Criminality of customs contraband acts post-unconstitutionality decision and statutory interpretation of organized group elements

Şedinţa publică din data de 29 aprilie 2025

Deliberând asupra cauzei de faţă,

În baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 148/29.11.2022, Tribunalul Alba a dispus cu privire la recurenţii inculpaţi:

I. În baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., art. 154 alin. (1) lit. c) C. pen. şi art. 5 C. pen., cu referire la art. 155 alin. (1) C. pen. interpretat prin Deciziile Curţii Constituţionale nr. 297/2018 şi nr. 358/2022 a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului A., pentru săvârşirea infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen., întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale.

În temeiul art. 396 alin. (5) C. proc. pen. rap. la art. 16 lit. c) C. proc. pen., a achitat inculpatul A. pentru săvârşirea infracţiunii de "contrabandă calificată (asimilată)" prev. de art. 270 alin. (3) C. vam., rap. la art. 274 teza II C. vam, cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., privind forma continuată, şi a art. 5 C. pen. (16 acte materiale)

În temeiul art. 396 alin. (1) şi (2) C. proc. pen. a dispus condamnarea inculpatului A. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la contrabandă calificată în forma tentativei", prev. de art. 48 C. pen. rap. la art. 32 C. pen., rap.la art. 270 alin. (2) lit. a) C. vam. rap. la art. 274 C. vam, privind comiterea faptei de 2 sau mai multe persoane, cu aplic. art. 5 C. pen.

În baza art. 67 alin. (2) C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen. pe o durată de 2 ani în condiţiile art. 68 C. pen.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen. în condiţiile art. 65 alin. (3) C. pen.

În baza art. 72 alin. (1) C. pen. a dedus din pedeapsa închisorii aplicată inculpatului durata reţinerii şi a arestării preventive începând cu data de 11.12.2013 până la data de 03.04.2014.

În baza art. 91 C. pen., a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere a Serviciului de Probaţiune Constanţa şi a stabilit un termen de supraveghere de 4 ani conform dispoziţiilor art. 92 C. pen.

Pe perioada termenului de supraveghere inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere prev. de art. 93 alin. (1) lit. a)-e) C. pen.: - să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Constanţa, la datele fixate de acesta;

- să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

- să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile

-să comunice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În temeiul art. 93 alin. (2) lit. b) C. pen. a impus inculpatului ca pe durata termenului de supraveghere, să frecventeze un program de reintegrare socială stabilit de către Serviciul de Probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

În temeiul art. 93 alin. (3) C. pen. a impus inculpatului obligaţia de a desfăşura pe durata termenului de supraveghere o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă de 120 zile, în cadrul Serviciului Public de Asistenţă Socială Constanţa-Căminul pentru Persoane Vârstnice şi Complexului Muzeal de Ştiinţe ale Naturii Constanţa.

A atras atenţia inculpatului asupra cazurilor de revocare a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

II. În baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., art. 154 alin. (1) lit. c) C. pen. şi art. 5 C. pen., cu referire la art. 155 alin. (1) C. pen. interpretat prin Deciziile Curţii Constituţionale nr. 297/2018 şi nr. 358/2022 a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului B., pentru săvârşirea infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen., întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale.

În temeiul art. 396 alin. (5) C. proc. pen. rap. la art. 16 lit. c) C. proc. pen. a achitat inculpatul B. pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la contrabandă calificată în formă continuată", prev. de art. 48 C. pen. rap. la art. 270 alin. (2) lit. a) C. vam. rap. la art. 274 teza II C. vam, privind comiterea faptei de 2 sau mai multe persoane, cu aplic. art. 5 C. pen. (8 acte materiale).

În temeiul raportat la art. 396 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., a condamnat inculpatul B., la pedeapsa de 5 ani închisoare, în regim de detenţie, pentru săvârşirea infracţiunii de "contrabandă asimilată" prev. de art. 270 alin. (3) C. vam., rap. la art. 274 teza II C. vam, cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., privind forma continuată, şi a art. 5 C. pen. (9 acte materiale).

În baza art. 67 alin. (2) C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii, pe o durată de 3 ani, a următoarelor drepturi prevăzute de art. 66 C. pen.: a) dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice; b) dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.

A interzis inculpatului exercitarea, pe durata prevăzută de art. 65 C. pen. a următoarelor drepturi prevăzute de art. 66 C. pen.: a) dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice; b) dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.

În baza art. 72 alin. (1) C. pen. a dedus din pedeapsa închisorii aplicată inculpatului durata reţinerii şi a arestării preventive începând cu data de 11.12.2013 până la data de 05.03.2014.

III. În baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., art. 154 alin. (1) lit. c) C. pen. şi art. 5 C. pen., cu referire la art. 155 alin. (1) C. pen. interpretat prin Deciziile Curţii Constituţionale nr. 297/2018 şi nr. 358/2022 a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului C., pentru săvârşirea infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen., întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale.

În temeiul raportat la art. 396 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., a condamnat inculpatul C., la pedeapsa de 5 ani închisoare, în regim de detenţie, pentru săvârşirea infracţiunii de "contrabandă asimilată" prev. de art. 270 alin. (3) C.vam., rap. la art. 274 teza II C.vam, cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., privind forma continuată, şi a art. 5 C. pen. (12 acte materiale).

În baza art. 67 alin. (2) C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii, pe o durată de 3 ani, a următoarelor drepturi prevăzute de art. 66 C. pen.: a) dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice; b) dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.

A interzis inculpatului exercitarea, pe durata prevăzută de art. 65 C. pen. a următoarelor drepturi prevăzute de art. 66 C. pen.: a) dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice; b) dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.

În baza art. 72 alin. (1) C. pen. a dedus din pedeapsa închisorii aplicată inculpatului durata reţinerii şi a arestării preventive începând cu data de 11.12.2013 până la data de 08.04.2014.

În temeiul art. 396 alin. (5) C. proc. pen. rap. la art. 16 lit. c) C. proc. pen., a achitat inculpatul C. pentru săvârşirea infracţiunii de "complicitate la contrabandă calificată în formă continuată", prev. de art. 48 C. pen. rap. la art. 270 alin. (2) lit. a) C.vam. rap. la art. 274 C.vam, privind comiterea faptei de 2 sau mai multe persoane, cu aplic. art. 35 alin. (1) şi a art. 5 C. pen., (49 acte materiale).

Împotriva acestei sentinţe au formulat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Alba, partea civilă Statul Român prin Autoritatea Naţională Vamală prin Direcţia Regională Vamală Galaţi (preluată de Direcţia Regională Vamală Bucureşti), inculpaţii D., A., E., C., F., B. şi de partea responsabilă civilmente S.C. G. S.R.L.

Prin decizia penală nr. 640/2024 din data de 17 octombrie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia Penală, s-au dispus următoarele:

S-au respins, ca nefondate apelurile declarate de partea responsabilă civilmente S.C. G. S.R.L prin lichidator judiciar CII H. şi persoana interesată I. împotriva sentinţei penale nr. 148/29.11.2022, pronunţată de Tribunalul Alba în dosarul nr. x/2018.

S-au admis apelurile formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Alba, partea civilă Statul Român prin Autoritatea Naţională Vamală prin Direcţia Regională Vamală Galaţi (preluată de Direcţia Regională Vamală Bucureşti), inculpaţii D., A., E., C., F., B., împotriva sentinţei penale nr. 148/29.11.2022, pronunţată de Tribunalul Alba în dosarul nr. x/2018, pe care a desfiinţat-o în parte, sub aspectul laturii penale, în ceea ce priveşte:

- soluţiile de condamnare a inculpaţilor, netemeinicia încadrării juridice a faptelor supuse judecăţii, dispoziţia de confiscare specială a autovehiculului - autocar, corelativ cu dispoziţia de menţinere a măsurii asiguratorii a sechestrului asupra sumei rezultate în urma valorificării autovehiculului - autocar, precum şi dispoziţia de obligare a inculpaţilor la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, corelativ cu omisiunea neobligării persoanelor responsabile civilmente la plata în solidar cu inculpaţii a cheltuielilor judiciare către stat;

şi sub aspectul laturii civile în ceea ce priveşte: cuantumul despăgubirilor acordate părţii civile Statul Român prin Autoritatea Naţională Vamală prin Direcţia Regională Vamală Galaţi (preluată de Direcţia Regională Vamală Bucureşti), şi al omisiunii obligării inculpaţilor la plata accesoriilor aferente debitului principal până la data plăţii integrale;

şi, procedând la judecarea cauzei în aceste limite:

A constatat că prin încheierea din data de 15.02.2024:

În temeiul art. 386 C. proc. pen., s-a admis cererea inculpatului B. şi s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute, din infracţiunea de complicitate la contrabandă calificată în formă continuată prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 270 alin. (2) lit. a) Cod vamal raportat la art. 274 teza a II-a Cod vamal, privind comiterea faptei de 2 sau mai multe persoane, cu aplicarea art. 35 C. pen. şi art. 5 C. pen., în infracţiunea de complicitate la contrabandă în formă continuată prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 270 alin. (2) lit. a) Cod vamal, cu aplicarea art. 35 C. pen. şi art. 5 C. pen.

În temeiul art. 386 C. proc. pen., s-a admis cererea inculpatului B. şi s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute, din infracţiunea de contrabandă asimilată în formă continuată prevăzută de art. 270 alin. (3) Cod vamal raportat la art. 274 teza a II-a Cod vamal, cu aplicarea art. 35 C. pen. şi art. 5 C. pen., în infracţiunea de contrabandă asimilată în formă continuată prevăzută de art. 270 alin. (3) Cod vamal, cu aplicarea art. 35 C. pen. şi art. 5 C. pen.

În temeiul art. 386 C. proc. pen., s-a admis cererea inculpatului B. şi s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute, din infracţiunea de constituirea unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen., în infracţiunea de constituirea unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen.

A constatat că prin încheierea din data de 06.03.2024:

În temeiul art. 386 C. proc. pen. s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute pentru inculpaţii D., A., E., C. şi F., din infracţiunea de constituirea unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen., în infracţiunea de constituirea unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen.

A constatat că prin încheierea din data de 27.05.2024:

În temeiul art. 386 C. proc. pen., s-a admis cererea inculpatului F. şi s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute, din infracţiunea de contrabandă asimilată în formă continuată prevăzută de art. 270 alin. (3) Cod vamal raportat la art. 274 teza a II-a Cod vamal, cu aplicarea art. 35 C. pen. şi art. 5 C. pen., în infracţiunea de contrabandă asimilată în formă continuată prevăzută de art. 270 alin. (3) Cod vamal, cu aplicarea art. 35 C. pen. şi art. 5 C. pen.

În temeiul art. 386 C. proc. pen., s-a admis cererea inculpatului C. şi s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute, din infracţiunea de complicitate la contrabandă calificată în formă continuată prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 270 alin. (2) lit. a) Cod vamal raportat la art. 274 teza a II-a Cod vamal, privind comiterea faptei de 2 sau mai multe persoane, cu aplicarea art. 35 C. pen. şi art. 5 C. pen., în infracţiunea de complicitate la contrabandă în formă continuată prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 270 alin. (2) lit. a) Cod vamal, cu aplicarea art. 35 C. pen. şi art. 5 C. pen.

În temeiul art. 386 C. proc. pen., s-a admis cererea inculpatului C. şi s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute, din infracţiunea de contrabandă asimilată în formă continuată prevăzută de art. 270 alin. (3) Cod vamal raportat la art. 274 teza a II-a Cod vamal, cu aplicarea art. 35 C. pen. şi art. 5 C. pen., în infracţiunea de contrabandă asimilată în formă continuată prevăzută de art. 270 alin. (3) Cod vamal, cu aplicarea art. 35 C. pen. şi art. 5 C. pen.

În temeiul art. 386 C. proc. pen., s-a admis cererea inculpatului D. şi s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute, din infracţiunea de complicitate la contrabandă calificată în formă continuată prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 270 alin. (2) lit. a) Cod vamal raportat la art. 274 teza a II-a Cod vamal, privind comiterea faptei de 2 sau mai multe persoane, cu aplicarea art. 35 C. pen. şi art. 5 C. pen., în infracţiunea de complicitate la contrabandă în formă continuată prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 270 alin. (2) lit. a) Cod vamal, cu aplicarea art. 35 C. pen. şi art. 5 C. pen.

Cu privire la recurenţii inculpaţi A., B., C., a dispus:

1. În temeiul art. 396 alin. (6) şi alin. (8) C. proc. pen. raportat la art. 16 lit. f) C. proc. pen., art. 153 alin. (1) C. pen., art. 154 alin. (1) lit. b) C. pen., art. 5 C. pen., a încetat, ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale, procesul penal pornit împotriva inculpatului A., pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la contrabandă calificată în formă continuată prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 270 alin. (2) lit. a) Cod vamal raportat la art. 274 teza a II-a Cod vamal, privind comiterea faptei de 2 sau mai multe persoane, cu aplicarea art. 35 C. pen. şi art. 5 C. pen.

În temeiul art. 396 alin. (6) şi alin. (8) C. proc. pen. raportat la art. 16 lit. f) C. proc. pen., art. 153 alin. (1) C. pen., art. 154 alin. (1) lit. d) C. pen., art. 5 C. pen., a încetat, ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale, procesul penal pornit împotriva inculpatului A., pentru săvârşirea infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen., astfel cum a fost schimbată încadrarea juridică în calea de atac a apelului.

A menţinut faţă de inculpatul A. soluţia de achitare, în temeiul art. 396 alin. (5) C. proc. pen. raportat la art. 16 lit. c) C. proc. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de contrabandă calificată asimilată în formă continuată prevăzută de art. 270 alin. (3) Cod vamal, raportat la art. 274 teza a II-a Cod vamal, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi a art. 5 C. pen. (16 acte materiale).

2. În temeiul art. 396 alin. (6) şi alin. (8) C. proc. pen. raportat la art. 16 lit. f) C. proc. pen., art. 153 alin. (1) C. pen., art. 154 alin. (1) lit. c) C. pen., art. 5 C. pen., a încetat, ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale, procesul penal pornit împotriva inculpatului B., pentru săvârşirea infracţiunii de contrabandă asimilată în formă continuată prevăzută de art. 270 alin. (3) Cod vamal, cu aplicarea art. 35 C. pen. şi art. 5 C. pen. (9 acte materiale).

În temeiul art. 396 alin. (6) şi alin. (8) C. proc. pen. raportat la art. 16 lit. f) C. proc. pen., art. 153 alin. (1) C. pen., art. 154 alin. (1) lit. d) C. pen., art. 5 C. pen., a încetat, ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale, procesul penal pornit împotriva inculpatului B., pentru săvârşirea infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen., astfel cum a fost schimbată încadrarea juridică în calea de atac a apelului.

A menţinut faţă de inculpatul B. soluţia de achitare, în temeiul art. 396 alin. (5) C. proc. pen. raportat la art. 16 lit. c) C. proc. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la contrabandă în formă continuată prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 270 alin. (2) lit. a) Cod vamal, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi a art. 5 C. pen. (8 acte materiale), astfel cum a fost schimbată încadrarea juridică în calea de atac a apelului.

3. În temeiul art. 396 alin. (6) şi alin. (8) C. proc. pen. raportat la art. 16 lit. f) C. proc. pen., art. 153 alin. (1) C. pen., art. 154 alin. (1) lit. c) C. pen., art. 5 C. pen., a încetat, ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale, procesul penal pornit împotriva inculpatului C., pentru săvârşirea infracţiunii de contrabandă asimilată în formă continuată prevăzută de art. 270 alin. (3) Cod vamal, cu aplicarea art. 35 C. pen. şi art. 5 C. pen. (12 acte materiale).

În temeiul art. 396 alin. (6) şi alin. (8) C. proc. pen. raportat la art. 16 lit. f) C. proc. pen., art. 153 alin. (1) C. pen., art. 154 alin. (1) lit. d) C. pen., art. 5 C. pen., a încetat, ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale, procesul penal pornit împotriva inculpatului C., pentru săvârşirea infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen., astfel cum a fost schimbată încadrarea juridică în calea de atac a apelului.

A menţinut faţă de inculpatul C. soluţia de achitare, în temeiul art. 396 alin. (5) C. proc. pen. raportat la art. 16 lit. c) C. proc. pen., pentru săvârşirea infracţiunii complicitate la contrabandă în formă continuată prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 270 alin. (2) lit. a) Cod vamal, cu aplicarea art. 35 C. pen. şi art. 5 C. pen. (49 acte materiale), astfel cum a fost schimbată încadrarea juridică în calea de atac a apelului.

A înlăturat toate pedepsele complementare în privinţa inculpaţilor.

A obligat inculpaţii D., C., B., E., A. şi părţile responsabile civilmente S.C. G. S.R.L prin lichidator judiciar CII H. şi S.C. J. S.R.L prin lichidator judiciar K., în solidar, la plata către partea civilă Statul Român prin Autoritatea Naţională Vamală prin Direcţia Regională Vamală Galaţi (preluată de Direcţia Regională Vamală Bucureşti) a sumei de 956.878,34 RON (taxe vamale şi accize), precum şi la plata accesoriilor aferente acestei sume până la data plăţii integrale.

A majorat la suma de 660.843 RON (580.655 RON debit principal - taxe vamale şi accize - şi 80.188 RON accesorii până la data de 23.05.2018) despăgubirile civile pe care inculpaţii E. şi A. sunt obligaţi să le achite părţii civile Statul Român prin Autoritatea Naţională Vamală prin Direcţia Regională Vamală Galaţi (preluată de Direcţia Regională Vamală Bucureşti) şi obligă inculpaţii E. şi A. la plata, în continuare, a accesoriilor aferente sumei de 580.655 RON debit principal până la data plăţii integrale.

Împotriva deciziei penale nr. 640/2024 din data de 17 octombrie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia Penală, au declarat recurs în casaţie inculpaţii C., la data de 21 noiembrie 2025, B., la data de 18 noiembrie 2025, A., la data de 24 noiembrie 2025.

I. Prin cererea de recurs în casaţie formulată, inculpatul C. a invocat cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen. "inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală" şi art. 438 alin. (1) pct. 8 C. proc. pen. "în mod greşit s-a dispus încetarea procesului penal".

În esenţă, a solicitat casarea deciziei penale atacate, desfiinţarea acesteia, şi pe cale de consecinţă:

- achitarea inculpatului în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. pentru fapta prevăzută de art. 270 alin. (3) Cod Vamal sau pentru infracţiunea de tăinuire prevăzută de art. 270 C. pen. (în situaţia în care instanţa de casare va constata că aceasta este infracţiunea pentru care inculpatul răspunde ca urmare a Deciziei nr. 176/2022 a Curţii Constituţionale);

- achitarea inculpatului în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. pentru fapta prevăzută de art. 367 C. pen.

În subsidiar, a solicitat casarea hotărârii atacate şi dispunerea rejudecării cauzei de către instanţa de apel cu privire la infracţiunea de contrabandă calificată asimilată prevăzută de art. 270 alin. (3) Cod Vamal şi cu privire la infracţiunea de grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 C. pen., cu privire la care s-a dispus o soluţie de încetare a procesului penal.

În situaţia dispunerii unei soluţii de achitare, în sensul solicitat, pentru ambele infracţiuni, a solicitat admiterea recursului în casaţie şi cu privire la latura civilă a cauzei şi înlăturarea obligaţiei inculpatului de la plata sumei de 10.460 RON şi a sumei de 72.045, reprezentând taxe vamale, a sumei de 956.878,34 RON, precum şi a penalităţilor şi a dobânzilor legale.

În ceea ce priveşte infracţiunea de contrabandă asimilată prevăzută de art. 270 alin. (3) Cod Vamal, a apreciat că soluţia dispusă în cauză, respectiv de încetare a procesului penal ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale, este nelegală, având în vedere că această infracţiune a fost dezincriminată prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 176 din 24.03.2022, prin care s-au declarat neconstituţionale prevederile art. 270 alin. (3) Cod vamal.

În opinia inculpatului, în mod greşit instanţa de apel a atribuit un efect continuu infracţiunii de contrabandă asimilată, efect posibil doar în situaţia în care norma de incriminare este activă la momentul comiterii faptei şi pe tot parcursul procesului penal, până în ultimul moment al executării pedepsei, aspect ce rezultă din interpretarea dispoziţiilor art. 1 şi 3 din C. pen.

A apreciat că în mod nepermis în considerentele deciziei penale atacate, s-a extins artificial efectul continuu al dispoziţiilor art. 270 alin. (3) Cod Vamal, arătându-se că în perioada de timp în care prevederile acestei norme au fost suspendate (05.05.2022-16.06.2022) ca urmare a Deciziei nr. 176/2022 pronunţată de Curtea Constituţională, această normă a continuat să fie incriminată prin dispoziţiile generale ale art. 270 C. pen. şi respectiv art. 452 alin. (1) lit. h) Codul fiscal.

De asemenea, a mai învederat că stabilirea legii penale mai favorabile s-a făcut direct în etapa deliberării, o analiză asupra prevederilor art. 5 C. pen. sau asupra necesităţii schimbării încadrării juridice a faptei reţinute în sarcina inculpatului nu a fost pusă în discuţia părţilor, fiind astfel încălcat principiul fundamental al dreptului la apărare.

A opinat în sensul că Decizia nr. 176/2022 a Curţii Constituţionale generează consecinţe identice cu cele ale dezincriminării, întrucât latura obiectivă şi pedeapsa aferentă, astfel cum a fost concepută de legiuitor în art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 au fost considerate neconstituţionale.

Aşadar, prezentul context juridic, o abrogare efectivă a textului incriminator prev. de art. 270 alin. (3) Cod vamal, impune aplicarea dispoziţiilor art. 4 din C. pen. care reglementează situaţia dezincriminării unei fapte. Orice sincopă legată de activitatea normei penale de incriminare, atrage în mod necesar dezincriminarea faptei. Prin urmare, având în vedere efectul suspensiv de drept al publicării deciziei de declarare a neconstituţionalităţii dispoziţiilor art. 270 alin. (3) din Codul vamal al României, acestea nu pot fi considerate active pe întreaga perioadă de suspendare, astfel că singura soluţie impusă de Constituţia României, este constatarea dezincriminării. Odată suspendată norma de incriminare, caracterul continuu al normei incriminatoare este compromis şi acest fapt nu mai poate fi salvat prin intervenţia legiuitorului, infracţiunile comise până în momentul activării normei modificatoare, care pune în acord dispoziţiile art. 270 alin. (3) Cod vamal cu Constituţia, fiind necesar a fi considerate dezincriminate.

În acest context, a apreciat că în cauzele pendinte, care se află anterior momentului de a se fi pronunţat o decizie definitivă în cauză, soluţia ce urmează a se pronunţa cu privire la săvârşirea infracţiunii de contrabandă asimilată este cea prevăzută de art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen.

Împrejurarea că dispoziţiile art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 sunt suspendate de drept în acord cu dispoziţiile art. 147 alin. (1) ultima teză din Constituţia României, nu pot genera vreo consecinţă în planul răspunderii penale sau mai cu seamă, de a reglementa o tipicitate a infracţiunii de contrabandă cu titlu retroactiv.

Prin urmare, soluţia instanţei de apel de încetare a procesului penal ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale, şi faţă de faptul că nu se poate reţine că noua reglementare a infracţiunii de contrabandă asimilată intrată în vigoare în data de 17.06.2022 retroactivează, rezultă că încetarea procesului penal a fost dispusă prin raportare la forma declarată neconstituţională care a avut efectele suspendate şi nici nu mai era vigoare, fiind aşadar o soluţie greşită.

Chiar şi în situaţia în care în sarcina inculpatului s-ar reţine, în raport de situaţia de fapt avută în vedere de instanţele de fond, o infracţiune de tăinuire, nu sunt întrunite elementele de tipicitate obiectivă. Pe de altă parte, nu s-a pus în mişcare acţiunea penală pentru infracţiunea de tăinuire, pe parcursul derulării procesului penal nu au fost administrate probe din care să rezulte că pachetele/coletele transportate de inculpatul C. provin din săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală.

În subsidiar, având în vedere că o analiză asupra legii penale mai favorabile nu a fost efectuată în concret de instanţa de apel, a solicitat casarea hotărârii atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare.

Cu privire la infracţiunea de grup infracţional organizat, soluţia de încetare a procesului penal este nelegală întrucât inculpatul nu a fost trimis în judecată pentru infracţiunea scop prevăzută de art. 270 alin. (1) Cod vamal. Infracţiunea de grup infracţional organizat este o infracţiune de pericol abstract şi o infracţiune obstacol, reprezentând o incriminare de sine stătătoare a actelor de pregătire a infracţiunii ce face obiectul asocierii. În speţă, prin rechizitoriu instanţa nu a fost învestită cu o infracţiune de contrabandă propriu-zisă, astfel că este imposibil de reţinut existenţa actelor de pregătire a unei infracţiuni pentru care nu a fost pusă în mişcare acţiunea penală.

Aşadar, a opinat că lipsa scopului grupului face să nu mai fie îndeplinită condiţia tipicităţii, sens în care a apreciat că se impune achitarea în temeiul art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.

În privinţa laturii civile, soluţia pronunţată de instanţa de apel este nelegală, având în vedere criticile formulate şi expuse anterior cu privire la cele două infracţiuni. Astfel, a arătat că infracţiunea de contrabandă a fost dezincriminată, reţinerea infracţiunii de tăinuire ca punte între norma veche de incriminare şi norma nouă de incriminare a infracţiunii de contrabandă asimilată nu poate genera vreun efect în ceea ce priveşte latura civilă a infracţiunii.

Mai mult, în ceea ce priveşte suma de 956.878,34 RON, a precizat că instanţa de apel s-a raportat la fapta de contrabandă asimilată din data de 10.12.2013, act material care nu este reţinut nici în rechizitoriu, nici în hotărârea instanţei de fond şi nici în apel ca fiind săvârşit de inculpatul C., ca act material component al infracţiunii prevăzute de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2003.

II. Prin cererea de recurs în casaţie formulată, inculpatul A. a invocat cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen. "inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală" şi art. 438 alin. (1) pct. 8 C. proc. pen. "în mod greşit s-a dispus încetarea procesului penal".

În esenţă, a solicitat:

1.achitarea inculpatului pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzut de art. 367 alin. (1) C. pen., pentru neîntrunirea elementelor de tipicitate obiectivă ale infracţiunii.

2. achitarea inculpatului pentru infracţiunea de complicitate la contrabandă calificată continuată prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 270 alin. (2) lit. a) Cod Vamal raportat la art. 274 teza a-II-a Cod Vamal privind comiterea faptei de 2 sau mai multe persoane cu aplicarea art. 35 C. pen. şi art. 5 C. pen.

De asemenea, a criticat decizia atacată şi sub aspectul laturii civile a cauzei, solicitând înlăturarea din sarcina inculpatului a obligaţiei de plata a sumelor de bani, reprezentând taxe si accize vamale, precum şi a accesoriilor aferente.

Cu privire la infracţiunea de grup infracţional organizat a arătat că dispoziţiile art. 367 alin. (6) C. pen. definesc noţiunea de grup infracţional organizat ca fiind grupul structurat format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumită perioadă de timp pentru a acţiona în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni.

A arătat că prin actul de sesizare instanţa a fost învestită cu următoarea situaţie de fapt:

"în perioada mai 2013 - decembrie 2013, a constituit un grup infracţional organizat în scopul comiterii infracţiunii de contrabandă cu bijuterii din aur de provenienţă turcească, grup care includea, în afara persoanei sale, pe numitul D. - liderul grupării, pe care inculpatul îl ajuta la coordonarea activităţii ilicite a grupului, pe E., B., C., F., fiecare având rol de transportatori, distribuitori de bijuterii provenite sau destinate activităţii de contrabandă, grup sprijinit cu ocazia comiterii unui act infracţional de contrabandă la data de 05.10.2013 de numitul L., fratele său care avea rolul ca la data menţionată să transporte împreună cu E. în Ucraina, Giurgiuleşti jud. Galaţi, la destinatarii finali în acea ocazie particulară, cantitatea de cca 1917 kg aur provenit din contrabandă, din Turcia."

Însă, ulterior acesta a fost condamnat doar pentru actul material din data de 05.10.2013 (în forma tentativei) pentru restul actelor materiale fiind achitat.

Infracţiunea prevăzută de art. 367 C. pen. nu se consumă imediat după ce între infractori intervine înţelegerea infracţională, norma penală prevăzând ca activitatea acestora să se desfăşoare un anumit interval de timp în care membrii grupului acţionează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni.

Or, în speţă, în situaţia acestui grup nu există o derulare în timp a activităţii infracţionale a inculpatului A. singura acţiune făcută de către acesta fiind un telefon dat inculpatului E., la data de 05.10.2013.

Legiuitorul a prevăzut această condiţie a existenţei unui anumit interval de timp pentru a realiza o distincţie între pluralitatea ocazională şi pluralitatea constituită, sancţionarea distinctă a infracţiunii de grup infracţional având în vedere tocmai caracterul periculos al grupării, aceasta având caracteristicile specifice ce vizează structura, diviziunea sarcinilor între membrii grupului, ierarhia acestora, precum şi durata activităţii desfăşurate, elemente ce justifică reţinerea gravităţii deosebite a acţiunilor infractorilor pentru ordinea de drept.

În aceste condiţii, consumarea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat nu se realizează imediat după momentul adoptării rezoluţiei infracţionale de către membrii grupării, fiind necesară şi îndeplinirea condiţiei prevăzute de art. 367 alin. (6) C. pen., vizând perioada de timp în care activitatea infracţională este desfăşurată, perioadă care să justifice stabilirea faptului că această pluralitate de infractori nu are un caracter ocazional.

De asemenea, a învederat că din actele şi lucrările dosarului nu rezultă săvârşirea faptei de 3 persoane împreună, condiţie prevăzută de art. 367 C. pen.

O faptă ca să poată fi considerată săvârşită de 3 persoane împreună, activitatea celor trei persoane trebuie să fie concomitentă, ori în speţa de faţă, acest element de tipicitate nu există.

În situaţia în care, o faptă este săvârşită înainte de 01 februarie 2014 şi în concret, nu este îndeplinită condiţia privind numărul de 3 persoane prevăzută în art. 367 alin. (6) din C. pen., devine incident art. 3 alin. (1) din Legea nr. 187/2012, conform căruia dispoziţiile art. 4 din C. pen. privind legea penală de dezincriminare sunt aplicabile şi în situaţiile în care o faptă determinată, comisă sub imperiul legii vechi nu mai constituie infracţiune potrivit legii noi, datorită modificării elementelor constitutive ale infracţiunii, inclusiv a formei de vinovăţie, cerută de legea nouă pentru existenţa infracţiunii (ICCJ, dec. nr. 12/2014, M. Of. nr. 507 din 08 iulie 2014).

Pentru a interveni răspunderea penală trebuie să existe o concordanţă între trăsăturile faptei concrete şi trăsăturile modelului abstract prevăzut de norma de incriminare, cu alte cuvinte, când au fost realizate toate elementele constitutive ale infracţiunii.

În aceste condiţii, a apreciat că se impune o soluţie de achitare în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., respectiv fapta nu este prevăzută de legea penală.

În ceea ce priveşte infracţiunea de complicitate la contrabandă calificată continuată prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 270 alin. (2) lit. a) Cod Vamal raportat la art. 274 teza a-II-a Cod Vamal privind comiterea faptei de 2 sau mai multe persoane cu aplicarea art. 35 C. pen. şi art. 5 C. pen.

În acest sens, a arătat că instanţa de apel a reţinut că existenţa pluralităţii de făptuitori prevăzută de art. 274 din Legea nr. 86/2006 constituie o circumstanţă agravantă specială. Această circumstanţă presupune ca făptuitorii să acţioneze împreună, în aceleaşi condiţii de loc şi de timp. Fapta astfel comisă prezintă un pericol social mai mare, întrucât făptuitorii se ajută reciproc, iar cooperarea la săvârşirea faptei le măreşte forţa de acţiune şi le creează condiţii de natură să îngreuneze descoperirea faptei şi identificarea lor.

Or, a apreciat că această circumstanţă nu se poate reţine în cazul în care făptuitorii nu au acţionat împreună în aceleaşi condiţii de loc şi de timp pentru introducerea sau scoaterea din ţară a bunurilor sau mărfurilor prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal ori pentru colectarea, deţinerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea ori vânzarea bunurilor sau mărfurilor ce trebuie plasate sub un regim vamal, cunoscând că provin din contrabandă sau sunt destinate săvârşirii ei.

În opinia recurentului inculpat, în cauză a fost reţinută în mod nelegal această agravantă din moment ce nu este îndeplinită condiţia ca inculpaţii să fi acţionat împreună în aceleaşi condiţii de loc şi de timp.

Referitor la latura civilă a cauzei, a precizat că infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat nu este o infracţiune de rezultat, nu poate să producă prejudicii, inculpatul nici nu a beneficiat de bijuteriile găsite la percheziţia din data de 10.12.2013, acesta fiind şi momentul respectivei destructurări a grupului infracţional organizat, nu a transportat, primit, sortat bijuterii provenite din contrabandă şi nu este nici infracţiunea complexă care să aibă în conţinut şi infracţiunea de evaziune fiscală.

Astfel, această sumă cu titlu de prejudiciu civil nu este consecinţa unei fapte ilicite săvârşite de către inculpatul A., nefiind trimis în judecată pentru această faptă, iar infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat nu generează prejudiciu, fiind absolut greşit imputată această sumă inculpatului.

Mai mult, a învederat că scopul grupului infracţional organizat a fost introducerea în România a bijuteriilor provenite din Turcia, din contrabandă, fără să se sedimenteze şi un scop alternativ, împrejurare confirmată şi de instanţa de apel prin încheierea din data de 06.03.2024. Fapta din 10.12.2013 a fost calificată ca fiind infracţiunea de contrabandă calificată (asimilată), nicidecum contrabanda tip, astfel cum este prevăzută la art. 270 alin. (2) din Codul vamal.

În aceste condiţii, având în vedere că nu acesta a fost scopul grupului, respectiv de săvârşire a infracţiunii de contrabandă asimilată, nici nu ar avea cum să genereze un prejudiciu acest grup al cărui scop a fost diferit, chiar şi în ipoteza în care s-ar considera că este o infracţiune de rezultat, generatoare de prejudicii.

Tot în susţinerea aspectelor de nelegalitate ale deciziei penale atacate, a precizat că în mod greşit a fost introdusă în cauză Autoritatea Naţională Vamală prin Direcţia Regională Vamală Bucureşti, pe de o parte întrucât nu a existat o astfel de cerere formulată de către această entitate, deci a lipsit opţiunea acesteia, iar pe de altă parte oricum o astfel de cerere ar fi fost peste termenul legal formulată (tardivă) prin raportare la termenul de 2 luni de la data reorganizării, termen care a început să curgă din 10.12.2021 astfel cum rezultă din Legea nr. 268/2021. De asemenea, a apreciat că este tardivă şi solicitarea formulată de către Autoritatea Naţională Vamală prin Direcţia Regională Vamală Galaţi, opţiunea fiind exprimată peste termenul de 2 luni prevăzut la art. 24 din C. proc. pen.

III. Prin cererea de recurs în casaţie formulată, inculpatul B. a invocat cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen. "inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală" şi art. 438 alin. (1) pct. 8 C. proc. pen. "în mod greşit s-a dispus încetarea procesului penal".

În esenţă, a solicitat:

- achitarea inculpatului pentru fapta prevazută de art. 270 alin. (3) din Codul vamal sau prevăzută de art. 270 C. pen. şi,

- în subsidiar, casarea în parte a hotărârii atacate şi dispunerea rejudecării de către instanţa de apel a cauzei cu privire la infractiunea de contrabandă calificată (asimilată) prevăzută şi pedepsită de art. 270 alin. (3) din Codul vamal pentru care s-a dispus încetarea procesului penal.

În cazul unei soluţii de achitare a inculpatului pentru fapta prevăzută de art. 270 alin. (3) Cod vamal sau cea prevăzută de art. 270 C. pen. a solicitat şi admiterea recursului cu privire la latura civilă aferentă acestei trimiteri în judecată, cu înlăturarea obligaţiei de plată a sumei de 451.948 RON (taxe vamale, accize şi TVA), şi dobânzilor legale.

Sub aspectul săvârşirii infracţiunii de contrabandă asimilată, a arătat că decizia penală atacată este nelegală pe de o parte pentru că nu s-a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 5 C. pen., având în vedere că au intervenit mai multe legi penale până la soluţionarea definitivă a dosarului, iar pe de altă parte pentru că în mod nepermis s-a procedat la o prelungire artificială a efectelor infracţiunii de contrabandă în forma declarată neconstituţională.

Astfel, deşi instanţa de apel a reţinut că până la soluţionarea definitivă a cauzei au intervenit mai multe legi penale, totuşi nu a procedat la analiza legii penale mai favorabile, dispunând încetarea procesului penal pentru infracţiunea de contrabandă asimilată, prevăzută de art. 270 alin. (3) Cod vamal, forma declarată neconstituţională.

A mai susţinut că art. 270 alin. (3) Cod vamal, forma neconstituţională, a fost suspendat de la data de 05.05.2022 şi doar în data de 17.06.2022, când a intrat în vigoare O.U.G. nr. 85/2022, s-a reincriminat contrabanda asimilată, astfel că în acest interval nu a existat această infracţiune.

Existenţa infracţiunii de tăinuire conduce la concluzia că faptele săvârşite nu au fost dezincriminate în intervalul 05.05.2022-17.06.2022, însă doar acesta este efectul existenţei infracţiunii de tăinuire, aceasta nu reprezintă un mijloc de menţinere a infracţiunii de contrabandă în intervalul indicat şi nu se utilizează pentru a determina o continuitate a incriminării ale cărei efecte au fost suspendate/au încetat să existe până la intrarea în vigoare a noii forme. Pe de altă parte, raţionamentul instanţei de apel reprezintă o formă de retroactivitate a legii penale, forma din 17.06.2022, fără să fie stabilit dacă este legea penală mai favorabilă.

Astfel, în opinia recurentului inculpat, se prefigurează trei soluţii:

- În condiţiile în care nu a existat o dezincriminare a faptei săvârşite de către inculpat, existând reglementarea de la art. 270 C. pen., respectiv infracţiunea de tăinuire care s-ar fi aplicat pe perioada 05.05.2022 - 17.06.2022, urmată de o nouă infracţiune de contrabandă asimilată începând cu data de 17.06.2022, în conformitate cu dispoziţiile art. 5 C. pen., instanţa era obligată să verifice care este legea mai favorabilă în această speţă, inculpatul fiind lipsit de această posibilitate de a beneficia de un control asupra legii penale mai favorabile.

- Dacă se apreciază că s-a depăşit momentul când se poate pune în discuţie o astfel de nelegalitate, respectiv de stabilire a legii penale mai favorabile, atunci soluţia este de achitare în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., prin reţinerea dispoziţiilor art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen.

- Dacă în urma controlului de legalitate, se apreciază că s-a dat eficienţă dispoziţiilor art. 5 din C. pen., deşi în cuprinsul hotărârii nu se regăseşte argumentaţia specifică analizei legii penale mai favorabile ceea ce conduce la concluzia că nu s-a realizat şi s-a stabilit legea penală mai favorabilă, atunci soluţia de încetare a procesului penal prin raportare la art. 270 alin. (3) Cod vamal este greşită, întrucât nu aceasta este legea penală mai favorabilă, soluţia corectă, în cazul în care nu este incident cazul de la art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., fiind de încetare a procesului penal pentru fapta prevăzută de art. 270 C. pen.

În susţinerea aceluiaşi aspect, a arătat că încetarea procesului penal poate să opereze în măsura în care starea de fapt concordă cu temeiul de drept, adică faptele pentru care s-a dispus trimiterea în judecată se circumscriu infracţiunii de tăinuire.

Potrivit art. 270 alin. (1) C. pen. tăinuirea presupune primirea, dobândirea, transformarea ori înlesnirea valorificării unui bun, de către o persoană care fie a cunoscut, fie a prevăzut din împrejurările concrete că acesta provine din săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală, chiar fără a cunoaşte natura acesteia.

Elementul material al infracţiunii de tăinuire sunt primirea, dobândirea, transformarea ori înlesnirea valorificării unui bun. Transportul de bijuterii din aur, predarea unor colete către diferite persoane sau primirea de colete de la diferite persoane nu constituie elemente materiale ale infracţiunii de tăinuire. Primirea de colete de la persoane în contextul din rechizitoriu este situaţia anterioară săvârşirii unei fapte prevăzute de legea penală şi nu ulterioară. Transportul de bijuterii nu este printre elementele materiale şi în aceeaşi situaţie este şi predarea de colete dacă nu se face în scopul valorificării.

Prin urmare, soluţia prefigurată este de achitare pentru această faptă.

Sub aspectul laturii civile, a solicitat înlăturarea obligării inculpatului de la plata sumelor reprezentând taxe şi accize vamale, precum şi accesoriile aferente.

În acest sens, a arătat că suma de 956.878,34 RON este stabilită prin raportare la fapta de contrabandă asimilată din data de 10.12.2013 şi nu o încorporează pe cea de 451.948 RON rezultată din fapta din data de 26.11.2013.

Mai mult, a menţionat că infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat este o infracţiune de rezultat, deci nu poate produce prejudicii, iar inculpatul nu a beneficiat de bijuteriile găsite la percheziţia din data de 10.12.2013.

La data de 25 noiembrie 2024, inculpatul B. a depus o completare a motivelor de recurs în casaţie, solicitând în temeiul cazurilor de casare prevăzute de art. 438 alin. (1) pct. 7 şi pct. 8 C. proc. pen., achitarea inculpatului sub aspectul săvârşirii infracţiunii de constituire grup infracţional organizat, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.

În susţinerea acestei solicitări, a precizat că scopul grupului pentru care a fost constituit a fost acela de a introduce în România bijuterii provenite din Turcia, prin contrabandă, însă inculpatul B. nu este cel care a constituit grupul. Având în vedere că scopul pretinsului grup, respectiv de transport şi distribuire de bijuterii provenite din contrabandă se circumscrie infracţiunii de contrabandă şi nu concordă cu scopul grupului efectiv constituit, astfel cum indicat în rechizitoriu şi în încheierea din data de 06.03.2024 a instanţei de apel.

Astfel, dacă inculpatul B. a urmărit să constituie un grup infracţional organizat având ca scop cărăuşia şi distribuţia de bijuterii provenite din contrabandă, numărul de persoane minim impus de norma de legală nu este atins, nefiind întrunită această condiţie de minim 3 persoane care urmăresc acelaşi scop, condiţie esenţială a constituirii unui grup infracţional organizat.

Prin încheierea din data de 04 martie 2025, Înalta Curte a admis în principiu, cererile de recurs în casaţie formulate de recurenţii inculpaţi C., A. şi B. împotriva deciziei penale nr. 640/2024 din data de 17 octombrie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia Penală.

Analizând cererile de recurs în casaţie formulate de inculpaţii C., A. şi B., în limitele prevăzute de art. 442 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., Înalta Curte apreciază că acestea sunt neîntemeiate, urmând a le respinge, pentru următoarele considerente:

Fiind reglementat ca o cale extraordinară de atac, menită să asigure echilibrul între principiile legalităţii şi cel al respectării autorităţii de lucru judecat, recursul în casaţie vizează exclusiv legalitatea anumitor categorii de hotărâri definitive şi numai pentru motive expres şi limitativ prevăzute de lege.

Dispoziţiile art. 433 C. proc. pen. reglementează explicit scopul căii de atac analizate, statuând că recursul în casaţie urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judecarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

Realizându-se în cadrul strict reglementat de lege, analiza de legalitate a instanţei de recurs nu este una exhaustivă, ci limitată la încălcări ale legii apreciate grave de către legiuitor şi reglementate ca atare, în mod expres şi limitativ, în cuprinsul art. 438 alin. (1) C. proc. pen.

În speţă, recurenţii inculpaţi C., A. şi B. au invocat cazul de recurs în casaţie prevăzute de art. 438 pct. 7 C. proc. pen., hotărârile sunt supuse casării dacă "inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală" şi art. 438 pct. 8 C. proc. pen. "în mod greşit s-a dispus încetarea procesului penal".

Cazul de casare prevăzut de art. 438 pct. 7 C. proc. pen. vizează acele situaţii în care nu se realizează o corespondenţă deplină între fapta săvârşită şi configurarea legală a tipului respectiv de infracţiune, fie din cauza împrejurării că fapta pentru care s-a dispus condamnarea definitivă a inculpatului nu întruneşte elementele de tipicitate prevăzute de norma de incriminare, fie a dezincriminării faptei (indiferent dacă vizează reglementarea în ansamblul său sau modificarea unor elemente ale conţinutului constitutiv).

Ca atare, motivele de casare invocate de recurenţii inculpaţi trebuie să se raporteze la situaţia factuală şi la elementele care au circumstanţiat activitatea infracţională, astfel cum au fost stabilite de instanţa de apel, în baza analizei mijloacelor de probă administrate în cauză, prin hotărârea atacată, întrucât în această cale extraordinară de atac se analizează doar aspecte de drept, Înalta Curte neputând proceda la evaluarea materialului probator sau la reaprecierea situaţiei de fapt.

Înalta Curte constată că aspectele învederate de recurenţii inculpaţi în susţinerea acestora se circumscriu, în esenţă, următoarelor chestiuni:

- neprevederea faptei în legea penală, ca urmare a dezincriminării infracţiunii prevăzute de art. 270 alin. (3) din Codul vamal, prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 176 din 24 martie 2022 - în cazul recurenţilor inculpaţi B. şi C.;

- greşita reţinere a circumstanţei agravante speciale prevăzute de art. 274 din Legea nr. 86/2006 - existenţa pluralităţii de făptuitori care acţionează împreună, în aceleaşi condiţii de loc şi de timp - în cazul inculpatului A.;

- neîntrunirea elementelor de tipicitate obiectivă ale infracţiunii de grup infracţional organizat;

- greşita soluţionare a laturii civile, în sensul obligării recurenţilor inculpaţi în solidar la plata obligaţiilor civile, fără a se avea în vedere actele materiale concrete reţinute în sarcina fiecărui inculpat.

1. Neprevederea faptei în legea penală, ca urmare a dezincriminării infracţiunii prevăzute de art. 270 alin. (3) din Codul vamal, prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 176 din 24 martie 2022 - în cazul recurenţilor inculpaţi C. şi B..

Preliminar, Înalta Curte reţine că situaţia de fapt valorificată cu titlu definitiv de instanţele de fond, în ceea ce priveşte infracţiunea de contrabandă, constă în aceea că:

- recurentul inculpat C.:

"în perioada mai- decembrie 2013, în cadrului grupului infracţional, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, a primit, a sortat, a distribuit şi a transportat bijuterii de contrabandă, provenite din Turcia, inclusiv distribuind lui M. la data de 06.12.2013 cantitatea de 2552,23 gr aur de contrabandă, provenit din Turcia, rezultând în mod direct un prejudiciu de 72.045 RON, deţinând şi primind la propriul domiciliu cantitatea de 345,12 gr aur şi respectiv 1006,65 gr. argint, din care a rezultat în mod direct un prejudiciu de 10.460 RON parte din prejudiciul total dovedit în activitatea grupului infracţional organizat din care făcea parte, fiecare reprezentând câte o parte din prejudiciul total de 2.204.824,34 RON, produs de gruparea infracţională din care inculpatul făcea parte."

- recurentul inculpat B.:

"în perioada mai- decembrie 2013, în cadrului grupului infracţional, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, a primit, a sortat, a distribuit şi a transportat bijuterii de contrabandă, provenite din Turcia, fiind inclusiv surprins în flagrant la data de 26.11.2013 pe autostrada A2, aproape de Bucureşti, la km 19, în timp ce transporta 15.568 gr bijuterii de aur provenite din Turcia prin contrabandă".

În şi pe aceste coordonate faptice, Înalta Curte va analiza susţinerile recurenţilor inculpaţi referitoare la dezincriminarea faptei prevăzute de art. 270 alin. (3) Cod vamal şi în raport de care soluţia de încetare a procesului penal dispusă de instanţa de apel apare, în opinia recurenţilor inculpaţi, ca nelegală.

Astfel, prin Decizia nr. 176 din 24.03.2022 a Curţii Constituţionale a României, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, la data de 05.05.2022, s-a stabilit că "dispoziţiile art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României sunt neconstituţionale."

La data constatării neconstituţionalităţii sale, art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 avea următorul conţinut:"sunt asimilate infracţiunii de contrabandă şi se pedepsesc potrivit alin. (1) colectarea, deţinerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea şi vânzarea bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârşirii acesteia."

Prin O.U.G. nr. 85/2022, în vigoare de la data de 17.06.2022, art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 a fost modificat pentru a corespunde exigenţelor constituţionale.

Astfel, între momentul publicării în Monitorul Oficial a Deciziei nr. 176 din 24.03.2022 a Curţii Constituţionale a României (05.05.2022) şi cel al intrării în vigoare a O.U.G nr. 85/2022 (17.06.2022), aplicabilitatea art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 a fost suspendată conform art. 147 alin. (1) din Constituţia României, rezultând implicit că acest text legal nu putea produce efecte în perioada respectivă; practic, în acest interval, art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 a fost abrogat.

Însă, asupra efectelor pe care abrogarea atipică realizată prin Decizia nr. 176/2022 a Curţii Constituţionale a României le-a produs asupra infracţiunilor de contrabandă asimilată săvârşite până la data intrării în vigoare a O.U.G. nr. 85/2022, reţine Înalta Curte că împrejurarea că art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 nu s-a aflat vigoare în perioada 05.05.2022-16.06.2022 nu echivalează cu dezincriminarea faptei prevăzute de textul legal menţionat.

În acest sens, potrivit art. 3 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind C. pen., dispoziţiile art. 4 din C. pen. ("Legea penală nu se aplică faptelor săvârşite sub legea veche, dacă nu mai sunt prevăzute de legea nouă") nu se aplică în situaţia în care fapta este incriminată de legea nouă sau de o altă lege în vigoare, chiar sub o altă denumire. Prin această dispoziţie legală, a fost consacrat sistemul aprecierii in concreto a dezincriminării faptelor penale, fiind aşadar necesar, pentru a se constata intervenirea dezincriminării, ca fapta efectiv săvârşită să nu mai întrunească elementele constitutive ale niciunei infracţiuni.

Or, chiar în Decizia prin care s-a constatat neconstituţionalitatea formei de la momentul respectiv al infracţiunii de contrabandă asimilată, Curtea Constituţională a reţinut că infracţiunea incriminată prin art. 270 alin. (3) din Codul vamal nu este altceva decât o infracţiune de tăinuire, atunci când sunt îndeplinite toate condiţiile de tipicitate ale acesteia de către fapta concret comisă.

Astfel, Curtea Constituţională a reţinut că infracţiunea reglementată la art. 270 alin. (3) din Codul vamal al României este, prin elementul său material, o infracţiune de tăinuire, care priveşte bunuri de un anumit specific, respectiv bunuri ce provin din contrabandă, a căror deţinere, depozitare, colectare afectează bugetul consolidat al statului, făcând trimitere la Decizia nr. 17 din 18 noiembrie 2013, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 35 din 16 ianuarie 2014.

În cuprinsul deciziei anterior menţionate, Înalta Curte a caracterizat infracţiunea reglementată de art. 270 alin. (3) din Codul vamal, ca fiind o formă de tăinuire a bunurilor provenind din contrabandă.

Aşadar, în condiţiile ieşirii din vigoare a art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006, în perioada 05.05.2022-16.06.2022, ca urmare a deciziei instanţei de contencios constituţional, faptele pe care această normă le prevedea au continuat să fie incriminate prin dispoziţiile generale ale art. 270 C. pen. (infracţiunea de tăinuire) potrivit cărora:

"dobândirea, transformarea ori înlesnirea valorificării unui bun, de către o persoană care fie a cunoscut, fie a prevăzut din împrejurările concrete că acesta provine din săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală, chiar fără a cunoaşte natura acesteia, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă."

În acest context argumentativ, prin raportare la situaţia de fapt reţinută cu titlu definitiv de instanţa de apel, reţine Înalta Curte că faptele recurenţilor inculpaţi constând în primirea, distribuirea, transportul şi vânzarea bijuteriilor provenite din Turcia, cunoscând că acestea provin din săvârşirea faptei de contrabandă, nu au fost dezincriminate prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 176 din 24 martie 2022, atât timp cât faptele în concret corespund normei de incriminare a infracţiunii de tăinuire, prevăzute de art. 270 din C. pen.

2. Greşita reţinere a circumstanţei agravante speciale prevăzute de art. 274 din Legea nr. 86/2006 - existenţa pluralităţii de făptuitori care acţionează împreună, în aceleaşi condiţii de loc şi de timp - în cazul recurentului inculpat A..

În opinia recurentului inculpat, această circumstanţă nu se poate reţine în cazul în care făptuitorii nu au acţionat împreună în aceleaşi condiţii de loc şi de timp pentru introducerea sau scoaterea din ţară a bunurilor sau mărfurilor prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal ori pentru colectarea, deţinerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea ori vânzarea bunurilor sau mărfurilor ce trebuie plasate sub un regim vamal, cunoscând că provin din contrabandă sau sunt destinate săvârşirii ei.

Prioritar, Înalta Curte reţine că sintagma "de către două sau mai multe persoane împreună" din cuprinsul prevederilor art. 274 teza a doua din Legea nr. 86/2006 este similară ca formulare sintagmei "de trei sau mai multe persoane împreună", folosită de legiuitor cu privire la reglementarea circumstanţei agravante prevăzute de dispoziţiile art. 77 alin. (1) lit. a) din C. pen., concluzie susţinută de doctrina şi practica judiciară dezvoltate în interpretarea acestei din urmă sintagme. Împrejurarea referitoare la numărul de făptuitori prevăzut de dispoziţiile art. 274 din Legea nr. 86/2006 constituie un element circumstanţial de agravare a infracţiunii asimilate celei de contrabandă, care se întemeiază pe realitatea că săvârşirea faptei de către două sau mai multe persoane împreună imprimă acesteia o gravitate socială sporită, întrucât conlucrarea a două sau a mai multor persoane contribuie la întărirea hotărârii acestora de a o săvârşi, măreşte forţa de acţiune a făptuitorilor, le dă mai multă îndrăzneală şi creează condiţii care să îngreuneze descoperirea infracţiunii ori a făptuitorilor.

Pentru a se reţine respectivul element circumstanţial de agravare a infracţiunii asimilate celei de contrabandă, este necesar ca două sau mai multe persoane să săvârşească fapta împreună, ceea ce înseamnă că toate aceste persoane contribuie efectiv şi concomitent la comiterea ei, indiferent de calitatea participanţilor (în acest sens, Decizia nr. 81 din 16 februarie 2021 a Curţii Constituţionale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 483 din 10 mai 2021, paragrafele 17 şi 18).

Astfel, dispoziţiile art. 274 teza a II-a din Codul vamal nu condiţionează reţinerea acestei circumstanţe de împrejurarea ca făptuitorii să acţioneze în aceleaşi condiţii de loc şi timp, fiind suficient de a săvârşi fapta împreună şi de a contribui efectiv şi concomitent pentru atingerea scopului infracţiunii, în speţă sustragerea de la controlul şi taxarea vamală a cantităţii de 19,701 kg de aur.

Aplicând aceste consideraţii speţei de faţă, în raport de susţinerile recurentului inculpat A., precum şi de situaţia de fapt astfel cum a fost reţinută cu titlu definitiv de instanţa de apel, Înalta Curte apreciază că fapta inculpatului A., care, în data de 05.10.2013, a dat dispoziţii şi l-a dat ghid pe inculpatul L., fratele său, inculpatului E., pentru a transporta în Ucraina, prin sustragerea de la controlul şi taxarea vamală a cantităţii de 19,701 kg de aur întruneşte conţinutul constitutiv al normei de incriminare prevăzută de art. 48 C. pen. rap. la art. 270 alin. (2) lit. a) Cod vamal rap. la art. 274 Cod vamal, privind comiterea faptei de două sau mai multe persoane.

3. Neîntrunirea elementelor de tipicitate obiectivă ale infracţiunii de grup infracţional organizat

Critica recurenţilor inculpaţi sub acest aspect vizează împrejurarea că în cazul infracţiunii de iniţiere, constituire de grup infracţional organizat în modalitatea iniţierii, constituirii şi respectiv în modalitatea aderării, în raport de maniera în care este descrisă în situaţia de fapt, această faptă nu este prevăzută de legea penală, fiind în prezenţa unei pluralităţi ocazionale.

În acest context, Înalta Curte reţine că dispoziţiile art. 367 alin. (1) C. pen. reglementează infracţiunea de iniţiere, constituire, aderare sau sprijinire a unui grup infracţional organizat, în alin. (6) fiind definită noţiunea de grup infracţional organizat ca fiind grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumită perioadă de timp, care acţionează coordonat în scopul cerut de norma de incriminare - comiterea unor infracţiuni.

Elementul material al infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat se poate realiza prin modalităţi normative alternative, prin iniţiere sau constituire (pregătire/organizare) ori prin aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup, dobândind calitatea de membru al grupului prin manifestarea şi ajutorul acordat.

Acţiunile prevăzute în textul de incriminare sunt alternative, astfel încât săvârşirea oricăreia dintre acestea realizează conţinutul infracţiunii.

Prin acţiunea de iniţiere a unui grup infracţional organizat se înţelege o activitate anterioară menită să determine şi să pregătească constituirea grupului infracţional.

Constituirea, ca variantă normativă a elementului material al laturii obiective, implică asocierea efectivă, reunirea a trei sau mai multe persoane, prin acordul lor de voinţă, în scopul de a fiinţa în timp şi de a pregăti, organiza şi duce la îndeplinire săvârşirea uneia sau mai multor infracţiuni, fiecare membru urmând să se supună unor reguli privind ierarhia, rolurile şi planul de activitate.

Aderarea presupune manifestarea de voinţă a unei persoane de a face parte dintr-un grup deja constituit, de a se integra şi de a activa în cadrul acestuia; presupune intrarea efectivă a făptuitorului ca membru într-un grup care preexistă, chiar dacă nu cunoaşte în detaliu planul acestuia. Aderarea poate fi şi tacită, aceasta putând reieşi din activităţile desfăşurate în cadrul grupului.

Sprijinirea este activitatea de contribuţie a unei persoane care priveşte existenţa ori organizarea grupului, fie pregătirea acestuia ori pregătirea infracţiunilor.

Grupul infracţional trebuie să fie structurat, format din trei sau mai multe persoane, să existe pentru o perioadă şi să acţioneze, în mod coordonat, în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni grave, pentru a obţine, în mod direct sau indirect, un beneficiu financiar sau un alt beneficiu material.

Pentru existenţa infracţiunii sub forma constituirii nu este necesar ca obiectivele grupului să se realizeze şi nu interesează contribuţia concretă a fiecărei persoane la constituirea grupului.

Infracţiunea de constituire a unui grup infracţional este o infracţiune de pericol.

Pluralitatea constituită a fost incriminată în art. 367 din C. pen. ca infracţiune, în considerarea periculozităţii sale, decurgând din chiar scopul grupării, şi anume săvârşirea de infracţiuni.

Astfel, situaţia de fapt stabilită în cauză se pliază pe condiţiile de tipicitate obiectivă ce caracterizează infracţiunea de grup infracţional organizat, structura stabilită de instanţa de apel, în sensul în care inculpatul B. în perioada mai- decembrie 2013, a constituit un grup infracţional organizat, condus de D., ajutat de A., în care personal s-a integrat pe poziţia de cărăuş (transportator) şi distribuitor de bijuterii provenite din contrabandă, grup din care mai făceau parte şi inculpaţii E., C., F., integraţi pe acelaşi palier al cărăuşilor, transportatorilor, sortatorilor de bijuterii de contrabandă sau destinate contrabandei pe direcţia Turcia - România, respectiv România- Turcia, grupul având scopul, cunoscut de inculpaţi, de a efectua acte de contrabandă cu bijuterii provenite din Turcia, sau destinate comercianţilor-bijutieri din Turcia, reprezintă şi se încadrează în norma legală incriminatoare.

Înalta Curte constată că există elementul material al faptei, şi anume, acţiunea inculpatului B. de iniţiere şi de constituire a grupului infracţional organizat, alături de inculpaţii A., E., C., F. planificând, alături de aceştia, pluralitatea infracţiunilor de contrabandă ce urmau a fi realizate de membrii grupării infracţionale, structura internă specifică, prevăzută în norma de incriminare şi scopul prevăzut de lege, obţinerea de beneficii prin săvârşirea faptelor, ca element constitutiv al grupului.

Considerentele expuse anterior reliefează că motivele recurenţilor inculpaţi în sensul că în speţă, grupul constituit ar fi ocazional şi că nu ar fi format din cel puţin trei membri, nu sunt conforme prin raportare la normele de drept antereferite, având în vedere rolul avut de fiecare inculpat în cadrul grupului, precum şi modul organizat şi coordonat al întregii activităţi infracţionale, prin raportare la materialul probator, instanţa de apel reţinând în mod corect că membrii grupării au acţionat concertat şi au avut reprezentarea scopului comun al constituirii acestuia.

Prin urmare, stabilirea întrunirii elementelor de tipicitate obiectivă ale infracţiunii prevăzută de art. 367 din C. pen. a fost urmarea analizei ansamblului probelor administrate în cauză, iar rolul Înaltei Curţi în procedura pendinte nu este unul strict formal, de verificare a considerentelor deciziei penale, ci în baza demersului analitic, instanţa de casaţie verifică, prin raportare la normele de configurare legală a infracţiunii, dacă situaţia de fapt, astfel cum a fost reţinută de curtea de apel, corespunde infracţiunii pentru care s-a pronunţat hotărârea de condamnare.

În cadrul acestui demers, Înalta Curte nu poate să reevalueze materialul probator şi să stabilească o situaţie de fapt diferită de cea menţionată în decizia penală, ci verifică, exclusiv, dacă hotărârea atacată este conformă cu regulile de drept.

În consecinţă, raportat la situaţia de fapt reţinută cu titlu definitiv în cauză, fapta concretă reţinută în sarcina recurenţilor inculpaţi care au constituit un grupul infracţional organizat şi au participat, în mod direct, la activitatea infracţională a grupării astfel constituite, întruneşte condiţiile de bază ce caracterizează latura obiectivă a infracţiunii prevăzute de art. 367 C. pen., fiind realizată o corespondenţă deplină între faptele comise, astfel cum au fost reţinute de instanţa de apel şi configurarea legală a infracţiunii.

4. Greşita soluţionare a laturii civile, în sensul obligării recurenţilor inculpaţi în solidar la plata obligaţiilor civile, fără a se avea în vedere actele materiale concrete reţinute în sarcina fiecărui inculpat.

În raport de susţinerile recurenţilor inculpaţi, se apreciază că, în realitate, aceştia nu urmăresc să supună cenzurii Înaltei Curţi nelegalitatea hotărârii, ci solicită o reindividualizare a laturii civile a cauzei, în sensul stabilirii unui cuantum al obligaţiilor civile defalcat pentru fiecare inculpat, în raport de actele materiale concrete şi de contribuţia efectivă la săvârşirea infracţiunilor reţinute în sarcina acestora, lucru nepermis în calea extraordinară de atac a recursului în casaţie.

Examinarea cauzei în recurs în casaţie se limitează doar la verificarea respectării legii de către instanţa a cărei hotărâre a fost atacată sub aspectul soluţionării cauzei prin aplicarea şi interpretarea corectă a legii, iar Înalta Curte poate cenzura hotărârea instanţei de apel într-o cale extraordinară de atac de reformare numai sub aspect legal, de drept şi nu faptic, excluzând rejudecarea pentru a treia oară a unei cauze în parametrii în care a avut loc judecata în fond şi apel.

Deopotrivă, reţine Înalta Curte că în sarcina recurenţilor inculpaţi s-a reţinut săvârşirea infracţiunii de constituire grup infracţional organizat şi contrabandă asimilată, respectiv calificată, iar prejudiciile au rezultat din modalitatea de săvârşire a ambelor fapte, răspunderea solidară a inculpaţilor fiind astfel consacrată de art. 1382 C. civ., potrivit căruia cei care răspund pentru o faptă prejudiciabilă sunt ţinuţi solidar la reparaţie faţă de cel prejudiciat.

Pentru considerentele anterior expuse, Înalta Curte va respinge, ca nefondate, recursurile în casaţie formulate de inculpaţii C., A. şi B. împotriva deciziei penale nr. 640 din data de 17 octombrie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia Penală în dosarul nr. x/2018.

Va obliga recurenţii inculpaţi la plata sumei de câte 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariile cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru intimaţii inculpaţi D., L., E. şi F., în cuantum de câte 720 RON, vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile în casaţie formulate de inculpaţii C., A. şi B. împotriva deciziei penale nr. 640 din data de 17 octombrie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia Penală în dosarul nr. x/2018.

Obligă recurenţii inculpaţi la plata sumei de câte 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariile cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru intimaţii inculpaţi D., L., E. şi F., în cuantum de câte 720 RON, rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 29 aprilie 2025.