Transfer of criminal jurisdiction denied for media coverage and alleged judicial bias lacking reasonable suspicion of partiality

Şedinţa publică din data de 18 iunie 2025

Deliberând asupra cererii de strămutare formulate de petentul A. în baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, la data de 23.05.2025, sub nr. x/2025, petentul A. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2021 al Curţii de Apel Braşov, secţia penală.

În motivarea cererii de strămutare, petentul a arătat, în esenţă, faptul că este incident cazul de strămutare prevăzut de art. 71 din C. proc. pen., respectiv există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată datorită împrejurărilor cauzei, mai exact de influenţa mediatică disproporţionată şi de percepţia publică distorsionată care planează asupra sa, ca urmare a asocierii sale în mod nedrept cu membrii familiei sale sau cu alte personalităţi care au fost cercetate pentru posibile fapte de corupţie/activităţi infracţionale transnaţionale.

A susţinut că există o campanie mediatică intensă, care a transformat cauza în subiect de dezbatere publică, cu implicaţii directe asupra percepţiei instanţei şi consecinţe asupra prezumţiei de nevinovăţie.

Pe de altă parte, a subliniat că presa locală şi naţională au evidenţiat în repetate rânduri legăturile presupuse dintre familia sa şi persoane publice, precum fostul consilier judeţean B., precum şi implicarea unor membrii ai familiei sale în activităţi infracţionale transnaţionale, amplificând un narativ care afectează obiectivitatea judecătorilor din zona Braşovului.

După înregistrarea dosarului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cauza a fost repartizată aleatoriu, fiind acordat termen de judecată la data de 18 iunie 2025.

Conform rezoluţiei din data de 27.05.2025 s-au solicitat informaţii de la preşedintele Curţii de Apel Braşov, în conformitate cu dispoziţiile art. 72 alin. (6) din C. proc. pen.

Prin informaţiile înaintate de Curtea de Apel Braşov la data de 13.06.2025 s-a arătat, în esenţă, faptul că dosarul nr. x/2021, a cărui strămutare se solicită, are ca obiect apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Braşov şi de inculpaţii C., A., D., E., F., G., H. şi I. împotriva sentinţei penale nr. 201/S/27.09.2024 pronunţată de Tribunalul Braşov, în dosarul nr. x/2021.

În cadrul informaţiilor a fost prezentat parcursul dosarului la fiecare termen de judecată, precum şi împrejurarea că în cauză a fost formulată declaraţie de abţinere de doamna judecător J., declaraţie ce a fost admisă în temeiul art. 64 alin. (1) lit. f) şi alin. (4) din C. proc. pen., completul de judecată fiind reîntregit cu magistratul judecător K..

Totodată, s-a apreciat că la Curtea de Apel Braşov au fost asigurate condiţiile necesare pentru normala şi corecta soluţionare a cauzei, raportat la dispoziţiile legale ce reglementează instituţia strămutării şi motivele invocate, care în esenţă constau în mediatizarea excesivă a cauzei.

De asemenea, din informaţiile înaintate de Curtea de Apel Braşov rezultă faptul că au fost efectuate încunoştinţările către părţi, ataşându-se prezentei informări şi dovada de comunicare a acestora, conform art. 73 alin. (3) din C. proc. pen.

Totodată, s-a arătat că au mai fost formulate două cereri de strămutare, una de către apelantul inculpat C., cerere ce a format obiectul dosarului nr. x/2024 al ÎCCJ, şi cealaltă de către L., cerere ce a format obiectul dosarului nr. x/2025 al ÎCCJ, ambele fiind respinse, ca nefondate.

La termenul de judecată din 18 iunie 2025 s-a acordat cuvântul în dezbateri asupra cererii de strămutare, concluziile formulate fiind redate în practicaua prezentei hotărâri.

II. Analizând cererea de strămutare formulată de petentul A., Înalta Curte constată următoarele:

În situaţia în care judecarea unei cauze penale nu se poate realiza în bune condiţii la o anumită instanţă, din anumite motive expres prevăzute de lege, legiuitorul a prevăzut posibilitatea strămutării cauzei la o altă instanţă.

Potrivit art. 71 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calităţii părţilor ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.

În continuare, în ceea ce priveşte titularii dreptului de a formula cerere de strămutare, Înalta Curte reţine că, potrivit art. 72 alin. (1) din C. proc. pen., strămutarea poate fi cerută de părţi, de persoana vătămată sau de procuror. Având în vedere că în cauza cu privire la care s-a formulat cererea de strămutare petentul are calitatea de apelant-inculpat este îndeplinită această condiţie.

De asemenea, se constată că au fost respectate şi exigenţele dispoziţiilor art. 73 alin. (2) şi (3) din C. proc. pen., în sensul că petentul şi părţile din cauză au fost încunoştinţate cu privire la termenul acordat în vederea soluţionării cererii de strămutare, dar şi cu privire la posibilitatea de a trimite memorii şi de a se prezenta la termenul fixat pentru soluţionarea cererii de strămutare.

Ca motiv de strămutare, petentul a invocat cazul vizând existenţa unei suspiciuni rezonabile că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată datorită împrejurărilor cauzei.

Instituţia strămutării reprezintă un remediu procesual prin care se asigură buna desfăşurare a procesului penal şi respectarea dreptului la un proces echitabil, constând în trecerea unei cauze penale de la instanţa de judecată sesizată cu aceasta la o altă instanţă egală în grad, în situaţia în care nu există garanţii de imparţialitate, cu referire la judecarea cauzei, în privinţa niciunuia dintre judecătorii instanţei sesizate.

Cu referire la termenul "suspiciune rezonabilă", în ceea ce priveşte strămutarea, Înalta Curte reţine că prin acesta se înţelege existenţa unor date sau informaţii de natură să convingă un observator obiectiv şi nepărtinitor că imparţialitatea tuturor judecătorilor unei instanţe este afectată datorită împrejurărilor cauzei şi calităţii părţilor.

În ceea ce priveşte noţiunea de imparţialitate, Înalta Curte reţine că principiul imparţialităţii justiţiei derivă din principiului legalităţii şi presupune ca organele judiciare să fie neutre, obiective şi caracterizate de "absenţa prejudecăţilor sau a părerilor preconcepute", astfel cum a statuat Curtea Europeană a Drepturilor Omului în analiza conceptului de imparţialitate (Cauza Piersack ct. Belgiei). În acest sens, s-a statuat că imparţialitatea este necesar a fi analizată atât din punct de vedere subiectiv (luându-se în considerare interesele sau convingerile personale ale unui anumit judecător într-o anumită cauză), dar şi din punct de vedere obiectiv (atunci când se stabileşte dacă judecătorul a oferit garanţii suficiente pentru a exclude vreo îndoială motivată din acest punct de vedere).

Totodată, trebuie precizat că motivele temeinice care pot servi la solicitarea strămutării sunt altele decât cele care constituie motiv de abţinere sau de recuzare a unui judecător, fiind vorba despre atitudini, comportamente, calităţi ale părţilor care nu pot fi încadrate strict în niciunul dintre cazurile de incompatibilitate, dar care vădesc existenţa unei lipse de obiectivitate şi imparţialitate, reflex al influenţei exercitate de climatul în care se desfăşoară procesul penal.

Examinând argumentele petentului în raport cu aceste consideraţiuni teoretice şi faptice, se constată că motivele invocate prin cererea de strămutare nu sunt de natură să demonstreze că imparţialitatea judecătorilor de la secţia penală a Curţii de Apel Braşov ar fi afectată datorită împrejurărilor cauzei. Nu au fost invocate şi nici identificate date sau informaţii din care să rezulte încălcarea dreptului la un proces echitabil sau că judecata nu ar fi realizată de o instanţă independentă şi imparţială.

În esenţă, motivul invocat de petent ce vizează mediatizarea excesivă a cauzei nu se circumscrie dispoziţiilor art. 71 din C. proc. pen. şi nu are aptitudinea de a fundamenta obiectiv suspiciuni plauzibile asupra imparţialităţii judecătorilor instanţei.

Înalta Curte apreciază, ca nefondată, susţinerea petentului referitoare la mediatizarea excesivă a cauzei, argumentată prin aceea că în presă au apărut numeroase articole referitoare la presupusele legături pe care le-ar avea familia sa cu persoane publice şi presupusele implicări ale membrilor familiei sale în activităţi infracţionale, împrejurare care în opinia apărării ar crea o presiune pentru judecătorii din cadrul Curţii de Apel Braşov.

Mediatizarea unei cauze, şi cu atât mai mult, relatările centrate pe alte persoane ce au legătură cu petentul, nu pot conduce de plano la reţinerea unei lipse de imparţialitate a corpului de magistraţi din cadrul unei instanţe fără a se corobora cu alte informaţii obiective, de natură a da naştere unor îndoieli rezonabile cu rezonanţă şi asupra întregului colectiv de magistraţi din cadrul instanţei.

Este rolul şi dreptul mass-media de a strânge şi transmite informaţii către public şi de a comenta asupra modului de administrare şi înfăptuire a justiţiei, inclusiv asupra cauzelor înainte, în timpul şi după judecată, fără a încălca prezumţia de nevinovăţie.

Prin urmare, chiar dacă există o tendinţă generală din partea mass-media de a acorda o atenţie mai mare problemelor juridice, mai ales în domeniul dreptului penal, judecătorii, în virtutea specificului funcţiei deţinute, trebuie să îşi îndeplinească rolul în mod liber, fără a se lăsa influenţaţi de opinia publică exprimată în mass-media

Împrejurarea că această cauză este mediatizată pe plan local, că membrii familiei petentului fac obiectul mai multor articole de presă, fiind numiţi în unele articole "M.", dar şi presupusele legături cu anumite persoane publice, nu pot influenţa negativ activitatea judecătorilor care aplică şi se supun doar legii, fără a fi influenţaţi. Aceste aspecte nu pot constitui, prin ele însele, un argument suficient pentru a aprecia că judecătorii Curţii de Apel Braşov nu ar fi obiectivi sau imparţiali, având în vedere că, în virtutea specificului funcţiei deţinute, magistraţii au obligaţia de a-şi îndeplini atribuţiile fără părtinire şi cu respectarea dispoziţiilor legale, indiferent de calitatea părţilor sau a altor persoane care participă la procedurile judiciare.

În plus, deşi au fost aduse argumente din care rezultă mediatizarea cauzei petentului (fiind de subliniat faptul că majoritatea articolelor datează din anul 2020, şi doar unul din anul 2024), Înalta Curte constată că şi în ipoteza în care s-ar admite cererea de strămutare a dosarului, această situaţie nu s-ar schimba cu nimic, mai ales că unele dintre articole au fost realizate chiar de presa naţională.

În concluzie, în lipsa unor argumente sau probe solide, care să susţină afirmaţiile petentului, nu se poate aprecia că mediatizarea intensă a dosarului ce are ca obiect apelul formulat de acesta constituie un motiv care să justifice strămutarea cauzei la o altă curte de apel, determinat de împrejurarea că imparţialitatea judecătorilor poate fi afectată de dezbaterile publice din presă, în contextul în care într-o societate bazată pe ordinea de drept este garantat dreptul fundamental al libertăţii de exprimare, astfel că opiniile susţinute public prin mass-media nu pot afecta hotărârea pronunţată de o instanţă independentă şi imparţială.

Concluzionând, Înalta Curte constată că motivele asupra cărora este chemată să se pronunţe în cererea de strămutare nu ţin de existenţa unei suspiciuni rezonabile că imparţialitatea judecătorilor Curţii de Apel Braşov ar fi afectată datorită împrejurărilor cauzei.

Faţă de aceste considerente, în baza art. 74 din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2021 al Curţii de Apel Braşov, secţia penală.

În conformitate cu dispoziţiile art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga petentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2021 al Curţii de Apel Braşov, secţia penală.

Obligă petentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 18 iunie 2025.