Proportionality of security measures over movable assets in embezzlement prosecutions under Code of Civil Procedure Article 729

Şedinţa publică din data de 09 aprilie 2025

Asupra cauzei penale de faţă,

În baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea F/CP din 25 martie 2025 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în dosarul nr. x/2024, în temeiul art. 2502 din C. proc. pen., procedând la verificarea subzistenţei temeiurilor care au determinat luarea măsurilor asigurătorii, în ceea ce o priveşte pe intimata inculpată A. şi pe contestatorii inculpaţi B. şi C. (inclusiv asupra contestaţiei formulate de acesta împotriva ordonanţei nr. 3383/D/P/2022 din data de 19.11.2024), s-a dispus:

În cazul inculpatei A.:

S-au menţinut măsurile asigurătorii a sechestrului, instituite prin ordonanţele nr. 3383/D/P/2022, din datele de 24.05.2023, 13.06.2023, 22.06.2023, asupra bunurilor aparţinând inculpatei şi a popririi, instituită, prin ordonanţa din data de 24.05.2023, asupra sumelor de bani aflate în şi cu care vor fi alimentate conturile bancare deschise de inculpată, până la concurenţa sumei de 9.541.534,08 RON, în vederea garantării executării cheltuielilor judiciare şi a reparării prejudiciului cauzat prin comiterea infracţiunii de delapidare cu consecinţe deosebit de grave, prev. de art. 295 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 309 din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen., astfel cum au fost restrânse prin ordonanţa nr. 3383/D/P/2022 din data de 14.11.2024, respectiv asupra:

a) sumei de 3.103.918,16 RON, rezultată din valorificarea de către Agenţia Naţională de Administrarea a Bunurilor Indisponibilizate a bunurilor mobile si imobile aparţinând inculpatei A., obiect al măsurilor asigurătorii menţionate, şi transferată în subcontul x, deschis pe numele inculpatei A., la D. S.A.

b) sumelor de bani aflate în şi cu care vor fi alimentate conturile bancare deschise de inculpată, inclusiv asupra conturilor bancare: x,x,x,x,x şi x- asupra soldului existent şi până la limita de 1/3 din totalul veniturilor de natură salarială ce vor fi încasate şi cu respectarea dispoziţiilor art. 729 din C. proc. civ.

Totodată, s-a ridicat măsura asiguratorie instituită prin Ordonanţa nr. 3383/D/P/2022 din data de 08.12.2023, prin s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra următoarelor bunurilor mobile: a) următoarelor bunuri mobile:1 (una) broşa metal galben, cu piatră verde şi pietre incolore, 20,75 gr; l(unu) inel din metal alb cu pietre incolore, 15,07 gr.;2 (doi) cercei din metal alb cu pietre, 7,31 gr.;Set din metal alb, compus din: 2 (doi) cercei cu pietre, 9,64 gr.;1 (unu) inel cu pietre, 6,61 gr.;1 (unu) lanţ cu pandantiv cu pietre, 6,09 gr.;1 (unu) inel din metal alb cu piatră verde şi pietre incolore, 10,29 gr.;Set din metal alb, compus din: 2 (doi) cercei cu pietre, 3,39gr.;1 (unu) inel cu pietre, 4,50 gr.;1 (unu) lanţ cu pandantiv cu pietre, 4,60 gr.;1 (unu) inel din metal alb cu piatră mov şi pietre incolore, 7,90 gr.;2 (doi) cercei din metal alb cu pietre, 5,50 gr.;1 (unu) inel din metal alb cu pietre incolore de jur împrejur, 4,27 gr.;1 (unu) inel din metal alb cu pietre incolore de jur împrejur, 2,55 gr.;1 (unu) inel din metal alb cu pietre incolore, 2,49 gr.;1 (unu) inel din metal alb cu piatră verde şi pietre incolore, 5,29 gr.;1 (unu) inel din metal alb cu piatră roşie anturată de pietre incolore, 8,14 gr.;1 (unu) inel din metal alb cu pietre incolore traforat, 7,08 gr,;2 (doi) cercei din metal alb cu piatră albastră anturată de pietre incolore, 12,63 gr.;1 (un) lanţ cu 1 (un) pandantiv detaşabil din metal alb, pandantivul cu pietre incolore, 5,98 gr.;1 (un) lanţ cu 2 (două) pandantive din metal galben, un pandantiv cu piatră verde şi unul traforat - coşar, 4,91 gr, aparţinându-i inculpatei A., identificate şi ridicate cu ocazia efectuării percheziţiei domiciliare la adresa din Bucureşti, - imobil în care locuieşte inculpata, în vederea reparării prejudiciului cauzat şi dispune restituitrea către inculpată a bunurilor antereferite.

În cazul inculpatului B.:

S-a menţinut măsura asiguratorie a popririi dispusă prin ordonanţa nr. 3383/D/P/2023 din data de 24.05.2023, asupra sumelor de bani aflate în şi cu care vor fi alimentate conturile bancare deschise de inculpat, până la concurenţa sumei de 9.213.521,67 RON, în vederea garantării executării cheltuielilor judiciare şi a reparării prejudiciul cauzat prin comiterea infracţiunii de complicitate la delapidare în formă continuată cu consecinţe deosebit de grave, prev. de art. 48 din C. pen., rap. la art. 295 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 309 din C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen., inclusiv asupra contului x, astfel cum a fost extinsă prin ordonanţa nr. 3383/D/P/2022 din data de 14.11.2024 şi cu respectarea dispoziţiilor art. 729 din C. proc. civ.

În cazul inculpatului C.:

S-a menţinut măsura popririi asupra sumelor de bani aflate în şi cu care vor fi alimentate conturile bancare aparţinând inculpatului, în vederea garantării executării cheltuielilor judiciare şi a reparării prejudiciului cauzat prin comiterea infracţiunii de complicitate la delapidare, în formă continuată, cu consecinţe deosebit de grave, prev. de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 295 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 309 din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen., până la concurenţa sumei de 5.791.054,87 RON, inclusiv asupra conturilor x,x,x şi x, cu respectarea dispoziţiilor art. 729 din C. proc. civ. instituite prin ordonanţa nr. 3383/D/P/2022 din data de 19.11.2024.

Pentru a dispune astfel, judecătorul de cameră preliminară de la Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, a reţinut că,

Examinând actele şi lucrările dosarului în raport cu dispoziţiile art. 2502 din C. proc. pen., judecătorul de cameră preliminară de la Curte a reţinut că în cauză sunt întrunite exigenţele legale pentru menţinerea măsurilor asigurătorii mai sus indicate.

În esenţă s-a reţinut că în ceea ce priveşte proporţionalitatea măsurii faţă de scopul urmărit, Curtea a constatat că, în raport cu natura infracţiunilor imputate inculpaţilor, precum şi faţă de cuantumul prejudiciului reţinut şi văzând şi dispoziţiile art. 112 alin. (6) din C. pen., întinderea măsurii asigurătorii este proporţională cu scopul urmărit (înlăturarea riscului de ascundere, distrugere, înstrăinare sau sustragere de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale).

Măsura este proporţională cu situaţia care a determinat-o, este aplicată în mod nediscriminatoriu şi nu aduce atingere existenţei dreptului de proprietate.

Contrar susţinerilor apărătorilor inculpaţilor, s-a apreciat că valoarea bunurilor supuse sechestrului asigurător nu este disproporţionată în raport cu valoarea stabilită de organul de urmărire penală pentru care s-a solicitat a fi confiscarea.

Totodată, cu privire la argumentele inculpaţilor că nu sunt probe că aceştia au săvârşit infracţiunile pentru care au fost trimişi în judecată, sau că prejudiciul nu este stabilit exact, judecătorul de cameră preliminară a reamintit că în contextul factual al cauzei, cercetarea judecătorească nu este încheiată şi nu au fost administrate probe care să argumenteze schimbarea sau încetarea temeiurilor iniţiale avute în vedere la luarea măsurilor asiguratorii, curtea a constatat că la acest moment procesual subzistă temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurilor asigurătorii, din perspectiva caracterului necesar al acestora în vederea evitării ascunderii, distrugerii, înstrăinării sau sustragerii de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale.

În ceea ce priveşte motivul de critică formulat privind nerezonabilitatea termenului scurs de la data luării măsurilor asigurătorii, s-a arătat că art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie nu impune decât existenţa unui raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele utilizate şi obiectivul urmărit, astfel că trecerea unei perioade relativ mari de timp nu este de natură să pună în discuţie principiul rezonabilităţii, în accepţiunea Convenţiei Europene a Drepturilor Omului (în jurisprudenţa precitată), care se apreciază în concret, în raport cu atitudinea procesuală a părţilor, complexitatea cauzei şi durata procedurilor în faţa instanţei.

Aşa fiind, văzând data recentă a instituirii măsurii asigurătorii (anul 2023-2024), judecătorul de cameră preliminară a constatat că măsura sechestrului (şi ingerinţa generată de aceasta cu privire la exercitarea dreptului de proprietate asupra bunurilor indisponibilizate) este şi în prezent necesară şi proporţională scopului acesteia, aceasta fiind instituită, în mod obligatoriu, conform dispoziţiilor legale.

De asemenea, instanţa de fond a avut în vedere faptul că procesul se află în faza de cameră preliminară, s-a comunicat rechizitoriul părţilor, iar până la acest moment doar unul dintre inculpaţi a formulat cereri şi excepţii, astfel încât de la momentul la care aceste măsuri au fost instituite nu au intervenit elemente de noutate care să fundamenteze o soluţie de ridicare a măsurilor asigurătorii instituite.

În ceea ce priveşte contestaţia inculpatului C., judecătorul de cameră preliminară de la instanţa de fond a reţinut că prin ordonanţa nr. 3383/D/P/2022 din data de 19.11.2024, s-a dispus:

Instituirea măsurii popririi asupra sumelor de bani aflate în şi cu care vor fi alimentate conturile bancare aparţinând inculpatului C., în vederea garantării executării cheltuielilor judiciare şi a reparării prejudiciului cauzat prin comiterea infracţiunii de complicitate la delapidare, în formă continuată, cu consecinţe deosebit de grave, prev. de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 295 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 309 din C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen., până la concurenţa sumei de 5.791.054,87 RON, inclusiv asupra conturilor x, x, x şi x.

În ceea ce priveşte suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârşit infracţiunile reţinute în sarcina sa, judecătorul de cameră preliminară a notat că în actualul moment procesual, nu se poate verifica susţinerea relativ la insuficienţa probatoriului pentru dovedirea cuantumului prejudiciului reţinut în cauză, sau pentru existenţa faptelor, fiind evident că o astfel de apărare, care de altfel vizează chiar fondul cauzei, nu poate fi verificată la momentul realizării verificării legalităţii şi temeiniciei măsurilor asigurătorii. În acest sens s-a precizat că o analiză a materialului probator, în sensul solicitat de apărare, excede, aşadar obiectului prezent, fiind aspecte care vizează însăşi modalitatea de soluţionare a fondului cauzei, astfel că, în mod evident, o altă abordare cu privire la aceste aspecte, ar crea un risc de antepronunţare al judecătorului de cameră preliminară.

Măsurile asigurătorii sunt reglementate ca o consecinţă a derulării unei anchete penale şi constau în indisponibilizarea temporară a unor bunuri mobile sau imobile prin instituirea unui sechestru asupra lor, iar până la soluţionarea definitivă a cauzei, indisponibilizarea instituită prin sechestru nu afectează substanţa dreptului avut asupra bunurilor supuse măsurii, jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, reiterând ideea că instituirea sechestrului nu este o judecată asupra unei acuzaţii în materie penală în sensul art. 6 din Convenţie, deoarece atât stabilirea unor drepturi de creanţe ale unor terţi, cât şi confiscarea unor bunuri sunt măsuri ce urmează a fi luate ulterior, în cadrul unor proceduri separate (Cauza Mohammad Yassin Dogmoch împotriva Germaniei).

În continuare, judecătorul de cameră preliminară a apreciat că argumentul inculpatului, în sensul că veniturile sale şi ale soţiei sunt prea mici pentru asigurarea traiului zilnic nu este întemeiat, atâta timp cât legiuitorul a prevăzut un anumit prag până la care venituri periodice pot fi urmărite, având în vedere tocmai aceste situaţii.

De asemenea, s-a notat că de la luarea măsurilor asigurătorii a trecut o perioadă de aproximativ 5 luni, astfel că la acest moment este respectată cerinţa proporţionalităţii acestor măsuri cu scopul în vederea realizării căruia au fost instituite, condiţii în care mai subzistă temeiurile care au determinat luarea acestora.

Totodată, s-a precizat că tocmai datorită faptului că inculpatul are probleme de natură financiară, există riscul ca prejudiciul să nu poată fi acoperit, având în vedere că inculpatul apreciază măsura asigurătorie ca fiind împovărătoare.

Sub acelaşi aspect s-a arătat că acest argument al inculpatului - venituri prea mici este, de altfel invocat şi de ceilalţi inculpaţi, însă nu poate justifica modificare temeiurilor care au fost avute în vedere la luarea măsurilor asigurătorii, doar prin simplul fapt că veniturile lor s-au diminuat, interesul public fiind acoperirea prejudiciului cauzat prin săvârşirea infracţiunilor de delapidare.

De asemenea, judecătorul de cameră preliminară a apreciat că nu poate reţine la acest moment argumentul inculpaţilor că nu sunt probe suficiente că au comis infracţiunile reţinute în sarcina lor, sau că prejudiciul nu este dovedit. În primul rând se constată că există suspiciunea rezonabilă că inculpaţii au comis infracţiunile pentru care s-a dispus trimiterea în judecată, condiţie suficientă pentru instituirea unor astfel de măsuri. Prin urmare, cererea inculpaţilor de ridicare a măsurilor asigurătorii, deoarece nu există probe certe de vinovăţie este în contradicţie cu dispoziţiile legale (existenţa unor probe certe de vinovăţie se poate stabili la momentul pronunţării soluţiei, pe când măsurile asigurătorii pot fi luate pe tot parcursul procesului penal).

În plus la acest moment procesual, s-a precizat că măsurile asigurătorii luate şi menţinute asupra bunurilor inculpaţilor urmăresc evitarea ascunderii, distrugerii, înstrăinării sau sustragerii de la urmărire a bunurilor care pot servi la garantarea executării cheltuielilor judiciare ori a reparării pagubei produse prin infracţiunile pentru care aceştia au fost trimişi în judecată, neintervenind elemente de noutate care să conducă la o altă concluzie.

A mai reţinut judecătorul de cameră preliminară că recuperarea prejudiciilor în cazul infracţiunilor de delapidare cu consecinţe deosebit de grave, în cuantum atât de ridicat, partea civilă C.N.C.I.R.S.A, cu acţionar unic statul român reprezintă un deziderat poate la fel de important ca cel privind tragerea la răspundere penală a persoanelor vinovate de comiterea acestora. Repararea prejudiciului de către toţi cetăţenii reprezintă o condiţie esenţială pentru funcţionarea în bune condiţii a statului, fiind o garanţie a îndeplinirii de către acesta, prin instituţiile sale, a atribuţiilor prevăzute de Constituţia României în domenii deosebit de importante precum sănătatea, educaţia, justiţia, transporturile, etc. De altfel, este de notorietate că nu de puţine ori lipsa fondurilor în aceste domenii primordiale conduce la o funcţionare defectuoasă a aparatului de stat, care se repercutează asupra cetăţeanului.

În opinia judecătorului de cameră preliminară s-a menţionat că cu cât prejudiciul este mai ridicat, cu atât mai mare este riscul ca, în lipsa unor măsuri asigurătorii, inculpaţii să încerce diminuarea activelor şi, implicit, să îngreuneze recuperarea prejudiciului probabil în cazul în care s-ar dispune obligarea lor pe latură civilă.

Prin urmare, văzând argumentele expuse anterior, s-a apreciat că subzistă la acest moment procesual temeiurile care au stat la baza luării şi menţinerii măsurilor asigurătorii faţă de inculpaţii menţionaţi.

Cu toate acestea, în ceea ce priveşte solicitarea inculpatei A. de a-i fi restituite bijuteriile ridicate în urma percheziţiei din 25.05.2023, judecătorul de cameră preliminară a avut în vedere, pe lângă valoarea probabilă a prejudiciului - care este unul extrem de ridicat şi atitudinea corectă a inculpatei faţă de desfăşurarea procesului penal, astfel că riscul ascunderii, distrugerii, înstrăinării sau sustragerii de la urmărire a acestor bunuri asupra cărora s-au instituit măsuri asigurătorii este totuşi redus, fiind bijuterii cu o valoare sentimentală.

Totodată, judecătorul de cameră preliminară a mai reţinut faptul că, în principiu, bunurile mobile se devalorizează odată cu trecerea timpului, spre deosebire de bunurile imobile a căror valoare a crescut constant în ultimii ani (fapt notoriu).

Judecătorul de cameră preliminară a subliniat mai întâi că obligativitatea luării măsurilor asigurătorii în cazul infracţiunilor de delapidare impune efectuarea unei analize asupra necesităţii şi proporţionalităţii acestora, dispoziţiile art. 2502 din C. proc. pen. evidenţiind implicit caracterul temporar al acestora.

În jurisprudenţa europeană în materia drepturilor omului, s-a statuat că orice ingerinţă în drepturile protejate de art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale trebuie să fie prevăzută de lege, pentru a exclude caracterul arbitrar, să fie justificată de un interes public sau general legitim şi, nu în ultimul rând, să asigure un just echilibru între cerinţele de interes general ale comunităţii şi cele privind protecţia drepturilor fundamentale ale persoanei.

Referitor la proporţionalitatea dintre ingerinţa statului în dreptul recunoscut de art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie şi interesul urmărit prin instituirea unei măsuri asigurătorii, în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului s-a statuat că aceasta trebuie analizată în funcţie de circumstanţele cauzei şi natura ingerinţei în discuţie, prin raportare la mai mulţi factori relevanţi:

- durata măsurii şi valoarea bunurilor supuse acesteia (cauza OOO Avrora Maloetazhnoe Stroitelstvo împotriva Rusiei, hotărârea din 07 aprilie 2020, par. 69; cauza Credit Europe Leasing IFN S.A. împotriva României, hotărârea din 21 iulie 2020, par. 87);

- necesitatea menţinerii măsurii, având în vedere desfăşurarea procedurii penale şi consecinţele acesteia asupra părţii interesate (cauza Lachikhina împotriva Rusiei, hotărârea din 10 octombrie 2017, par. 59);

- comportamentul reclamantului şi al autorităţilor statului, prin raportare şi la complexitatea cauzei (cauza Forminster Enterprises Limited împotriva Republicii Cehe, hotărârea din 09 octombrie 2008, par. 75).

Astfel, având în vedere că pe bunurile inculpatei există deja măsuri asigurătorii, coroborat cu atitudinea acesteia de a colabora cu organele judiciare, judecătorul de cameră preliminară a apreciat că menţinerea în continuare a acestora nu mai trece examenul de proporţionalitate, ingerinţa în dreptul de proprietate fiind semnificativă prin raportare la consecinţele negative decurgând din trecerea timpului asupra valorii acestora, inculpata prezentând deja garanţii îndestulătoare că îşi va achita prejudiciul.

Totodată, s-a menţionat că instituirea unei măsuri asigurătorii obligă organul judiciar să stabilească un raport rezonabil de proporţionalitate între scopul pentru care măsura a fost dispusă, ca modalitate de asigurare a interesului general, şi protecţia dreptului persoanei acuzate de a se folosi de bunurile sale, pentru a evita să se impună o sarcină individuală excesivă.

Împotriva acestei încheieri, în termen legal, au declarat contestaţie Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate şi Terorism (cu privire la inculpata A.) şi inculpaţii B. şi C..

I. Prin motivele de contestaţie formulate, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate şi Terorism a criticat încheierea nr. F/CP din 25 martie 2025 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în dosarul nr. x/2024 doar din prisma soluţiei de ridicare a măsuriii sechestrului asigurător aplicat asupra bijuteriilor aparţinând inculpatei A. şi restituirea acestora, apreciind ca fiind netemeinică pentru următoarele motive:

- Sub un prim aspect s-a susţinut că prin menţinerea măsurii sechestrului, asigurător instituită prin ordonanţa nr. 3383/D/P/2022 din data de 08.12.2023 s-ar fi asigurat menţinerea, în continuare, a unui raport rezonabil de proporţionalitate între scopul pentru care măsura a fost dispusă, respectiv asigurarea reparării prejudiciului în cuantum de 9.411.049,68 RON cauzat C.N.C.I.R. S.A, persoană juridică de interes strategic naţional, cu acţionar unic statul roman, ca modalitate de asigurare a interesului general, şi protecţia dreptului inculpatei A. de a se folosi de bunurile sale, pentru a se evita impunerea unei sarcini individuale excesive;

- Un al doilea motiv vizează faptul că valoarea bijuteriilor restituite inculpatei A. nu este una esenţialmente sentimentală şi derizorie, ci se ridică la suma de 101.067 RON (conform Raportului de expertiză tehnică nr. 3674 din data de 05.12.2023, întocmit de către Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor- Direcţia Metale Preţioase, Pietre Preţioase şi E.-după scăderea valorii bijuteriilor restituite de către procurorul de caz- prin ordonanţa nr. 3383/D/P/2022 din data de 05.01.2022).

În continuare s-a susţinut că este neîntemeiată aprecierea referitoare la atitudinea corectă a inculpatei faţă de desfăşurarea procesului penal din care se deduce un risc scăzut de ascundere, distrugere, înstrăinare sau sustragere de la urmărire a acestor bunuri, în condiţiile în care inculpata A., în cuprinsul declaraţiilor sale a arătat că nu a achiziţionat niciodată bijuterii din fondurile de provenienţă infracţională, aspecte infirmate de susţinerile inculpatei F. care a arătat că, din dispoziţia inculpatului G., a mers însoţită de H. la Mall Băneasa pentru a-i cumpăra inculpatei A. o pereche de cercei de 20.000 de RON, precum şi de înscrisurile depuse de inculpatul B., reprezentând capturile de ecran ale telefonului mobil cu mesaje şi fotografii transmise prin intermediul aplicaţiei whats'app în comunicările sale cu inculpatul G. din care rezultă că, la data de 19.04.2022, inculpatul B. a transmis inculpatului G. o chitanţă emisă în aceeaşi zi de I., care atesta depunerea de către J. a sumei de 39.100 de RON în contul K. S.R.L., reprezentând vânzare marfă-bunuri, având ca beneficiar pe inculpata A..

Aşadar, s-a susţinut că din cuprinsul amplului probatoriu administrat în cauză, analizat în cuprinsul rechizitoriului emis în cauză la data de 29.01.2025, a rezultat că inculpata A. a dobândit mai multe bijuterii, cu sumele de bani provenite din comiterea infracţiunii de delapidare. Astfel, cu ocazia percheziţiei domiciliare la locuinţa acesteia din Bucureşti, Bld, Ion Ionescu de la Brad, nr. 61-63, au fost identificate mai multe bijuterii, aşa cum rezultă din procesul-verbal din data de 24.05.2023. Cu privire la aceste bijuterii prin raportul A.N.P.C. - D.M.P.P.P.P.K. nr. 3674/05.12.2023 s-a concluzionat, după analiza detaliată individuală a fiecărui obiect, faptul că valoarea totală estimată pentru cele 39 de obiecte, confecţionate din aur şi pietre preţioase, în greutate totală, de 202,04 grame, este de circa 131.193 RON.

De asemenea, s-a precizat că pentru unele dintre aceste bijuterii au fost identificate cu ocazia percheziţiei domiciliare şi certificatele de garanţie şi bonurile fiscale care atestă faptul că, în perioada 24.08.2021 - 16.05.2023, au fost achiziţionate bijuterii (inele şi cercei) în valoare totală de 115.010 RON, astfel cum rezultă din procesul-verbal din data de 24.09.2024.

În acest context s-a menţionat că, în raport, cu prejudiciul extrem de ridicat cauzat de inculpata A. prin săvârşirea faptelor de natură penală, prejudiciu în valoare de 9.541.534,08 RON, raportându-se şi la valoarea celorlalte măsuri asigurătorii dispuse asupra bunurile inculpatei, se poate lesne observa că există şanse extrem de reduse ca prejudiciul să poată fi acoperit în totalitate, motiv pentru care se consideră că orice bunuri care ar putea fi valorificate, trebuie să facă obiectul măsurilor asigurătorii.

De asemenea s-a precizat că menţinerea măsurilor asigurătorii nu este în niciun caz disproporţionată, în raport, de interesul general de reparare a prejudiciului şi de descurajare a oricărei iniţiative a vreunei persoane de a obţine sume de bani din săvârşirea de infracţiuni şi păgubirea altor persoane.

S-a mai invocat că aprecierea judecătorului de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Bucureşti, potrivit căreia bunurile mobile se devalorizează odată cu trecerea timpului, este o susţinere neîntemeiată, în condiţiile în care bunurile restituite sunt bijuterii din metale preţioase, având montate pietre preţioase şi semipreţioase, ori preţul acestora, în ultimii, ani a crescut în mod constant (fapt notoriu);

În fine s-a susţinut că durata scursă între momentul luării măsurii asigurătorii şi până în prezent nu este o durată disproporţionată raportată la valoarea ridicată a prejudiciului, a perseverenţei infracţionale a inculpatei şi complexităţii prezentei cauze penale.

Pentru toate aceste motive s-a apreciat că ridicarea măsurii asigurătorii instituită prin Ordonanţa nr. 3383/D/P/2022 din data de 08.12.2023 şi restituirea către inculpata A. a bijuteriilor antemenţionate, nu este o măsură întemeiată, care să răspundă în mod eficient rolului pe care procesul penal trebuie să-l aibă într-o societate democratică bazată pe respectarea ordinii de drept.

II. Un prim motiv de critică formulat de inculpatul C. în cuprinsul contestaţiei formulată vizează faptul că măsura asigurătorie, dispusă şi menţinută faţă de acesta nu îndeplineşte condiţiile generale prevăzute de articolul 249 din C. proc. pen.

În acest sens, s-a susţinut că motivul invocat de organele de urmărire penală, şi anume temerea că acesta nu ar contribui la plata prejudiciului în cazul în care ar fi găsit vinovat pentru infracţiunile de care este acuzat, nu are o bază reală şi nu poate fi considerat justificat. În continuare, s-a mai menţionat că această temere nu este susţinută de niciun element concret sau de vreo probă tangibilă, având în vedere comportamentul său pe parcursul întregii proceduri penale, astfel încât, nu există niciun indiciu rezonabil sau temei valid care să sugereze faptul că ar avea intenţia de a ascunde, distruge, înstrăina sau sustrage bunuri care ar putea fi utilizate pentru repararea prejudiciului cauzat de infracţiune.

Astfel, s-a apreciat că măsura asigurătorie dispusă apare ca o decizie excesivă şi inutilă, având în vedere că nu există niciun pericol concret de sustragere de la urmărire a bunurilor ce ar putea fi folosite pentru repararea pagubelor.

Un alt motiv de critică vizează, în esenţă, faptul că din mijloacele de probă administrate în speţă nu reiese în niciun fel implicarea acesteia în săvărşirea infracţiunii de delapidare, iar acuzaţia de a fi considerat complice este complet nefondată. În acest sens a precizat că, pentru a fi considerat complice la o infracţiune, este necesar ca o persoană să înlesnească sau să ajute în mod conştient la săvârşirea faptei prevăzute de legea penală (art. 48 din C. pen.) iar în cazul acestuia, aceste condiţii nu sunt îndeplinite.

Sub acelaşi aspect acesta a mai precizat că din declaraţiile date în cadrul dosarului nu poate reieşi vreo implicare a acestuia în activitatea infracţională, totul rezumându-se la simple speculaţii şi supoziţii, fără să existe vreo dovadă concretă care să îl pună în postura unei persoane vinovate de comiterea acestei infracţiuni.

Inculpatul C. a mai criticat soluţia de menţinere a măsurii asiguratorii şi din prisma faptului că aceasta are un impact profund asupra capacităţii sale de a asigura un trai decent, având în vedere obligaţiile financiare pe care le are deja, inclusiv cele două rate bancare pe care le plăteşte în prezent, precum şi responsabilitatea faţă de copilul său, care se află în creştere, fiind afectată în mod semnificativ nu doar stabilitatea financiară, dar şi viaţa de familie.

În continuare a precizat că unul dintre efectele cele mai evidente ale măsurii popririi este presiunea financiară directă pe care o exercită asupra sa, întrucât veniturile sale sunt deja destul de limitate, indicând, în acest sens, faptul că are două credite bancare în derulare: un contract de credit nr. x încheiat cu L. la 21.06.2019 si un contract de credit nr. x din 22.11.2023.

Inculpatul a mai arătat că, şi soţia sa are două rate bancare, respectiv un contract de împrumut nr. x/22.11.2024 şi un contract de credit nr. x/06.05.2024, astfel că, practic, familia acestuia se confruntă cu patru rate bancare lunare iar, în acest context, măsura popririi reprezintă o povară semnificativă, fiind evident că nu vor mai putea plăti toate aceste rate la termen, ceea ce va duce la acumularea de penalităţi, dobânzi mai mari şi chiar riscul de executare silită, ceea ce va adânci şi mai mult datoriile.

Cu privire la acelaşi motiv de critică s-a susţinut şi faptul că măsura asiguratorie a popririi afectează direct capacitatea acestuia de a acoperi cheltuielile esenţiale pentru dezvoltarea şi bunăstarea copilului său, existând riscul de a ajunge în imposibilitatea de a-i plăti şcolarizarea, aspect ar avea un impact negativ considerabil asupra educaţiei şi viitorului său.

Aşadar, inculpatul a apreciat că pe termen lung, măsura popririi riscă să creeze o spirală a dificultăţilor economice şi sociale, afectând nu doar viaţa sa personală, dar şi pe cea a familiei sale, inclusiv pe cea a copilului său.

De asemenea, inculpatul a mai susţinut că măsura asiguratorie menţinută faţă de acesta nu respectă principiul proporţionalităţii şi reprezintă o restricţie disproporţionată a dreptului său la proprietate şi la un trai decent. Având în vedere circumstanţele personale şi familiale, s-a apreciat că aplicarea acestei măsuri nu reflectă un echilibru corect între interesul public şi protecţia dreptului său fundamental, fiind una excesivă şi care nu răspunde în mod adecvat scopului pentru care a fost instituită.

Un ultim motiv de critică vizează faptul că măsura asiguratorie menţinută nu respectă dispoziţiile art. 729 din C. proc. civ., susţinându-se, în acest sens, faptul că în loc să se aplice restricţia de a urmări doar până la o treime din venitul lunar net, s-a dispus o măsură care nu respectă această limită, stabilind că se va menţine poprirea asupra "sumelor de bani aflate în şi cu care vor fi alimentate conturile bancare ale inculpatului".

Astfel, s-a precizat că măsura asiguratorie nu respectă limitele impuse de lege, astfel încât există o încălcare a dreptului inculpatului la protecţia veniturilor, ceea ce poate duce la o situaţie economică insuportabilă, motiv pentru care s-a susţinut că aceasta nu este necesară, dar este şi disproporţionată faţă de scopul pe care îl urmăreşte.

Examinând încheierea atacată, prin raportare la criticile formulate, la dispoziţiile legale incidente în materia măsurilor asigurătorii, precum şi la actele şi lucrările dosarului, Completul de 2 judecători de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi, apreciază contestaţia formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate şi Terorism ca fiind fondată, iar contestaţiile formulate de inculpaţii B. şi C. ca fiind nefondate, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.

v În dosarul nr. x/2022 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală, secţia de Combatere a Criminalităţii Organizate privind măsurile asiguratorii instituite în cauză faţă de inculpaţii B., C. şi A., s-au dispus următoarele:

I. În ceea ce o priveşte pe inculpata A., prin ordonanţa nr. 3383/D/P/2022 din data de 24.05.2023, s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra următoarelor:

- bunuri imobile aparţinând numitei M., deţinute pentru inculpata A.:

- apartamentul nr. x situat în Mun. Bucureşţi, Bdul x nr. 61- 63, având număr cadastral x (nr. cadastral vechi x) intabulat în Cartea funciară nr. x a Sectorului 1 Bucureşţi, compus din 4 (patru) camere de locuit şi dependinţe, în suprafaţă construită de 260,69 mp;

- parcarea nr. 15 situată în Mun. Bucureşţi, Bdul. x, având număr cadastral x, intabulat în Cartea funciară nr. x (Nr. CF vechi: x) a Sectorului 1 Bucureşti, în suprafaţă construită la sol de 19.10 m.p.;

- parcarea nr. 16 situată în Mun. Bucureşţi. Bdul. x, având număr cadastral x şi nr. cadastral vechi x intabulat în Cartea funciară nr. x (Nr. CF vechi: x) a Sectorului 1 Bucureşti, în suprafaţă construită la sol de 18.30 m.p., până la concurenţa sumei de 9.699.480,08 RON;

- sume de bani aflate în şi cu care vor fi alimentate conturile bancare deschise de inculpată, inclusiv asupra următoarelor conturi bancare identificate: x.

Prin adresa nr. x din data de 25.05.2023, N. S.A. a comunicat că inculpata A. figurează cu un sold disponibil în valoare de 3.439,78 RON în contul x.

Prin adresa nr. x din data de 23.01.2024, N. S.A. a comunicat că inculpata A. figurează cu un sold disponibil în valoare de 18.197,78 RON în contul x.

Prin procesul-verbal din data de 13.06.2023, bunurile imobile mai sus menţionate au fost evaluate la valoarea de 1.075.278 RON.

Prin ordonanţa nr. 3383/D/P/2022 din data de 13.06.2023, s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra următoarelor bunurilor mobile, ridicate de la adresa din Bucureşti, imobil aflat în proprietatea numitei M., mama inculpatei A.:

- tablou cu ramă de culoare galbenă având aplicată pe folie un autocolant cu menţiunile: O., lot x, P., Veneţia, cod de bare: x;

- tablou cu ramă de culoare galbenă având aplicată pe folie un autocolant cu menţiunile: O., lot x, Q., Veneţia, cod de bare: x;

- tablou cu ramă de culoare maro având aplicată pe folie un autocolant cu menţiunile: O., lot x, R., S., cod de bare: x.

Prin ordonanţa nr. 3383/D/P/2022 din data de 22.06.2023, s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra următoarelor bunurilor mobile, ridicate de la adresa din Bucureşti:

- unitate de vinuri încorporată model nr. x, cod produs KWT 7112 iG ed/cs, ambalată în cutie de carton de culoare maro;

- cuptor electric, neambalată;

- hotă model, ambalată în cuie de carton;

- espressor încorporat, ambalat în cutie de carton;

- maşină de spălat cu încărcare frontală, ambalată în cutie de carton;

- uscător de rufe, ambalat în cutie de carton;

- maşină de spălat vase, ambalată în cutie de carton.

Prin ordonanţa nr. 3383/D/P/2022 din data de 22.06.2023, s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra următoarelor bunurilor mobile, puse la dispoziţia organelor de urmărire penală de către inculpata A., prin intermediul apărătorului ales, avocat T., în datele de 26.05.2023 şi 13.06.2023:

- TV cu diagonala de 214 cm, ambalat şi sigilat într-o cutie de carton;

- Sistem audio, ambalat şi sigilat într-o cutie de carton;

- Ceas marca.

Prin ordonanţa nr. 3383/D/P/2022 din data de 22.06.2023, în temeiul disp. art. 2521 alin. (1) din C. proc. pen. rap. la art. 29 din Legea nr. 318/2015 modificată şi completată prin Legea nr. 230/2022, s-a dispus valorificarea de către Agenţia Naţională de Administrarea a Bunurilor Indisponibilizate a bunurilor înscrise în cartea funciară pe numele M., deţinute pentru inculpata A., anterior menţionate.

Prin aceeaşi ordonanţă, în temeiul prevederilor art. 775 din C. proc. civ. şi a prevederilor art. 2521 alin. (4) din C. proc. pen. coroborat cu art. 252 alin. (8) din C. proc. pen., s-a dispus ca măsura sechestrului asigurător instituită asupra bunurilor sus-menţionate, să fie transferată asupra sumei de bani obţinută din valorificarea bunurilor indisponibilizate şi consemnată în contul constituit, potrivit art. 2521 alin. (4) din C. proc. pen. rap la art. 252 alin. (8) din C. proc. pen. rap. la art. 27 din Legea nr. 318/2015 pe numele inculpatei A., la dispoziţia organului care a dispus măsura asigurătorie.

Prin ordonanţa nr. 3383/D/P/2022 din data de 22.06.2023, în temeiul disp. art. 2521 alin. (1) din C. proc. pen. raportat la art. 29 din Legea nr. 318/2015 modificată şi completată prin Legea nr. 230/2022, s-a dispus valorificarea de către Agenţia Naţională de Administrarea a Bunurilor Indisponibilizate a bunurilor mobile aflate în proprietatea inculpatei A., faţă de care a fost instituită măsura sechestrului asigurător prin ordonanţele din datele de 13.06.2023 şi 22.06.2023.

Prin aceeaşi ordonanţă, în temeiul prevederilor art. 775 din C. proc. civ. şi a prevederilor art. 2521 alin. (4) din C. proc. pen. coroborat cu art. 252 alin. (8) din C. proc. pen., s-a dispus ca măsura sechestrului asigurător, instituită asupra bunurilor anterior menţionate, să fie transferată asupra sumei de bani obţinută din valorificarea bunurilor indisponibilizate şi consemnată în contul constituit potrivit art. 2521 alin. (4) din C. proc. pen. rap. la art. 252 alin. (8) din C. proc. pen. rap. la art. 27 din Legea nr. 318/2015 pe numele inculpatei A., la dispoziţia organului care a dispus măsura asigurătorie.

Prin ordonanţa nr. 3383/D/P/2022 din data de 01.09.2023, s-a admis cererea formulată de inculpata A., ca întemeiată, şi s-a dispus:

- ridicarea, în parte, a măsurii sechestrului asigurător privind suma de 29.458 RON, reprezentând 2/3 din veniturile salariale în cuantum de 44,188 RON, încasate în contul nr. x, deschis la N. S.A., şi menţinerea măsurii sechestrului asupra cotei de 1/3, respectiv asupra sumei de 14.730 RON;

- restrângerea măsurii sechestrului asigurător până la limita de 1/3 din totalul veniturilor de natură salarială ce vor fi încasate în contul x, deschis la N. S.A..

Prin ordonanţa nr. 3383/D/P/2022 din data de 23.11.2023, s-a dispus:

- ridicarea măsurii popririi asigurătorii, instituită prin ordonanţa nr. 3383/D/P/2022 din data de 24.05.2023, asupra contului IBAN x, deschis la N. S.A., deţinut de inculpata A. şi

- menţinerea măsurilor asigurătorii a sechestrului instituite prin ordonanţele nr. 3383/D/P/2023 din datele de 24.05.2023, 13.06.2023 şi 22.06.2023 asupra bunurilor imobile şi mobile, aparţinând inculpatei A. şi a popririi instituită prin ordonanţa din data de 24.05.2023, restrânsă ulterior, asupra sumelor de bani aflate în şi cu care vor fi alimentate conturile bancare deschise de inculpată, până la concurenţa sumei de 9.699.480,08 RON, în vederea reparării prejudiciului cauzat, respectiv asupra:

a. bunurilor imobile înscrise în cartea funciară pe numele M., dar deţinute în fapt de inculpata A.:

- apartamentul nr. x situat în Mun. Bucureşti, Bdul x nr. 61- 63. având număr cadastral x (nr. cadastral vechi x) întabulat în Cartea funciară nr. x a Sectorului 1 Bucureşţi, compus din 4 (patru) camere de locuit şi dependinţe, în suprafaţă construită de 260,69 mp;

- parcarea nr. 15 situată în Mun. Bucureşti, Bdul. x, având număr cadastral x, intabulat în Cartea funciară nr. x (Nr. CF vechi: x) a Sectorului 1 Bucureşţi, în suprafaţă construită la sol de 19.10 m.p.;

- parcarea nr. 16 situată în Mun. Bucureşti, Bdul. x, având număr cadastral x şi nr. cadastral vechi x intabulat în Cartea funciară nr. x (Nr. CF vechi: x) a Sectorului 1 Bucureşţi, în suprafaţă construită la sol de 18.30 m.p.,

b. bunurilor mobile:

- unitate de vinuri încorporată, ambalată în cutie de carton de culoare maro;

- cuptor electric, neambalată;

- hotă, ambalată în cuie de carton;

- espressor încorporat, ambalat în cutie de carton;

- maşină de spălat cu încărcare frontală, ambalată în cutie de carton;

- uscător de rufe, ambalat în cutie de carton;

- maşină de spălat vase, ambalată în cutie de carton,

- tablou cu ramă de culoare galbenă având aplicată pe folie un autocolant;

- tablou cu ramă de culoare galbenă având aplicată pe folie un autocolant;

- tablou cu ramă de culoare maro având aplicată pe folie un autocolant;

- Tv, cu diagonala de 214 cm, ambalat şi sigilat într-o cutie de carton;

- Sistem audio, ambalat şi sigilat într-o cutie de carton;

- Ceas marca,

c. sumelor de bani aflate în şi cu care vor fi alimentate conturile bancare deschise de inculpata A., inclusiv asupra următoarelor conturi bancare identificate: x, x,x,x,x,x - asupra soldului existent şi până la limita de 1/3 din totalul veniturilor de natură salarială ce vor fi încasate.

Prin Ordonanţa nr. 3383/D/P/2022 din data de 08.12.2023, s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra următoarelor bunurilor mobile:

- 1 (una) broşa metal galben, cu piatră verde şi pietre incolore, 20,75 gr.;

- l (unu) inel din metal alb şi galben piatră albastră şi pietre incolore, 7,18 gr.;

- 2 (doi) cercei din metal alb cu pietre, 7,81 gr.;

- set din metal alb, compus din: 2 (doi) cercei cu pietre, 9,64 gr.;

- 1 (unu) inel cu pietre, 6,61 gr.;

- 1 (unu) lanţ cu pandantiv cu pietre, 6,09 gr.;

- 1 (unu) inel din metal galben cu piatră verde anturată de pietre incolore şi gălbui, 12,62gr.;

- 1 (unu) inel din metal alb cu piatră verde şi pietre incolore, 10,29 gr.;

- Set din metal alb, compus din: 2 (doi) cercei cu pietre, 3,39 gr.;

- 1 (unu) inel cu pietre, 4,50 gr.;

- 1 (unu) lanţ cu pandantiv cu pietre, 4,60 gr.;

- Set din metal alb, compus din: 2 (doi) cercei cu pietre, 5,15 gr.;

- 1 (unu)inel cu pietre, 6,19 gr.;

- 1 (unu) inel din metal alb cu piatră albastră anturată de pietre incolore, 5,95 gr.;

- 1 (unu) inel din metal alb cu piatră mov şi pietre incolore, 7,90 gr.;

- 2 (doi) cercei din metal alb cu pietre, 5,50 gr.;

- 1 (unu) inel din metal alb cu pietre incolore de jur împrejur, 4,27 gr.;

- 1 (unu) inel din metal alb cu pietre incolore de jur împrejur, 2,55 gr.;

- 1 (unu) inel din metal alb cu pietre incolore, 2,49 gr.;

- 1 (unu) inel din metal alb cu piatră verde şi pietre incolore 5,29 gr.;

- 1 (unu) inel din metal alb cu piatră verde anturată de pietre incolore, 6,00 gr.;

- 1 (unu) inel din metal alb cu piatră roşie anturată de pietre incolore, 8,14 gr.;

- 1 (unu) inel din metal alb cu pietre incolore traforat, 7,08 gr.;

- 2 (doi) cercei din metal alb cu piatră albastră anturată de pietre incolore 12,63 gr.;

- 2 (doi) cercei din metal alb cu piatră verde anturată de pietre incolore, 3,96 gr.;

- 1 (un) lanţ cu 1 (un) pandantiv detaşabil din metal alb, pandantivul cu pietre incolore, 5,98 gr.;

- 1 (un) lanţ cu 2 (două) pandantive din metal galben, un pandantiv cu piatră verde şi unul traforat - coşar 4,91 gr.,

aparţinându-i inculpatei A., identificate şi ridicate cu ocazia efectuării percheziţiei domiciliare la adresa din Bucureşti, - imobil în care locuieşte inculpata, în vederea reparării prejudiciului cauzat.

Prin ordonanţa nr. 3383/D/P/2023 din data de 05.01.2024, s-a dispus:

1. Admiterea, în parte, a cererii formulate de inculpata A., ridicarea măsurii sechestrului asigurător instituită prin ordonanţa nr. 3383/D/P/2022 din data de 08.12.2023 doar în ceea ce priveşte bunurile mai jos indicate si restituirea acestora către inculpata A.:

- inel din metal alb şi galben, cu piatră albastru-închis nefaţetată şi anturaj de pietre incolore; prezintă o inscripţie parţial lizibilă, prezintă fisuri şi crăpături - asterism, stea în 6 raze, 7,18 gr.;

- inel din metal galben, cu piatră centrală nefaţetată verde şi anturaj de pietre faţetate galben- verzui, ce prezintă inscripţia "Italy" şi marca de responsabilitate Italia 3372AL, 12,62 gr.;

- doi cercei din metal alb cu cate 2 pietre verzi, oval faţetate anturate de pietre incolore, model cu pandant, prezintă marcă de stat Rusia, 5,15 gr.;

- inel din metal alb model floral, cu piatră verde rotund faţetată şi anturaj de pietre incolore; prezintă şină fisurată, 6,19 gr.;

- inel din metal alb, cu piatră albastru - închis şi anturaj de pietre incolore; prezintă marca de responsabilitate Italia 2098AL şi marca de stat Italia, 5,95 gr.;

- inel din metal alb, cu piatră verde şi anturaj de pietre incolore; prezintă marca de responsabilitate Italia 193 TV, 6,00 gr.;

- doi cercei din metal alb cu piatră centrală aerele şi anturaj de pietre incolore, prezintă marca de responsabilitate Italia 2149AL, 3,96 gr.

2. Menţinerea măsurii sechestrului instituită prin ordonanţa nr. 3383/D/P/2022 din data de 08.12.2023, asupra următoarelor bunuri mobile: 1 (una) broşa metal galben, cu piatră verde şi pietre incolore, 20,75 gr;l(unu) inel din metal alb cu pietre incolore, 15,07 gr.;2 (doi) cercei din metal alb cu pietre, 7,31 gr.;Set din metal alb, compus din: 2 (doi) cercei cu pietre, 9,64 gr.;1 (unu) inel cu pietre, 6,61 gr.;1 (unu) lanţ cu pandantiv cu pietre, 6,09 gr.;1 (unu) inel din metal alb cu piatră verde şi pietre incolore, 10,29 gr.;Set din metal alb, compus din: 2 (doi) cercei cu pietre, 3,39gr.;1 (unu) inel cu pietre, 4,50 gr.;1 (unu) lanţ cu pandantiv cu pietre, 4,60 gr.;1 (unu) inel din metal alb cu piatră mov şi pietre incolore, 7,90 gr.;2 (doi) cercei din metal alb cu pietre, 5,50 gr.;1 (unu) inel din metal alb cu pietre incolore de jur împrejur, 4,27 gr.;1 (unu) inel din metal alb cu pietre incolore de jur împrejur, 2,55 gr.;1 (unu) inel din metal alb cu pietre incolore, 2,49 gr.;1 (unu) inel din metal alb cu piatră verde şi pietre incolore, 5,29 gr.;1 (unu) inel din metal alb cu piatră roşie anturată de pietre incolore, 8,14 gr.;1 (unu) inel din metal alb cu pietre incolore traforat, 7,08 gr,;2 (doi) cercei din metal alb cu piatră albastră anturată de pietre incolore, 12,63 gr.;1 (un) lanţ cu 1 (un) pandantiv detaşabil din metal alb, pandantivul cu pietre incolore, 5,98 gr.;1 (un) lanţ cu 2 (două) pandantive din metal galben, un pandantiv cu piatră verde şi unul traforat - coşar, 4,91 gr.

Conform Raportului de expertiză tehnică nr. 3674 din data de 05.12.2023, întocmit de către Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor - Direcţia Metale Preţioase, Pietre Preţioase şi E., valoarea totală a bijuteriilor deţinute de inculpata A., ridicate cu ocazia efectuării percheziţiei domiciliare, a fost estimată la suma de 131.193 RON. În urma restituirii către inculpată a bijuteriilor solicitate, măsura sechestrului asigurător a fost menţinută asupra bijuteriilor, aşa cum au fost descrise în ordonanţa nr. 3383/D/P/2022 din data de 05.01.2024, în valoare de 101.067 RON.

Prin adresa nr. x din data de 29.02.2024, Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate a comunicat că bunurile imobile mai sus menţionate, aparţinând numitei M. şi deţinute pentru inculpata A.:

- apartamentul nr. x situat în Mun. Bucureşti, Bdul x nr. 61- 63. având număr cadastral x (nr. cadastral vechi x) întabulat în Cartea funciară nr. x a Sectorului 1 Bucureşţi, compus din 4 (patru) camere de locuit şi dependinţe, în suprafaţă construită de 260,69 mp;

- parcarea nr. 15 situată în Mun. Bucureşti, Bdul. x, având număr cadastral x, intabulat în Cartea funciară nr. x (Nr. CF vechi: x) a Sectorului 1 Bucureşti, în suprafaţă construită la sol de 19.10 m.p.;

- parcarea nr. 16 situată în Mun. Bucureşti. Bdul. x. având număr cadastral x şi nr. cadastral vechi x intabulat în Cartea funciară nr. x (Nr. CF vechi: x) a Sectorului 1 Bucureşti, în suprafaţă construită la sol de 18.30 m.p., ca urmare a organizării licitaţiei publice, au fost valorificate, fiind adjudecate la preţul de 2.976.600 RON.

În ceea ce priveşte bunurile mobile aflate în proprietatea inculpatei A., faţă de care s-a dispus instituirea sechestrului asigurător şi valorificarea acestora de către Agenţia Naţională de Administrarea a Bunurilor Indisponibilizate, ca urmare a organizării licitaţiei publice, au fost adjudecate la preţul total de 126.014,20 RON, după cum urmează:

- unitate de vinuri încorporată la valoare de 9.200 RON;

- Tv cu diagonala de 214 cm şi sistem audio la valoarea de 12.501 RON;

- cuptor electric, hotă, espressor încorporat şi maşină de spălat vase la valoarea de 31.200 RON;

- maşină de spălat cu încărcare frontală şi uscător de rufe la valoarea de 16.170 RON;

- tablou cu ramă de culoare galbenă, tablou cu ramă de culoare galbenă şi tablou cu ramă de culoare maro la valoarea de 7.443,20 RON;

- ceas cu brătară metalică de culoare argintie, cadran bleu, la valoarea de 49.500 RON.

Prin adresa nr. x din data de 08.04.2024, Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate a comunicat că, în urma valorificării bunurilor imobile si mobile indisponibilizate mai sus menţionate, a fost obţinută suma totală de 3.103.918,16 RON, sumă care, potrivit art. 2521 alin. (4) din C. proc. pen. rap. la art. 252 alin. (8) din C. proc. pen. rap. la art. 27 din Legea nr. 318/2015, a fost transferată în subcontul x, deschis pe numele inculpatei A. la D. S.A. şi la dispoziţia Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală.

Prin ordonanţa nr. 3383/D/P/2023 din data de 20.05.2024, s-a dispus:

Menţinerea măsurilor asigurătorii a sechestrului, instituite prin ordonanţele nr. 3383/D/P/2022, din datele de 24.05.2023, 13.06.2023, 22.06.2023 şi 08.12.2023, asupra bunurilor aparţinând inculpatei A., şi a popririi, instituită, prin ordonanţa din data de 24.05.2023, asupra sumelor de bani aflate în şi cu care vor fi alimentate conturile bancare deschise de inculpată, până la concurenţa sumei de 9.699.480,08 RON, în vederea reparării prejudiciului cauzat, respectiv asupra:

a) sumei de 3.103.918,16 RON, rezultată din valorificarea de către Agenţia Naţională de Administrarea a Bunurilor Indisponibilizate a bunurilor mobile si imobile aparţinând inculpatei A., obiect al măsurilor asigurătorii menţionate, şi transferată în subcontul x, deschis pe numele inculpatei A., la D. S.A.;

b) sumelor de bani aflate în şi cu care vor fi alimentate conturile bancare deschise de inculpată, inclusiv asupra conturilor bancare: x,x,x,x,x şi x- asupra soldului existent şi până la limita de 1/3 din totalul veniturilor de natură salarială ce vor fi încasate;

c) următoarelor bunuri mobile:

- 1 (una) broşa metal galben, cu piatră verde şi pietre incolore, 20,75 gr;

- l(unu) inel din metal alb cu pietre incolore, 15,07 gr.;

- 2 (doi) cercei din metal alb cu pietre, 7,31 gr.;

- Set din metal alb, compus din: 2 (doi) cercei cu pietre, 9,64 gr.;

- 1 (unu) inel cu pietre, 6,61 gr.;

- 1 (unu) lanţ cu pandantiv cu pietre, 6,09 gr.;

- 1 (unu) inel din metal alb cu piatră verde şi pietre incolore, 10,29 gr.;

- Set din metal alb, compus din: 2 (doi) cercei cu pietre, 3,39gr.;

- 1 (unu) inel cu pietre, 4,50 gr.;

- 1 (unu) lanţ cu pandantiv cu pietre, 4,60 gr.;

- 1 (unu) inel din metal alb cu piatră mov şi pietre incolore, 7,90 gr.;

- 2 (doi) cercei din metal alb cu pietre, 5,50 gr.;

- 1 (unu) inel din metal alb cu pietre incolore de jur împrejur, 4,27 gr.;

- 1 (unu) inel din metal alb cu pietre incolore de jur împrejur, 2,55 gr.;

- 1 (unu) inel din metal alb cu pietre incolore, 2,49 gr.;

- 1 (unu) inel din metal alb cu piatră verde şi pietre incolore, 5,29 gr.;

- 1 (unu) inel din metal alb cu piatră roşie anturată de pietre incolore, 8,14 gr.;

- 1 (unu) inel din metal alb cu pietre incolore traforat, 7,08 gr,;

- 2 (doi) cercei din metal alb cu piatră albastră anturată de pietre incolore, 12,63 gr.;

- 1 (un) lanţ cu 1 (un) pandantiv detaşabil din metal alb, pandantivul cu pietre incolore, 5,98 gr.;

- 1 (un) lanţ cu 2 (două) pandantive din metal galben, un pandantiv cu piatră verde şi unul traforat - coşar, 4,91 gr.

Prin ordonanţa nr. 3383/D/P/2023 din data de 14.11.2024, s-a dispus:

Restrângerea măsurilor asigurătorii a sechestrului, instituite prin ordonanţele nr. 3383/D/P/2022, din datele de 24.05.2023, 13.06.2023, 22.06.2023 şi 08.12.2023, asupra bunurilor aparţinând inculpatei A., şi a popririi, instituită, prin ordonanţa din data de 24.05.2023, asupra sumelor de bani aflate în şi cu care vor fi alimentate conturile bancare deschise de inculpată, până la concurenţa sumei de 9.541.534,08 RON, în vederea garantării executării cheltuielilor judiciare şi a reparării prejudiciului cauzat prin comiterea infracţiunii de delapidare cu consecinţe deosebit de grave, prev. de art. 295 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 309 din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen., respectiv asupra:

a) sumei de 3.103.918,16 RON, rezultată din valorificarea de către Agenţia Naţională de Administrarea a Bunurilor Indisponibilizate a bunurilor mobile si imobile aparţinând inculpatei A., obiect al măsurilor asigurătorii menţionate şi transferată în subcontul x, deschis pe numele inculpatei A., la D. S.A.

b) sumelor de bani aflate în şi cu care vor fi alimentate conturile bancare deschise de inculpată, inclusiv asupra conturilor bancare: x,x,x,x,x şi x- asupra soldului existent şi până la limita de 1/3 din totalul veniturilor de natură salarială ce vor fi încasate;

c) următoarelor bunuri mobile:1 (una) broşa metal galben, cu piatră verde şi pietreincolore, 20,75 gr; l(unu) inel din metal alb cu pietre incolore, 15,07 gr.;2 (doi) cercei din metal alb cu pietre, 7,31 gr.;Set din metal alb, compus din: 2 (doi) cercei cu pietre, 9,64 gr.;1 (unu) inel cu pietre, 6,61 gr.;1 (unu) lanţ cu pandantiv cu pietre, 6,09 gr.;1 (unu) inel din metal alb cu piatră verde şi pietre incolore, 10,29 gr.;Set din metal alb, compus din: 2 (doi) cercei cu pietre, 3,39gr.;1 (unu) inel cu pietre, 4,50 gr.;1 (unu) lanţ cu pandantiv cu pietre, 4,60 gr.;1 (unu) inel din metal alb cu piatră mov şi pietre incolore, 7,90 gr.;2 (doi) cercei din metal alb cu pietre, 5,50 gr.;1 (unu) inel din metal alb cu pietre incolore de jur împrejur, 4,27 gr.;1 (unu) inel din metal alb cu pietre incolore de jur împrejur, 2,55 gr.;1 (unu) inel din metal alb cu pietre incolore, 2,49 gr.;1 (unu) inel din metal alb cu piatră verde şi pietre incolore, 5,29 gr.;1 (unu) inel din metal alb cu piatră roşie anturată de pietre incolore, 8,14 gr.;1 (unu) inel din metal alb cu pietre incolore traforat, 7,08 gr,;2 (doi) cercei din metal alb cu piatră albastră anturată de pietre incolore, 12,63 gr.;1 (un) lanţ cu 1 (un) pandantiv detaşabil din metal alb, pandantivul cu pietre incolore, 5,98 gr.;1 (un) lanţ cu 2 (două) pandantive din metal galben, un pandantiv cu piatră verde şi unul traforat - coşar, 4,91 gr.

II. În ceea ce îl priveşte pe inculpatul B., prin ordonanţa nr. 3383/D/P/2022 din data de 24.05.2023, s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra sumelor de bani aflate în şi cu care vor fi alimentate conturile bancare deschise de inculpatul B., inclusiv asupra contului bancar x (sold disponibil 4.704,93 RON), până la concurenţa sumei de 3.605.644,08 RON, măsură ce a fost menţinută prin ordonanţele nr. 3383/D/P/2022 din datele de 23.11.2023 şi 20.05.2024.

Prin ordonanţele nr. 3383/D/P/2022 din data de 23.11.2023 şi 20.05.2024, s-a dispus menţinerea măsurii asigurătorii a popririi dispusă prin ordonanţa nr. 3383/D/P/2022 din data de 24.05.2023, asupra sumelor de bani aflate în şi cu care vor fi alimentate conturile bancare deschise de inculpatul B., cercetat sub aspectul comiterii infracţiunii de complicitate la delapidare în formă continuată cu consecinţe deosebit de grave, prev. de art. 48 din C. pen. rap. la art. 295 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 309 din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen., până la concurenţa sumei de 3.605.644,08 RON., inclusiv asupra contului x.

Prin ordonanţa nr. 3383/D/P/2022 din data de 14.11.2024, s-a dispus:

Extinderea măsurii asigurătorii a popririi dispusă prin ordonanţa nr. 3383/D/P/2023 din data de 24.05.2023, asupra sumelor de bani aflate în şi cu care vor fi alimentate conturile bancare deschise de inculpatul B., până la concurenţa sumei de 9.213.521,67 RON, în vederea garantării executării cheltuielilor judiciare şi a reparării prejudiciul cauzat prin comiterea infracţiunii de complicitate la delapidare în formă continuată cu consecinţe deosebit de grave, prev. de art. 48 din C. pen. rap. la art. 295 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 309 din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen., inclusiv asupra contului x.

III. Cu privire la inculpatul C., prin ordonanţa nr. 3383/D/P/2022 din data de 19.11.2024, s-a dispus:

Instituirea măsurii popririi asupra sumelor de bani aflate în şi cu care vor fi alimentate conturile bancare aparţinând inculpatului C., în vederea garantării executării cheltuielilor judiciare şi a reparării prejudiciului cauzat prin comiterea infracţiunii de complicitate la delapidare, în formă continuată, cu consecinţe deosebit de grave, prev. de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 295 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 309 din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen., până la concurenţa sumei de 5.791.054,87 RON, inclusiv asupra conturilorx,x,x şi x.

Prin adresa nr. x din data de 26.11.2024, L. a comunicat că inculpatul C. figurează cu un sold disponibil în valoare de 1.787,71 RON în contul x.

Prin adresa nr. x din data de 20.11.2024, L. a comunicat că inculpatul C. figurează cu un sold disponibil în valoare de 0 RON în contul x.

Prin adresa nr. x din data de 21.11.2024, U. a comunicat că inculpatul C. figurează cu un sold disponibil în valoare de 2,74 RON în contul x şi un sold în valoare de 0,22 RON în contul x.

Măsurile procesuale întemeiate, în drept, pe dispoziţiile art. 249 din C. proc. pen., au fost fundamentate, în fapt, pe necesitatea garantării reparării pagubei produse prin comiterea infracţiunii de delapidare cu consecinţe deosebit de grave, prev. de art. 295 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 309 din C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. şi a cheltuielilor judiciare.

v Ulterior, prin rechizitoriul din data de 29.01.2025, emis în dosarul de urmărire penală nr. 3383/D/P/2022, al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală, secţia de Combatere a Criminalităţii Organizate, s-a dispus, trimiterea în judecată, printre alţii, a inculpaţilor:

I. A., pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- Constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1), (2) din C. pen. şi

- Delapidare, în formă continuată, cu consecinţe deosebit de grave, prev. de art. 295 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 309 din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (253 acte materiale), în concurs real de infracţiuni, ambele cu aplic. art. 38 alin. (1) din C. pen.

II. B., pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- Constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1), (2) din C. pen. şi

- Complicitate la delapidare, în formă continuată, cu consecinţe deosebit de grave, prev. de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 295 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 309 din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (235 acte materiale), în concurs real de infracţiuni, ambele cu aplic. art. 38 alin. (1) din C. pen.

III. C., cercetat sub aspectul comiterii infracţiunilor de:

- Constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1), (2) din C. pen. şi

- Complicitate la delapidare, în formă continuată, cu consecinţe deosebit de grave, prev. de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 295 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 309 din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (128 de acte materiale), în concurs real de infracţiuni, ambele cu aplic. art. 38 alin. (1) din C. pen.

În sarcina inculpaţilor s-au reţinut, în esenţă, următoarele:

La începutul lunii ianuarie 2020, inculpaţii A. - Director general al C.N.C.I.R. S.A. - şi G. - Director comercial al aceleiaşi companii au iniţiat şi, împreună cu alţi funcţionari din cadrul C.N.C.I.R. S.A, inculpaţii F., V., W. şi X., au constituit un grup infracţional organizat, care a acţionat până la data de 24 mai 2023, în scopul săvârşirii infracţiunii de delapidare, prin crearea unui circuit scriptic de achiziţii fictive în vederea însuşirii unor consistente sume de bani din patrimoniul C.N.C.I.R. S.A., grup la care au aderat ulterior, la diferite intervale de timp din perioada 14.01.2020 - 15.05.2023, inculpaţii Y., B., J., Z., AA., C., BB. şi CC., toţi funcţionari în cadrul aceleiaşi companii, precum şi inculpatul DD., care a intermediat relaţia cu reprezentanţii societăţilor furnizoare implicate în circuitul fictiv, aceştia din urmă, inculpaţii EE., FF., GG., HH., II., JJ. şi KK., sprijinind grupul infracţional organizat pentru diferite perioade de timp din intervalul 14.01.2020 - 15.05.2023, acţionând în mod coordonat pentru atingerea obiectivelor asumate, prin emiterea unor facturi care atestau, în mod nereal, livrarea de bunuri consumabile către C.N.C.I.R. S.A şi, totodată, prin asigurarea returnării produsului infracţional către beneficiarii circuitului fictiv.

Astfel, în perioada 14.01.2020 - 15.05.2023, funcţionarii din cadrul C.N.C.I.R. S.A, anterior amintiţi, prin contribuţii de natură diferită grefate parţial pe îndeplinirea atibuţiilor de serviciu, au implicat partea civilă C.N.C.I.R. S.A. în derularea unor operaţiuni de achiziţii, cu aparenţă de legalitate, de la un număr de 19 societăţi comerciale, respectiv: LL.- CUI x, MM.- CUI x, NN. S.R.L. -CUI x, OO.- CUI x, PP.- CUI x, QQ.- CUI x, RR. S.R.L. -CUI x, SS. S.R.L. -CUI x, TT. S.R.L. CUI x, UU.-CUI x, VV. S.R.L. CUI x, WW. S.R.L. CUI x, XX. S.R.L. CUI x, S.C. YY. S.R.L. CUI x, UNITATEA DE DESFACERE A INDUSTRIEI S.R.L. CUI x, ZZ. S.R.L. CUI x, AAA. S.R.L. CUI x, BBB. S.R.L. CUI x şi CCC. S.R.L., CUI x, reflectate de un număr de 253 facturi fiscale, în valoare totală de 9.630.692,85 RON, care atestau, în mod nereal, livrarea către C.N.C.I.R. S.A de bunuri din categoria consumabile şi care au fost evidenţiate în actele contabile şi declaraţiile fiscale ale C.N.C.I.R. S.A. în vederea însuşirii sumelor de bani reprezentând contravaloarea acestora. In acest scop, în perioada 15.01.2020 - 09.05.2023, a fost achitată contravaloarea achiziţiilor efectuate de la pretinşii furnizori, în sumă totală de 9.411.049,68 RON, exceptând ultima achiziţie de la CCC. S.R.L., CUI x, fie în numerar 769.431,08 RON, fie prin transfer bancar 8.641.618 RON, în ambele situaţii, parte din aceste sume de bani reintrând, la scurt timp, în posesia funcţionarilor din cadrul C.N.C.I.R. S.A., membri ai grupului infracţional organizat, fiind gestionate în interesul liderului grupării şi, în parte, remise acestuia din urmă.

În acest context, procedând la verificarea soluţiei judecătorului de cameră preliminară dispuse prin încheierea F/CP din data de 25 martie 2025 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în dosarul nr. x/2024, Completul de 2 judecători de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi a reţinut următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 2502 din C. proc. pen. (text de lege introdus, începând cu data de 28 februarie 2021, prin Legea nr. 6/2021 privind stabilirea unor măsuri pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2017/1.939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce priveşte instituirea Parchetului European, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 167 din 18 februarie 2021.) "În tot cursul procesului penal, procurorul, judecătorul de cameră preliminară sau, după caz, instanţa de judecată verifică periodic, dar nu mai târziu de 6 luni în cursul urmăririi penale, respectiv un an în cursul judecăţii, dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea sau menţinerea măsurii asigurătorii, dispunând, după caz, menţinerea, restrângerea sau extinderea măsurii dispuse, respectiv ridicarea măsurii dispuse, prevederile art. 250 şi 2501 aplicându-se în mod corespunzător."

Măsurile asigurătorii sunt măsuri procesuale cu caracter real, care au ca efect indisponibilizarea bunurilor mobile şi imobile care aparţin inculpatului, în scopul asigurării reparării prejudiciului cauzat prin infracţiune sau realizării confiscării, executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare.

Aşadar, în aplicarea caracterului provizoriu al măsurilor asigurătorii, legiuitorul a impus prin aceste dispoziţii procesual penale obligativitatea verificării periodice a subzistenţei temeiurilor care au fost avute în vedere la luarea respectivelor măsuri, verificare ce trebuie realizată inclusiv prin raportare la condiţiile în care acestea puteau fi dispuse.

Sub acest aspect, se observă că, potrivit art. 249 alin. (1) din C. proc. pen., procurorul, în cursul urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată, din oficiu sau la cererea procurorului, în procedura de cameră preliminară ori în cursul judecăţii, poate lua măsuri asigurătorii, prin ordonanţă sau, după caz, prin încheiere motivată, pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse ori care pot servi la garantarea executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori a reparării pagubei produse prin infracţiune.

Măsurile asigurătorii în vederea reparării pagubei produse prin infracţiune şi pentru garantarea executării cheltuielilor judiciare se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului şi ale persoanei responsabile civilmente, până la concurenţa valorii probabile a acestora (art. 249 alin. (5) din C. proc. pen.).

Din interpretarea dispoziţiilor legale mai sus evocate rezultă că, în principiu, luarea măsurilor asigurătorii este condiţionată de constatarea prealabilă a necesităţii instituirii lor în vederea atingerii scopului prevăzut de lege, principiu care guvernează, de altfel, toate măsurile procesuale. În plus, dispunerea măsurilor asigurătorii trebuie să satisfacă şi cerinţa proporţionalităţii acestora cu scopul urmărit prin dispunerea lor şi, în mod particular, cu valoarea estimată a sumelor a căror recuperare este garantată prin intermediul acestei categorii de măsuri.

Examinând, în raport cu aceste consideraţii, actele şi lucrările dosarului, Completul de 2 judecători de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi constată următoarele:

A. Contestaţia formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism privind pe intimata inculpată A..

Completul de doi judecători de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi reţine că, în mod netemeinic, judecătorul de cameră preliminară din cadrul curţii de apel, în cadrul verificărilor efectuate, din prisma dispoziţiilor art. 2502 din C. proc. pen., asupra temeiurilor care au determinat luare măsurilor asiguratorii faţă de inculpata A., a apreciat ca întemeiată cererea de restituire a bijuteriilor ridicate în urma percheziţiei domiciliare din 25.05.2023.

Reevaluând încheierea atacată, ca urmare a căii de atac exercitate de parchet, prin care s-a solicitat menţinerea sechestrului asigurător instituit faţă de inculpata A. prin ordonanţa nr. 3383/D/P/2022, din data de 08.12.2023, inclusiv asupra bijuteriilor anterior precizate, se constată că această măsură asiguratorie este, în continuare, necesară şi proporţională pentru a garanta repararea pagubelor produse prin infracţiunile pentru care s-a dispus trimiterea în judecată şi sunt luate asupra bunurilor inculpatei, până la concurenţa valorii probabile a pagubelor produse, întrucât prejudiciul nu a fost recuperat.

Prin Decizia nr. 19/2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţată în recurs în interesul legii, instanţa supremă a reţinut că "instituirea unei măsuri asiguratorii obligă organul judiciar să stabilească un raport rezonabil de proporţionalitate între scopul pentru care măsura a fost dispusă, ca modalitate de asigurare a interesului general şi protecţia drepturilor persoanei acuzate de a se folosi de bunurile sale, pentru a evita să se impună o sarcină individuală excesivă. Proporţionalitatea trebuie asigurată indiferent de modul în care legiuitorul a apreciat necesitatea dispunerii sechestrului, ca decurgând din lege sau ca fiind lăsată la aprecierea judecătorului. Condiţia rezultă atât din art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia Europeană cât şi din art. 53 alin. (2) din Constituţia României, republicată (măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu, şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii)".

Potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului şi având în vedere exigenţele art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie, atât cu ocazia luării măsurii asiguratorii a indisponibilizării bunurilor, cât şi cu ocazia menţinerii acestei măsuri, trebuie respectată proporţionalitatea între interesul general şi interesul persoanei acuzate de a se folosi de bunurile sale, pentru ca măsura, prin durata sa, şi prin scopul urmărit, să nu se transforme într-o sarcină excesivă, odată cu trecerea timpului, pentru persoana ale cărei bunuri sunt sechestrate (a se vedea în acest sens, cauza Forminster Enterprises Limited c. Republicii Cehe, Hotărârea din anul 2008).

Orice ingerinţă în drepturile protejate de art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului trebuie să fie prevăzută de lege, pentru a exclude caracterul arbitrar, să fie justificată de un interes general legitim şi nu în ultimul rând, să asigure un just echilibru între cerinţele de interes general ale comunităţii şi cele privind protecţia drepturilor fundamentale ale persoanei.

Referitor la proporţionalitatea între ingerinţa statului în dreptul recunoscut de art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie şi interesul urmărit prin instituirea unei măsuri asiguratorii, Curtea Europeană a stabilit că aceasta trebuie analizată în funcţie de circumstanţele cauzei şi natura ingerinţei în discuţie, prin raportare la mai mulţi factori relevanţi, precum durata măsurii şi valoarea bunurilor supuse sechestrului (cauza Avrora Maloetazhnoe Stroitelstvo împotriva Rusiei, Hotărârea din 7 aprilie 2000; cauza Credit Europe Leasing IFN S.A. împotriva României, Hotărârea din 21 iulie 2020), necesitatea menţinerii măsurii, având în vedere desfăşurarea procedurii penale şi consecinţele acesteia asupra părţii interesate (cauza Lachikhina împotriva Rusiei, Hotărârea din 10 octombrie 2017), comportamentul autorităţilor, prin raportare la complexitatea cauzei şi al persoanei interesate (cauza Forminster Enterprises Limited împotriva Republicii Cehe).

Rezultă, aşadar, că unul dintre criteriile care trebuie avut în vedere în verificarea măsurilor asiguratorii este acela al proporţionalităţii dintre scopul urmărit prin instituirea măsurilor asiguratorii şi restrângerea dreptului de proprietate al persoanei acuzate, având în vedere efectul măsurilor asiguratorii, acela de indisponibilizare a bunurilor mobile şi imobile ce aparţin acuzatului, afectând atributul dispoziţiei juridice şi materiale, atâta vreme cât proprietarul pierde dreptul de a le înstrăina sau greva cu sarcini. Proporţionalitatea dintre scopul urmărit la luarea măsurilor şi restrângerea drepturilor persoanei acuzate trebuie asigurată indiferent de modul în care a s-a dispus sechestrul, ca decurgând din lege sau, ca fiind lăsat la aprecierea judecătorului.

Astfel, în contextul factual al cauzei constând în aceea că inculpata A. a fost trimisă în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1), (2) din C. pen. şi delapidare, în formă continuată, cu consecinţe deosebit de grave, prev. de art. 295 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 309 din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (253 acte materiale) prin care, împreună cu faptele şi celorlalţi inculpaţi, s-ar fi cauzat parţii civile C.N.C.I.R. S.A. un prejudiciu în cuantum de 9.541.534,08 RON, completul de doi judecători de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi consideră că menţinerea măsurilor asigurătorii, inclusiv asupra bijuteriilor ridicate în urma percheziţiei domiciliare din 25.05.2023, este necesară pentru garantarea reparării prejudiciului material produs şi pentru garantarea executării cheltuielilor judiciare către stat, precum şi proporţională cu scopul urmărit.

În acest context, argumentele avute în vedere de judecătorul de cameră preliminară de la instanţa de fond privind ridicarea sechestrului asigurator instituit asupra bijuteriilor menţionate, constând în aceea că inculpata A. ar avea o "atitudinea corectă faţă de desfăşurarea procesului penal, astfel să riscul ascunderii, distrugerii, înstrăinării sau sustragerii de la urmărire a acestor bunuri asupra cărora s-au instituit măsuri asigurătorii este totuşi redus, fiind bijuterii cu o valoare sentimentală" apar ca fiind nefondate, nefiind susţinute de actele sau mijloacele de probă administrate până la acest moment, în cauză.

Mai mult decât atât, în cursul desfăşurării urmării penale, inculpata A. a avut o poziţie procesuală oscilantă, prin care a negat că provenienţă acestor bijuterii s-ar datora activităţii infracţionale, ci ar aparţine unor membrii de familie, deşi la dosarul cauzei, există mai multă mijloace de probă (chitanţă emisă în 19.04.2022, care atesta depunerea de către inculpatul J. a sumei de 39.100 de RON în contul K. S.R.L., reprezentând vânzare marfă-bunuri, având ca beneficiar pe aceasta, certificatele de garanţie şi bonurile fiscale, identificate cu ocazia percheziţiei domiciliare din 25.05.2023, care atestă faptul că, în perioada 24.08.2021 - 16.05.2023, au fost achiziţionate bijuterii în valoare totală de 115.010 RON) din care rezultă faptul că achiziţionarea acestor bunuri se suprapune cu perioada desfăşurării activităţii infracţionale reţinute în cauză, respectiv 14.01.2020 - 15.05.2023. De altfel, aceste susţineri ale inculpatei privind faptul că aceste bijuterii ar aparţine unor membri de familie au fost deja valorificate, de către procurorul de caz, în cuprinsul ordonanţei nr. 3383/D/P/2023 din data de 05.01.2024, prin care s-a dispus ridicarea sechestrului asigurător cu privire la unele dintre aceste bijuterii ridicate în urma percheziţiei domiciliare din 25.05.2023 şi menţinerea pentru acestea care fac obiectul prezentei cauze, act procesual care nu a fost contestat de către inculpată în condiţiile art. 250 din C. proc. pen.

De asemenea, completul de doi judecători de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi, contrar celor reţinute de instanţa de fond, constată că prin măsurile asiguratorii instituite asupra inculpatei A. nu sunt prezentate garanţii suficiente în vederea garantării acoperii prejudiciului precum şi a cheltuielilor judiciare, din moment ce valoarea probabilă a prejudiciului s-a reţinut a fi în cuantum de 9.541.534,08 RON, iar prin ordonanţa nr. 3383/D/P/2023 din data de 14.11.2024, s-a dispus restrângerea măsurilor asigurătorii a sechestrului, instituite prin ordonanţele nr. 3383/D/P/2022, din datele de 24.05.2023, 13.06.2023, 22.06.2023 şi 08.12.2023 asupra unor bunuri cu o valoare mult mai scăzută decât cea anterior precizată, respectiv doar cu privire la suma de 3.103.918,16 RON, rezultată din valorificarea de către Agenţia Naţională de Administrarea a Bunurilor Indisponibilizate a bunurilor mobile si imobile aparţinând acesteia, sumelor de bani aflate în şi cu care vor fi alimentate conturile bancare şi până la limita de 1/3 din totalul veniturilor de natură salarială ce vor fi încasate de acesta precum şi asupra acestor bijuterii evaluate la suma de 101.067 RON (conform raportului de expertiză tehnică nr. 3674 din data de 05.12.2023, întocmit de către Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor- Direcţia Metale Preţioase, Pietre Preţioase şi E.). Or, în condiţiile în care, aşa cum s-a arătat anterior, măsura asigurătorie analizată a fost dispusă faţă de inculpata A. chiar până la concurenţa valorii probabile a pagubei pretins produse prin activitatea infracţională sus-menţionată, de 9.541.534,08 RON, este evident că se impune menţinerea acestei măsuri, inclusiv asupra acestor bijuterii, în faza procesuală a camerei preliminare, în vederea respectării exigenţei necesităţii acesteia, în raport, cu scopul urmărit prin instituirea ei.

Aşadar, faţă de valoarea extrem de ridicată a prejudiciului reţinut, prin eventuala ridicare a sechestrului asigurator instituit asupra şi acestor bijuterii, care de altfel au o valoare materială considerabilă şi nu sentimentală aşa cum se susţine în încheierea atacată, s-ar crea premisele îngreunării şi mai mult a posibilităţii de a se putea recupera această pagubă rezultată în urma activităţii infracţionale.

Procedând în acest fel, se reţine că, tocmai având în vedere, pe de o parte, stadiul procesul actual al cauzei, în care conţinutul acuzaţiilor aduse inculpatei, inclusiv sub aspectul valorii efective a prejudiciului cauzat, nu au fost încă soluţionate, iar, pe de altă parte, împrejurarea că solidaritatea pasivă a participanţilor care au provocat un prejudiciu prin aceeaşi faptă ilicită şi în raport cu care s-au instituit măsuri asigurătorii, nu poate constitui temei pentru punerea în discuţie a necesităţii şi, implicit, a proproţionalităţii măsurii procesuale sus-menţionate, în lipsa unor dovezi clare cu privire la o disproporţie vădită între chiar valoarea bunurilor sechestrate şi cea până la concurenţa căreia a fost instituit sechestrul, nu există justificare pentru ridicarea măsuri asigurătorii a sechestrului asigurator asupra acestor bijuterii, temeiurile care au justificat luarea acesteia, prin raportare la scopul măsurii, nesuferind modificări.

Evaluând caracterul proporţionalităţii sechestrului asigurator instituit asupra bijuteriilor, şi prin prisma duratei acesteia, completul de doi judecători de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi, constată că, în cauză, măsurile asigurătorii asupra acestor bunuri sunt instituite de aproximativ 1 an şi 6 luni (ordonanţa nr. 3383/D/P/2022 din data de 08.12.2023) iar timpul scurs de la dispunerea acestora nu este singurul element de analiză ce se impune a fi avut în vedere în evaluarea proporţionalităţii lor, un astfel de examen raportându-se în mod obligatoriu şi la elementele specifice privind complexitatea cauzei şi etapa procesuală în care se află aceasta.

Neîndoielnic că, raportat la amploarea activităţii infracţionale investigate, cauza a avut şi are şi în actuala procedură o complexitate deosebită, care s-a repercutat în mod corespunzător asupra duratei procesului penal, însă în contextul prezentat, nu se poate reţine o inerţie a autorităţilor nici în finalizarea urmăririi penale şi nici în desfăşurarea actualei proceduri de cameră preliminară.

De altfel, art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului nu impune decât existenţa unui raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele utilizate şi obiectivul urmărit (cauzele P. împotriva Regatului Unit, Balsamo împotriva San Marino), astfel că, în accepţiunea convenţională, trecerea unei perioade relativ mari de timp nu este de natură a pune în discuţie, doar prin ea însăşi, principiul rezonabilităţii, subsiztenţa acestuia urmând a fi apreciată, în concret, în raport cu atitudinea procesuală a părţilor, complexitatea cauzei şi durata procedurilor în faţa instanţei.

Or, în speţă, aşa cum s-a arătat, durata măsurilor asiguratorii instituite, inclusiv asupra bijuteriilor precizate, este justificată, la acest moment procesual, iar consecinţele pe care acestea le produc asupra inculpatei A. nu depăşesc efectele normale ale unor astfel de măsuri procesuale, aşa cum în mod greşit a apreciat prima instanţă, date fiind sumele mari de bani reţinute cu titlu de presupus prejudiciu cauzat prin faptele ce fac obiectul cercetărilor în cauză.

Aşadar, completul de doi judecători de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie reţine că la momentul procesual actual se poate aprecia rezonabil că se păstrează un just echilibru între interesul general legitim al statului, constând într-o eventuală recuperare a prejudiciului în cuantum de 9.541.534,08 RON cauzat C.N.C.I.R. S.A, persoană juridică de interes strategic naţional, cu acţionar unic statul roman şi interesul personal al inculpatei de a-şi exercita neîngrădit dreptul de proprietate asupra bunurilor ce au fost indisponibilizate.

Relativ la cele ce precedă, Completul de 2 judecători de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi constată că, în cauză, nu s-au modificat temeiurile care au stat la baza luării măsurilor asigurătorii instituite asupra bunurilor inculpatei A., acestea fiind necesare şi proporţionale cu scopul urmărit şi se impune menţinerea integrală a acestora, astfel cum s-a dispus prin ordonanţa din 14.11.2024.

B. Contestaţiile formulate de inculpaţii C. şi B..

- În actuala procedură, contestatorul inculpat C. critică această încheiere invocând, sub un prim aspect, nelegalitatea ei derivată, în esenţă, din faptul că deşi a formulat contestaţie în faţa unui judecător de drepturi şi libertăţi împotriva măsurii asiguratorii instituite împotriva acestuia, cererea sa a fost soluţionată de un judecător de cameră preliminară, aflându-se astfel în imposibilitatea de a contesta măsurile asigurătorii dispuse în faza de urmărire penală.

Sub acest aspect, Completul de 2 judecători de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi arată faptul că ulterior momentului finalizării fazei de urmărire penală şi sesizării instanţei de judecată cu rechizitoriu, competenţa funcţională privind soluţionarea cererilor având printre altele, ca obiect şi măsurile asiguratorii revine judecătorului de cameră preliminară din cadrul acestei instanţe de judecată.

Aşadar, în contextul în care, la data de 26.11.2024, pe rolul Tribunalului Bucureşti, s-a înregistrat, sub nr. x/2024, contestaţia împotriva ordonanţei nr. 3383/D/P/2022 din data de 19.11.2024, formulată de inculpatul C., în faza de urmărire penală, (cauză declinată către Curtea de Apel Bucureşti) iar la data de 29.01.2025 a fost emis rechizitoriul în dosarul penal nr. x/2022, prin care acesta a fost trimis în judecată, fiind sesizată în acest sens Curtea de Apel Bucureşti, secţia I Penală-, competenţa funcţională de a se pronunţa asupra contestaţiei anterior menţionate revenea judecătorul de cameră preliminară din cadrul acelei instanţe, ce în mod legal a procedat la soluţionarea căii de atac formulate precum şi la verificarea legalităţii şi temeiniciei măsurilor asiguratorii dispuse.

- Procedând, în continuare, la verificarea încheierii atacate, prin prisma criticilor de netemeinicie formulate de contestatorii B. şi C., Completul de 2 judecători de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi constată că, în mod corect, judecătorul de cameră preliminară din cadrul curţii de apel a apreciat că se impune menţinerea în continuare a măsurilor asigurătorii instituite în cauză.

În baza propriului examen, Completul de doi judecători de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi constată în concordanţă cu judecătorul de cameră preliminară de la Curtea de Apel Bucureşti, că măsurile asigurătorii analizate satisfac în continuare exigenţele de necesitate şi proporţionalitate care au stat la baza dispunerii lor, criticile de netemeinicie invocate de contestatori fiind, deopotrivă, nefondate.

În acest sens, relativ la condiţia privind necesitatea menţinerii măsurilor procesuale analizate Completul de doi judecători de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi constată că acestea decurg în mod necesar din nevoia asigurării reparării pagubei produse, precum şi a executării cheltuielilor judiciare.

Totodată, se apreciază că măsurile sunt proporţionale cu scopul urmărit prin instituirea lor, inclusiv prin raportare la valoarea estimată a prejudiciului. În acest sens, se reţine că, în cauză, s-a dispus trimiterea în judecată a celor doi inculpaţi pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1), (2) din C. pen. şi complicitate la delapidare, în formă continuată, cu consecinţe deosebit de grave, prev. de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 295 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 309 din C. pen. fiind cauzat, printre altele şi de faptele acestora, un prejudiciu parţii civile C.N.C.I.R. S.A. în cuantum de 9.541.534,08 RON. Se observă, astfel, că valoarea sumelor în limita cărora a fost instituită măsura asiguratorie a popririi asupra conturilor celor doi inculpaţi nu depăşeşte cuantumul estimat al prejudiciului şi al cheltuielilor judiciare din faza de urmărire penală.

În ceea ce priveşte aspectele invocate, prin motivele scrise de contestaţie, de inculpatul C. în sensul că actele existente la dosarul cauzei şi probele administrate, în cauză, până la acest moment, infirmă acuzaţiile ce îi sunt aduse şi că nu se face vinovat de săvârşirea acestora, completul de doi judecători de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi constată că, găsindu-şi fundament în chiar contestarea elementelor factuale privind activitatea infracţională imputată, susţinerile acestuia aduc în discuţie chestiuni eminamente de fond, care nu pot fi analizate şi valorificate în această procedură.

Completul de doi judecători de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi reaminteşte, în acest context, că în procedura prevăzută de art. 2502 din C. proc. pen., rolul său în cenzurarea unor eventuale imprecizii ale acuzaţiilor penale este extrem de limitat, ceea ce determină, în contextul exigenţelor principiului separării funcţiilor judiciare, o analiză a cauzei doar în limitele prezentului cadru procesual, fără a putea antama decât tangenţial şi aspecte ce ţin de vinovăţia şi faptele pentru care sunt judecaţi inculpaţii.

De asemenea, Completul de doi judecători de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi apreciază neîntemeiate şi susţinerile celor doi inculpaţi cu privire la lipsa de proporţionalitate a măsurii asigurătorii instituită asupra sumelor din conturile bancare prin raportare la prejudiciul reţinut şi cheltuielile judiciare estimate, sens în care are în vedere, pe de o parte, stadiul procesual în care se află cauza (procedura de cameră preliminară, urmând ca ulterior, în măsura în care va fi menţinută dispoziţia de începere a judecăţii, să fie administrate probatoriile relevante sub aspectul laturii civile), iar, pe de altă parte, împrejurarea că, potrivit dispoziţiilor art. 249 alin. (5) din C. proc. pen., măsurile asigurătorii în vederea reparării pagubei produse prin infracţiune şi pentru garantarea executării cheltuielilor judiciare se pot lua asupra bunurilor inculpatului până la concurenţa valorii probabile a acesteia. Or, sumele reţinute în actul de sesizare ca fiind pretinsul prejudiciu cauzat prin faptele ce formează obiectul acuzaţiei reprezintă o valoare estimată de organele judiciare, pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, care vor fi verificate atât sub aspectul existenţei, cât şi al cuantumului de către instanţă, la finalul cercetării judecătoreşti.

Totodată, raportat la data instituirii măsurilor asigurătorii 24.05.2023 (B.) respectiv 19.11.2024 (C.), la cuantumul prejudiciului reclamat de partea civilă, precum şi la complexitatea ridicată (generată de numărul persoanelor acuzate, de natura şi gravitatea acuzaţiilor formulate, de modalitatea în care s-au desfăşurat operaţiunile financiare cercetate) şi stadiul de debut în care se află cauza, aşa cum au fost mai sus expuse, în condiţiile în care nu se identifică perioade de stagnare a procedurii imputabile organelor judiciare, la momentul procesual actual se poate aprecia rezonabil că în privinţa respectivelor măsuri asigurătorii luate de procuror în cursul urmăririi penale se păstrează justul echilibru între interesul general legitim al statului, constând în acoperirea unei eventuale pagube, în executarea cheltuielilor judiciare şi în prezervarea bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale, şi interesul personal al acuzaţilor de a-şi exercita neîngrădit dreptul de proprietate asupra sumelor de bani ce au fost sau care urmează a fi indisponibilizate (cauza Benet Czech, spol. sr.o. împotriva Republicii Cehe, hotărârea din 21 octombrie 2010; cauza Iordachescu împotriva Romaniei, cererea nr. x/09, hotărârea din 23 mai 2017). Prin urmare, nu se poate considera că durata măsurilor asigurătorii instituite de procuror ar fi de natură să pună în discuţie principiul rezonabilităţii în sensul Convenţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, aşa cum au susţinut inculpaţii, menţinerea acestora fiind justificată de datele cauzei, iar consecinţele produse sunt cele normale unei asemenea măsuri procesuale.

Astfel, efectuând şi o analiză a testului de proporţionalitate al măsurii asigurătorii prin raportare la Decizia nr. 19/2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind recursul în interesul legii, unde instanţa supremă a reţinut că:

"Instituirea unei măsuri asigurătorii obligă organul judiciar să stabilească un raport rezonabil de proporţionalitate între scopul pentru care măsura a fost dispusă ca modalitate de asigurare a interesului general, şi protecţia dreptului persoanei acuzate de a se folosi de bunurile sale, pentru a evita să se impună o sarcină individuală excesivă, astfel cum s-a realizat mai sus şi în privinţa inculpatei A., se constată că, şi în ceea îi priveşte pe inculpaţii C. şi B., este satisfăcută această cerinţă în raport cu scopul urmărit prin dispunerea acestei măsuri şi cu valoarea estimată a sumelor a căror recuperare este garantată prin intermediul acestei categorii de măsuri, astfel că nu se poate vorbi despre impunerea unor sarcini individuale excesive, aşa cum s-a susţinut de apărare.

Aşadar, contrar celor susţinute atât de inculpatul C. cât şi de inculpatul B., consecinţele pe care aceste măsuri asiguratorii le produc asupra situaţiei financiare a acestora nu depăşesc efectele normale ale unei astfel de măsuri, mai mult cu cât judecătorul de cameră preliminară din cadrul instanţei de fond a indicat, în cuprinsul încheierii atacate, în mod expres faptul că punerea în executare a popririi se realizează cu respectarea dispoziţiilor art. 729 din C. proc. civ.

În acest sens, Completul de doi judecători de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi arată că în situaţia în care se instituie poprirea unor conturi bancare, pot face obiectul acestei măsuri asiguratorii atât soldul creditor al contului, cât şi sumele viitoare, în temeiul unor raporturi juridice existente, cu respectarea, însă, a limitelor stabilite de art. 729 din C. proc. civ.. Aceste prevederi stabilesc pentru anumite venituri ale salariaţilor o insesizabilitate relativă şi parţială (alin. (4) - ajutoarele pentru incapacitate temporară de muncă, compensaţia acordată salariatului în caz de desfacere a contractului individual de muncă pe baza unor dispoziţii legale, precum şi sumele cuvenite şomerilor, potrivit legii, care nu pot fi urmărite decât pentru obligaţii de întreţinere şi despăgubiri pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau vătămări corporale, dacă legea nu dispune altfel), iar pentru alte venituri o insesizabilitate absolută şi totală (alin. (7). Astfel, legiuitorul a stabilit că nu pot fi urmărite pentru niciun fel de datorii alocaţiile de stat şi indemnizaţiile pentru copii, ajutoarele pentru îngrijirea copilului bolnav, ajutoarele de maternitate, cele acordate în caz de deces, bursele de studii acordate de stat, diurnele, precum şi orice alte asemenea indemnizaţii cu destinaţie specială.

Or, sumele ce constituie ratele bancare aferente creditelor contractate de cei doi inculpaţi sau de membrii familiei acestora, nu se încadrează în niciuna din aceste situaţii de afectaţiune specială.

Prin urmare, Completul de doi judecători de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi constată că măsurile asigurătorii instituite faţă de inculpaţii C. şi B. satisfac în continuare exigenţele de necesitate şi proporţionalitate care au stat la baza dispunerii lor şi nu se justifică în momentul de faţă ridicarea acestora, fiind o garanţie pentru o posibilă recuperare a prejudiciului şi a cheltuielilor judiciare către stat.

Faţă de cele ce preced, în baza art. 2502 cu referire la art. art. 4251 alin. (7) pct. 2 lit. a) din C. proc. pen., Completul de doi judecători de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi va admite contestaţia formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism împotriva încheierii nr. F/CP din şedinţa de cameră de consiliu din data de 25 martie 2025, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în dosarul nr. x/2024 privind pe intimata inculpată A..

Va desfiinţa, în parte, încheierea atacată şi în rejudecare:

Va înlătura dispoziţia de ridicare a măsurii asiguratorii instituite prin ordonanţa nr. 3383/D/P/2022, din data de 08.12.2023 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală, secţia de Combatere a Criminalităţii Organizate asupra bunurilor mobile indicate, aparţinându-i inculpatei A..

Va menţine măsura asiguratorie a sechestrului asigurător instituită prin Ordonanţa nr. 3383/D/P/2022, din data de 08.12.2023, a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală, secţia de Combatere a Criminalităţii Organizate asupra următoarelor bunurilor mobile aparţinându-i inculpatei A.: 1 (una) broşa metal galben, cu piatră verde şi pietre incolore, 20,75 gr; l(unu) inel din metal alb cu pietre incolore, 15,07 gr.;2 (doi) cercei din metal alb cu pietre, 7,31 gr.;Set din metal alb, compus din: 2 (doi) cercei cu pietre, 9,64 gr.;1 (unu) inel cu pietre, 6,61 gr.;1 (unu) lanţ cu pandantiv cu pietre, 6,09 gr.;1 (unu) inel din metal alb cu piatră verde şi pietre incolore, 10,29 gr.;Set din metal alb, compus din: 2 (doi) cercei cu pietre, 3,39gr.;1 (unu) inel cu pietre, 4,50 gr.;1 (unu) lanţ cu pandantiv cu pietre, 4,60 gr.;1 (unu) inel din metal alb cu piatră mov şi pietre incolore, 7,90 gr.;2 (doi) cercei din metal alb cu pietre, 5,50 gr.;1 (unu) inel din metal alb cu pietre incolore de jur împrejur, 4,27 gr.;1 (unu) inel din metal alb cu pietre incolore de jur împrejur, 2,55 gr.;1 (unu) inel din metal alb cu pietre incolore, 2,49 gr.;1 (unu) inel din metal alb cu piatră verde şi pietre incolore, 5,29 gr.;1 (unu) inel din metal alb cu piatră roşie anturată de pietre incolore, 8,14 gr.;1 (unu) inel din metal alb cu pietre incolore traforat, 7,08 gr,;2 (doi) cercei din metal alb cu piatră albastră anturată de pietre incolore, 12,63 gr.;1 (un) lanţ cu 1 (un) pandantiv detaşabil din metal alb, pandantivul cu pietre incolore, 5,98 gr.;1 (un) lanţ cu 2 (două) pandantive din metal galben, un pandantiv cu piatră verde şi unul traforat - coşar, 4,91 gr.

Va menţine celelalte dispoziţii ale încheierii atacate, fiind date cu respectarea legii.

Totodată, în temeiul art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) din C. proc. pen. raportat la art. 2501 coroborat cu art. 2502 din C. proc. pen., Completul de doi judecători de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi va respinge, ca nefondate, contestaţiile formulate de inculpaţii C. şi B. împotriva încheierii F/CP din data de 25 martie 2025 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în dosarul nr. x/2024.

În conformitate cu art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea contestaţiei formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism vor rămâne în sarcina statului

În conformitate cu dispoziţiile art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., contestatorii inculpaţi vor fi obligaţi la plata sumei de câte 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Potrivit art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimata inculpată A., în cuantum de 90 RON, va rămâne în sarcina statului şi se va suporta din fondul Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

I. Admite contestaţia formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism împotriva încheierii nr. F/CP din şedinţa de cameră de consiliu din data de 25 martie 2025, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în dosarul nr. x/2024 privind pe intimata inculpată A..

Desfiinţează, în parte, încheierea atacată şi în rejudecare:

Înlătură dispoziţia de ridicare a măsurii asiguratorii instituite prin ordonanţa nr. 3383/D/P/2022, din data de 08.12.2023, a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală, secţia de Combatere a Criminalităţii Organizate asupra bunurilor mobile indicate, aparţinându-i inculpatei A..

Menţine măsura asigurătorie a sechestrului asigurător instituită prin Ordonanţa nr. 3383/D/P/2022, din data de 08.12.2023, a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală, secţia de Combatere a Criminalităţii Organizate asupra următoarelor bunurilor mobile aparţinându-i inculpatei A.: 1 (una) broşa metal galben, cu piatră verde şi pietre incolore, 20,75 gr; l(unu) inel din metal alb cu pietre incolore, 15,07 gr.;2 (doi) cercei din metal alb cu pietre, 7,31 gr.;Set din metal alb, compus din: 2 (doi) cercei cu pietre, 9,64 gr.;1 (unu) inel cu pietre, 6,61 gr.;1 (unu) lanţ cu pandantiv cu pietre, 6,09 gr.;1 (unu) inel din metal alb cu piatră verde şi pietre incolore, 10,29 gr.;Set din metal alb, compus din: 2 (doi) cercei cu pietre, 3,39gr.;1 (unu) inel cu pietre, 4,50 gr.;1 (unu) lanţ cu pandantiv cu pietre, 4,60 gr.;1 (unu) inel din metal alb cu piatră mov şi pietre incolore, 7,90 gr.;2 (doi) cercei din metal alb cu pietre, 5,50 gr.;1 (unu) inel din metal alb cu pietre incolore de jur împrejur, 4,27 gr.;1 (unu) inel din metal alb cu pietre incolore de jur împrejur, 2,55 gr.;1 (unu) inel din metal alb cu pietre incolore, 2,49 gr.;1 (unu) inel din metal alb cu piatră verde şi pietre incolore, 5,29 gr.;1 (unu) inel din metal alb cu piatră roşie anturată de pietre incolore, 8,14 gr.;1 (unu) inel din metal alb cu pietre incolore traforat, 7,08 gr,;2 (doi) cercei din metal alb cu piatră albastră anturată de pietre incolore, 12,63 gr.;1 (un) lanţ cu 1 (un) pandantiv detaşabil din metal alb, pandantivul cu pietre incolore, 5,98 gr.;1 (un) lanţ cu 2 (două) pandantive din metal galben, un pandantiv cu piatră verde şi unul traforat - coşar, 4,91 gr.

Menţine celelalte dispoziţii ale încheierii atacate.

II. Respinge, ca nefondate, contestaţiile formulate de inculpaţii C. şi B. împotriva încheierii F/CP din data de 25 martie 2025 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în dosarul nr. x/2024.

Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea contestaţiei formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism rămân în sarcina statului.

Obligă contestatorii inculpaţi la plata sumei de câte 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimata inculpată A., în cuantum de 90 RON, rămâne în sarcina statului şi se suportă din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în camera de consiliu, astăzi, 09 aprilie 2025.