Validity of criminal indictment for judge bailiff embezzlement and document theft despite alleged ambiguity in factual description

Şedinţa publică din data de 02 aprilie 2025

Deliberând asupra cauzei penale de faţă, în baza actelor şi lucrărilor de la dosar, constată următoarele:

Prin încheierea nr. 2 din data de 27 ianuarie 2025, pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în baza art. 346 alin. (2) din C. proc. pen. raportat la art. 345 alin. (1) şi (2) din C. proc. pen., s-au respins cererile şi excepţiile invocate de inculpatul A. şi partea civilă B., ca nefondate.

În baza art. 346 alin. (2) din C. proc. pen., s-a constatat legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr. x/2019 din data de al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, privind pe inculpatul A. trimis în judecată, pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 295 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (5 acte materiale) şi respectiv prev. de art. 259 alin. (1) şi alin. (2) din C. pen., ambele cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen., a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală.

S-a dispus începerea judecăţii cauzei privind pe inculpatul A., pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 295 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (5 acte materiale) şi respectiv prev. de art. 259 alin. (1) şi alin. (2) din C. pen., ambele cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

Pentru a dispune astfel, judecătorul de cameră preliminară din cadrul curţii de apel a reţinut, în ceea ce priveşte cererile şi excepţiile formulate de inculpatul A. că, prin rechizitoriu nr. x din data de 04 septembrie 2024 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului A., pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 295 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (5 acte materiale) şi respectiv prev. de art. 259 alin. (1) şi alin. (2) din C. pen., ambele cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

Cu privire la încadrarea juridică a faptelor, procurorul a reţinut următoarele:

1. Faptele inculpatului A., care, în perioada 2017 - 2019:

1.a) în dosarul de executare silită înregistrat pe rolul BEJ A. sub numărul 19/E/2017, în care persoana vătămată C. a avut calitatea de creditor, iar persoana vătămată Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A. calitatea de debitor, executorul judecătoresc A. şi-a însuşit/folosit în interes personal sau în interesul altor persoane suma totală de 249.945,84 RON recuperată în numele creditorului persoană vătămată, în condiţiile în care acesta din urmă a susţinut că nu l-a împuternicit pe avocatul D. să formuleze la BEJ A. cererea de executare silită împotriva Societatăţii Complexul Energetic Oltenia S.A., întrucât această societate îi achitase benevol debitul în data de 18.05.2017, iar avocatul D., în numele său, a solicitat plata pe calea executării silite, astfel încât au fost poprite conturile Complexului Energetic Oltenia S.A., din care s-a debitat suma virată benevol, la care s-au adăugat cheltuieli de executare, în contul de consemnare al executorului judecătoresc, ulterior C. fiind executat de către Complexul Energetic Oltenia S.A. şi fiindu-i poprită pensia,

1.b) în dosarul de executare silită înregistrat pe rolul BEJ A. sub numărul 26/E/2017, în care persoanele vătămate E. şi F. au avut calitatea de creditor, iar persoana vătămată Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A. calitatea de debitor, executorul judecătoresc A. şi-a însuşit/folosit în interes personal sau în interesul altor persoane suma totală de 229.556,76 RON recuperată în numele creditorilor persoane vătămate, în condiţiile în care aceştia din urmă au susţinut că nu l-au împuternicit pe avocatul D. să formuleze la BEJ A. cererea de executare silită împotriva Societatăţii Complexul Energetic Oltenia S.A., întrucât această societate le achitase benevol debitul în data de 18.07.2017, iar avocatul D., în numele lor, a solicitat plata pe calea executării silite, astfel încât au fost poprite conturile Complexului Energetic Oltenia S.A., din care s-a debitat suma virată benevol, la care s-au adăugat cheltuieli de executare, în contul de consemnare al executorului judecătoresc, ulterior E. şi F. fiind executaţi de către Complexul Energetic Oltenia S.A. şi fiindu-le poprite veniturile,

1.c) în dosarul de executare silită înregistrat pe rolul BEJ A. sub numărul 4/E/2019, în care persoanele vătămate B., G., H. şi I. au avut calitatea de creditor, iar Comisia Locală de Fond Funciar Padeş, prin UAT Padeş, calitatea de debitor, executorul judecătoresc A. şi-a însuşit/folosit în interes personal sau în interesul altor persoane suma totală de 88.470 RON recuperată în numele creditorului persoană vătămată, sumă care cuprinde inclusiv cheltuielile de executare,

1.d) în dosarul de executare silită înregistrat pe rolul BEJ A. sub numărul 5/E/2019, în care persoana vătămată J. a avut calitatea de creditor, iar K., prin administrator judiciar L., calitatea de debitor, executorul judecătoresc A. şi-a însuşit/folosit în interes personal sau în interesul altor persoane suma totală de 35.626,40 RON recuperată în numele creditorului persoană vătămată, sumă care cuprinde inclusiv cheltuielile de executare,

1.e) în dosarul de executare silită înregistrat pe rolul BEJ A. sub numărul 65/E/2016, în care persoana vătămată D. a avut calitatea de creditor, iar numitul M. calitatea de debitor, executorul judecătoresc A. şi-a însuşit/folosit în interes personal sau în interesul altor persoane suma totală de 17.620 RON recuperată în numele creditorului persoană vătămată, sumă care cuprinde inclusiv cheltuielile de executare,

2) iar în perioada 2019 - iulie 2020, în contextul în care era vizat de mai multe sesizări cu caracter penal, civil şi disciplinar în legătură cu modalitatea de îndeplinire a atribuţiilor de serviciu, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a sustras din lucrările aflate în evidenţa activă a formei de organizare profesională mai multe dosare de executare, care nu au fost găsite conform menţiunilor din procesul-verbal de constatare încheiat la data de 09.11.2020 de către membrii Colegiului Director al Camerei Executorilor Judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel Craiova, fiind individualizate dosarele de executare 21/E/2015, 12/E/2015, 4/E/2019 şi 5/E/2019 (în legătură cu trei dintre dosarele menţionate există plângeri penale la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova formulate de persoanele vătămate N., B., J. şi pentru toate au fost formulate sesizări adresate Camerei împotriva executorului), la care se adaugă şi dosarul de executare nr. 26/E/2017, care nu a fost menţionat în procesul-verbal, dar în legătură cu acesta a fost formulată ulterior, în cursul anului 2021, sesizare la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova de către persoanele vătămate E. şi F., stabilindu-se că nu s-a regăsit în lucrările preluate şi predate către executorul delegat, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de delapidare în formă continuată, prev. de art. 295 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (5 acte materiale) şi sustragere sau distrugere de înscrisuri, prev. de art. 259 alin. (1) şi alin. (2) din C. pen., cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

Prin rechizitoriu s-a reţinut că, din materialul probator administrat în cauză au rezultat următoarele:

1.a Prin plângerea înregistrată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova la data de 18.10.2019 sub nr. x/2019 persoana vătămată C. a solicitat tragerea la răspundere penală a numitului A. - executor judecătoresc în cadrul BEJ A., pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) din C. pen., respectiv a numitului D. - avocat în cadrul Baroului Mehedinţi, pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, prev. de art. 244 alin. (1) din C. pen., arătând că, deşi nu l-a împuternicit pe avocatul D. să formuleze în numele său la BEJ A. cerere de executare silită împotriva Complexului Energetic Oltenia S.A., pentru recuperarea sumei de 238.467,84 RON, întrucât societatea îi achitase benevol suma arătată, avocatul D., în numele său, a solicitat această sumă pe calea executării silite, astfel încât au fost poprite conturile Complexului Energetic Oltenia S.A., care a virat încă o dată suma în contul de consemnare al executorului judecătoresc, banii fiind împărţiţi între acesta din urmă şi avocat, iar la momentul sesizării organelor judiciare C. era executat chiar el de către Complexul Energetic Oltenia S.A., fiindu-i poprită pensia.

În ceea ce priveşte situaţia creditorului/persoană vătămată C. s-a reţinut, pe baza probelor administrate, că prin sentinţa Judecătoriei Motru nr. 2.070 din data de 24.10.2016, pronunţată în dosarul nr. x/2015, a fost admisă în parte cererea de chemare în judecată formulată de C., în contradictoriu cu Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A., şi s-a dispus obligarea societăţii la plata către persoana vătămată a sumei de 222.363,84 RON cu titlu de despăgubiri, respectiv 7.476 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.

Hotărârea primei instanţe a rămas definitivă, ca urmare a faptului că prin decizia Tribunalului Gorj nr. 753/27.04.2017 a fost respins apelul Societăţii Complexul Energetic Oltenia S.A., cu obligarea acesteia la plata sumei de 1.000 RON cheltuieli de judecată.

Prin adresa înregistrată sub nr. x.683/02.05.2017, Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A. a solicitat persoanei vătămate C. comunicarea datelor unui cont deschis la o instituţie bancară, pentru ca societatea să îi achite în mod benevol suma de 230.839,84 RON (formată din despăgubiri în valoare de 222.363,84 RON şi cheltuieli de judecată în valoare de 8.467 RON).

Adresa a fost comunicată la domiciliul persoanei vătămate C., conform borderou aflat la dosar de urmărire penală.

Ulterior, printr-o notificare scrisă către Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A., rezoluţionată de conducerea societăţii la data de 16.05.2017, a fost comunicat un cont bancar aparţinând persoanei vătămate C., deschis la O., şi s-a solicitat efectuarea benevolă a plăţii în termen de 5 zile libere.

Notificarea respectivă are o formă şi un conţinut standard, identic sau asemănător cu alte notificări adresate societăţii, care se regăsesc în dosare de executare silită ale BEJ A. din aceeaşi perioadă, privitoare la alte persoane reprezentate/asistate în cadrul litigiilor pentru acordarea despăgubirilor de avocatul D. sau de colaboratori ai acestuia, pentru care s-a procedat la executare silită în baza unor hotărâri judecătoreşti de aceeaşi natură, inclusiv soţii E. şi F..

Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A. a virat la data de 18.05.2017, în mod benevol, întreaga sumă la care a fost obligată faţă de persoana vătămată C., în contul indicat în acest sens.

Deşi a fost menţionat în cuprinsul notificării la care s-a făcut referire termenul de 5 zile şi în ciuda faptului că Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A. a virat la data de 18.05.2017, în mod benevol, întreaga sumă la care a fost obligată faţă de persoana vătămată C., în contul indicat în acest sens, D., la data de 19.05.2017, în calitate de avocat, în baza împuternicirii avocaţiale seria x, datată 19.05.2017, în cuprinsul căreia s-a menţionat că ar fi fost împuternicit de C. să desfăşoare activităţi specifice profesiei de avocat constând în "redactare acte şi întocmire dosar executare silită", a formulat la BEJ A. cerere de executare silită a Societăţii Complexul Energetic Oltenia S.A. pentru recuperarea unui debit pe care aceasta îl achitase anterior.

Prin încheierea BEJ A. din data de 19.05.2017 s-a admis cererea creditorului/persoană vătămată C., formulată prin avocat D., s-a dispus înregistrarea cererii de executare silită în registrul general şi deschiderea dosarului de executare silită nr. x/2017, solicitându-se Judecătoriei Tg. Jiu dispunerea încuviinţării executării silite.

Prin încheierea Judecătoriei Târgu Jiu nr. 3.145/29.05.2017, pronunţată în dosarul nr. x/2017, s-a admis cererea de executare silită formulată de BEJ A., având ca obiect încuviinţarea executării silite în dosarul nr. x/2017.

La data de 26.06.2017, BEJ A. a stabilit prin încheiere suma de 7.628 RON cu titlu de onorariu executor şi cheltuieli de executare.

De asemenea, la aceeaşi dată, a întocmit adrese de înfiinţare poprire către Q. S.A., R. S.A. şi S. S.A., asupra tuturor conturilor pe care Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A. le-ar fi deţinut la aceste unităţi bancare, respectiv înştiinţare privind măsura popririi către Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A., înştiinţare care a fost înregistrată la Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A. la data de 30.06.2017 - fila x din volum II dosar de urmărire penală, fiind ulterior repartizată personalului cu atribuţii în acest sens.

Prin adresa Societăţii Complexul Energetic Oltenia S.A. nr. 3.456/04.07.2017, înregistrată la BEJ A. la data de 06.07.2017, societatea debitoare a solicitat executorului judecătoresc desfiinţarea popririi asupra conturilor, menţionând faptul că obligaţiile născute prin hotărârile judecătoreşti pronunţate în favoarea lui C. au fost stinse cu ordinul de plată nr. x/18.05.2017, în contul indicat în acest sens, în scris, la data de 16.05.2017.

Urmare a acestei adrese, BEJ A. a emis la data de 06.07.2017 adrese de menţinere poprire către cele trei unităţi bancare pentru suma de 7.628 RON, reprezentând onorariu şi cheltuieli de executare, respectiv de sistare a popririi pentru suma de 230.839,84 RON.

Conform extrasului de cont aflat la dosarul penal şi aspectelor reţinute prin raportul de constatare tehnico-ştiinţifică din data de 30.05.2024, în perioada 05.07.2017 - 27.07.2017, din conturile Societăţii Complexul Energetic Oltenia S.A. au fost virate în contul de consemnare având codul IBAN x deschis la T., pentru titular BEJ A., suma totală de 249.945,84 RON, cu titlu de debit în dosarul de executare silită nr. x/2017, astfel:

- la data de 05.07.2017 suma de 238.467,84 RON; transferul a fost efectuat dintr-un cont deschis la Q. al Societăţii Complexul Energetic Oltenia S.A.;

- la data de 19.07.2017 suma de 7.628 RON; transferul a fost efectuat dintr-un cont deschis la S. al Societăţii Complexul Energetic Oltenia S.A.;

- la data de 27.07.2017 suma de 3.850 RON; transferul a fost efectuat dintr-un cont deschis la R. al Societăţii Complexul Energetic Oltenia S.A..

În cele din urmă, la data de 16.02.2018, BEJ A. a emis alte adrese către unităţile bancare, prin care a solicitat sistarea proprii în totalitate şi deblocarea conturilor.

Prin raportul de constatare din data de 30.05.2024 s-a stabilit că, încă din momentul popririi urmată de transferul din data de 05.07.2017 al sumei de 238.467,84 RON, efectuată de Q., s-a realizat stingerea obligaţiilor din titlul executoriu, dar şi a cheltuielilor de executare, împrejurare în care unităţile bancare trebuiau încunoştinţate pentru sistarea popririi în totalitate, iar BEJ A. a încasat în total în contul de consemnare, în cadrul dosarului de executare silită nr. x/2017, suma de 249.945,84 RON, cu 11.418 RON mai mult decât calculase prin încheierea de stabilire a cheltuielilor şi onorariului de executare din data de 26.06.2017.

Din extrasul contului de consemnare al BEJ A., deschis la T., nu rezultă că din suma încasată ar fi fost efectuate plăţi sau transferuri de bani către C., creditor în dosarul de executare şi persoană vătămată în dosarul penal, dar nici faptul că sumele reţinute prin poprire ar fi fost restituite către Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A., debitor în dosarul de executare şi persoană vătămată în dosarul penal, ca urmare a achitării voluntare a debitului, sau că au fost transferate/ridicate sume de bani din contul de consemnare al BEJ A., cu titlu de cheltuieli de executare, inclusiv onorariu executor judecătoresc.

În plus, pentru că BEJ A. nu a restituit sumele de bani arătate mai sus, reţinute în mod nejustificat, cu toate că, prin adresa înregistrată la BEJ A. la data de 06.07.2017, persoana vătămată Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A. l-a încunoştinţat că a achitat în mod benevol debitul încă din data de 18.05.2017, aceasta din urmă a formulat o contestaţie la executare, înregistrată la Judecători Motru la data de 02.08.2017.

Prin încheiere Judecătoriei Motru nr. 1.514 din 11.10.2018, pronunţată în dosarul nr. x/2017, definitivă prin decizia Tribunalului Gorj nr. 274 din 26.02.2019, încheiere comunicată BEJ A. şi aflată la dosarul de executare, s-a admis contestaţia la executare formulată de persoana vătămată Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A. în contradictoriu cu BEJ A., dar şi cu persoana vătămată C., dispunându-se anularea actelor de executare silită întocmite în dosarul de executare al BEJ A. nr. 19/E/2017, respectiv întoarcerea executării silite efectuate în dosarul execuţional x/2017 pentru suma de 238.467,84 RON.

BEJ A. nu a pus în executare dispoziţiile instanţei, iar în baza acestei încheieri definitive Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A. a solicitat la BEJ U., pe rolul căruia s-a constituit dosarul nr. x/2019, executarea silită a BEJ A., dar şi a persoanei vătămate C..

Prin încheierea Judecătoriei Motru nr. 1.304 din 11.09.2019, pronunţată în dosar nr. x/2019, s-a admis cererea formulată de BEJ U., având ca obiect încuviinţare executare silită pentru persoana vătămată Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A..

În cadrul dosarului de executare silită înregistrat la BEJ U. sub nr. x/2019, la data de 04.10.2019, s-a procedat la stabilirea prin încheiere a cheltuielilor de executare la suma de 9.669,07 RON, a fost emisă înştiinţare declanşare urmărire silită către BEJ A., înştiinţare declanşare urmărire silită către C., adrese înfiinţare poprire pentru BEJ A. şi C. la mai multe unităţi bancare şi la Casa Judeţeană de Pensii Gorj, adrese înştiinţare poprire pentru BEJ A. şi C..

Chiar dacă prin încheierea Judecătoriei Motru nr. 1.582/31.10.2019, pronunţată în dosar nr. x/2019, s-a admis cererea formulată de C. şi s-a dispus suspendare provizorie a executării silite obiect al dosarului de executare silită înregistrat la BEJ U. sub nr. x/2019, ulterior, potrivit susţinerilor persoanei vătămate C., ca urmare a respingerii definitive a contestaţiei la executare formulate de acesta, a fost reluată executarea silită în ceea ce îl priveşte, fiindu-i poprite lunar veniturile realizate din pensie.

1.b În cadrul cercetărilor efectuate în dosarul penal înregistrat la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova sub nr. x/2019, la data de 19.03.2021, a fost audiat în calitate de persoană vătămată E..

Din declaraţia sa a rezultat că în data de 26.06.2017 Tribunalul Gorj a pronunţat o decizie definitivă prin care Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A. a fost obligată să îi plătească ca despăgubire acestuia şi soţiei sale suma de aproximativ 220.000 RON.

Această sumă a fost achitată benevol de către Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A. prin virare, în data de 18.07.2017, într-un cont de debit deschis pe numele soţiei. În condiţiile în care nu l-a mandatat pe avocatul D., care l-a reprezentat şi asistat în litigiul de natură civilă finalizat cu hotărârea arătată să solicite executarea silită a Societăţii Complexul Energetic Oltenia S.A., a aflat ulterior că acesta a introdus în numele său şi al soţiei cerere de executare silită a debitorului la BEJ A., iar Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A. a fost executată silit prin poprire, fiindu-i reţinută încă o dată, dintr-un cont curent în care avea disponibil, suma la care a fost obligată către cei doi soţi, la care s-au adăugat cheltuieli de executare. Banii executaţi fără drept nu au fost restituiţi către Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A., deşi debitoarea a încunoştinţat executorul cu privire la achitarea de bunăvoie, anterioară popririi, a sumei la care a fost obligată, iar în final Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A. a solicitat şi obţinut în instanţă, pentru motivele invocate, în contradictoriu cu E., F. şi BEJ A., admiterea contestaţiei la executare, anularea actelor de executare silită şi întoarcerea executării silite efectuate în dosarul BEJ A. nr. 26/E/2017, hotărâre pe care BEJ A. nu a pus-o în executare.

S-a reţinut că situaţia de fapt arătată este similară cu cea sesizată de persoana vătămată C., în legătură cu dosarul de executare silită înregistrat la BEJ A. sub nr. x/2017, în aceeaşi perioadă din cursul anului 2017, descrisă la pct. 1.a.

Din înscrisurile de la dosarul de urmărire penală rezultă că, prin sentinţa Judecătoriei Motru nr. 3.047/29.12.2016, pronunţată în dosarul nr. x/2016, s-a admis în parte cererea având ca obiect pretenţii formulată de către persoanele vătămate E. şi F., dispunându-se obligarea Societăţii Complexul Energetic Oltenia S.A. la plata către aceştia a sumei de 211.688,4 RON cu titlu de despăgubiri şi 9.338,36 RON cu titlu de cheltuieli de judecată, sentinţa menţionată râmânând definitivă prin decizia Tribunalului Gorj nr. 1.113/2017 din data de 26.06.2017, prin care s-a respins apelul Societăţii Complexul Energetic Oltenia S.A. şi a fost obligată societatea la plata sumei de 1.000 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.

Printr-o notificare scrisă, adresată Societăţii Complexul Energetic Oltenia S.A., înregistrată la societate la data de 28.06.2017, a fost comunicat un cont bancar aparţinând persoanelor vătămate - P., deschis la V., şi s-a solicitat efectuarea benevolă a plăţii în termen de 5 zile libere.

Notificarea respectivă are o formă şi un conţinut standard, identic sau asemănător cu alte notificări trimise societăţii, care se regăsesc în dosare de executare silită ale BEJ A. din aceeaşi perioadă, privitoare la alte persoane reprezentate/asistate de avocatul D. sau de colaboratori ai acestuia în cadrul litigiilor pentru acordarea unor despăgubiri de către Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A., inclusiv persoana vătămată C..

La data de 10.07.2017 avocatul D., care îi reprezentase pe P. în cadrul litigiul finalizat cu hotărârea judecătorească menţionată mai sus, a depus la BEJ A. cerere de executare silită a Societăţii Complexul Energetic Oltenia S.A., în baza sentinţei civile a Judecătoriei Motru nr. 3.047/29.12.2016, definitivă prin decizia Tribunalului Gorj nr. 1.113/26.06.2017, la cererea respectivă fiind ataşată împuternicirea avocaţială seria x, datată 10.07.2017.

Urmarea a acestei cereri, s-a înregistrat la BEJ A. dosarul de executare silită nr. x/2017, în care, prin încheierea Judecătoriei Târgu Jiu nr. 4.306/13.07.2017, pronunţată în dosar nr. x/2017, s-a încuviinţat executarea silită pentru suma de 221.026,76 RON (faţă de suma totală datorată de debitor creditorului nu a fost inclusă şi suma de 1.000 RON, cheltuieli de judecată stabilite de instanţa de apel).

La data de 31.07.2017, BEJ A. a emis încheiere prin care a stabilit cheltuielile de executare la suma de 8.530 RON, din care 7.510 RON onorariu executor judecătoresc, 20 RON taxă timbru şi 1.000 RON onorariul avocatului creditorului în faza de executare silită (debitul total din dosarul de executare a devenit 229.556,76 RON, respectiv 221.026,76 RON conform titlului executoriu astfel cum a fost încuviinţat şi 8.530 de RON conform încheierii executorului), adrese de înfiinţare poprire către unităţi bancare - Q. S.A., R. S.A., S. S.A., înştiinţare privind măsura popririi către Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A..

Prin referatul Societăţii Complexul Energetic Oltenia S.A. nr. 2.395/17.07.2017 a fost aprobată propunerea de punere în executare de îndată a sentinţei civile nr. 3.047/29.12.2016 a Judecătoriei Motru, definitivă prin decizia Tribunalului Gorj nr. 1.113/26.06.2017, iar la data de 18.07.2017 a fost virată în contul comunicat de P. întreaga sumă la care a fost obligată societatea de către instanţe.

Conform aspectelor reţinute în raportul de constatare tehnico-ştiinţifică nr. x din data de 30.05.2024, la data de 10.08.2017 s-a înregistrat încasarea sumei de 229.556,76 RON în contul de consemnare al BEJ A. deschis la banca T., dintr-un cont al Societăţii Complexul Energetic Oltenia S.A. deschis la S., suma reprezentând total debit datorat potrivit încheierii prin care s-a dispus încuviinţarea executării silite şi cheltuieli de executare.

Pe de altă parte, din extrasul de cont deschis la V. pe numele creditorului persoană vătămată F., reiese că, la data de 18.07.2017, a fost creditat contul cu suma de 222.026,76 RON (suma care include şi cheltuielile de judecată în valoare de 1.000 RON din faza apelului), ca urmare a unui transfer efectuat dintr-un cont al Societăţii Complexul Energetic Oltenia S.A., deschis la S..

În contextul celor arătate, prin adresa Complexului Energetic Oltenia S.A. nr. 4.080/17.08.2017 s-a solicitat BEJ A. să înceteze procedura de executare silită întrucât achitase anterior, direct creditorilor, cu ordinul de plată nr. x/18.07.2017, întreaga sumă datorată.

De asemenea, prin aceeaşi adresă, Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A. a încunoştinţat BEJ A. cu privire la faptul că suma de 557.392,00 RON, reprezentând debit într-un alt dosar de executare silită - 20/E/2017, a fost achitată către executor în data de 03.06.2017 şi nu se mai justifica continuarea executării.

În concluzie, s-a reţinut din raportul de constatare că suma încasată de BEJ A. în cadrul dosarului de executare silită nr. x/2017 a fost de 229.556,76 RON, iar din analiza extrasului contului de consemnare deschis pentru titular BEJ A. rezultă faptul că, până la data de 03.01.2024 (dată până la care a fost generat extrasul de cont), nu au fost efectuate plăţi din contul de consemnare către persoanele vătămate creditoare E. şi F. sau către Societatea Complexul Energetic S.A. ori către executorul judecătoresc A., cu titlu de cheltuieli de executare, pentru sume reţinute în dosar de executare silită nr. x/2017.

Spre deosebire de situaţia dosarului de executare silită nr. x/2017, dosarul de executare silită nr. x/2017 nu s-a regăsit printre lucrările inventariate şi predate executorului judecătoresc delegat să preia activitatea lui A..

În mod asemănător situaţiei persoanei vătămate C., şi în cazul persoanelor vătămate E. şi F., pentru că BEJ A. nu a restituit suma reţinută nejustificat prin executare silită, Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A. a solicitat şi obţinut în instanţă admiterea contestaţiei la executare silită, anularea actelor de executare silită efectuare în dosarul execuţional x/2017 şi întoarcerea executării silite.

Având în vedere că au susţinut că nu l-au mandatat pe avocatul D. pentru ca în numele şi pe seama lor să se ocupe de procedura de executare silită, de a cărei existenţă nu au avut cunoştinţă până în toamna anului 2017, când au primit o citaţie la locuinţă, ca urmare a contestaţiei la executare formulate de Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A., iar în final au ajuns să fie executaţi silit în dosarul înregistrat la BEJ W. sub nr. x/2022, persoanele vătămate E. şi F. au formulat, la rândul lor, contestaţie la executare împotriva titlului executoriu reprezentat de hotărârea judecătorească prin care s-a întors executarea silită efectuată în dosarul BEJ A. 26/E/2017, în contradictoriu inclusiv cu cei doi, arătând că, în împrejurările prezentate, nu au beneficiat în vreun fel de suma reţinută de executorul judecătoresc A. şi nu se impunea recuperarea banilor de la aceştia.

Prin încheierea nr. 1.162/16.10.2022, pronunţată de Judecătoria Motru în dosarul nr. x/2022, definitivă prin decizia nr. 227/27.02.2023, pronunţată de Tribunalul Gorj, s-a respins contestaţia formulată de E. şi F., în contradictoriu cu Societatea Complexul Energetic Oltenia, rezultând din cererile formulate la dosar de persoanele vătămate E. şi F. că, după această decizie, executarea silită a continuat în ceea ce îi priveşte, prin poprirea veniturilor.

După virarea în contul de consemnare al executorului judecătoresc a unor sume în baza unor titluri executorii obiect al procedurii de executare silită, pentru ridicarea ori transferul ulterior al acestor sume, executorul judecătoresc are obligaţia să întocmească încheiere prin care să stabilească destinaţia sau modul de distribuire a debitului încasat, respectiv distribuire către creditor, restituire către debitor, sau distribuire către executor, în cazul sumelor reţinute cu titlu de cheltuieli de executare şi onorariu executor.

La dosarul de executare silită nr. x/2017 şi la dosarul de executare silită nr. x/2017 nu există astfel de încheieri de distribuire a sumelor de bani încasate prin executare silită în contul de consemnare al BEJ A., iar persoanele vătămate C., E., F. şi Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A. au confirmat că executorul judecătoresc nu le-a distribuit/restituit sumele încasate nejustificat în contextul arătat, în cadrul acestor dosare de executare.

De altfel, după cum s-a arătat, dosarul de executare silită nr. x/2017 nu a fost găsit la inventarierea şi predarea lucrărilor BEJ A. către executorul delegat să îi preia activitatea.

În schimb au fost identificate, după data încasării, în dosarele de executare silită nr. x/2017 şi y/2017, în perioada 05.07.2017 - 10.08.2017, a sumelor de bani de la persoana vătămată Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A., numeroase ridicări în numerar, direct din contul de consemnare, de către executorul judecătoresc, precum şi transferuri ale unor sume importante de bani, într-un cont curent al cărui titular era suspectul X., fiul lui A., deşi reglementările privitoare la activitatea executorilor judecătoreşti interzic în mod expres acest lucru.

Astfel, potrivit art. 657 şi 658 din Statutul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi al profesiei de executor judecătoresc este interzisă cu desăvârşire efectuarea oricăror operaţiuni cu debite propriu zise, constând în sume cuvenite creditorilor, în şi prin conturile bancare de operaţiuni curente ale executorilor judecătoreşti, altele decât conturile de consemnaţiune, cu excepţia onorariilor şi a celorlalte cheltuieli de executare silită, precum şi a oricăror sume cuvenite lor potrivit legii, respectiv este interzisă cu desăvârşire retragerea de către executorul judecătoresc din conturile de consemnări a oricăror sume de bani, fără evidenţierea şi justificarea acestora.

1.c Prin plângerea înregistrată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova la data de 03.07.2020 sub nr. x/2020 persoana vătămată B. a solicitat tragerea la răspundere penală a numitului A. - executor judecătoresc în cadrul BEJ A. pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz de încredere, prev. de art. 238 alin. (1) din C. pen. şi înşelăciune, prev. de art. 244 alin. (1) din C. pen., arătând că în cadrul dosarului de executare silită nr. x/2019 deschis pe rolul BEJ A., în care avea calitatea de creditor, deşi a fost încasată în contul de consemnare al BEJ A. suma de 82.550 RON de la debitorul UAT Padeş, executorul a refuzat ulterior să îi pună la dispoziţie această sumă de bani, nemaiputând în niciun mod să ia legătura cu acesta.

S-a reţinut că din declaraţia martorului Y. rezultă că a fost împuternicit de soţia sa - persoana vătămată B., dar şi de alţi fraţi şi surori ai celei din urmă - persoanele vătămate G., H. şi I. să efectueze demersuri pentru recuperarea prin executare silită a unei sume de aproximativ 80.000 RON, la care Comisia Locală de Fond Funciar Padeş fusese obligată prin hotărâre judecătorească să o achite către cei menţionaţi.

În acest sens a depus la BEJ A. o cerere de executare silită, la care a ataşat mai multe înscrisuri, fiind deschis dosarul de executare silită înregistrat la BEJ A. sub nr. x/2019.

Potrivit susţinerilor martorului Y., după depunerea cererii în cursul lunii februarie 2019, undeva prin vara anului 2019, din discuţii purtate cu funcţionari din cadrul Primăriei Padeş, a aflat că a fost executat silit contul UAT - ului deschis la Trezoreria Motru şi a încercat să ia legătură cu executorul judecătoresc A. pentru a intra în posesia banilor recuperaţi prin executare silită, dar nu a reuşit să facă acest lucru.

Iniţial, potrivit martorului, la un număr de telefon prin care comunicase anterior cu inculpatul A. i-a răspuns un tânăr care s-a recomandat ca fiind fiul acestuia şi l-a informat că banii ar fi în cont, însă tatăl său ar avea anumite probleme de sănătate, motiv pentru care nu puteau fi viraţi banii până când acesta nu îşi relua activitatea.

La data audierii în cauză - 06.10.2020, martorul Y. a relatat că, în perioada care a urmat discuţiei telefonice arătate, a sunat de mai multe ori pe acelaşi număr de telefon, dar iniţial nu răspuns nicio persoană, iar de la un moment dat numărul respectiv nici măcar nu se mai apela.

În aceste împrejurări, în vara anului 2020, înainte ca soţia sa să formuleze plângerea penală, martorul a arătat că s-a deplasat personal la locuinţa de domiciliu a executorului judecătoresc A., unde, la poarta locuinţei a ieşit un tânăr, care i-a spus că este fiul lui A., iar tatăl acestuia nu este acasă şi i-a dat un alt număr de telefon la care să îl contacteze, număr pe care martorul a încercat să îl apeleze, dar telefonul era închis. Tânărul arătat nu a mai susţinut la momentul respectiv absolut nimic despre posibile probleme de sănătate ale tatălui.

De asemenea, Y. a declarat că, în perioada respectivă, a fost de mai multe ori şi la sediul BEJ A., însă de fiecare dată biroul era închis, "fiind două lacăte puse pe uşă".

Referitor la dosarul de executare silită nr. x/2019, s-a reţinut prin raportul de constatare că, din analiza contului de consemnare al BEJ A., la data de 21.05.2019 s-a înregistrat încasarea sumei de 88.470 RON de la debitorul UAT Padeş, fără a fi identificate plăţi efectuate prin intermediul contului de consemnare către creditori.

Dosarul de executare x/2019 nu a fost găsit la inventarierea şi predarea arhivei şi lucrărilor BEJ A. către executorul judecătoresc desemnat să îi preia activitatea, astfel încât nu există nici înscrisuri privind distribuirea către executor a unor sume de bani încasate în acest dosar cu titlu de cheltuieli de executare.

1.d Prin plângerea înregistrată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova la data de 07.04.2020 sub nr. x/2020 persoana vătămată J. a solicitat tragerea la răspundere penală a numitului A. - executor judecătoresc în cadrul BEJ A. pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz de încredere, prev. de art. 238 alin. (1) din C. pen. şi abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) din C. pen., arătând că în cadrul unui dosar de executare silită deschis pe rolul BEJ A., în care avea calitatea de creditor, deşi în cursul lunii noiembrie 2019 a fost încasată în contul de consemnare al BEJ A. suma de 32.369,40 RON de la debitorul K., executorul a refuzat ulterior să îi pună la dispoziţie această sumă de bani, nemaiputând în niciun mod să ia legătura cu acesta.

Din extrasul contului de consemnare al BEJ A. deschis la T., pentru perioada 01.01.2015 - 03.01.2024, rezultă că, la data de 22.11.2019, Federaţia Română de Fotbal a virat suma de 35.626,40 RON în contul de consemnare, cu justificarea de plată în numele K., însă nu au fost efectuate eliberări de sume către creditorul J..

Prin urmare, banii reţinuţi au fost folosiţi în alte scopuri decât pentru plata creditorului sau restituire către debitor.

Dosarul de executare x/2019 nu a fost găsit la inventarierea şi predarea arhivei şi lucrărilor BEJ A. către executorul judecătoresc desemnat să îi preia activitatea, astfel încât nu există nici înscrisuri privind distribuirea către executor a unor sume de bani încasate în acest dosar cu titlu de cheltuieli de executare.

Şi persoana vătămată J. a susţinut că, după ce la începutul anului 2019 a discutat la telefon cu executorul judecătoresc A. şi i-a trimis mai multe înscrisuri necesare declanşării executării silite a debitorului K., ulterior nu a mai primit informaţii despre stadiul executării.

În acest context, a arătat că a aflat prin intermediul unei persoane din cadrul Federaţiei Române de Fotbal, nefiind anunţat în acest sens de executorul judecătoresc A., că banii pe care îi avea de încasat de la clubul sportiv fuseseră reţinuţi din drepturile de televizare cuvenite clubului şi viraţi în contul de consemnare al executorului, J. primind în acest sens şi un tipizat tranzacţii bancare, care atesta virarea banilor.

Potrivit susţinerilor persoanei vătămate J., l-a contactat telefonic pe inculpatul A. şi a discutat despre reţinerea banilor, iar executorul i-a confirmat în cele din urmă că banii au fost viraţi în contul de consemnare şi i-a cerut să îi comunice datele unui cont bancar în care să îi transfere debitul.

J. a pus la dispoziţia organelor de urmărire penală mai multe mesaje schimbate cu A. referitor la cele arătate.

De asemenea, persoana vătămată J. a precizat că a trimis prin e-mail o cerere scrisă olograf prin care indica datele contului în care să fie viraţi banii, l-a întrebat pe inculpatul A. dacă este în regulă cum a redactat cererea, a primit un răspuns de confirmare printr-un mesaj, iar acesta a fost ultimul mesaj la care A. i-a răspuns, în data de 29.01.2020.

După acest moment, nu a mai reuşit în nicio modalitate să comunice cu inculpatul, acesta din urmă având telefoanele închise şi nerăspunzând la solicitările trimise prin poşta electronică, fapt pentru care i-a făcut plângere la Camera Executorilor Judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel Craiova, dar şi la organele de urmărire penală.

1.e Prin plângerea înregistrată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova la data de 16.06.2021 sub nr. x/2021 persoana vătămată D. a solicitat tragerea la răspundere penală a numitului A. - executor judecătoresc în cadrul BEJ A. pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) din C. pen., arătând că, în urmă cu mai mult timp, fără a indica în concret perioada/anul, a solicitat executorului judecătoresc A. din mun. Drobeta Turnu Severin, la care apela frecvent în calitate de avocat pentru procedura de urmărire silită, aducerea la îndeplinire prin executare silită a dispoziţiilor dintr-un titlu executoriu - contract de asistenţă juridică încheiat de D., în calitate de avocat, cu numitul M., pentru recuperarea sumei de 16.000 RON, reprezentând onorariu, însă nu are cunoştinţă de ceea ce s-a întâmplat cu dosarul său de executare, în condiţiile în care în ultimii ani executorul judecătoresc nu a mai putut fi contactat. A arătat că a cunoscut faptul că nu a remis banii încasaţi nici în alte dosare de executare silită, iar în cele din urmă a fost iniţial suspendat şi i-a fost preluată activitatea, în final fiind exclus din profesie.

În legătură cu plângerea formulată, D., faţă de care prin ordonanţa Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova nr. 591/P/2019 din data de 16.06.2022 s-a dispus efectuarea în continuare a urmării penale sub aspectul săvârşirii infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată prev. de art. 322 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (4 acte materiale), nu a fost audiat în calitate de persoană vătămată, iar la data de 18.01.2024 acesta a decedat.

În urma cercetărilor efectuate a fost identificat dosarul de executare silită înregistrat la BEJ A. sub nr. x/2016, privind pe creditor D. şi debitor M..

În cadrul acestui dosar, la data de 14.02.2017, în contul de consemnare al BEJ A., a fost încasată suma de 17.620 RON.

Din extrasul contului de consemnare al executorului judecătoresc nu rezultă că ar fi fost distribuite sume de bani către creditorul din dosarul respectiv - persoană vătămată sub acest aspect în dosarul penal, D., sau către executorul judecătoresc, cu titlu de onorariu executor sau alte cheltuieli de executare.

În plus, din analiza extrasului contului curent deschis pentru titularul Cabinet de Avocat D., în perioada 01.01.2017 - 31.12.2019, s-a stabilit că nu au fost încasate sume de bani, prin transfer bancar, de la executorul judecătoresc A. sau de la vreuna dintre persoanele vătămate din cadrul dosarului penal înregistrat la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel sub nr. x/2019.

Referitor la operaţiunile de transfer sume între conturi ale executorului judecătoresc şi contul curent al Cabinetului de Avocat D., prin raportul de constatare s-a stabilit că, în data de 07.06.2016, deci anterior reţinerilor prin poprire, realizate începând cu 14.02.2017 - dosar x/2016 şi până la data de 22.11.2019 - dosar x/2019, a sumelor cu privire la care s-a apreciat că au fost însuşite/folosite de executorul judecătoresc în dosarele de executare silită nr. x/2017, y/2017, z/2019, w/2019, t/2016, BEJ A. a transferat către D. suma de 20.000 RON, reprezentând cheltuieli cerere creditor Z., în dosarul de executare silită nr. x/2016, transfer care nu are legătură cu faptele penale cercetate.

În schimb, cu relevanţă pentru sumele delapidate în dosarele de executare silită nr. x/2017 şi nr. y/2017, referitor la operaţiunile efectuate prin contul de consemnare al BEJ A. pe parcursul anului 2017, din probele administrate a rezultat şi faptul că, la data de 26.06.2017, a fost încasată suma de 557.392 RON de la Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A., în dosarul de executare silită înregistrat la BEJ A. sub nr. x/2017, iar la data de 05.09.2017 a fost restituită către societate mare parte din această sumă, respectiv 546.606 RON.

În perioada 05.07.2017 - 10.08.2017, în cadrul dosarelor de executare silită 19/E/2019 (creditor - persoana vătămată C.) şi 26/E/2017 (creditori - persoanele vătămate E. şi F.), BEJ A. a încasat de la debitorul din dosare - persoana vătămată Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A. suma totală de 479.502,60 RON, din care 249.945,84 RON în dosarul x/2017 şi 229.556,76 RON din poprirea efectuată în dosarul x/2017

În condiţiile în care, executorul judecătoresc nu a procedat la distribuirea debitelor recuperate în cele două dosare de executare silită către creditori sau la o eventuală restituire către debitor, iar la dosar nu există încheieri ale executorului judecătoresc prin care acesta să fi stabilit destinaţia sumelor provenite din executare, prin raportul de constatare au fost evidenţiate mai multe aspecte importante cu privire la utilizare sumelor încasate prin contul de consemnare.

Astfel, la data de 05.07.2017, data încasării sumei de 238.467,84 RON în cadrul dosarului de executare silită 19/E/2017 (prima şi cea mai semnificativă dintre cele trei încasări efectuate în perioada 05 - 27.07.2017 în acest dosar execuţional), soldul contului de consemnare era de 511.555 RON, sumă provenită din încasarea efectuată în data de 26.06.2017 de la Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A. în cadrul dosarului de executare silită 20/E/2017 (557.392 RON), iar prin încasarea acestei sume din dosarul x/2017 soldul contului a crescut la 750.022,84 RON.

În perioada 23.06.2017 - 03.11.2017, contul de consemnare al executorului judecătoresc a fost creditat cu suma totală de 1.065.020,60 RON, din care 557.392 RON încasaţi în dosarul de executare x/2017, 249.945,84 RON în dosarul x/2017 şi 229.556,76 RON în dosarul x/2017

Diferenţa de 28.126 este reprezentată de diferite sume de bani transferate în cont ca urmare a popririlor efectuate în alte dosare de executare decât cele menţionate.

La data de 23.06.2017 soldul contului de consemnare a fost de 62,81 RON, iar la data de 03.11.2017 soldul contului de consemnare a fost de 1.117,43 RON, ulterior datei de 03.11.2017 fiind adus de mai multe ori inclusiv la 0.

În perioada 23.06.2017 - 03.11.2017, contul de consemnare al BEJ A. a fost debitat după cum urmează:

- 7.800 RON au fost transferaţi într-un alt cont al BEJ A., cu titlu de plată rată lunară, conform anexei 1 la raportul de constatare;

- 22.300 RON au fost ridicaţi numerar de executorul judecătoresc A., cu menţiunea "alte plăţi diverse" - anexa 2;

- 219.667 RON au fost transferaţi într-un cont curent deschis pe numele lui X., fiul executorului judecătoresc A. - anexa 3;

- 12.400 RON au fost tranferaţi către AA., reprezentând salarii - anexa 4;

- 700.097,37 RON au fost tranferaţi către Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A., din care, în ordinea descrescătoare a valorii sumelor restituite: 546.606 RON restituiţi în dosarul x/2017; 111.111,37 RON în dosarul x/2017; 31.940 RON în dosarul x/2017 şi 10.440 RON în dosarul x/2017 - anexa 5;

- diferite sume au fost transferate către persoane fizice, reprezentând debite în diverse dosare de executare silită.

Referitor la sumele de bani arătate mai sus, restituite către Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A. în cele patru dosare de executare silită menţionate, în perioada 23.06.2017 - 03.11.2017, doar suma restituită în dosarul de executare x/2017 fusese anterior restituirii încasată în contul de consemnare, în timp ce suma totală de 153.491,37 RON înapoiată către Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A. în dosarele x/2017, y/2017 şi 31/E/2017 nu a fost încasată în interiorul perioadei precizate.

Despre sumele de bani transferate din contul de consemnare într-un cont curent al cărui titular era suspectul X., conform extrasului pentru respectivul cont, în perioada 05.07.2017 - 22.05.2018 contul a fost creditat cu suma totală de 237.944 RON, din care suma de 234.267 RON a provenit din contul de consemnare de la T. al BEJ A. (anexa 6).

Totodată, în perioada menţionată, contul curent al titularului X. a fost debitat cu suma totală de 235.227 RON, din care:

- 48.265 RON au fost retraşi numerar de la casierie;

- 146.512 RON retrageri numerar cu cardul de la ATM;

- 6.685 RON transferaţi într-un alt cont deschis la T. pe numele lui A., cu titlu de rată lunară;

- 32.717,69 RON plătiţi cu cardul la POS.

S-a notat frecvenţa transferurilor efectuate din contul de consemnare al BEJ A. deschis la T. S.A. în contul curent al suspectului X., în perioada 11.08.2017 - 13.11.2017, conform unei situaţii stabilite preliminar de organele judiciare, pe baza datelor rezultate din extrasul contului de consemnare, pentru perioada şi în forma extrasului obţinută în cursul anului 2020 şi depusă la dosar de către persoanele vătămate E. şi F. (11.08.2017 - 4.600 RON, 14.08.2017 - 4.352, 14.08.2017 - 4.325, 17.08.2017 - 4.600 RON, 18.08.2017 - 4.900 RON, 18.08.2017 - 4.000 RON, 25.08.2017 - 4.600 RON, 29.08.2017 - 3.600 RON, 29.08.2017 - 3.600 RON, 01.09.2017 - 4.800 RON, 05.09.2017 - 2.800 RON, 08.09.2017 - 6.700 RON, 08.09.2017 - 3.200 RON, 11.09.2017 - 3.400 RON, 11.09.2017 - 3.700 RON, 13.09.2017 - 2.600 RON, 14.09.2017 - 2.400 RON, 15.09.2017 - 4.200 RON, 18.09.2017 - 5.600 RON, 18.09.2017 - 3.700 RON, 19.09.2017 - 4.300 RON, 20.09.2017 - 7.000 RON, 21.09.2017 - 3.600 RON, 22.09.2017 - 3.700 RON, 22.09.2017 - 4.200 RON, 25.09.2017 - 3.800 RON, 26.09.2017 - 4.300 RON, 27.09.2017 - 2.100 RON, 29.09.2017 - 4.800 RON, 29.09.2017 - 2.800 RON, 02.10.2017 - 6.400 RON, 03.10.2017 - 4.000 RON, 03.10.2017 - 4.820 RON, 04.10.2017 - 2.440 RON, 05.10.2017 - 5.000 RON, 09.10.2017 - 4.000 RON, 11.10.2017 - 3.500 RON, 12.10.2017 - 3.300 RON, 13.10.2017 - 4.700 RON, 13.10.2017 - 3.400 RON, 16.10.2017 - 1.400 RON, 16.10.2017 - 1.400 RON, 17.10.2017 - 3.000 RON, 17.10.2017 - 1.800 RON, 18.10.2017 - 6.650 RON, 18.10.2017 - 4.500 RON, 19.10.2017 - 2.800 RON, 20.10.2017 - 5.000 RON, 23.10.2017 - 800 RON, 24.10.2017 - 840 RON, 26.10.2017 - 1.000 RON, 30.10.2017 - 800 RON, 31.10.2017 - 1.800 RON, 03.11.2017 - 340 RON, 07.11.2017 - 3.800 RON, 08.11.2017 - 2.240 RON, 08.11.2017 - 1.930 RON, 09.11.2017 - 730 RON, 09.11.2017 - 2.200 RON, 10.11.2017 - 2.700 RON, 13.11.2017 - 1.000 RON, în total aproximativ 217.000 RON transferaţi în decurs de 3 luni.

S-a menţionat că suma rulată în modalitatea arătată prin contul curent al suspectului X. este aproximativ egală cu suma recuperată în dosarul x/2017, iar transferurile arătate mai sus s-au realizat imediat după încasarea în data de 10.08.2017 a acestei sume în contul de consemnare, între 11.08.2017 şi 13.11.2017.

S-a precizat şi faptul că, potrivit extrasului contului de consemnare al BEJ A., în perioada 27.06.2018 - 25.11.2019, au fost efectuate o multitudine de transferuri ale unor sume către numita BB., cu titlu de debit restant în dosarele de executare silită nr. x/2013 şi y/2014, suma totală fiind de 218.482 RON - anexa 7 la raportul de constatare, iar conform datelor din extrasul contului de consemnare, nu au fost evidenţiate sume încasate de la diverşi debitori corespunzător dosarelor de executare silită nr. x/2013 şi y/2014.

În contextul celor prezentate s-a arătat că executorul judecătoresc A. ar fi utilizat sume de bani încasate cu titlu de debite în anumite dosare de executare silită, inclusiv în dosarele de executare în care nu a mai fost în măsură să elibereze sumele reţinute - 65/E/2016, 19/E/2017, 26/E/2017, 4/E/2019 şi 5/E/2019, pentru nevoi personale (plată rate bănci, plată drepturi salariale restante, retrageri şi plăţi la POS, etc.) sau pentru plata/restituirea unor debite din alte dosare de executare.

În acest scop, în perioada 2017 - 2019 ar fi folosit discreţionar sumele care îi erau transferate în contul de consemnare, până în momentul în care nu a mai putut plăti debitele pretinse de creditori - cazul persoanelor vătămate J., B., G., H. şi I., sau de către debitorii care executaseră între timp în mod benevol obligaţiile pentru care fuseseră şi executaţi silit - cazul persoanei vătămate Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A., în dosarele de executare nr. 19/E/2017 şi 26/E/2017, în care creditori au fost persoanele vătămate C., E. şi F..

2. Prin adresa înregistrată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova la data de 27.11.2020 sub nr. x/2020 Camera Executorilor Judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel Craiova, a înaintat organelor de urmărire penală procesul-verbal de constatare încheiat la data de 09.11.2020 de către membrii Colegiului Director al Camerei Executorilor Judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel Craiova, din cuprinsul căruia rezultă că în zilele de 15 şi 16 octombrie 2020, în baza titlului executoriu reprezentat de către Decizia nr. 622/A/08.10.2020, pronunţată de Tribunalul Mehedinţi, în dosarul nr. x/2020, în urma pătrunderii în lipsă în sediul BEJ A. din mun. Dr. Tr. Severin, str. x, jud. Mehedinţi, s-a procedat la inventarierea şi predarea arhivei BEJ A. către executorul judecătoresc CC., delegat să îi preia activitatea, împrejurare în care membrii comisiei de inventariere au constat lipsa mai multor dosare de executare silită, fiind individualizate dosarele de executare 21/E/2015, 12/E/2015, 4/E/2019 şi 5/E/2019 (în legătură cu trei dintre dosarele menţionate există plângeri penale la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova formulate de persoanele vătămate N., B., J. şi pentru toate au fost formulate sesizări adresate Camerei împotriva executorului) şi lipsa mai multor registre prevăzute de Regulamentul de punere în aplicare a Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, existând astfel suspiciunea că acestea au fost sustrase de A..

Din probele administrate s-a reţinut că, în perioada 2018 - 2020, pe măsura trecerii timpului, BEJ A. şi-a redus sistematic activitatea, iar inculpatul A. putea fi găsit din ce în ce mai greu la telefon sau la sediul biroului de persoanele interesate să ia legătura cu acesta pentru a afla date din dosarele de executare în care erau părţi, respectiv nu a mai dat curs solicitărilor Camerei Executorilor Judecătoreşti şi instanţelor de a comunica date sau dosare de executare silită în legătură cu sesizările/contestaţiile la executare formulate de cei interesaţi.

Începând cu vara anului 2018, au fost formulate împotriva executorului judecătoresc A. mai multe sesizări la Camera Executorilor Judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel Craiova.

Iniţial, inculpatul A. a răspuns solicitărilor de relaţii din partea Camerei Executorilor Judecătoreşti sau a procedat, urmare a sesizărilor prind neeliberarea debitelor recuperate, la distribuirea sumelor de bani realizate prin executare silită către cei îndreptăţiţi.

Astfel, la data de 28.08.2018 s-a înregistrat la Camera Executorilor Judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel Craiova sesizarea numitei DD. cu privire la faptul că executorul judecătoresc A. are biroul închis de mai mult timp, nu poate lua legătura cu acesta în niciun mod şi refuză să efectueze acte de executare silită.

Pentru sesizarea formulată, Camera Executorilor Judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel Craiova a efectuat verificări şi nu a constatat nereguli, comunicând numitei DD. răspunsul nr. x/14.09.2018 în care se menţiona că, potrivit notei de relaţii primită din partea BEJ A., biroul a fost deschis în perioada la care se făcea referire în sesizare.

La data de 09.11.2018 s-a înregistrat la Camera Executorilor Judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel Craiova sesizarea numitei EE. cu privire la faptul că executorul judecătoresc A. refuză să îi pună la dispoziţie o sumă de bani recuperată într-un dosar de executare silită, care i-a fost transferată de Trezoreria Strehaia, şi nu poate lua în niciun mod legătura cu acesta.

Camera Executorilor Judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel Craiova a efectuat verificări şi a comunicat persoanei interesate, printr-un răspuns din data de 10.12.2018, că a fost recuperată creanţa în cadrul dosarului execuţional, iar prin ordinul de plată nr. x din data de 19.11.2018 executorul judecătoresc a virat suma de 75.828 RON, reprezentând onorariu executare anticipat, onorariu expert, taxă timbru şi debit dosar de executare silită.

De asemenea, în ceea ce priveşte dosarul civil nr. x/2017, înregistrat pe rolul Judecătoriei Motru, cu obiect contestaţie la executare formulată de Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A. în contradictoriu cu C. şi BEJ A., în legătură cu anularea actelor de executare silită şi întoarcerea executării silite în dosarul BEJ A. 19/E/2017, prin încheierile instanţei din datele de 18.01.2018, 01.03.2018, 19.04.2018, 03.05.2018, 14.06.2018 s-a dispus, de fiecare dată, revenirea cu adresă către BEJ A. pentru a-i solicita să depună în copie certificată la dosarul cauzei dosarul de executare nr. 19/E/2017, amendarea BEJ A. pentru refuzul repetat de a da curs solicitărilor instanţei privind comunicarea dosarului de executare şi amânarea cauzei.

Într-un final, prin adresa din data de 10.09.2018, BEJ A. a comunicat Judecătoriei Motru dosarul de executare silită nr. x/2017, acesta fiind cel mai probabil şi motivul pentru care acest dosar de executare silită s-a regăsit la sediul BEJ A. cu ocazia inventarierii şi preluării lucrărilor acestuia de către un alt executor judecătoresc.

În legătură cu alte sesizări sau situaţii ulterioare, apărute începând cu vara anului 2019, inculpatul A. nu a mai răspuns solicitărilor Camerei de a comunica date sau fotocopii ale dosarelor de executare, iar acestea au fost avute în vederea la promovarea acţiunilor disciplinare şi aplicarea unor sancţiuni disciplinare.

Sub acest aspect s-a reţinut că, la data de 28.06.2019, s-a înregistrat la Camera Executorilor Judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel Craiova, sub nr. x/2019, sesizarea formulată de N., prin care a reclamat refuzul executorului judecătoresc de a efectua demersuri pentru a recupera creanţa în dosarul de executare silită nr. x/2015.

Colegiul Director al Camerei Executorilor Judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel Craiova i-a solicitat executorului judecătoresc, prin adresele din data de 04.07.2019 şi 17.07.2019, o notă de relaţii în legătură cu această sesizare, împreună cu copia dosarului de executare silită, însă corespondenţa a fost returnată cu menţiunea "birou închis", iar termenul de păstrare la poştă a expirat.

Prin sesizarea înregistrată la Camera Executorilor Judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel Craiova sub nr. x din data de 30.07.2019, Asociaţia de Proprietari nr. 50 Drobeta Turnu Severin a reclamat refuzul executorului judecătoresc A. de a efectua demersuri pentru a recupera creanţa în dosarele de executare silită nr. x/2014, y/2015, z/2016 şi de a oferi informaţii privind stadiul executării în dosarele execuţionale.

Colegiul Director al Camerei Executorilor Judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel Craiova i-a solicitat executorului judecătoresc, prin adresele din data de 30.07.2019 şi 13.08.2019, o notă de relaţii în legătură cu această sesizare, împreună cu copia dosarului de executare silită, însă corespondenţa a fost returnată cu menţiunea "birou închis", iar termenul de păstrare la poştă a expirat.

Prin adresa nr. x/13.08.2019, Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti a înaintat sesizarea numiţilor FF. şi GG., înregistrată la Camera Executorilor Judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel Craiova sub nr. x/13.08.2019, prin care s-au plâns de refuzul executorului judecătoresc A. de a le elibera sumele realizate prin urmărirea silită din cadrul dosarului de executare silită nr. x/2012, în contul indicat de aceştia, precum şi de faptul că nu pot lua legătura cu executorul întrucât nu răspunde la telefon, iar sediul biroului este în permanenţă închis.

Colegiul Director al Camerei Executorilor Judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel Craiova i-a solicitat executorului judecătoresc prin adresa din data de 13.08.2019 o notă de relaţii în legătură cu această sesizare, împreună cu copia dosarului de executare silită, însă corespondenţa a fost returnată cu menţiunea "birou închis", iar termenul de păstrare la poştă a expirat.

Prin adresele Judecătoriei Târgu Jiu privind dosarul nr. x/2017, cu obiect contestaţie la executare formulată de Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A. în contradictoriu cu E., F. şi BEJ A., înregistrate la Camera Executorilor Judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel Craiova sub nr. x/25.03.2019, y/17.04.2019, z/14.05.2019, w/24.06.2019, t/19.09.2019, s/30.10.2019, s-a solicitat a se lua măsurile care se impuneau, respectiv a se declanşa acţiune disciplinară împotriva executorului judecătoresc A., motivat de faptul că necomunicarea dosarului de executare silită nr. x/2017 face imposibilă soluţionarea cauzei.

Prin adresa Judecătoriei Drobeta Turnu Severin privind dosarul nr. x/2017, cu obiect contestaţie la executare formulată de HH. în contradictoriu cu II. S.R.L. şi BEJ A., înregistrată la Camera Executorilor Judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel Craiova sub nr. x/02.07.2019, s-a solicitat a se comunica dacă executorul judecătoresc A. mai profesează, precum şi datele de contact ale biroului, actualizate, având în vedere că nu s-a înaintat dosarul de executare silită nr. x/2015 de o lungă perioadă.

Urmare a acestor sesizări, la data 04.12.2019, Colegiul Director al Camerei Executorilor Judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel Craiova a promovat o acţiune disciplinară împotriva inculpatului A. sub aspectul săvârşirii abterilor disciplinare prevăzute de art. 47 lit. c) - săvârşirea unor fapte care aduc atingere onoarei, probităţii profesionale ori bunelor moravuri, lit. e) - întârzierea sistematică şi neglijenţa în efectuarea lucrărilor, lit. f) - absenţa nejustificată de la birou, din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Printre altele, s-a reţinut că, în mod constant, executorul judecătoresc A. nu primea corespondenţa, întrucât biroul este închis.

Toate adresele trimise de Colegiul Director executorului judecătoresc au fost returnate în plic la sediul Camerei, cu menţiunea că la sediul biroului executorului judecătoresc nu au fost persoane prezente, respectiv executorul judecătoresc sau alte persoane însărcinate cu primirea corespondenţei, returnarea corespondenţei dintre Camera Executorilor Judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel Craiova şi BEJ A. neputând decât să denote absenţa nejustificată a executorului şi lipsa personalului angajat.

S-a apreciat de către Colegiul Director al Camerei Executorilor Judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel Craiova că, prin cele arătate mai sus, sunt încălcate dispoziţiile art. 42 alin. (1) din Statutul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi al profesiei de executor judecătoresc - "Programul de activitate al biroului executorului judecătoresc este obligatoriu de 8 ore zilnic, din care 6 ore de activitate cu publicul", coroborat cu art. 83 din Regulamentul de punere în aplicare a Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti - "Biroul funcţionează în toate zilele lucrătoare, asigurându-se în cazuri urgente posibilitatea de a efectua actele solicitate şi în afara orelor de program, precum şi în zilele nelucrătoare. Programul de funcţionare va fi afişat la loc vizibil".

Prin hotărârea Consiliului de Disciplină al Camerei Executorilor Judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel Craiova nr. 1 din data de 27.02.2020 a fost admisă acţiunea disciplinară formulată de Colegiul Director al Camerei Executorilor Judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel Craiova împotriva executorului judecătoresc A. pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 47 lit. c) - săvârşirea unor fapte care aduc atingere onoarei, probităţii profesionale ori bunelor moravuri, lit. e) - întârzierea sistematică şi neglijenţa în efectuarea lucrărilor, lit. f) - absenţa nejustificată de la birou, din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi s-a dispus aplicarea sancţiunii suspendării din funcţie pe o durată de 6 luni.

Inculpatul A. nu s-a apărat în vreun fel, neprezentându-se la cercetarea prealabilă, la judecarea acţiunii disciplinare şi nedepunând înscrisuri.

Totodată, A. nu a formulat contestaţie împotriva hotărârii Consiliului de Disciplină, iar prin ordinul ministrului justiţiei nr. 2857/C din data de 02.07.2020 s-a dispus suspendarea din exerciţiul funcţiei de executor judecătoresc, pe o perioadă de 6 luni, ca sancţiune disciplinară, cu menţiunea că ştampila, legitimaţia, registrele şi lucrările executorului judecătoresc suspendat urmau a fi depuse, în termen de 5 zile, sub luare de semnătură, la camera executorilor judecătoreşti în a cărei rază teritorială îşi are situat biroul, camera trebuind să asigure continuarea lucrărilor.

Nu rezultă că executorul judecătoresc A. a primit efectiv ordinul de suspendare.

În schimb, din cererea de chemare în judecată formulată ulterior de Camera Executorilor Judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel Craiova, la Judecătoria Drobeta Turnu Severin, prin care se solicita instanţei să dispună, pe cale de ordonanţă preşedinţială, în principal obligarea BEJ A. la predarea arhivei, iar în subsidiar autorizarea intrării în încăperile ce reprezintă sediul biroului, cu consimţământul acestuia, şi, în caz de refuz, cu concursul forţei publice, a reieşit că:

- prin adresa Camerei Executorilor Judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel Craiova nr. 305/23.07.2020, comunicată prin poştă la sediul biroului, dar şi prin e-mail, A. a fost înştiintat că la data de 30.07.2020, ora 11:00, se vor prezenta la sediul biroului din Drobeta Turnu Severin, str. x, jud. Mehedinţi, membrii Comisiei desemnaţi de Colegiul Director al Camerei Executorilor Judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel Craiova pentru a proceda la inventarierea şi predarea arhivei BEJ A. executorului judecătoresc delegat, CC., însă adresa a fost returnată întrucât la sediul biroului executorului judecătoresc nu a fost nimeni prezent şi nici nu a fost ridicată de la poştă, expirând termenul de păstrare;

- potrivit procesului-verbal încheiat la data de 30.07.2020, membrii comisiei de inventariere a arhivei BEJ A., în prezenţa executorului judecătoresc delegat, au constatat că biroul este închis şi pârâtul nu este prezent, iar în fanta uşii erau depuse mai multe acte de procedură neridicate;

- membrii comisiei de inventariere au stabilit un nou termen pentru inventarierea şi predarea arhivei BEJ A., la data de 11.08.2020, ora 11:00, pârâtul fiind înştiinţat prin adresa Camerei Executorilor Judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel Craiova nr. 324/03.08.2020, comunicată prin proştă la sediul biroului şi la domiciliul executorului, dar şi prin e-mail, însă adresa a fost returnată întrucât nici la sediul biroului şi nici la domiciliu nu a fost nimeni prezent, nefiind ridicată de la poştă şi expirând termenul de păstrare;

- potrivit procesului-verbal încheiat la data de 11.08.2020, membrii comisiei de inventariere a arhivei BEJ A. au constatat încă o dată că biroul este închis şi pârâtul nu este prezent, ineventarierea nefiind posibilă.

Deşi iniţial, prin sentinţa nr. 1.939/22.09.2020, pronunţată în dosarul înregistrat la Judecătoria Drobeta Turnu Severin sub nr. x/2020, s-a respins cererea de ordonanţă preşedinţială formulată de reclamanta Camera Executorilor Judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel Craiova, a fost promovată cale de atac, iar prin decizia nr. 622/A/08.10.2020, pronuţată de Tribunalul Mehedinţi, secţia I civilă, s-a admis acţiunea.

La data de 14.10.20202 Camera Executorilor Judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel Craiova a formulat cerere de executare silită către BEJ CC., solicitând punerea în executare a titlului executoriu reprezentat de decizia nr. 622/A/08.10.2020 a Tribunalului Mehedinţi.

În zilele de 15 şi 16 octombrie, membrii Comisiei de inventariere - executori judecătoreşti în cadrul Colegiului Director al Camerei Executorilor Judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel Craiova, în prezenţa executorului judecătoresc CC., s-au deplasat la sediul BEJ A. din mun. Drobeta Turnu Severin, str. x, jud. Mehedinţi, unde, în lipsa inculpatului A., s-a procedat la inventarierea şi predarea lucrărilor şi arhivei către executorul judecătoresc delegat.

Potrivit procesului-verbal de constatare din data de 09.11.2020, dar şi procesului-verbal de inventariere şi anexelor întocmite, dosarele de executare silită nr. x/E/2015, 12/E/2015, 4/E/2019 şi 5/E/2019, care au făcut obiectul sesizărilor adresate camerei formulate de N., Asociaţia de Proprietari nr. 50 Drobeta Turnu Severin, B., G., H., I. şi J., nu au fost găsite, apreciindu-se că există suspiciunea că inculpatul A., în calitate de executor judecătoresc, ar fi putut săvârşi acte de natură să antreneze răspunderea penală.

Totodată, s-a menţionat că nu au fost identificate recipise şi nu au fost găsite toate registrele prevăzute la art. 84 din Regulamentul de punere în aplicare a Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

La datele de 04.08.2020 şi 01.10.2020 Colegiul Director al Camerei Executorilor Judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel Craiova a promovat alte două acţiuni disciplinare împotriva inculpatului A., urmare a sesizărilor formulate împotriva acestuia, în cursul anului 2020, de către persoana vătămată J. (creditor în dosarul de executare silită înregistrat la BEJ A. sub nr. x/2019), respectiv de către persoanele vătămate B., G., H. şi I. (creditori în dosarul de executare silită înregistrat la BEJ A. sub nr. x/2019).

Dosarele constituite în acest sens pe rolul Consiliului de Disciplină au fost reunite, iar prin hotărârea Consiliului de Disciplină nr. 5 din 21.10.2020 a fost admisă acţiunea disciplinară formulată de Colegiul Director al Camerei Executorilor Judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel Craiova şi s-a dispus aplicarea sancţiunii excluderii din profesie.

Prin ordinul ministrului justiţiei nr. 416/C din data de 28.01.2021 s-a dispus încetarea calităţii de executor judecătoresc în ceea ce îl priveşte pe inculpatul A., ca urmare a excluderii din profesie, dispusă ca sancţiune disciplinară.

La data de 15 ianuarie 2025, inculpatul A. a depus la dosar un memoriu cuprinzând cereri şi excepţii având în vedere prevederile art. 342 din C. proc. pen. şi art. 344 alin. (2) din C. proc. pen. şi a solicitat:

- să se constate neregularitatea Rechizitoriului nr. x (591/P/2019) din data de 04.09.2024 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova;

- să se solicite parchetului remedierea neregularităţilor sesizate şi ulterior după remedierea neregularităţilor, să comunice dacă îşi menţine dispoziţia de trimitere în judecată cu privire la fapta pentru care a fost sesizată instanţa prin rechizitoriu.

Inculpatul a apreciat că rechizitoriul din data de 04.09.2024 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova este întocmit neregulamentar, bazat pe probe ce nu respectă prevederile art. 100 alin. (1) şi art. 101 din C. proc. pen., făcând imposibilă stabilirea limitelor judecăţii.

Astfel, s-a arătat că potrivit procesului-verbal de constatare din data de 09.11.2020, dar şi procesului-verbal de inventariere şi anexelor întocmite, dosarele de executare silită nu au fost găsite, apreciindu-se că există suspiciunea că inculpatul A., în calitate de executor judecătoresc, ar fi putut săvârşi acte de natură să antreneze răspunderea penală, în rechizitoriu reţinându-se că:

"În privinţa dosarelor de executare silită menţionate mai sus, se va aprecia că singura persoană care cunoştea că în cadrul acestor dosare erau neregularităţi de natură a atrage o eventuală răspundere a sa disciplinară, fiind formulate inclusiv plângeri la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, era inculpatul A.".

Inculpatul a precizat că nu sunt îndeplinite elementele constitutive ale infracţiunii de sustragere sau distrugere de înscrisuri, prev. de art. 259 alin. (1) şi alin. (2) din C. pen., fără a se face referire la modul în care s-a stabilit faptul că doar el ar avut cunostinţă despre posibilele nereguli în dosarele antemenţioante şi nici la modalitatea de săvârşire a infracţiunii. S-a apreciat că s-a creat un uriaş dubiu cu privire la această suspiciune, de altfel şi din expresivitatea rechizitoriului rezultă o aşa situaţie, care exclude nexul de cauzalitate.

Inculpatul a mai arătat că, aceeaşi situaţie de ambiguitate se regăseşte şi cu privire la faptele ce ar constitui infracţiunea de delapidare, în formă continuată, prev. de art. 295 alin. (1) din C. pen., cu aplicare art. 35 alin. (1) din C. pen. (5 acte materiale), cu relevanţă pentru sumele delapidate în dosarele de executare silită nr. x/2017 şi nr. y/2019, referitor la operaţiunile efectuate prin contul de consemnare al BEJ A. pe parcursul anului 2017, având în vedere că din probele administrate a rezultat faptul că, la data de 26.06.2017, a fost încasată suma de 557.392 RON de Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A., în dosarul de executare silită înregistrat la BEJ A. sub nr. x/2017, iar la data de 05.09.2017 a fost restituită către societate mare parte din această sumă, respectiv 546.6061ei.

În perioada 23.06.2017 - 03.11.2017, contul de consemnare al executorului a fost creditat cu suma totală de 1.065.020,60 RON din care 557.392 RON încasaţi în dosarul de executare x/2017, respectiv 249.945,84 RON în dosarul x/2017 şi 239.556.76 RON în dosarul x/2017, iar aceste sume au fost încasate şi restituite în cadrul procedurii execuţionale, însă nu se face referire la ele.

S-a mai arătat că în ceea ce le priveşte pe persoanele vătămate C., E. şi F., în rechizitoriu nu s-a făcut referire la sumele concrete din cadrul dosarelor de executare, fiind o sumă globală, ambiguă şi care o mare parte din aceasta a fost restituită.

Potrivit art. 97 alin. (1) din C. proc. pen., constituie probă orice element de fapt care serveşte la constatarea existenţei sau inexistenţei unei infracţiuni, la identificarea persoanei care a săvârşit-o şi la cunoaşterea împrejurărilor necesare pentru justa soluţionare a cauzei şi care contribuie la aflarea adevărului în procesul penal, însă, în cauză, există doar o ambiguitate, iar principiul in dubio pro reo, funcţionează pe deplin. A arătat că după administrarea probatoriului, orice îndoială în formarea convingerilor, se interpretează în favoarea suspectului.

Totodată, s-a solicitat să se constate că, descrierea elementului material, pentru fiecare dintre cele două infracţiuni presupus comise de către A., nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 328 din C. proc. pen., iar maniera ambiguă în care au fost descrise faptele, conduc dincolo de orice dubiu la imposibilitatea pregătirii unei apărări, astfel că se impune a da valentă prevederilor art. 345 alin. (3) din C. proc. pen.

Analizând, printre altele, cererile şi excepţiile formulate de inculpatul A., prin prisma dispoziţiilor legale incidente, judecătorul de cameră preliminară din cadrul curţii de apel a constatat următoarele:

Verificarea rechizitoriului ca act de sesizare a instanţei poartă asupra actului de sesizare propriu-zis, asupra îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege cu privire la conţinutul actului de sesizare şi asupra respectării dispoziţiilor art. 328 din C. proc. pen., iar nu asupra modului în care au fost respectate dispoziţiile legale care reglementează efectuarea urmăririi penale, criteriu care este analizat subsecvent.

Instanţa verifică în cadrul acestui criteriu şi claritatea acuzaţiei (descrierea faptei cu suficiente elemente încât să rezulte concordanţa cu norma penală şi să facă înţeles obiectul judecăţii). Acuzaţiile trebuie să fie formulate într-o manieră suficient de clară, încât să dea posibilitatea persoanei inculpate să înţeleagă, chiar beneficiind de sprijinul unor specialişti ai dreptului (avocaţi, consilieri juridici), ce anume i se reproşează de către autorităţi şi care este semnificaţia penală a conduitei sale (încadrare juridică şi, implicit, tratament sancţionator).

Judecătorul de cameră preliminară nu verifică dacă acuzaţia cu privire la faptele respective este reală şi nici dacă sunt probe suficiente pentru a conduce la stabilirea vinovăţiei, ci verifică dacă instanţa a fost sesizată cu o faptă care să atragă competenţa respectivei instanţe şi nu temeinicia acuzaţiei.

În cauză, s-a reţinut că aceste condiţii de formă au fost respectate, rechizitoriul conţinând denumirea parchetului, data emiterii, numele, prenumele şi calitatea celui care l-a întocmit, datele privitoare la faptele reţinute în sarcina inculpatului şi încadrarea juridică a acestora, probele şi mijloacele de probă, datele privind persoana acuzatului, cheltuielile judiciare, menţiunile prevăzute în art. 330 şi art. 331 din C. proc. pen., dispoziţia de trimitere în judecată, numele şi prenumele persoanelor care trebuie citate în instanţă (cu indicarea calităţii lor în proces şi a locului unde urmează a fi citate), precum şi semnătura procurorului, actul de sesizare fiind verificat sub aspectul legalităţii şi temeiniciei de procurorul ierarhic superior.

Din perspectiva modului în care au fost descrise faptele, s-a constatat că rechizitoriul debutează cu indicarea infracţiunilor reţinute în sarcina inculpatului, după care este prezentată modalitatea de sesizare a parchetului, iar în continuare este detaliată activitatea desfăşurată de către inculpat (delapidare în formă continuată şi sustragere sau distrugere de înscrisuri) cu analiza probatoriului relevant şi sunt arătate mijloacele de probă . De asemenea, acuzaţiile sunt prezentate succint la filele x, iar faptele pentru care s-au dispus soluţii de clasare sunt menţionate la filele x.

Prin urmare, judecătorul de cameră preliminară a constatat că infracţiunile reţinute în sarcina inculpatului sunt descrise în actul de sesizare de o manieră clară, inteligibilă, existând toate elementele necesare pentru stabilirea obiectului judecăţii, conform dispoziţiilor art. 371 din C. proc. pen., dar şi pentru asigurarea deplinei exercitări a dreptului la apărare al inculpatului, fiind indicate conduitele considerate ilicite, precum şi împrejurările de timp, loc şi spaţiu în care s-a considerat că au fost comise faptele penale, ca şi urmarea produsă. Totodată, rechizitoriul a fost verificat conform legii de prim-procurorul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova.

Judecătorul de cameră preliminară din cadrul curţii a apreciat că, maniera în care procurorul a valorificat probele administrate în susţinerea acuzaţiilor nu antamează chestiuni de legalitate a sesizării, ci de temeinicie a acuzaţiilor, care nu pot fi cenzurate în faza de cameră preliminară.

De asemenea, s-a notat de către judecătorul de cameră preliminară că maniera în care procurorul a conceput actul de sesizare din perspectiva stării de fapt nu este de natură să conducă la concluzia, aşa cum susţine apărarea, că există o ambiguitate a acuzaţiilor aduse, în condiţiile în care s-a detaliat activitatea infracţională pretins săvârşită, rechizitoriul cuprinzând o descriere într-o manieră rezonabilă a actelor materiale comise, acesta având posibilitatea să îşi exercite în mod efectiv dreptul la apărare, fiind clară învinuirea dusă acestuia, fiind respectată cerinţa înţelegerii acuzaţiilor la nivel de situaţie faptică.

În ceea ce priveşte infracţiunea de delapidare, s-a reţinut că a fost descris elementul material al laturii obiective, contrar susţinerilor apărării, procurorul apreciind în urma evaluării probatoriului că infracţiunea ar fi fost comisă prin însuşirea, respectiv folosirea în interes propriu sau al altor persoane a sumelor de bani recuperate în numele creditorilor prin executarea silită în dosarele de executare ce au făcut obiectul cercetărilor. Cât priveşte susţinerea apărării, în sensul că o parte din sume au fost restituite persoanelor vătămate, aceste chestiuni nu fac obiectul procedurii de cameră preliminară, urmând a fi verificate cu ocazia judecăţii.

În mod similar, s-a notat de către judecătorul de cameră preliminară din cadrul curţii de apel că procurorul a descris modalitatea de comitere a infracţiunii prevăzute de art. 259 alin. (1) şi (2) din C. pen., arătând că această faptă a fost comisă de inculpat prin sustragerea dosarelor de executare.

S-a reţinut că, împrejurarea că procurorul de caz a dedus modalitatea de comitere a infracţiunilor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată pe baza unor probe indirecte nu este de natură să atragă lipsa de claritate a acuzaţiei.

Totodată, s-a notat că aptitudinea probatoriului de a susţine acuzaţiile imputate inculpatului reprezintă aspecte eminamente de fond, ce urmează a fi evaluate în cursul judecăţii. Acestea pun în discuţie nu claritatea acuzaţiei, ci însăşi temeinicia fundamentului său probator, chestiune care nu poate face obiectul fazei procesuale prevăzute în art. 342 din C. proc. pen.

Acuzaţia a fost formulată de o manieră suficient de clară, încât să dea posibilitatea inculpatului să înţeleagă, chiar beneficiind de sprijinul unor specialişti ai dreptului, ce anume i se reproşează de către autorităţi şi care este semnificaţia penală a conduitei sale - încadrare juridică şi implicit tratament sancţionator şi să-şi pregătească apărări efective în raport de acuzaţia adusă.

Judecătorul de cameră preliminară nu examinează aptitudinea probelor de a susţine acuzaţia adusă de parchet, nu evaluează pertinenţa, concludenţa sau utilitatea probelor, astfel cum este cazul în cursul cercetării judecătoreşti. Judecătorul de cameră preliminară se limitează la a constata dacă probele au sau nu caracter legal, dacă au fost administrate în condiţiile legii.

De asemenea, s-a reţinut că eventuala incidenţă a principiului in dubio pro reo invocat de apărare nu poate fi analizată în procedura camerei preliminare, urmând a face obiectul judecăţii pe fond.

Judecătorul de cameră preliminară din cadrul curţii a reţinut că în cadrul procedurii de faţă nu se poate pune în discuţie temeinicia soluţiei de trimitere în judecată, ci doar legalitatea sesizării instanţei. Or, din această perspectivă, judecătorul a reţinut că procurorul a indicat în cuprinsul rechizitoriului aspectele avute în vedere la încadrarea în drept a faptelor descrise, sub aspectul laturilor subiectiva şi obiectiva ale infracţiunilor reţinute în sarcina inculpatului.

Împotriva încheierii nr. 2 din data de 27 ianuarie 2025, pronunţate de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori a formulat, în termen legal, contestaţie inculpatul A..

Contestatorul a solicitat să se constate neregularitatea rechizitoriului nr. x din data de 04.09.2024 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, să se solicite parchetului remedierea neregularităţilor sesizate şi, ulterior, după remedierea acestora, să se comunice dacă se menţine dispoziţia de trimitere în judecată.

În motivarea contestaţiei, s-a arătat că, potrivit pasajelor din rechizitoriu, acuzaţia referitoare la infracţiunea de sustragere sau distrugere de înscrisuri, prev. de art. 259 alin. (1) şi (2) din C. pen., se bazează pe simple aprecieri ale organelor de cercetare penală, respectiv:

"În privinţa dosarelor de executare silită menţionate mai sus, se va aprecia că singura persoană care cunoştea că în cadrul acestor dosare erau neregularităţi de natură a atrage o eventuală răspundere a sa disciplinară, fiind formulate inclusiv plângeri la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, era inculpatul A.".

Contestatorul inculpat a susţinut că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de sustragere sau distrugere de înscrisuri, prevăzute de art. 259 alin. (1) şi (2) C. pen., întrucât în rechizitoriu nu se arată în ce mod s-a stabilit că doar acesta ar fi avut cunoştinţă despre eventualele nereguli din dosarele menţionate şi nici modalitatea concretă de săvârşire a faptei. În aceste condiţii, apreciază că s-a creat un dubiu cu privire la suspiciunea formulată, acuzaţia penală nefiind sprijinită de probe care să o susţină, iar chiar formularea rechizitoriului relevă o astfel de situaţie, ce exclude existenţa legăturii de cauzalitate.

Pe de altă parte, contestatorul a arătat că aceeaşi lipsă de claritate se regăseşte şi în ceea ce priveşte faptele ce ar constitui infracţiunea de delapidare în formă continuată, prevăzută de art. 295 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (5 acte materiale corespunzătoare sumelor presupus însuşite/folosite), întrucât rechizitoriul nu face referire la sumele concrete din fiecare dosar de executare şi nici la elementul material al infracţiunii ori la modul în care acesta a fost stabilit.

Fără a indica explicit nelegalitatea vreunei probe administrate în cursul urmăririi penale, contestatorul a arătat că fără probe nu poate exista o condamnare a unei persoane pentru săvârşirea unei infracţiuni, fiind necesar să fie respectate garanţiile procesuale şi drepturile părţilor şi ale subiecţilor procesuali, subliniind totodată că orice îndoială trebuie interpretată în favoarea inculpatului, potrivit principiului in dubio pro reo. De asemenea, a invocat principiul loialităţii procesului penal, subliniind obligaţia organelor judiciare de a administra probele cu bună-credinţă.

În consecinţă, contestatorul a solicitat să se constate că descrierea elementului material al celor două infracţiuni imputate nu respectă cerinţele prevăzute de art. 328 din C. proc. pen., iar maniera ambiguă în care au fost descrise faptele face imposibilă pregătirea unei apărări efective, motiv pentru care se impune a se da valenţă prevederilor art. 345 alin. (3) din C. proc. pen.

Examinând încheierea contestată prin prisma motivelor de contestaţie invocate de contestatorul inculpat A., în limitele conferite de dispoziţiile art. 347 din C. proc. pen., Înalta Curte - Completul de 2 judecători de cameră preliminară constată următoarele:

Obiectul procedurii în camera preliminară, astfel cum este stabilit prin art. 342 din C. proc. pen., îl constituie verificarea, după trimiterea în judecată, a competenţei şi a legalităţii sesizării instanţei, precum şi verificarea legalităţii administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală.

Examenul judecătorului de cameră preliminară este limitat la aspecte ce ţin, în mod esenţial, de legalitatea actelor procesuale ori procedurale efectuate în faza de urmărire penală ori de legalitatea obţinerii probelor.

În această procedură, judecătorul nu verifică temeinicia acuzaţiilor formulate prin rechizitoriu şi nu validează soluţia de trimitere în judecată, ci efectuează un control de legalitate, în cadrul unui filtru de legalitate ce se desfăşoară într-o procedură nepublică, dar contradictorie.

Corelativ acestor competenţe, nici inculpatul nu poate contesta în această fază temeinicia acuzaţiei formulate de procuror, ci doar legalitatea sesizării instanţei, a probelor şi a actelor procesuale şi/sau procedurale din cursul urmăririi penale.

De asemenea, trebuie subliniat că judecătorul de cameră preliminară se pronunţă în limitele cererilor şi excepţiilor invocate de parte şi a eventualelor excepţii ridicate din oficiu şi puse în discuţia părţilor, concluzie care se desprinde fără echivoc din coroborarea dispoziţiilor art. 345 alin. (1) din C. proc. pen. (judecătorul de cameră preliminară soluţionează cererile şi excepţiile formulate ori excepţiile ridicate din oficiu) cu cele ale art. 347 alin. (4) din C. proc. pen. (în soluţionarea contestaţiei nu pot fi invocate sau ridicate din oficiu alte cereri sau excepţii decât cele invocate sau ridicate din oficiu în faţa judecătorului de cameră preliminară în procedura desfăşurată în faţa instanţei sesizate cu rechizitoriu, cu excepţia cazurilor de nulitate absolută).

Prealabil, în raport de competenţa de soluţionare a cauzei de către curtea de apel, instanţa de control judiciar constată că în mod judicios s-a dispus sesizarea Curţii de Apel Craiova faţă de calitatea de executor judecătoresc a inculpatului A. şi a dispoziţiilor art. 38 alin. (1) lit. d) din C. proc. pen. potrivit cărora curtea de apel judecă în primă instanţă infracţiunile săvârşite de executori judecătoreşti.

În cauză, Înalta Curte - Completul de 2 judecători de cameră preliminară constată că încheierea contestată de inculpat este temeinică şi legală.

În primul rând, se constată că motivul de contestaţie invocat de inculpatul A., potrivit căruia judecătorul de cameră preliminară ar fi realizat o analiză globală a cererilor şi excepţiilor formulate, este nefondat, întrucât din considerentele încheierii rezultă că fiecare critică a fost analizată distinct, cu raportare la dispoziţiile legale incidente şi la limitele prevăzute de art. 342 şi urm. din C. proc. pen., fiind respectate garanţiile procesuale ale părţilor. De altfel, toate criticile au fost reluate şi în calea de atac a contestaţiei urmând să facă obiectul unei noi analize.

În continuare, instanţa de control judiciar constată că o parte din criticile formulate de inculpat exced controlului ce se efectuează în această fază a procesului penal. Verificarea legalităţii sesizării nu se poate face din perspectiva îndeplinirii condiţiilor pentru emiterea rechizitoriului prevăzute de art. 327 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., respectiv dacă urmărirea penală este completă şi există probe necesare trimiterii în judecată, neputând fi analizată aparenţa de temeinicie a probelor, suficienţa sau insuficienţa acestora, aceste elemente ţinând exclusiv de fondul cauzei.

Stabilindu-se sfera controlului exercitat în camera preliminară, în ceea ce priveşte legalitatea sesizării, se notează că aceasta vizează îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 328 din C. proc. pen. referitoare la conţinutul rechizitoriului, fiind necesar ca acesta să se limiteze la fapta şi persoana cu privire la care s-a efectuat urmărirea penală şi să cuprindă menţiunile vizând data emiterii şi denumirea parchetului, numele, prenumele şi calitatea celui care l-a întocmit, datele privitoare la persoana inculpatului, fapta reţinută în sarcina inculpatului şi încadrarea juridică a acesteia, probele şi mijloacele de probă, date referitoare la măsurile asiguratorii, măsurile de siguranţă şi măsurile preventive luate în cursul urmăririi penale, dispoziţia de trimitere în judecată, cheltuielile judiciare şi semnătura celui care l-a întocmit, precum şi menţiunea verificării sub aspectul legalităţii şi temeiniciei de către procurorul ierarhic superior.

Aşadar, verificarea legalităţii sesizării se referă la îndeplinirea condiţiilor de fond şi formă ale rechizitoriului, impunându-se cenzurarea legalităţii actului de sesizare ca act procesual şi act procedural, cu accent pe descrierea detaliată, clară a bazei factuale, caracterizarea în drept a acesteia şi indicarea mijloacelor de probă, pentru a se stabili obiectul şi limitele judecăţii, şi a existenţei verificărilor sub aspectul legalităţii şi temeiniciei efectuate de procurorul ierarhic superior.

Aceste limite ale verificării legalităţii sesizării sunt impuse de dispoziţiile art. 345 alin. (3) din C. proc. pen. care se referă la "neregularităţi ale actului de sesizare", precum şi de dispoziţiile art. 346 alin. (3) lit. a) din C. proc. pen. care prevăd sancţiunea restituirii cauzei la parchet când rechizitoriul este neregulamentar întocmit, iar neregularitatea nu a fost remediată de procuror în termenul prevăzut de lege, atrăgând imposibilitatea stabilirii obiectului sau limitelor judecăţii.

Prin urmare, în prezenta cauză, analizând conţinutul rechizitoriului prin prisma criticilor contestatorului inculpat, se constată că acesta satisface toate exigenţele dispoziţiilor art. 328 alin. (1) din C. proc. pen.. Actul de sesizare este sistematizat, procurorul a individualizat şi a descris acţiunile contestatorului inculpat, le-a încadrat în succesiunea evenimentelor, de natură a determina, în concret, faptele de care este acuzat, fiind evidenţiate şi mijloacele de probă.

În rechizitoriu, descrierea faptelor este realizată de o manieră suficient de clară pentru a stabili obiectul şi limitele judecăţii, urmând ca, pe parcursul cercetării judecătoreşti să se stabilească dacă faptele, aşa cum au fost prezentate în rechizitoriu, există, pot fi circumscrise încadrării juridice propuse de parchet, precum şi dacă contestatorul inculpat răspunde penal pentru acestea. Totodată, actul de sesizare cuprinde menţiuni suficient de precise cu privire la probele pe care se întemeiază acuzaţia penală, probele fiind indicate şi evaluate în cuprinsul rechizitoriului, aşa încât contestatorul inculpat A. are posibilitatea reală de a identifica probele pe baza menţiunilor rechizitoriului, de a cunoaşte conţinutul lor, astfel cum este relevat de actele dosarului (în acest sens, secţiunea I - Starea de fapt, f. x şi urm. rechizitoriu, secţiunea II - Mijloace de probă, f. x rechizitoriu, secţiunea III - Încadrarea juridică, f. x şi urm. rechizitoriu).

Nicio dispoziţie legală nu impune descrierea exhaustivă, în cuprinsul rechizitoriului, a fiecărui aspect de fapt şi a fiecărui element din cadrul dosarului de urmărire penală, o astfel de cerinţă fiind disproporţionată şi nejustificată în contextul în care actul de sesizare reprezintă o sinteză a lucrărilor cauzei.

Ca atare, nu orice împrejurare poate fi calificată ca o neregularitate a actului de sesizare care să atragă incidenţa procedurii de remediu prev. de art. 345 alin. (2) şi (3) din C. proc. pen., rolul camerei preliminare fiind acela de a stabili dacă sunt respectate exigenţele art. 328 din C. proc. pen., iar nu de a impune procurorului un anumit stil de redactare a actului de sesizare, deşi conţinutul este impus de textul de lege.

Actul de sesizare a instanţei cuprinde încadrarea în drept a faptelor de care este acuzat contestatorul inculpat, reţinându-se că:

1. Faptele inculpatului A., care, în perioada 2017 - 2019:

1.a) în dosarul de executare silită înregistrat pe rolul BEJ A. sub numărul 19/E/2017, în care persoana vătămată C. a avut calitatea de creditor, iar persoana vătămată Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A. calitatea de debitor, executorul judecătoresc A. şi-a însuşit/folosit în interes personal sau în interesul altor persoane suma totală de 249.945,84 RON recuperată în numele creditorului persoană vătămată, în condiţiile în care acesta din urmă a susţinut că nu l-a împuternicit pe avocatul D. să formuleze la BEJ A. cererea de executare silită împotriva Societăţii Complexul Energetic Oltenia S.A., întrucât această societate îi achitase benevol debitul în data de 18.05.2017, iar avocatul D., în numele său, a solicitat plata pe calea executării silite, astfel încât au fost poprite conturile Complexului Energetic Oltenia S.A., din care s-a debitat suma virată benevol, la care s-au adăugat cheltuieli de executare, în contul de consemnare al executorului judecătoresc, ulterior C. fiind executat de către Complexul Energetic Oltenia S.A. şi fiindu-i poprită pensia,

1.b) în dosarul de executare silită înregistrat pe rolul BEJ A. sub numărul 26/E/2017, în care persoanele vătămate E. şi F. au avut calitatea de creditor, iar persoana vătămată Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A. calitatea de debitor, executorul judecătoresc A. şi-a însuşit/folosit în interes personal sau în interesul altor persoane suma totală de 229.556,76 RON recuperată în numele creditorilor persoane vătămate, în condiţiile în care aceştia din urmă au susţinut că nu l-au împuternicit pe avocatul D. să formuleze la BEJ A. cererea de executare silită împotriva Societăţii Complexul Energetic Oltenia S.A., întrucât această societate le achitase benevol debitul în data de 18.07.2017, iar avocatul D., în numele lor, a solicitat plata pe calea executării silite, astfel încât au fost poprite conturile Complexului Energetic Oltenia S.A., din care s-a debitat suma virată benevol, la care s-au adăugat cheltuieli de executare, în contul de consemnare al executorului judecătoresc, ulterior E. şi F. fiind executaţi de către Complexul Energetic Oltenia S.A. şi fiindu-le poprite veniturile,

1.c) în dosarul de executare silită înregistrat pe rolul BEJ A. sub numărul 4/E/2019, în care persoanele vătămate B., G., H. şi I. au avut calitatea de creditor, iar Comisia Locală de Fond Funciar Padeş, prin UAT Padeş, calitatea de debitor, executorul judecătoresc A. şi-a însuşit/folosit în interes personal sau în interesul altor persoane suma totală de 88.470 RON recuperată în numele creditorului persoană vătămată, sumă care cuprinde inclusiv cheltuielile de executare,

1.d) în dosarul de executare silită înregistrat pe rolul BEJ A. sub numărul 5/E/2019, în care persoana vătămată J. a avut calitatea de creditor, iar K., prin administrator judiciar L., calitatea de debitor, executorul judecătoresc A. şi-a însuşit/folosit în interes personal sau în interesul altor persoane suma totală de 35.626,40 RON recuperată în numele creditorului persoană vătămată, sumă care cuprinde inclusiv cheltuielile de executare,

1.e) în dosarul de executare silită înregistrat pe rolul BEJ A. sub numărul 65/E/2016, în care persoana vătămată D. a avut calitatea de creditor, iar numitul M. calitatea de debitor, executorul judecătoresc A. şi-a însuşit/folosit în interes personal sau în interesul altor persoane suma totală de 17.620 RON recuperată în numele creditorului persoană vătămată, sumă care cuprinde inclusiv cheltuielile de executare,

2) Faptele inculpatului care, în perioada 2019 - iulie 2020, în contextul în care era vizat de mai multe sesizări cu caracter penal, civil şi disciplinar în legătură cu modalitatea de îndeplinire a atribuţiilor de serviciu, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a sustras din lucrările aflate în evidenţa activă a formei de organizare profesională mai multe dosare de executare, care nu au fost găsite conform menţiunilor din procesul-verbal de constatare încheiat la data de 09.11.2020 de către membrii Colegiului Director al Camerei Executorilor Judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel Craiova, fiind individualizate dosarele de executare 21/E/2015, 12/E/2015, 4/E/2019 şi 5/E/2019 (în legătură cu trei dintre dosarele menţionate există plângeri penale la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova formulate de persoanele vătămate N., B., J. şi pentru toate au fost formulate sesizări adresate Camerei împotriva executorului), la care se adaugă şi dosarul de executare nr. 26/E/2017, care nu a fost menţionat în procesul-verbal, dar în legătură cu acesta a fost formulată ulterior, în cursul anului 2021, sesizare la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova de către persoanele vătămate E. şi F., stabilindu-se că nu s-a regăsit în lucrările preluate şi predate către executorul delegat, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de delapidare în formă continuată, prev. de art. 295 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (5 acte materiale) şi sustragere sau distrugere de înscrisuri, prev. de art. 259 alin. (1) şi alin. (2) din C. pen., cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

Contrar susţinerilor contestatorului, din cuprinsul rechizitoriului reiese că procurorul a realizat o descriere a activităţilor pe care le-a subsumat elementelor de tipicitate ale fiecăreia dintre infracţiunile de care a fost acuzat. Totodată, acuzaţia adusă contestatorului inculpat este plasată în timp (în perioada 2017 - 2019 - cu privire la infracţiunea de delapidare şi în perioada 2019 - iulie 2020 - cu privire la infracţiunea de sustragere sau distrugere de înscrisuri) şi sunt individualizate împrejurările de fapt considerate de parchet ca fiind relevante pentru conturarea elementelor constitutive ale infracţiunilor (secţiunea III - Încadrarea juridică, filele x din rechizitoriu).

Referitor la critica contestatorului inculpat privind infracţiunea de delapidare, în sensul că rechizitoriul nu ar face referire la sumele concrete din fiecare dosar de executare şi nici la elementul material al infracţiunii ori la modul în care acesta a fost stabilit, Înalta Curte constată că această susţinere este nefondată.

Astfel, rechizitoriul conţine o descriere detaliată şi individualizată a actelor materiale care formează obiectul acuzaţiei, raportate la fiecare dosar de executare în parte, cu indicarea concretă a sumelor presupus încasate/utilizate, fiind menţionate hotărârile judecătoreşti prin care au fost stabilite creanţele pentru care s-a solicitat executarea silită, precum şi încheierile prin care inculpatul, în calitate de executor judecătoresc, a fixat onorariul şi cheltuielile de executare. Totodată, actul de sesizare descrie presupusa acţiune de însuşire/folosire a sumelor de bani aflate în contul de consemnare - ceea ce constituie elementul material al infracţiunii de delapidare - şi indică actele şi probele pe baza cărora acesta a fost reţinut, astfel încât sunt respectate cerinţele art. 328 din C. proc. pen.

În ceea ce priveşte critica formulată de contestatorul inculpat privind infracţiunea de sustragere sau distrugere de înscrisuri, în sensul că rechizitoriul nu ar preciza modul în care s-a stabilit că doar el ar fi avut cunoştinţă despre posibilele nereguli în dosarele de executare şi nici modalitatea concretă de săvârşire a faptei, se constată că şi aceasta este nefondată. Contrar susţinerilor contestatorului inculpat, rechizitoriul conţine o prezentare factuală suficient de clară şi individualizată pentru a contura elementul material al infracţiunii de sustragere sau distrugere de înscrisuri, precum şi pentru a delimita obiectul şi limitele judecăţii. Aspectele invocate de inculpat cu privire la lipsa probelor certe sau la inexistenţa legăturii de cauzalitate vizează aprecierea asupra forţei probante a materialului probator, care excedează controlului exercitat în procedura camerei preliminare şi vor putea fi valorificate în cadrul cercetării judecătoreşti pe fond.

Ca atare, Înalta Curte - Completul de 2 judecători de cameră preliminară constată că faptele presupus săvârşite de contestatorul inculpat sunt descrise, rezultând cu claritate baza factuală a învinuirii corespunzătoare infracţiunii de delapidare în formă continuată, prev. de art. 295 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (5 acte materiale) şi sustragere sau distrugere de înscrisuri, prev. de art. 259 alin. (1) şi alin. (2) din C. pen., astfel că nu se poate susţine că dreptul la apărare, în componenta referitoare la necesitatea informării precise şi complete cu privire la faptele ce i se reproşează acuzatului, este încălcat.

Incidenţa principiului in dubio pro reo evocată de contestator presupune o apreciere asupra probelor administrate, ce excede obiectului procedurii de cameră preliminară în care se verifică exclusiv legalitatea sesizării, a actelor şi probelor administrate în cursul urmăririi penale.

În ceea ce priveşte invocarea principiului loialităţii procesului penal, Înalta Curte - Completul de doi judecători de cameră preliminară reţine că acesta priveşte interdicţia folosirii unor mijloace frauduloase sau de rea-credinţă în administrarea probelor (art. 101 din C. proc. pen.), iar în cauză nu s-a invocat şi nici nu rezultă existenţa vreunei asemenea situaţii, neputând fi confundată această exigenţă cu simpla nemulţumire a inculpatului faţă de modul de administrare ori selecţie a probatoriului. Prin urmare, nu se poate susţine că acest principiu ar fi fost încălcat în prezenta cauză.

În raport de toate considerentele anterioare, şi constatând că nu există motive de nelegalitate care ar putea fi invocate din oficiu, în condiţiile art. 281 din C. proc. pen., Înalta Curte - Completul de 2 judecători de cameră preliminară urmează a respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de inculpatul A. împotriva încheierii nr. 2 din data de 27 ianuarie 2025, pronunţate de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Conform dispoziţiilor art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va fi obligat contestatorul inculpat la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul inculpat, în cuantum de 200 RON, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de inculpatul A. împotriva încheierii nr. 2 din data de 27 ianuarie 2025, pronunţate de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Obligă contestatorul inculpat la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul inculpat, în cuantum de 200 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţa din camera de consiliu, astăzi, 02 aprilie 2025.