Case transfer denied as unfounded; criminal appeal remains in Brașov court with partiality claims unproven

Şedinţa publică din data de 19 iunie 2025

Asupra cererii de strămutare de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înaintată la data de 05 iunie 2025 Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, petentul A. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2023 al Curţii de Apel Braşov, secţia Penală, susţinând că există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată datorită împrejurărilor cauzei şi calităţii părţilor.

În argumentare, prioritar a făcut scurte consideraţii teoretice cu privire la instituţia strămutării, solicitând aplicarea acestui remediu la prezenta cauză.

În continuare, a învederat că persoana vătămată B. este un dezvoltator imobiliar recunoscut în Braşov, cu relaţii în sfera autorităţilor locale şi judiciare, iar petentul s-a asociat cu acesta în vederea ridicării unui ansamblu rezidenţial într-o zona ultracentrală a oraşului. A mai arătat că unul dintre proiectele imobiliare realizate de petent a atras atenţia presei, care a alterat percepţia comunităţii locale prin lansarea în spaţiul public a unei serii de acuzaţii grave de natură penală. Având în vedere specificul comunităţii şi dimensiunile oraşului, a arătat că există o probabilitate reală ca judecătorii să aibă în mod direct sau indirect cunoştinţe personale, profesionale sau chiar familiale cu persoanele implicate, ceea ce poate afecta percepţia de imparţialitate.

Cu referire la împrejurările cauzei, petentul A. a susţinut că, între acesta şi pretinsa persoană vătămată B. există o serie de cauze, atât de natură penală, cât şi de natură civilă, context faptic în care, Înalta Curte, într-o cauză similară a dispus strămutarea la alte instanţe, astfel încât se impune necesitatea asigurării chiar şi a apartenţei de imparţialitate.

A arătat că pe rolul instanţelor din Braşov sunt înregistrate paisprezece cauze civile şi zece cauze penale în care are diverse calităţi procesuale, trei dintre acestea aflându-se pe rolul Curţii de Apel Braşov, astfel că în opinia petentului, se poate produce o bănuială serioasă privind imparţialitatea instanţelor de judecată braşovene, împrejurarea ce impune admiterea cererii şi strămutarea judecării cauzei nr. x/2023 a Curţii de Apel Braşov.

Cererea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 05 iunie 2025, fiind înregistrată pe rolul secţiei Penale sub nr. x/2025, cu termen la data de 19 iunie 2025.

Înalta Curte, în conformitate cu art. 72 alin. (6) din C. proc. pen., a solicitat informaţii de la Curtea de Apel Braşov la care se află cauza a cărei strămutare se cere.

Prin informaţiile transmise conform art. 73 alin. (3) din C. proc. pen., Curtea de Apel Braşov a arătat că, împotriva sentinţei penale nr. 771 din data de 03 aprilie 2025 pronunţată de Judecătoria Braşov au declarat apel inculpaţii A., C. şi partea civilă B., calea de atac fiind înregistrată pe rolul Curţii de Apel Braşov, secţia Penală la data de 22 mai 2025 şi repartizată completului de judecată Aj8-2023 cu prim termen de judecată la data de 23 iunie 2025.

În continuare, curtea a apreciat că nu este conturată vreo suspiciune cu privire la membrii completului de judecată Aj8-2023 şi nici în ceea ce priveşte pe ceilalţi judecători ai secţiei penale sau ai instanţei. Faptul că persoana vătămată B. împreună cu petentul au desfăşurat împreună o serie de afaceri, sunt persoane cunoscute public în Braşov, nu constituie dovezi ale afectării imparţialităţii judecătorilor cauzei şi un motiv de strămutare al cauzei.

Analizând cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2023 al Curţii de Apel Braşov, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 71 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calităţii părţilor ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.

Astfel, strămutarea este măsura dispusă pentru a se asigura buna desfăşurare a procesului penal şi respectarea dreptului la un proces echitabil, constând în trecerea unei cauze penale de la instanţa de judecată sesizată cu aceasta la o altă instanţă egală în grad, în situaţia în care nu există garanţii de imparţialitate, cu referire la judecarea cauzei, în privinţa niciunuia dintre judecătorii instanţei sesizate.

Referindu-se la conceptul de imparţialitate, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că aceasta se defineşte prin "absenţa prejudecăţilor sau a părerilor preconcepute". În acest context, s-a decis că imparţialitatea trebuie apreciată, atât din punct de vedere subiectiv, luându-se în considerare convingerile sau interesele personale ale unui anume judecător într-un anume caz, cât şi potrivit unui test obiectiv, care stabileşte dacă judecătorul a oferit garanţii suficiente pentru a exclude vreo îndoială motivată din acest punct de vedere (Cazul Piersack contra Belgiei, hotărârea din 1 octombrie 1982).

Demersul obiectiv a fost explicat de CEDO în sensul că ceea ce trebuie asigurat este încrederea pe care, într-o societate democratică, instanţele trebuie să o inspire publicului (Fey contra Austria). În aplicarea acestui text, opinia părţii în cauză cu privire la imparţialitatea instanţei este importantă, dar nu decisivă. Imparţialitatea obiectivă constă "în a pune problema dacă, independent de conduita personală a judecătorului, anumite fapte verificabile justifică suspectarea imparţialităţii acestuia din urmă." (Cazul Hauschildt contra Danemarcei).

Motivele temeinice care pot fundamenta strămutarea sunt altele decât cele care constituie motiv de abţinere sau de recuzare a unui judecător, fiind vorba despre atitudini, comportamente, calităţi ale părţilor care nu pot fi încadrate strict în niciunul din cazurile de recuzare, dar care vădesc existenţa unei lipse de nepărtinire, reflex al influenţei exercitată de climatul în care se desfăşoară procesul penal.

În cazul unei cereri de strămutare, imparţialitatea judecătorilor care compun instanţa trebuie analizată din perspectiva împrejurărilor cauzei, a calităţii părţilor şi a pericolului de tulburare a ordinii publice.

Verificând, în acest context, actele şi lucrările dosarului, se constată că aspectele menţionate în cuprinsul cererii formulate nu sunt de natură să demonstreze că imparţialitatea judecătorilor de la instanţa pe rolul căreia se află dosarul nr. x/2023 ar fi afectată datorită calităţii părţilor, nefiind invocate şi nici identificate date ori informaţii apte să pună sub semnul îndoielii asigurarea de către toţi magistraţii Curţii de Apel Braşov a dreptului petentului de a i se analiza solicitările de o instanţă independentă şi imparţială.

Notorietatea părţii civile B., de dezvoltator imobiliar proeminent şi recunoscut în judeţul Braşov, cu relaţii extinse în sfera autorităţilor locale şi judiciare, invocată în cuprinsul cererii de strămutare, nu este de natură a naşte suspiciuni cu privire la imparţialitatea judecătorilor acestei instanţe în lipsa oricărui indiciu privind existenţa unor relaţii de amiciţie sau prietenie.

De altfel, chiar şi o eventuală astfel de relaţie nu este aptă să afecteze nici la nivel de aparenţă imparţialitatea întregului corp al magistraţilor din cadrul Curţii de Apel Braşov, în condiţiile în care, în virtutea specificului funcţiei deţinute, magistraţii au obligaţia de a-şi îndeplini atribuţiile fără părtinire şi cu respectarea dispoziţiilor legale, indiferent de calitatea părţilor şi împrejurările cauzei.

Astfel, imparţialitatea magistratului se prezumă până la proba contrară, iar punctul de vedere al persoanei interesate nu joacă un rol determinant, ci trebuie să fie justificat în mod obiectiv. (Cauza Aleksandr Nikolayevich Ovcharenko v. Ucraina).

Simplul fapt că partea civilă B. ar fi un dezvoltator imobiliar de succes nu este suficient pentru a trezi îndoieli cu privire la imparţialitatea magistraţilor, cauzele penale de competenţa curţilor de apel, presupunând în mod frecvent astfel de situaţii.

Înalta Curte constată că nici pretinsa mediatizare a cauzei ce face obiectul cauzei nu pune în mod real în discuţie imparţialitatea magistraţilor Curţii de Apel Braşov, în condiţiile în care articolele din presa on-line invocate în cuprinsul cererii de strămutare nu fac referire nici la persoana petentului, nici la persoana părţii civile B., ci la proiectul imobiliar D. dezvoltat de numitul A., respectiv la proiectul imobiliar dezvoltat de E., administrator al S.C. F. S.R.L., împreună cu soţia sa şi G..

Astfel, nici acest argument nu este apt a susţine eo ipso temerea că judecătorii Curţii de Apel Braşov nu pot da dovadă de imparţialitate, atât din punct de vedere subiectiv, cât şi obiectiv, în soluţionarea cauzei de faţă.

Or, în lipsa unor aspecte verificabile vizând aşa-zisa afectare a obiectivităţii judecătorilor, ca urmare a presupusei presiuni mediatice exercitate asupra acestora prin maniera de prezentare a cauzei înregistrate pe rolul Curţii de Apel Braşov, secţia Penală sub nr. x/2023 în articolele publicate pe www.cotidianudebraşov.design.blog, www.x.ro, respectiv www.radioromanul.es, simpla invocare a unei suspiciuni în acest sens nu poate constitui temei pentru admiterea unei cereri de strămutare a cauzei de faţă.

În ceea ce priveşte motivul de strămutare referitor la numărul mare de litigii civile şi penale existente între petentul şi persoana vătămată, Înalta Curte apreciază că, în lipsa unor elemente de fapt verificabile, soluţiile pronunţate de unii dintre judecătorii aceleiaşi instanţe, în alte litigii civile sau penale, nu constituie un indiciu al lipsei de imparţialitate a tuturor judecătorilor instanţei. Judecătorii sunt magistraţi profesionişti şi examinează justeţea aspectelor sesizate prin prisma elementelor probatorii aflate la dosarul cauzei, evaluate individual, având obligaţia de a-şi îndeplini atribuţiile în strictă conformitate cu legea aplicabilă speţei şi fără părtinire.

Modalitatea de soluţionarea a altor litigii aflate pe rolul instanţelor braşovene nu poate fi evaluată în procedura prevăzută de art. 73 din C. proc. pen., prin prisma criteriilor de imparţialitate şi obiectivitate prevăzute de lege.

În prezenta procedură, Înalta Curte poate analiza doar baza aparentă a suspiciunilor exprimate de petent cu privire la imparţialitatea judecătorilor instanţei pe rolul căreia se află cauza, fără a fi abilitată să cenzureze, explicit sau implicit, legalitatea sau temeinicia soluţiilor dispuse de judecătorii aceleiaşi instanţe în diferite cauze finalizate în anterioritate.

Prin urmare, în contextul informaţiilor transmise conform art. 72 alin. (6) din C. proc. pen. şi în lipsa altor împrejurări de fapt verificabile, care să coroboreze afirmaţiile petenţilor, simpla susţinere că instanţa anterior menţionată nu ar putea da dovadă de obiectivitate şi imparţialitate, aspecte care s-ar putea circumscrie unor elemente de natură să afecteze calitatea actului de justiţie, nu poate constitui un motiv temeinic de strămutare.

Faţă de considerentele expuse anterior, în baza art. 74 din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2023 al Curţii de Apel Braşov, secţia Penală.

În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., petentul va fi obligat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2023 al Curţii de Apel Braşov, secţia Penală.

Obligă petentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 19 iunie 2025.