Transfer granted to Târgu Mureș Court of Appeal over impartiality concerns; case file in child prostitution appeal transferred

Deliberând asupra cererii de strămutare, în baza actelor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, la data de 19.05.2025, petentul A. a solicitat, în temeiul art. 71 C. proc. pen., strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2020 aflat pe rolul Curţii de Apel Bacău, secţia Penală la o curte de apel învecinată.

Petentul a susţinut că are calitatea de apelant-inculpat în dosarul nr. x/2020, aflat în apel pe rolul Curţii de Apel Bacău, în primă instanţă, fiind condamnat, prin sentinţa penală nr. 80/D din 07.04.2025 a Tribunalului Bacău, la pedeapsa închisorii de 1 an şi 6 luni, pentru săvârşirea infracţiunii de folosire a prostituţiei infantile, prevăzută de art. 2161 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

În motivarea cererii, petentul a susţinut că se află într-o situaţie litigioasă complexă şi de lungă durată în care parte potrivnică este chiar Curtea de Apel Bacău, instanţa de judecată care urmează să pronunţe o hotărâre definitivă faţă de acuzaţia penală care i se aduce.

În esenţă, a învederat că este coproprietar al unui teren învecinat cu Judecătoria Bacău, teren pe care a demarat în luna august 2021 lucrări de construcţie, având toate aprobările legale necesare. A precizat că, de la acel moment şi până în prezent (situaţia litigioasă nefiind tranşată definitiv), se află într-un conflict juridic continuu cu instanţa care îi soluţionează apelul declarat împotriva sentinţei de condamnare şi care depune toate eforturile pentru a-l împiedica să-şi exercite prerogativele de proprietar.

Totodată, a apreciat că magistraţii înşişi se pot considera lezaţi de acţiunile întreprinse de petent pe terenul învecinat cu cel pe care se află sediul instanţei în care aceştia îşi desfăşoară activitatea profesională.

Sub acest aspect, s-a precizat că trebuie avut în vedere punctul de pornire al conflictului, respectiv obturarea reţelei de scurgere a apelor menajere care deserveşte sediile instanţelor de judecată, precum şi celelalte motive invocate de Curtea de Apel Bacău referitoare la disconfortul substanţial generat de construcţia imobilului în imediata vecinătate a Judecătoriei Bacău - obturarea soarelui şi a luminii naturale, sufocarea cu maşini a străzii Oituz, care deja era o arteră extrem de aglomerată etc.

În aceste circumstanţe concrete, s-a apreciat că o reacţie umană firească de respingere, revoltă şi potenţială opresiune din partea judecătorilor ce activează profesional în imobilele învecinate, nu poate fi exclusă.

Petentul a mai susţinut că, deşi nu pune la îndoială profesionalismul şi pregătirea judecătorilor, temerea acestuia vizează componenta emoţională, inerentă oricărui proces de judecată, mai ales în materie penală.

De altfel, s-a menţionat că, pe parcursul conflictului judiciar imobiliar, au mai fost admise până în prezent două cereri de strămutare întemeiate pe aceleaşi împrejurări. În acest sens, s-a susţinut că, în dosarul nr. x/2021, prin încheierea nr. 65/20.01.2022, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus strămutarea dosarului nr. x/2021 de la Judecătoria Bacău, la Judecătoria Iaşi iar în dosarul nr. x/2022, prin încheierea din data de 14.04.2022, Curtea de Apel Galaţi a dispus strămutarea dosarului nr. x/2022 de la Tribunalul Vrancea, la Tribunalului Brăila.

Totodată, a susţinut că are o temere legitimă că ipostaza de combatant procesual în conflictul judiciar imobiliar poate fi transpusă cu uşurinţă în condamnarea şi pedepsirea cât mai severă a acestuia, în condiţiile în care se consideră nevinovat.

Sub acest aspect, a menţionat că parcursul procesual penal până la etapa apelului îl îndreptăţeşte să aprecieze că nu a beneficiat de o justiţie imparţială.

Astfel, în primul rând, a menţionat că a fost urmărit penal de o structură specializată, respectiv Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casatie şi Justitie - Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Biroul Teritorial Bacau, infracţiunea de folosire a prostituţiei infantile, prevăzută de art. 2161 C. pen., neintrând în competenţa materială a acestui organ specializat de urmărire penală, nici măcar prin apelarea la instituţia prorogării de competenţă reglementată de dispoziţiile art. 43 C. proc. pen.. În acest sens, a mai susţinut că aspectele vizând competenţa materială sunt sancţionate cu nulitatea absolută şi puteau fi invocate din oficiu de judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Bacău.

În al doilea rând, a susţinut că, deşi infracţiunea de folosire a prostituţiei infantile, prevăzută de art. 2161 C. pen., este sancţionată penal cu amenda sau închisoarea de la 3 luni la 2 ani, petentul a fost condamnat în primă instanţă de Tribunalul Bacău (instituţie aflată în subordinea Curţii de Apel Bacău) la pedeapsa închisorii de 1 an şi 6 luni, aproape de maximul special al închisorii, în condiţiile în care nu are antecedente penale şi este în etate de aproape 70 de ani.

Sub acest aspect, a solicitat să se constate că prima instanţă nu a indicat circumstanţele reale sau personale care ar justifica orientarea decisivă spre maximul special al pedepsei închisorii, motivarea fiind una stereotipă.

În acelaşi timp, a precizat că este important de menţionat că, în această dispută juridică, au calitatea de părţi şi U.A.T. a Municipiului Bacău, Primarul Municipiului Bacău, Prefectul Judeţului Bacău, Instituţia Prefectului Judeţului Bacău, Consiliul Local Municipal Bacău, Inspectoratul de Stat în Construcţii, Inspectoratul Judeţean în Construcţii Bacău, Inspectoratul Judeţean Şcolar Bacău, Ministerul Educaţiei, Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, Direcţia Judeţeană pentru Cultură Bacău.

Practic, datorită amplasamentului central al terenului, întreaga comunitate locală urmăreşte soarta litigiului, fiind implicate, juridic sau datorită proximităţii, multe dintre instituţiile publice din Bacău, ceea ce se transpune într-o presiune în plus pentru judecătorii din cadrul instanţei care este parte în această cauză.

S-a mai învederat că interesul manifestat la nivelul comunităţii din Bacău a determinat şi apariţia în presa locală de ample articole în care este relatat conflictul judiciar dintre A. şi Curtea de Apel Bacău.

S-a apreciat relevant faptul că subiectul a beneficiat de o atenţie deosebită din partea jurnalistului B., care a deţinut şi funcţia de viceprimar în perioada relevantă pentru eliberarea autorizaţiei de construire şi, în acelaşi timp, este soţul unei judecătoare de la Judecătoria Bacău.

Având în vedere această întrepătrundere a raporturilor juridice în care petentul este parte pe poziţii antagonice cu Curtea de Apel Bacău, precum şi interesul crescut manifestat la nivelul presei şi a comunităţii locale, s-a apreciat că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată, cel puţin la nivel aparent, datorită împrejurărilor cauzei şi calităţii părţilor.

La data de 29 mai 2025 au fost transmise informaţiile solicitate Curţii de Apel Bacău, în cuprinsul cărora au fost prezentate etapele pe care le-a parcurs dosarul a cărui strămutare s-a solicitat.

Referitor la motivele invocate de petent, s-a apreciat că ar putea fi circumscrise, exclusiv în termeni generali, dispoziţiilor art. 71 C. proc. pen., însă nu determină concluzia potrivit căreia acesta nu beneficiază de o judecată imparţială şi obiectivă a cauzei.

Astfel, s-a susţinut că nu se pot reţine elemente de natură să conducă la existenţa vreunei urme de îndoială asupra imparţialităţii şi obiectivităţii judecătorilor învestiţi cu soluţionarea cauzei sau la concluzia că, pe rolul Curţii de Apel Bacău, nu ar exista condiţii pentru desfăşurarea unui proces echitabil.

Examinând cererea de strămutare formulată de petentul A. în temeiul art. 74 raportat la art. 71 din C. proc. pen., Înalta Curte apreciază că este întemeiată, pentru următoarele considerente:

Înalta Curte reţine că petentul A. a solicitat, în temeiul art. 71 din C. proc. pen., strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2020 al Curţii de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie la o instanţă învecinată, invocând existenţa unei suspiciuni rezonabile că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată datorită împrejurărilor cauzei şi calităţii părţilor.

Cauza a cărei strămutare se solicită priveşte soluţionarea apelurilor declarate împotriva sentinţei penale nr. 80/D din 07.04.2025 pronunţată de Tribunalul Bacău în dosarul nr. x/2020 de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Bacău şi de către inculpaţii C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., A. şi M..

În ceea ce-l priveşte pe petent, cauza are ca obiect infracţiunea de folosire a prostituţiei infantile, în formă continuată, prev. de art. 2161 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen. pentru care a fost condamnat în primă instanţă la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere pe un termen de încercare de 2 ani, conform dispoziţiilor art. 92 C. pen.

În dosarul de faţă, în care s-a formulat prezenta cerere de strămutare, petentul a arătat, în esenţă că, există o suspiciune rezonabilă cu privire la lipsa de imparţialitate a tuturor magistraţilor din cadrul Curţii de Apel Bacău, având în vedere calitatea acestuia de parte în disputa litigioasă complexă şi de durată cu instanţa pe rolul căreia se află cauza penală care face obiectul cererii de strămutare, dar şi soluţia de condamnare pronunţată în primă instanţă de Tribunalul Bacău.

Analizând cererea de strămutare, Înalta Curte constată, prioritar, că aspectele invocate de petent vizând modalitatea în care judecătorul de cameră preliminară de la prima instanţă a soluţionat cererile şi excepţiile formulate sau soluţia pronunţată de către instanţa de fond, nu pot fundamenta nici măcar în aparenţă lipsa obiectivităţii judecătorilor instanţei de apel, întrucât în procedura de faţă nu se poate cenzura, explicit sau implicit, legalitatea sau temeinicia măsurilor dispuse la judecata în primă instanţă.

Pe de altă parte, Înalta Curte constată că, în speţă, există fapte verificabile apte să genereze petentului suspiciunea rezonabilă că imparţialitatea magistraţilor Curţii de Apel Bacău ar putea fi afectată, pentru petent prezentând relevanţă faptul că se află într-o situaţie litigioasă complexă şi de lungă durată în care parte potrivnică este chiar Curtea de Apel Bacău.

Astfel, situaţia litigioasă dintre petent şi Curtea de Apel Bacău, precum şi circumstanţele care au determinat-o (astfel cum petentul a menţionat că ar fi fost invocate de către Curtea de Apel Bacău în cadrul dosarului civil), respectiv disconfortul generat de construcţia imobilului petentului în imediata vecinătate a Judecătoriei Bacău, obturarea reţelei de scurgere a apelor menajere care deserveşte sediile instanţelor de judecată, obturarea soarelui şi a luminii naturale, sufocarea cu maşini a străzii Oituz, împrejurarea că în dosarul civil au calitatea de părţi mai multe instituţii din Mun. Bacău, interesul comunităţii locale pentru soluţionarea litigiului civil, apariţia în presa locală a unor ample articole în care este relatat conflictul judiciar dintre petent şi Curtea de Apel Bacău, constituie împrejurări care, din cauza circumstanţelor procesului şi calităţii părţilor pot fi apreciate ca fiind apte a afecta aparenţa de imparţialitate a unei întregi instanţe şi implicit a tuturor judecătorilor care o compun.

Elementele mai sus menţionate, în mod cert, au creat petentului suspiciunea lipsei aparenţei de imparţialitate a instanţei la care se judecă cauza sa, or, percepţia lipsei de imparţialitate prezintă o importanţă deosebită, fiindcă nu este suficient ca justiţia să fie realizată, ci este necesar ca aceasta să se şi vadă.

Aparenţele prezintă o mare importanţă, având în vedere încrederea pe care instanţele trebuie să o inspire publicului într-o societate democratică şi, în primul rând, acuzatului în cadrul unui proces penal (judecătorul nu trebuie doar să fie imparţial, ci, în egală măsură, trebuie să se vadă că este imparţial).

Se reţine că, deşi imparţialitatea magistratului se prezumă până la proba contrară, iar punctul de vedere al persoanei interesate nu joacă un rol determinant, ci trebuie să fie justificat în mod obiectiv (cauza Aleksandr Nikolayevich Ovcharenko v. Ucraina), şi aparenţele pot avea importanţă deoarece într-o societate democratică, instanţele trebuie să inspire încredere justiţiabililor. [Micallef împotriva Maltei (MC), pct. 98].

Astfel, trebuie determinat dacă anumite fapte sau împrejurări pot ridica dubii legitime cu privire la lipsa de imparţialitate a instanţei, respectiv dacă temerile unei părţi cu privire la imparţialitatea instanţei sunt în mod obiectiv justificate.

De aceea, Înalta Curte consideră că este necesară strămutarea cauzei pentru înlăturarea oricărei aparenţe de lipsă de imparţialitate a instanţei, percepută, de altfel, ca atare de către petent.

Pe cale de consecinţă, pentru a se înlătura orice suspiciune care ar putea pune sub semnul îndoielii aparenţa de imparţialitate a judecătorilor din cadrul Curţii de Apel Bacău şi ar conduce la încălcarea dreptului la un proces echitabil în sensul dispoziţiilor art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, în temeiul art. 71 din C. proc. pen., Înalta Curte va admite cererea formulată de către petentul petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2020 al Curţii de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie şi va dispune strămutarea cauzei la Curtea de Apel Târgu Mureş.

În baza art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Admite cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2020 al Curţii de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie şi dispune strămutarea cauzei la Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia Penală.

Menţine actele procedurale efectuate în cauză până la data de 19 mai 2025.

Cheltuielile judiciare ocazionate cu judecarea prezentei cauze rămân în sarcina statului.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 04 iunie 2025.