte materiale - adeverinţă falsificată nr. 235/07.04.2022, tabelul nr. 54/18.07.2022).

În baza art. 396 alin. (1), (2) C. proc. pen. raportat la art. 321 C. pen. l-a condamnat pe inculpatul A. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual (formular de declarare eveniment seria x nr. x din data de 18.05.2022).

În baza art. 396 alin. (1) şi (2) C. proc. pen. raportat la art. 48 alin. (1) raportat la art. 181 alin. (1) din Legea 78/2000 l-a condamnat pe inculpatul A. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii de folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte, sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei (cu referire la cererea unică de plată a inculpatului C. înregistrată la APIA-CJ TM sub nr. x/01.06.2020 pentru care a eliberat adeverinţa falsificată cu nr. x/28.05.2020)

În baza art. 67 C. pen., i-a aplicat inculpatului, alături de pedeapsa principală, pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) C. pen., pe o perioadă de 3 ani, după executarea pedepsei închisorii, după graţierea totală ori a restului de pedeapsa, după împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiţionate.

În baza art. 65 alin. (1) şi (3) C. pen. i-a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, alături de pedeapsă principală, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen., din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei privative de libertate.

În baza art. 396 alin. (1) şi (2) C. proc. pen. raportat la art. 48 alin. (1) raportat la art. 181 alin. (1) din Legea 78/2000 l-a condamnat pe inculpatul A. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii de folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte, sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei (cu referire la cererea unică de plată a inculpatului C. înregistrată la APIA-CJ TM sub nr. x/10.05.2021 pentru care a eliberat adeverinţa falsificată nr. 288/10.05.2021)

În baza art. 67 C. pen., i-a aplicat inculpatului, alături de pedeapsa principală, pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) C. pen., pe o perioadă de 3 ani, după executarea pedepsei închisorii, după graţierea totală ori a restului de pedeapsa, după împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiţionate.

În baza art. 65 alin. (1) şi (3) C. pen. i-a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, alături de pedeapsă principală, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen., din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei privative de libertate.

În baza art. 396 alin. (1) şi (2) C. proc. pen. raportat la art. 32 şi art. 48 alin. (1) raportat la art. 181 alin. (1) din Legea 78/2000 l-a condamnat pe inculpatul A. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii de folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte, sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, în forma tentativei (cu referire la cererea unică de plată a inculpatului C. înregistrată la APIA-CJ TM sub nr. x/07.04.2022 pentru care a eliberat adeverinţa falsificată cu nr. x/07.04.2022).

În baza art. 67 C. pen., i-a aplicat inculpatului, alături de pedeapsa principală, pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) C. pen., pe o perioadă de 3 ani, după executarea pedepsei închisorii, după graţierea totală ori a restului de pedeapsa, după împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiţionate.

În baza art. 65 alin. (1) şi (3) C. pen. i-a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, alături de pedeapsă principală, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen., din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei privative de libertate.

În baza art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. i-a aplicat pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare, la care a adăugat un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite de 2 ani şi 8 luni închisoare (2 ani + 1 an + 1 an+ 1 an+ 1 an+ 1 an+ 1 an), urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultante de 4 ani şi 8 luni închisoare, în regim de detenţie.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) raportat la art. 67 C. pen., i-a aplicat inculpatului, alături de pedeapsa principală rezultantă, pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) C. pen., pe o perioadă de 3 ani, după executarea pedepsei închisorii, după graţierea totală ori a restului de pedeapsa, după împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiţionate.

În baza art. 45 alin. (5) raportat la art. 65 alin. (1) şi (3) C. pen. i-a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, alături de pedeapsă principală, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) C. pen., din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei privative de libertate.

B. În baza art. 396 alin. (1) şi (2) C. proc. pen. raportat la art. 47 C. pen. şi art. 321 alin. (1) C. pen. l-a condamnat pe inculpatul B. la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la fals intelectual (circumscrisă notificării adresate inculpatului A. de către inculpatul B. pentru întocmirea de inculpatul A. a formularului de declarare eveniment seria x nr. x din 18.05.2022).

În baza art. 67 C. pen., i-a aplicat inculpatului, alături de pedeapsa principală, pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen. (dreptul de a mai exercita profesia de medic veterinar oficial în cadrul DSVSA sau în altă instituţie de stat sau în colaborare cu statul), pe o perioadă de 3 ani, de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, conform art. 68 alin. (1) lit. b) C. pen.

În baza art. 65 alin. (1) şi (3) C. pen. i-a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, alături de pedeapsă principală, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen., aceasta urmând să fie executată dacă pedeapsa închisorii va deveni executabilă.

În baza art. 396 alin. (1) şi (2) C. proc. pen. raportat la art. 321 C. pen. l-a condamnat pe inculpatul B. la pedeapsa de 1 an şi 3 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual (nota de constatare nr. x/11.05.2020, înregistrată la DSVSA Timiş sub nr. x/15.05.2020 şi fişa de inspecţie cu nr. x/11.05.2020)

În baza art. 67 C. pen., i-a aplicat inculpatului, alături de pedeapsa principală, pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) (dreptul de a mai exercita profesia de medic veterinar oficial în cadrul DSVSA sau în altă instituţie de stat sau în colaborare cu statul) C. pen., pe o perioadă de 3 ani, de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, conform art. 68 alin. (1) lit. b) C. pen.

În baza art. 65 alin. (1) şi (3) C. pen. i-a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, alături de pedeapsă principală, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen., aceasta urmând să fie executată dacă pedeapsa închisorii va deveni executabilă.

În baza art. 396 alin. (1) şi (2) C. proc. pen. raportat la art. 321 C. pen. l-a condamnat pe inculpatul B. la pedeapsa de 1 an şi 3 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual (nota de control nr. x/23.08.2021 (având anexat Registrul exploataţiei numitului C.)

În baza art. 67 C. pen., i-a aplicat inculpatului, alături de pedeapsa principală, pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) (dreptul de a am exercita profesia de medic veterinar oficial în cadrul DSVSA sau în altă instituţie de stat sau în colaborare cu statul) C. pen., pe o perioadă de 3 ani, de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, conform art. 68 alin. (1) lit. b) C. pen.

În baza art. 65 alin. (1) şi (3) C. pen. i-a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, alături de pedeapsă principală, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen., aceasta urmând să fie executată dacă pedeapsa închisorii va deveni executabilă.

În baza art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. i-a aplicat pedeapsa cea mai grea de 1 an şi 6 luni închisoare, la care a adăugat un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite de 10 luni închisoare (1 an şi 3 luni + 1 an şi 3 luni/3 = 10 luni), urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultante de 2 ani şi 4 luni închisoare.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) raportat la art. 67 C. pen., i-a aplicat inculpatului, alături de pedeapsa principală rezultantă, pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) C. pen., pe o perioadă de 3 ani, de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, conform art. 68 alin. (1) lit. b) C. pen.

În baza art. 45 alin. (5) raportat la art. 65 alin. (1) şi (3) C. pen. i-a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, alături de pedeapsă principală, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) C. pen., aceasta urmând să fie executată dacă pedeapsa închisorii va deveni executabilă.

În baza art. 404 alin. (2) C. proc. pen. raportat la art. 91 alin. C. pen., a suspendat executarea sub supraveghere a pedepsei de 2 ani şi 4 luni închisoare aplicate inculpatului prin prezenta hotărâre, pe un termen de supraveghere de 3 ani, calculat de la data rămânerii definitive, conform art. 92 alin. (2) C. pen.

Potrivit art. 92 alin. (3) teza I C. pen. raportat la 93 alin. (1) C. pen., pe durata termenului de supraveghere, inculpatul va respecta următoarele măsuri de supraveghere: să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Arad, la datele fixate de acesta; să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea; să comunice schimbarea locului de muncă; să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În temeiul art. 93 alin. (3) teza a II-a C. pen. raportat la art. 93 alin. (2) lit. b) C. pen., pe durata termenului de supraveghere, inculpatul va respecta şi următoarea obligaţie: să frecventeze două programe de reintegrare socială derulat de Serviciul de Probaţiune Arad sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen., i-a impus inculpatului ca pe parcursul termenului de supraveghere să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă 120 zile în cadrul Primăria Municipiului Arad sau Consiliul Local Arad, în conformitate cu dispoziţiile art. 404 alin. (2) C. proc. pen.. şi ale art. 57 din Legea nr. 253/2013.

În baza art. 94 alin. (1) C. pen. pe durata termenului de supraveghere datele prevăzute în art. 93 alin. (1) lit. c)-e) se comunică Serviciului de Probaţiune Arad.

În baza art. 404 alin. (2) C. proc. pen. raportat la art. 91 alin. (4) C. pen., i-a atras atenţia inculpatului asupra cazurilor revocării suspendării executării pedepsei sub supraveghere, conform art. 96 C. pen.

Împotriva sentinţei penale nr. 439/PI din data de 19.07.2024, pronunţată de Tribunalul Timiş, secţia penală, în dosarul nr. x/2023, au declarat apel, printre alţii, şi inculpaţii A. şi B..

Prin decizia penală nr. 1053/A din data de 17 decembrie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia penală, în temeiul art. 421 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.., s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul B. împotriva sentinţei penale nr. 439 din data de 19.07.2024 pronunţată de Tribunalul Timiş în dosarul nr. x/2023.

Totodată, în temeiul art. 421 pct. 1 lit. a) C. proc. pen.. s-a admis apelul declarat, printre alţii, şi de inculpatul A. împotriva sentinţei penale nr. 439 din data de 19.07.2024 pronunţată de Tribunalul Timiş în dosarul nr. x/2023.

S-a desfiinţat în parte sentinţa penală apelată şi rejudecându-se:

În temeiul art. 396 alin. (1) şi (5) C. proc. pen.., raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a C. proc. pen. şi art. 153, art. 154 alin. (1) lit. d) C. pen., cu aplicarea deciziilor nr. 297 din 26 aprilie 2018 şi 358/26.05.2022 a Curţii Constituţionale, nr. 67/25.10.2022, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală s-a dispus încetarea procesului penal faţă de inculpatul A. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de fals intelectual în formă continuată (2 acte materiale - formular de identificare falsificat cu seria x nr. x din data de 28.05.2019, tabelul nr. 1/28.05.2019), ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.

În baza art. 396 alin. (1), (2) C. proc. pen.. rap. la art. 321 C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 75 alin. (2) lit. a) C. pen. a fost condamnat inculpatul A., medic veterinar de liberă practică împuternicit, fără antecedente penale la pedeapsa de 9(nouă) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual în formă continuată (3 acte materiale - adeverinţă falsificată nr. 147/28.05.2020, formular de identificare cu seria x nr. x din data de 15.04.2020, tabelul nr. 4/23.04.2020).

În baza art. 396 alin. (1), (2) C. proc. pen.. rap. la art. 321 C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 75 alin. (2) lit. a) C. pen. a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 9(nouă) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual în formă continuată (3 acte materiale - adeverinţă falsificată nr. 288/10.05.2021, tabelul nr. 378/06.07.2021, tabelul nr. 54/29.07.2021).

În baza art. 396 alin. (1), (2) C. proc. pen.. rap. la art. 321 C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 75 alin. (2) lit. a) C. pen. a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 9(nouă) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual în formă continuată (2 acte materiale - adeverinţă falsificată nr. 235/07.04.2022, tabelul nr. 54/18.07.2022).

În baza art. 396 alin. (1), (2) C. proc. pen.. rap. la art. 321 C. pen. şi art. 75 alin. (2) lit. a) C. pen. a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 8(opt) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual (formular de declarare eveniment seria x nr. x din data de 18.05.2022).

În baza art. 396 alin. (1) şi (2) C. proc. pen.. rap. la art. 48 alin. (1) rap. la art. 181 alin. (1) din Legea 78/2000 cu aplic. art. 75 alin. (2) lit. a) C. pen. a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 1(unu) an şi 4(patru) luni închisoare pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii de folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte, sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei (cu referire la cererea unică de plată a inculpatului C. înregistrată la APIA-CJ TM sub nr. x/01.06.2020 pentru care a eliberat adeverinţa falsificată cu nr. x/28.05.2020)

În baza art. 396 alin. (1) şi (2) C. proc. pen.. rap. la art. 48 alin. (1) rap. la art. 181 alin. (1) din Legea 78/2000 cu aplic. art. 75 alin. (2) lit. a) C. pen. a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 1(unu) an şi 4(patru) luni închisoare pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii de folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte, sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei (cu referire la cererea unică de plată a inculpatului C. înregistrată la APIA-CJ TM sub nr. x/10.05.2021 pentru care a eliberat adeverinţa falsificată nr. 288/10.05.2021)

În baza art. 396 alin. (1) şi (2) C. proc. pen.. rap. la art. 32 şi art. 48 alin. (1) rap. la art. 181 alin. (1) din Legea 78/2000 cu aplic. art. 75 alin. (2) lit. a) C. pen. a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 9(nouă) luni închisoare pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii de folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte, sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, în forma tentativei (cu referire la cererea unică de plată a inculpatului C. înregistrată la APIA-CJ TM sub nr. x/07.04.2022 pentru care a eliberat adeverinţa falsificată cu nr. x/07.04.2022).

În baza art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. rap. la art. 38 alin. (1) C. pen. au fost contopite pedepsele aplicate în prezenta cauză, s-a aplicat pedeapsa cea mai grea de 1(unu) an şi 4(patru) luni închisoare, la care s-a adaugat un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite de 20 luni închisoare (1 an şi 4 luni, 9 luni, 9 luni, 9 luni, 9 luni şi 8 luni/3 = 20 luni), urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultante de 3(trei) ani închisoare.

În temeiul art. 91 C. pen., raportat la art. 92 alin. (1) C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a pedepsei de 3 (trei) ani închisoare pe un termen de supraveghere de 4 ani, care începe să curgă de la pronunţarea prezentei decizii.

S-au menţinut în rest celelalte dispoziţii ale sentinţei atacate.

Împotriva deciziei penale nr. 1053/A din data de 17 decembrie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia penală, au declarat recurs în casaţie inculpaţii A. (la data de 17 februarie 2025 fila x/28, dosar curtea de apel) şi B. (la data de 17 februarie 2025 dosar curte de apel).

I. Prin cererea de recurs în casaţie formulată, inculpatul A. a invocat cazul de recurs în casaţie prevăzute de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen.

Din prisma cazului de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen.., în esenţă, a susţinut că, în mod greşit s-a dispus condamnarea sa privind:

a) la infracţiunea de complicitate la săvârşirea infracţiunii de folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte, sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, faptă prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen. rap. la art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 - cu referire la cererea unică de plată a inculpatului C. înregistrată la APIA-CJ TM sub nr. x/01.06.2020 pentru care subsemnatul am eliberat adeverinţa falsificată cu nr. x/28.05.2020;

b) la infracţiunea de complicitate la săvârşirea infracţiunii de folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte, sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, faptă prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen. rap. la art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 - cu referire la cererea unică de plată a inculpatului C. înregistrată la APIA-CJ TM sub nr. x/10.05.2021 pentru care subsemnatul am eliberat adeverinţa falsificată nr. 288/10.05.2021;

c) infracţiunea de complicitate la săvârşirea infracţiunii de folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte, sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, faptă prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen. rap. la art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 - cu referire la cererea unică de plată a inculpatului C. înregistrată la APIA-CJ TM sub nr. x/07.04.2022 pentru care subsemnatul am eliberat adeverinţa falsificată cu nr. x/07.04.2022;

Cu privire la reţinerea complicităţii la săvârsirea infracţiunii de "folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false. inexacte. sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei", fapte prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. rap. la art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 (cu referire la cererile unice de plată înregistrate la APIA-CJ TM sub nr. x/01.06.2020, nr. y/10.05.2021 şi nr. w/07.04.2022 pentru care inculpatul a eliberat adeverinţele nr. x/28.05.2020. nr. 288/10.05. 2021 şi nr. 237/07.04.2022) s-a precizat că norma de incriminare impune existenţa unei situaţii premisă constând în existenta unui document/unei declaraţii false, inexacte sau incomplete care are aptitudinea de a permite obţinerea pe nedrept a acestor fonduri.

În acest context, inculpatul a indicat faptul că, în ceea ce priveşte această situaţia premisă, odată cu emiterea rechizitoriului din 31.08.2023 în dosarul nr. x/2022 înregistrat la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Timişoara, reprezentantul Ministerului Public, în mod greşit, a susţinut faptul că cele trei adeverinţe, respectiv nr. 147/28.05.2020, nr. 288/10.05.2021, nr. 237/07.04.2022, reprezintă documente justificative cu privire la deţinerea unui număr fictiv/superior de animale eligibil, a căror folosire a avut drept consecinţă obţinerea pe nedrept de către inculpatul C. a sumei totale de 96776,51 (80712,33 RON- fonduri europene FEGA în cadrul SCZ-O şi 16064,18 RON fonduri naţionale în cadrul ANTZ-O - cu referire la înregistrarea cererilor unice de plată înregistrate la APIA-CJ TM sub nr. x/01.06.2020, nr. y/10.05.2021 şi nr. w/07.04.2022 deşi documentele necesare obţinerii acestor fonduri sunt cele la care face referire Ordinul MADR nr. 619/2015, respectiv Ordinul MADR nr. 45.2021, astfel încât rezultă în mod indubitabil faptul că prezentele adeverinţe nu trebuiau şi nu puteau fi luate în considerare de către APIA la momentul soluţionării dosarului.

Aşadar, s-a precizat că, stabilirea numărului de ovine eligibile, precum şi cuantificarea sprijinului, pot fi dovedite, în conformitate cu dispoziţiile Ordinului MADR nr. 619/2015/şi Ordinului MADR nr. 45/2021, doar cu documentele la care se face în mod direct trimitere, anume înscrierile efectuate în Baza naţională de date a Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, orice alt document, precum adeverinţa eliberată de către medicul veterinar, care a însoţit cererea unică de plată trebuia ignorat sub acest aspect. Tot sub acest aspect s-a precizat că adeverinţele emise nu pot conţine un alt număr de animale faţă de cel înscris în Baza Naţională de Date.

În raport de aceste considerente s-a apreciat în ceea ce priveşte procesul de obţinere a fondurilor prin schemele de sprijin SCZ şi ANTZ, adeverinţa emisă de medicul veterinare nu este necesară pentru a proba existenţă şi numărul animalelor eligibile, motiv pentru care, în prezenta speţă, nu se poate reţine faptul că, prin emiterea adeverinţelor, inculpatul, a ajutat/înlesnit în orice mod pe inculpatul C. la săvârşirea faptelor prevăzute de art. 18 indice 1 din Legea nr. 78/2000, aspect care impune adoptarea unei soluţii de achitare.

S-a mai menţionat că singurele fapte care ar putea fi încadrate drept complicitate la infracţiunea de "folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte, sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei", fapte prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. rap. la art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, ar fi cele constând în întocmirea formularului de identificare falsificat cu seria x nr. x din data de 28.05.2019 şi a formularului de identificare falsificat cu seria x nr. x din data de 15.04.2020, în baza cărora a operat înscrierea în Baza Naţională de Date a celor 178 de ovine necrotaliate, înscriere care, în conformitate cu art. 78 şi art. 78 indice 1 din Ordinul MADR nr. 619/2015 respectiv în conformitate cu art. 84 şi art. 85 din Ordinul MADR nr. 45/2021, a fost avută în vedere de către APIA la momentul soluţionării cererilor unice înregistrate sub nr. x/01.06.2020, nr. y/10.05.2021 şi nr. w/07.04.2022 .

Astfel, raportat la lipsa situaţiei premisă mai sus analizată, precum şi la lipsa întrunirii elementelor constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 18 indice 1 din Legea nr. 78/2000, în conformitate cu dispoziţiile art. 448 alin. (1) pct. 2 C. proc. pen.. şi art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen.., inculpatul a apreciat că se impune admiterea prezentului recurs în casaţie, şi pe cale de consecinţă achitarea acestuia pentru cele trei infracţiuni de corupţie.

d) infracţiunea de fals intelectual, faptă prevăzută de art. 321 C. pen. - cu referire la emiterea adeverinţei falsificate nr. 235/07.04.2022;

Cu privire la săvârşirea infracţiunii de fals intelectual cu prilejul întocmirii adeverinţei nr. x/07.04.2022 prin "presupusa" atestare nereală a faptului că inculpatul C. deţinea în exploataţia są de animale un număr total de 661 de ovine inculpatul a precizat că aceasta nu atestă faptul că domnul C. deţine un anumit număr de animale, ori că situaţia din baza de date este conformă cu realitatea. Singurul aspect la care prezenta adeverinţa se rezumă îl reprezintă menţionarea faptului că numitul C. figurează în Baza Naţională de Date cu un anumit număr de animale, fără a atesta corectitudinea acestor evidenţe. Cu privire la acest aspect s-a mai susţinut că această adeverinţă, nu este emisă spre a-i servi domnului C. la completarea dosarului de obţinere a sprijinului financiar în baza Ordinului MADR nr. 45/2021.

În raport cu cele menţionate inculpatul a apreciat că rezultă atât lipsa întrunirii elementelor constitutive ale infracţiunii de fals intelectual, cât şi corectitudinea informaţiilor regăsite în cadrul adeverinţei.

Concluzionând, sub acest aspect, inculpatul a precizat că rezultă în mod cert faptul că, acesta, odată cu emiterea adeverinţei nr. x/07.04.2022, nu a atestat fapte ori împrejurări necorespunzătoare adevărului, rezumându-se strict la precizarea că domnul C. figurează în baza de date cu un anumit număr de ovine, fără a confirma/atesta corectitudinea acestor înregistrărilor, motiv pentru care prezenta faptă nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de fals intelectual, faptă prevăzută de art. 321 C. pen., sens în care se impune admiterea prezentului recurs in casaţie şi pe cale de consecinţă achitarea acestuia pentru infracţiunea indicată.

II. Prin cererea de recurs în casaţie formulată, inculpatul B. a invocat cazul de recurs în casaţie prevăzute de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen.

A.În temeiul art. 448 alin. (1) pct. 2. lit. a) C. proc. pen.. a solicitat admiterea recursului în casaţie formulat, casarea hotărârii atacate şi achitarea pentru infracţiunea de instigare la fals intelectual prevăzută de art. 321 rap. la art. 47 C. pen., întrucât, în realitate, aceasta nu este prevăzută de legea penală (art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen.,).

În acest sens s-a arătat că actul material pentru care s-a dispus condamnarea acestuia pentru săvârşirea infracţiunii de instigarea la fals intelectual constă în notificarea adresată inculpatului A., pentru întocmirea de către acesta din urmă a "Formularului de declarare eveniment seria x nr. x din 18.05.2022".

Un prim aspect susţinut în acest sens vizează faptul că potrivit dicţionarului explicativ al limbii române, notificarea este o "comunicare scrisă adresată unei persoane, prin organul competent, în scopul de a o informa că un fapt sau un act juridic a fost îndeplinit sau urmează să fie îndeplinit."

Faţă de accepţiunea pe care cuvântul "notificare" o are în limba română şi faţă de împrejurarea că, aşa cum rezultă din conţinutul procesului-verbal de constatare nr. x din 11.06.2022, întocmit de inculpat, acesta a fost încheiat în prezenţa inculpatului A. astfel încât nu poate fi vorba despre existenţa vreunei notificări în sens de comunicare scrisă, ulterioară încheierii procesului-verbal antereferit şi distinctă, care să-l fi determinat pe inculpatul A. să întocmească Formularului de declarare eveniment seria x nr. x din 18.05.2022.

Astfel, s-a precizat că inculpatul A., fiind prezent la întocmirea de către inculpatul B., a procesului-verbal susmenţionat, a luat cunoştinţă ex propriis sensibus despre situaţia de fapt constatată şi consemnată în procesul-verbal, în sensul că un număr de 212 ovine din cele 503 existente în exploataţia de animale a inculpatului C., nu au crotalii la niciuna dintre urechi.

Din această perspectivă, s-a apreciat că formularea din cuprinsul procesului-verbal nr. x din 11.05.2022 pe care a fost întemeiată acuzarea şi condamnarea, în sensul că "a fost notificat S.C. Cabinet Veterinar Dr. A. S.R.L. azi, 11.05.2022 pt. duplicat crotalii pt. 212 capete ovine" este superfluă şi lipsită de efecte juridice.

Un alt aspect învederat de inculpat constă în faptul că, dacă, formularul de declarare eveniment seria x nr. x din 18.05.2022 ar fi fost cu adevărat consecinţa unei aşa-zise notificări a procesului-verbal de constatare avut în vedere, atunci el ar fi trebuit să menţioneze ceea ce s-a constatat în procesul-verbal notificat, şi anume că celor 212 capete ovine le lipseau crotaliile de la ambele urechi şi nu de la una singură şi, pe cale de consecinţă, să ceară eliberarea a câte două duplicate de culoare roşie şi nu a câte unuia singur.

Inculpatul a mai susţinut că din actele de urmărire penală efectuată în cauză şi însuşite atât de instanţa fondului, cât şi de instanţa de apel, rezultă că la data la care acesta a fost notificat pentru a se deplasa la exploataţia de animale a inculpatului C., în vederea constatării situaţiei de fapt sesizate de acesta din urmă (absenţa crotaliilor din urechile unui număr semnificativ de ovine) inculpatul A. avea cunoştinţă despre percheziţia domiciliară efectuată la inculpatul C. încă din ziua de 12.04.2022, în care aceasta fusese realizată, precum şi despre ridicarea celor două pungi sigilate, conţinând cele 178 de seturi de crotalii.

În fine, s-a precizat că pentru o calificare juridică corectă a faptelor petrecute după percheziţia domiciliară ante-referită, este în mod obligatoriu necesară şi examinarea cadrului normativ în care şi-au desfăşurat activitatea inculpaţii din dosar, respectiv: Norma sanitar veterinară din 2010 pentru implementarea procesului de identificare şi înregistrare a suinelor, ovinelor, caprinelor şi bovinelor, aprobată prin Ordinul ANSVSA nr. 40/2010 privind aprobarea Normei sanitare veterinare pentru implementarea procesului de identificare şi înregistrare a suinelor, ovinelor, caprinelor şi bovinelor.

În raport cu aceste argumente inculpatul a apreciat că nu se poate pune problema existenţei vreunui raport legal de cauzalitate între procesul-verbal de constatare nr. x din 11.05.2022, întocmit de acesta, în calitate de medicul veterinar oficial şi formularul de declarare eveniment seria x nr. x din 18.05.2022, în sensul că al doilea înscris ar fi trebuit întocmit subsecvent primului şi ar fi fost urmarea unei fapte de instigare.

B. Totodată, în temeiul art. 448 alin. (1) pct. 2 lit. b) C. proc. pen.. a solicitat admiterea recursului în casaţie formulat, casarea hotărârii atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare ca urmare a constatării nelegalităţii corespondenţei între situaţia de fapt reţinută şi norma de incriminare aplicată, în sensul greşitei aplicării a art. 321 rap. la art. 38 alin. (1) C. pen. în loc de art. 321 rap. la art. 35 alin. (1) C. pen. faptele fiind calificate, în mod greşit ca infracţiuni distincte de fals intelectual.

Sub aspectul celor doua infracţiuni de fals intelectual s-a precizat că analiza faptelor comise de acesta, constând în întocmirea, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a înscrisurilor din data de 11.05.2020, respectiv a celui din data de 23.08.2021, din perspectiva săvârşirii infracţiunii menţionate, precum şi din perspectiva modalităţii în care această faptă a fost comisă, respectiv pluralitatea de infracţiuni sub forma concursului real sau, după caz, unitate legală de infracţiune, sub forma infracţiunii continuate, nu poate fi disociată în niciun caz de conţinutul respectivelor înscrisuri şi de examinarea actelor normative în baza cărora a acţionat şi le-a întocmit.

Astfel s-a menţionat că, deşi situaţia de fapt a fost stabilită corect de organul de urmărire penală şi reţinută corect atât de instanţa fondului, cât şi de instanţa de apel, încadrarea juridică a faptelor inculpatului este în parte greşită din perspectiva modalităţii de săvârşire a infracţiunii de fals intelectual, în sensul reţinerii în mod eronat că cele două fapte materiale ar reprezenta două infracţiuni de fals intelectual distincte aflate în concurs real, când, în realitate, suntem în prezenţa unei singure infracţiuni de fals intelectual, comisă în formă continuată, în baza unei rezoluţii infracţionale unice. În acest sens, inculpatul a menţionat că temeiul juridic care a stat la baza întocmirii de către acesta a înscrisurilor precizate este diferit.

În ceea priveşte înscrisurile din data de 11.05.2020, respectiv Nota de constatare nr. x/11.05.2020, înregistrată la DSVSA Timiş sub nr. x/15.05.2020 şi Fişa de inspecţie nr. 921/11.05.2020 inculpatul B. a precizat că a acţionat cu intenţie directă în baza unei rezoluţii infracţionale vizând acoperirea incorectitudinii formularului de identificare seria x nr. x din 15.04.2020 întocmit de inculpatul A. şi deci, a situaţiei de fapt inexistente pe care acesta o constata, în sensul menţionării că acesta din urmă a identificat, prin crotaliere, un număr de 78 de ovine cu crotaliile având numerele matricole de la x la x, deşi crotaliile cu numerele matricole respective nu au fost aplicate niciodată ovinelor aparţinând exploataţiei inculpatului C..

Referitor la înscrisul din data de 23.08.2021, respectiv nota de control nr. x/23.08.2021 inculpatul B. a susţinut că a acţionat şi în acest caz cu intenţie directă în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale vizând acoperirea aceleiaşi situaţii de fapt inexistente şi anume identificarea, prin crotaliere, a unui număr de 78 de ovine cu crotaliile având numerele matricole de la x la x, deşi crotaliile cu numerele matricole respective nu au fost aplicate niciodată ovinelor aparţinând exploataţiei inculpatului C.. În plus, s-a precizat că nota de constatare antereferită acoperă şi o altă situaţie de fapt inexistentă, respectiv identificarea, prin crotaliere, a unui număr de 100 de ovine cu crotaliile având numerele matricole de la x la x, deşi nici crotaliile cu numerele matricole respective nu au fost aplicate niciodată ovinelor aparţinând exploataţiei inculpatului C..

În acest context, inculpatul a apreciat că împrejurarea că cele două fapte au fost comise la o distanţă de 15 luni nu este de natură să conducă la concluzia că acestea reprezintă două fapte distincte, întrucât, ceea ce contează în cazul unităţii legale de infracţiune în forma infracţiunii continuate este existenţa aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în baza căreia se săvârşesc acţiunile care reprezintă, fiecare în parte, conţinutul aceleiaşi infracţiuni, iar nu lungimea intervalelor de timp intre acţiunile respective.

În concluzie, s-a susţinut că atât acţiunea inculpatului din data de 11.05.2020, constând în întocmirea "Notei de constatare nr. x/11.05.2020 şi a "Fişei de inspecţie nr. 921/11.05.2020", având anexată lista cu animalele verificate, cât şi acţiunea din data de 23.08.2021 constând în întocmirea "Notei de control nr. x din 23.08.2021", având anexat Registrul exploataţiei inculpatului C., întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de fals intelectual, fiind săvârşite în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale.

Verificând îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate în principiu a cererii de recurs în casaţie, conform dispoziţiilor art. 440 din C. proc. pen., Înalta Curte constată următoarele:

În conformitate cu prevederile art. 440 alin. (2) din C. proc. pen., în cazul în care, cu ocazia examinării admisibilităţii în principiu, se constată că cererea nu este făcută în termenul prevăzut de lege sau că nu s-au respectat dispoziţiile art. 434, art. 436 alin. (1) şi (6), art. 437 şi art. 438 din C. proc. pen., instanţa respinge, prin încheiere definitivă, cererea de recurs în casaţie.

De asemenea, potrivit art. 440 alin. (4) din C. proc. pen., în cazul în care instanţa constată că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 434 - art. 438 din C. proc. pen., dispune prin încheiere admiterea în principiu a cererii de recurs în casaţie şi trimite cauza în vederea judecării căii extraordinare de atac.

Examinând cererile de recurs în casaţie sub aspectul îndeplinirii condiţiilor de admisibilitate, Înalta Curte constată că decizia penală nr. 1053/A din data de 17 decembrie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia Penală, face parte din categoria celor ce pot fi atacate cu recurs în casaţie, fiind pronunţată în apel, iar calea extraordinară de atac a fost exercitată de către inculpaţii A. şi B. în termenul legal, fiind, aşadar, respectate dispoziţiile art. 434 - art. 436 din C. proc. pen.

De asemenea, cererile de recurs în casaţie îndeplinesc şi condiţiile de formă prevăzute de art. 437 alin. (1) lit. a), b) şi d) din C. proc. pen., cuprinzând numele şi prenumele inculpaţilor, domiciliul acestora, hotărârea care se atacă, precum şi semnătura persoanelor care au exercitat calea de atac.

În ceea ce priveşte condiţia prevăzută de art. 437 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., se observă că inculpaţii A. şi B. au invocat cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen.

A. În ceea ce priveşte pe inculpatul A., Înalta Curte reţine că acesta a indicat cazul de casare prevăzute de art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen. din prisma faptului că, în cauză, nu sunt întrunite elementele constitutive ale celor trei infracţiuni de complicitate la săvârsirea infracţiunii de "folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false. inexacte. sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei", prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. rap. la art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 (cu referire la cererile unice de plată înregistrate la APIA-CJ TM sub nr. x/01.06.2020, nr. y/10.05.2021 şi nr. w/07.04.2022 pentru care acesta a eliberat adeverinţele nr. x/28.05.2020. nr. 288/10.05. 2021 şi nr 237/07.04.2022).

Referitor la cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen., pot fi examinate în calea extraordinară de atac a recursului în casaţie doar susţinerile care vizează lipsa elementelor constitutive ale infracţiunii "folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false. inexacte. sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei", prev. de art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, în condiţiile în care nu se contestă situaţia de fapt, ci se solicită o verificare în drept a acesteia.

Acest caz de casare nu permite o analiză a conţinutului mijloacelor de probă, o nouă apreciere a materialului probator sau stabilirea unei alte situaţii de fapt pe baza căreia să se concluzioneze că fapta nu este prevăzută de legea penală, verificarea hotărârii făcându-se exclusiv în drept, statuările în fapt ale instanţei a cărei hotărâre a fost atacată neputând fi cenzurate în nici un fel.

În acest context, Înalta Curte apreciază că aspectele de critică formulate de recurentul A. privind caracterul fals sau inexact al adeverinţelor eliberate de acesta, anterior menţionate, precum şi faptul că acestea nu trebuiau şi nu puteau fi luate în considerare de către APIA la momentul soluţionării dosarului, nu vizează, în concret, un aspect de nelegalitate a hotărârii atacate, ci se solicită o rejudecare a cauzei, prin reaprecierea şi cenzurarea probelor, cu consecinţa dispunerii unei soluţii de achitare, ceea ce excede dispoziţiilor art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen.

Aşadar, ceea ce invocă, în realitate, recurentul A. nu vizează neîntrunirea elementelor de tipicitate obiectivă ale infracţiunii prev. de art. 18 ind. a din Legea nr. 78/2000 pentru care a fost condamnat, ci stabilirea eronată a situaţiei de fapt de către Tribunalul Timiş şi Curtea de Apel Timişoara, considerând că nu au fost clarificate toate aspectele care conduceau la reţinerea unei alte baze factuale, ce ar fi permis achitarea acestuia.

De asemenea, aceste aspecte sunt incidente şi în ceea ce priveşte motivul de critică privind neîntrunirea elementelor constitutive ale infracţiunii de fals intelectual, constând în aceea că prin emiterea adeverinţei nr. x/07.04.2022, inculpatul a susţinut că nu a atestat fapte ori împrejurări necorespunzătoare adevărului, rezumându-se strict la precizarea că inculpatul C. figurează în baza de date cu un anumit număr de ovine, fără a confirma/atesta corectitudinea acestor înregistrărilor.

Or, aşa cum s-a arătat anterior, situaţia de fapt ce a fost stabilită cu autoritate de lucru judecat de instanţele de fond şi apel nu mai poate fi repusă în discuţie în acest cadru procesual. Astfel, dată fiind natura juridică a recursului în casaţie de cale extraordinară de atac exclusiv de drept, prin care se realizează doar un control al legalităţii hotărârilor judecătoreşti definitive, motivul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen.. nu poate fi invocat pentru a se obţine modificarea sau completarea bazei factuale cu aspecte ce nu au fost stabilite de instanţele de fond şi/sau apel ori reconfigurarea elementelor reţinute, prin hotărârea criticată, în circumstanţierea activităţii calificată ca infracţiune.

Înalta Curte reaminteşte că finalitatea recursului în casaţie nu este aceea de a supune cauza penală unei noi judecăţi, în vederea remedierii greşitei aprecieri a faptelor sau inexactei stabiliri a împrejurărilor în care au fost comise, ci de a repara un aspect de nelegalitate constând în condamnarea inculpaţilor pentru fapte care nu întrunesc elementele de tipicitate obiectivă prevăzute de norma de incriminare, verificare ce se raportează exclusiv la situaţia de fapt stabilită, cu titlu definitiv, de instanţa de fond şi cea de apel.

De altfel, invocarea formală a unui caz de casare nu este susceptibilă de a conduce, în mod automat, la constatarea admisibilităţii recursului în casaţie, argumentele prezentate de recurent trebuind să aibă aptitudinea, cel puţin la nivel teoretic, de a pune în discuţie verificarea pe fond a căii de atac extraordinare formulate, ceea ce nu este situaţia în speţă.

Prin urmare, judecătorul de filtru apreciază că formularea unor critici care nu se subsumează cazului de casare invocat echivalează cu nemotivarea în fapt a recursului în casaţie, fapt ce atrage nerespectarea condiţiei prevăzute de art. 437 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.

B. În ceea ce priveşte condiţia prevăzută de art. 437 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.., referitor la cererea de recurs în casaţie formulată de recurentul B. se constată că a fost invocat motivul de casare reglementat de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen. susţinându-se în acest sens, faptul că, în cauză, nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de instigare la fals intelectual prevăzută de art. 321 rap. la art. 47 C. pen.

Referitor la această condiţie de admisibilitate, în contextul aspectelor normative mai sus menţionate, se impune a se menţiona că invocarea formală a unui caz de casare prevăzut de lege, deşi necesară, nu este suficientă pentru declararea ca admisibilă a cererii de recurs în casaţie. În etapa admisibilităţii în principiu se verifică aparenta corespondenţă între motivele susţinute şi cazurile de casare în care acestea au fost încadrate.

În acest context, Înalta Curte constată că motivele invocate de inculpatul B., sub aspectul neîntrunirii elementele constitutive ale infracţiunii de instigare la fals intelectual, în realitate, vizează stabilirea eronată a situaţiei de fapt de către Tribunalul Timiş şi Curtea de Apel Timişoara, considerând că din materialul probator administrat în cauză ar rezulta o altă bază factuală, ce ar fi permis achitarea acestuia din prisma faptului că din materialul probator existent la dosarul cauzei rezultă că prin întocmirea procesului-verbal de constatare nr. x din 11.06.2022 nu a avut loc instigarea inculpatului A., în vederea întocmirea de către acesta din urmă a "Formularului de declarare eveniment seria x nr. x din 18.05.2022", acesta luând la cunoştinţă ex propriis sensibus despre situaţia de fapt constatată şi consemnată în acest înscris.

Aşadar, recurentul, în concret, nu invocă un aspect de nelegalitate a hotărârii atacate, ci solicită o rejudecare a cauzei, prin reaprecierea şi cenzurarea probelor, cu consecinţa dispunerii unei soluţii de achitare, ceea ce excedează dispoziţiilor art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., Cu alte cuvinte, motivele tind, în ansamblul lor, la reanalizarea împrejurărilor de fapt, nemulţumirea inculpatului este legată de interpretarea materialului probator, solicitându-se de fapt reanalizarea probelor şi înlăturarea raţionamentului care a condus la soluţia de condamnare.

Or, aşa cum s-a arătat anterior, situaţia de fapt ce a fost stabilită cu autoritate de lucru judecat de instanţele de fond şi apel nu mai poate fi repusă în discuţie în acest cadru procesual. Astfel, dată fiind natura juridică a recursului în casaţie de cale extraordinară de atac exclusiv de drept, prin care se realizează doar un control al legalităţii hotărârilor judecătoreşti definitive, motivul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen.. nu poate fi invocat pentru a se obţine modificarea sau completarea bazei factuale cu aspecte ce nu au fost stabilite de instanţele de fond şi/sau apel ori reconfigurarea elementelor reţinute, prin hotărârea criticată, în circumstanţierea activităţii calificată ca infracţiune.

Referitor şi la solicitarea formulată de recurent privind admiterea recursului în casaţie formulat, casarea hotărârii atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare ca urmare a constatării nelegalităţii corespondenţei între situaţia de fapt reţinută şi norma de incriminare aplicată, în sensul greşitei aplicării a art. 321 rap. la art. 38 alin. (1) C. pen. în loc de art. 321 rap. la art. 35 alin. (1) C. pen. faptele fiind calificate, în mod greşit ca infracţiuni distincte de fals intelectua, se reţine faptul că acest argument vizează, în concret, schimbarea încadrării juridice a faptei, aspect ce nu pot fi valorificat în contextul cazului de casare reglementate de art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen.

Motivele de critică privind schimbarea încadrării juridice ori circumstanţele comiterii faptei sau modul de apreciere a probatoriului nu mai pot fi analizate de către instanţa de recurs în casaţie, scopul căii extraordinare de atac fiind, reformarea numai sub aspectul conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

Or, solicitarea de reapreciere a probatoriului administrat, cu consecinţa schimbării situaţiei de fapt reţinută de instanţa de apel, precum şi schimbarea de încadrare juridică nu se subsumează cazului prev. de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., precum niciunui alt caz de casare din cele prevăzute de art. 438 alin. (1) C. proc. pen., fiind atributul exclusiv al instanţelor care au evaluat fondul cauzei.

Prin urmare, judecătorul de filtru apreciază, şi în ceea îl priveşte pe recurentul B., că formularea unor critici care nu se subsumează cazului de casare invocat echivalează cu nemotivarea în fapt a recursului în casaţie, fapt ce atrage nerespectarea condiţiei prevăzute de art. 437 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.

Având în vedere considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 440 alin. (2) din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibile, cererile de recurs în casaţie formulate de inculpaţii A. şi B. împotriva deciziei penale nr. 1053/A din data de 17 decembrie 2024 pronunţate de Curtea de Apel Timişoara, secţia Penală, în dosarul nr. x/2023.

În conformitate cu dispoziţiile art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., vor fi obligaţi recurenţii inculpaţi la plata sumei de câte 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E

Respinge, ca inadmisibile, cererile de recurs în casaţie formulate de inculpaţii A. şi B. împotriva deciziei penale nr. 1053/A din data de 17 decembrie 2024 pronunţate de Curtea de Apel Timişoara, secţia Penală, în dosarul nr. x/2023.

Obligă recurenţii inculpaţi la plata sumei de câte 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 21 mai 2025.