Transfer of trial rejected: bias claims against entire court unfounded; case stays with Brașov Court of Appeal.

Şedinţa publică din data de 17 iunie 2025

Deliberând asupra cererii de strămutare formulată în cauză, în baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, petentul A. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Curţii de Apel Braşov, secţia penală, la o altă instanţă egală în grad, considerând că există o suspiciune rezonabilă că actul de justiţie este afectat. Petentul a susţinut că prezentul dosar s-a desprins din dosarul principal nr. x/2023, care vizează activităţile unui grup infracţional organizat coordonat de inculpaţii principali, printre care B., fost cadru de poliţie.

Petentul a susţinut că instanţa Curţii de Apel Braşov a desemnat Tribunalul Covasna pentru judecarea dosarului în prima instanţă, ceea ce creează o situaţie de natură să afecteze imparţialitatea judecării în faza de apel. Curtea de Apel Braşov a mai soluţionat cauze incidente şi cu referire la alţi inculpaţi din prezenta cauză. De asemenea, s-a arătat că la Curtea de apel Braşov au mai fost respinse cereri de strămutare în cauze conexe, cereri de abţinere formulate de judecătorii desemnaţi, deşi erau motive legale, cererea de reunire a dosarelor, toate aceste soluţii având drept consecinţă afectarea dreptului la un proces echitabil şi au creat o bănuială legitimă asupra imparţialităţii instanţei. S-a mai susţinut că judecătorii Curţii de Apel Braşov s-au pronunţat asupra aspectelor juridice din dosarele conexe. De asemenea, a invocat calitatea specială a inculpatului B., care cunoaşte sistemul judiciar local şi are relaţii în sistemul de justiţie din regiunea Braşov. În final, a făcut referire la conexitatea dosarelor care a creat fragmentarea artificială a unui ansamblu infracţional unitar, existând riscul unor hotărâri contradictorii.

Potrivit art. 72 alin. (6) C. proc. pen.., au fost solicitate informaţii de la Curtea de Braşov care au fost transmise la dosarul cauzei.

În informaţiile transmise Curtea de apel a comunicat Împotriva sentinţei penale nr. 5/5.02.2025 pronunţată de Tribunalul Covasna în cauza penală nr. x/2022 au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna şi inculpaţii C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., A., N., O., P., Q., R., S., T., U..

Cauza, în calea de atac a apelului, a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Braşov la data de 5.03.2025 şi a fost repartizată aleatoriu completului de judecată AT2-2018 cu primul termen de judecată stabilit la data de 14.04.2025.

La data de 10.03.2025, magistraţii judecători au formulat o declaraţie de abţinere de la judecarea cauzei penale nr. x/2022.

Prin încheierea de şedinţă pronunţată la data de 10.03.2025, Curtea de Apel Braşov, în baza art. 68 C. proc. pen.. raportat la art. 64 alin. (1) lit. f) C. proc. pen.., a admis declaraţiile de abţinere ce au fost formulate de către cei doi magistraţi judecători ce fac parte din completul de judecată At2 - 2018 şi a stabilit că aceştia nu vor participa la judecarea dosarului penal nr. x/2022

Cu judecarea pricinii a fost desemnat completul At4-2024. La data de 21.03.2025, unul dintre judecătorii învestiţi a formulat o declaraţie de abţinere de la soluţionarea cauzei penale nr. x/2022, deoarece, prin sentinţa penală nr. 176/S/6.09.2022 pronunţată în dosarul penal nr. x/2022 a Tribunalului Braşov, a admis acordul de recunoaştere a vinovăţiei nr. 3 18/P/2022 din data de 2 1.06.2022.

Prin încheierea de şedinţă pronunţată la data de 21.03.2025, Curtea de Apel Braşov, în temeiul art. 68 C. proc. pen.. raportat la art. 64 alin. (1) lit. f) C. proc. pen.., a admis declaraţia de abţinere ce a fost formulată de judecător, iar completul a fost reîntregit prin desemnarea altui magistrat judecător.

La termenul din data de 14.04.2025, reprezentantul legal al inculpatului V. a învederat instanţei faptul că sentinţa penală nr. 5/2025 nu i-a fost comunicată, pe dovada de comunicare a hotărârii existând o altă semnătură care nu îi aparţine. A arătat, de asemenea, că inculpatul pe care îl reprezintă dorea să formuleze apel şi a supus instanţei această chestiune. În condiţiile arătate a formulat o cerere de apel şi o cerere de repunere în termen. Apelanţii inculpaţi C. şi D. au solicitat acordarea unui nou termen de judecată pentru a-şi angaja apărători aleşi.

Instanţa, raportat la infracţiunile ce fac obiectul cauzei, respectiv cele prevăzute de art. 321 şi art. 367 alin. (1) C. proc. pen.., a constatat că pentru niciuna dintre pedepsele prevăzute nu se depăşeşte 5 ani. În aceste condiţii, prin raportare la art. 90 C. proc. pen.., asistenţa juridică a inculpaţilor nu are caracter obligatoriu.

Instanţa a pus în discuţia participanţilor prezenţi cererea de amânare ce a fost formulată de către apelanţii inculpaţi C. şi D..

Curtea a încuviinţat cererile amânare şi a amânat judecarea cauzei la data de 19.05.2025.

La termenul din data de 19.05.2025, preşedintele completului de judecată a adus la cunoştinţa participanţilor procesuali că, în urma analizei dosarului, precum şi a altor dosare cu care Curtea de Apel Braşov a fost investită, ambii membrii ai completului de judecată au înţeles să formuleze cereri de abţinere de la soluţionarea cauzei pendinte, cereri care au fost întemeiate pe dispoziţiile art. 64 alin. (1) lit. f) C. proc. pen.

Instanţa a acordat un nou termen de judecată pentru data de 2.06.2025.

Dosarul a fost înaintat preşedintelui de secţie penală în scopul desemnării completului competent soluţionării declaraţiilor de abţinere.

Prin încheierea de şedinţă pronunţată la data de 21.05.2025, Curtea de Apel Braşov, în baza art. 68 C. proc. pen.. raportat la art. 64 alin. (1) lit. f), a) respins cererile de abţinere ce au fost formulate de judecători.

La termenul din data de 2.06.2025, instanţa a constatat că procedura de citare cu apelantul O. şi cu intimaţii inculpaţi W. şi X. nu a fost îndeplinită. La dosarul cauzei, la data de 27.05.2025, a fost depusă o cerere de strămutare formulată de apelantul inculpat A.. Instanţa, potrivit dispoziţiilor C. proc. pen. a dispus înaintarea acesteia, de îndată, la instanţa supremă. Curtea a constatat că, în cuprinsul motivelor de apel, apelantul inculpat A., prin avocatul ales Y., a invocat necesitatea reunirii prezentei cauze cu dosarul penal nr. x/2023 Curtea a pus în discuţie chestiunile preparatorii care se impun înainte de a se pune în discuţie cererea de reunire a prezentului dosar cu dosarul nr. x/2023 şi le-a pus în vedere părţilor să precizeze dacă au şi alte cereri prealabile. Instanţa a amânat judecarea cauzei la data de 17 iunie 2025.

Cu privire la obiectul cererii de strămutare, s-a menţionat că prin adresa din 30.10.2023, Tribunalul Braşov, secţia penală a sesizat Curtea de Apel Braşov, secţia penală în vederea desemnării unei instanţe competente în a soluţiona cauza penală privind pe C., D., E., W., F., Z., AA., BB., G., CC., H., I., J., având ca obiect infracţiunile de constituirea unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) C. pen. (sub forma aderării) şi instigare improprie la fals intelectual, prev. de art. 52 alin. (2) C. pen. cu referire la art. 47 C. pen. raportat la art. art. 321 C. pen., ambele infracţiuni cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., ce formează obiectul dosarului penal nr. x/2022

Sesizarea Tribunalului Braşov a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Braşov cu nr. de dosar x/2023

Curtea a constatat că la nivelul Tribunalului Braşov nu este posibilă constituirea unui complet care să soluţioneze cauza, astfel că este întemeiată solicitarea formulată de instanţa sesizată cu soluţionarea cauzei privind desemnarea unei alte instanţe.

Prin încheierea de şedinţă pronunţată la data de 31.10.2023, Curtea de Apel Braşov a admis această sesizare şi a desemnat Tribunalul Covasna, instanţă egală în grad din raza Curţii de Apel Braşov, pentru soluţionarea dosarului penal nr. x/2022

Curtea de Apel Braşov a desemnat, potrivit art. 68 alin. (91) C. proc. pen.., o altă instanţă egală în grad cu instanţa iniţial investită cu judecarea cauzei, fără a intra în judecarea fondului pricinii.

S-a susţinut că desfăşurarea procedurii judiciare, modul de administrare şi apreciere a probatoriului sunt atribute exclusive ale completului de judecată iar împrejurarea că instanţa a respins anumite cereri solicitate, în primul rând nu constituie un motiv de strămutare aşa cum acestea sunt dispuse art. 72 C. proc. pen.. şi s-a apreciat că acest fapt nu poate fi confundat cu suspiciunea rezonabilă, ca dovadă a afectării imparţialităţii completului investit cu judecarea cauzei. S-a arătat că magistraţii judecători care s-au pronunţat anterior asupra anumitor aspecte ale cauzei, în dosarele conexe cauzei au formulat declaraţii de abţinere care au fost admise.

În ceea ce priveşte reunirea cauzei nr. x/2023 la cauza x/2022, s-a menţionat că acest aspect urmează să fie discutat la termenul de judecată din data de 17.06.2025, instanţa de apel, prin încheierea din data de 2.06.2025 dispunând ataşare dosarului penal nr. x/2023 pentru discutarea cererii de reunire formulată de apelantul inculpat A., prin avocat ales Y..

Având în vedere dispoziţiile legale privitoare la instituţia strămutării şi în raport de cele expuse, s-a apreciat că la Curtea de Apel Braşov sunt asigurate condiţiile necesare pentru normala şi corecta soluţionare a cauzei, nefiind evidenţiate aspecte din care să rezulte că imparţialitatea completului de judecată ar fi putut fi ştirbită.

Examinând cererea formulată de petentul A., în raport de prevederile legale incidente, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 71 C. proc. pen.., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie strămută judecarea unei cauze atunci când există suspiciunea rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată din cauza împrejurărilor cauzei, calităţii părţilor ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.

Conform art. 74 alin. (2) C. proc. pen.., în cazul în care găseşte cererea întemeiată, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie dispune strămutarea judecării cauzei la o curte de apel învecinată curţii de la care se solicită strămutarea. Strămutarea este un remediu procesual prin intermediul căruia judecarea unei anumite cauze penale este luată din competenţa unei instanţe şi dată spre soluţionare unei alte instanţe din aceeaşi categorie şi de acelaşi grad, în vederea înlăturării oricărei suspiciuni asupra lipsei de obiectivitate şi imparţialitate a tuturor judecătorilor unei instanţe.

La momentul examinării cererii de strămutare, se analizează existenţa unei suspiciuni rezonabile colective, pentru a se stabili dacă imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată din motive care ţin de împrejurările cauzei ori calitatea părţilor. Una din cerinţele esenţiale pentru buna înfăptuire a justiţiei este încrederea deplină a justiţiabilului în organele judiciare. Cauza de suspiciune poate privi individual pe unul sau mai mulţi judecători sau în mod colectiv pe toţi subiecţii procesuali oficiali care lucrează în numele şi pentru un organ judiciar penal.

Suspiciunea colectivă este îndreptată în mod indivizibil contra tuturor subiecţilor procesuali oficiali care îndeplinesc atribuţiile ce intră în competenţa funcţională a unui organ judiciar, aşa încât aceasta se răsfrânge asupra capacităţii subiective a însuşi organului judiciar respectiv. În situaţia unei suspiciuni colective, remediul procesual este strămutarea cauzei, cu efectul unei deplasări de competenţă teritorială a soluţionării cauzei între instanţe de judecată de acelaşi grad.

Suspiciunea individuală este îndreptată personal faţă de un magistrat sau faţă de mai mulţi magistraţi, în acest ultim caz motivele putând fi similare sau diferite faţă de fiecare magistrat. În cazul suspiciunii individuale, mijlocul procedural îl constituie excepţia de incompatibilitate care trebuie să fie invocată şi analizată individual, în raport cu subiectul sau cu fiecare dintre subiecţii procesuali oficiali a căror capacitate subiectivă este pusă la îndoială, sub raportul obiectivităţii sau imparţialităţii. Remediul este înlăturarea din proces, ca incompatibil, a judecătorului suspicionat, pe calea abţinerii sau recuzării în cursul soluţionării cauzei, iar după rămânerea definitivă a hotărârii, pe calea contestaţiei în anulare.

Drept urmare, la momentul examinării cererii de strămutare, se analizează existenţa unei suspiciuni rezonabile colective, cu privire la imparţialitatea judecătorilor instanţei.

Motivele temeinice care pot susţine o cerere de strămutare sunt diferite de cele care constituie motiv de abţinere sau de recuzare a unui judecător, fiind vorba despre atitudini sau comportamente care nu pot fi încadrate strict în niciunul din cazurile de recuzare, dar care vădesc existenţa unei lipse de obiectivitate şi imparţialitate, reflex al influenţei exercitată de climatul în care se desfăşoară procesul penal. În cazul strămutării, motivele nu privesc - personal - judecătorii, ci condiţiile în care o instanţă penală, în întregul ei, trebuie să judece o anumită cauză.

Raportat la aspectele ce preced, care stabilesc cadrul procesual în care poate fi soluţionată o cerere de strămutare, Înalta Curte, verificând actele dosarului, consideră că nu sunt incidente dispoziţiile prevăzute de art. 71 C. proc. pen.., astfel că nu există motive temeinice care să justifice strămutarea judecării cauzei. Conform acestor prevederi legale, motivele temeinice care pot determina strămutarea unei cauze trebuie să se refere la suspiciunea rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată din cauza împrejurărilor cauzei, calităţii părţilor ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.

În speţă, petentul A. a invocat fapte care, în opinia sa, indică lipsa de imparţialitate a judecătorilor, determinată de împrejurările cauzei şi calităţii părţilor. Petentul este nemulţumit de modul în care se judecă dosarul nr. x/2022 al Curţii de Apel Braşov, secţia penală, în faza procesuală a apelului, de către completul de judecată din cadrul curţii de apel, din cuprinsul motivelor scrise rezultând că acesta reclamă că în cadrul acestei instanţe nu poate beneficia de judecarea cauzei în condiţii de imparţialitate, având în vedere că această instanţă a desemnat Tribunalul Covasna pentru judecarea dosarului în prima instanţă, a mai soluţionat cauze incidente şi cu referire la alţi inculpaţi din prezenta cauză, a respins cereri de strămutare în cauze conexe, cereri de abţinere formulate de judecătorii desemnaţi, cererea de reunire a dosarelor, toate aceste soluţii având drept consecinţă afectarea dreptului la un proces echitabil. S-a mai susţinut că judecătorii Curţii de Apel Braşov s-au pronunţat asupra aspectelor juridice din dosarele conexe şi a mai a invocat calitatea specială a inculpatului B., care cunoaşte sistemul judiciar local şi are relaţii în sistemul de justiţie din regiunea Braşov.

Înalta Curte apreciază că la Curtea de apel Braşov nu există un climat neprielnic sau defavorabil desfăşurării normale a procesului penal privind petentul A., iar argumentele aduse de acesta în sprijinul cererii de strămutare nu justifică temerea sa în ceea ce priveşte lipsa de imparţialitate a instanţei. Susţinerile referitoare la modalitatea în care se desfăşoară judecarea cauzei în apel ori soluţionarea altor dosare de către această instanţă, respectiv desemnarea instanţei care să judece cauza în fond ori judecarea unor dosare conexe, nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 71 C. proc. pen.. şi nu conduc la strămutarea dosarului nr. x/2022 De asemenea, afirmaţia petentului referitoare la calitatea specială a unuia dintre inculpaţii judecaţi în cauză şi relaţiile acestuia cu persoane din sistemul judiciar, nu au natura împrejurărilor reglementate de dispoziţiile art. 71 C. proc. pen.. care să genereze suspiciunea colectivă menţionată anterior, specifică unei cereri de strămutare şi nu justifică temerea acestuia în ceea ce priveşte imparţialitatea instanţei, constatându-se că se invocă lipsa de imparţialitate a judecătorilor fără un suport probatoriu.

Aşadar, se apreciază că la nivelul acestei instanţe sunt asigurate condiţiile necesare pentru normala şi corecta soluţionare a dosarului nr. x/2022, nefiind elemente pentru a se putea considera că prin judecarea acestei cauze s-ar încălca dreptul la un proces echitabil în sensul art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Pentru considerentele expuse, neexistând motive temeinice care să justifice strămutarea judecării cauzei, în temeiul art. 74 C. proc. pen.., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Curţii de Apel Braşov, secţia penală.

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen.., va obliga petentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Curţii de Apel Braşov, secţia penală.

Obligă petentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 17 iunie 2025.