Proportionality of preventive seizures after twelve years without final judgment

Şedinţa publică din data de 26 martie 2025

Deliberând asupra cauzei penale de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din data de 18 iulie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în dosarul nr. x/2023, în temeiul art. 2502 din Codul de procedură au fost ridicate măsurile asigurătorii dispuse în dosarul nr. x/2012 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală, după cum urmează:

1. prin Ordonanţa din data de 12.12.2012 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală, din dosarul nr. x/2012, asupra conturilor bancare ale inculpaţilor A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE. şi FF. (3-8, volumul 133, dosar de urmărire penală), astfel cum a fost modificată prin:

- Ordonanţa din data de 9.01.2013 a procurorului-şef din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală, din dosarele nr. x/2012 şi nr. y/2013, cu privire la inculpaţii Y., V., BB., E. şi EE.,

- Ordonanţa din data de 15.01.2013 a procurorului-şef din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală, din dosarele nr. x/2013, y/2013, z/2013 şi 81/2013, cu privire la inculpaţii W., Z. şi D.,

- Ordonanţa din data de 18.1.2013 a procurorului-şef din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală, din dosarele nr. x/2013 şi nr. y/2013, cu privire la inculpata DD.,

- Ordonanţa din data de 24.1.2013 a procurorului-şef din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală, din dosarul nr. x/2013, cu privire la inculpaţii AA., X. şi Q.,

- Ordonanţa din data de 15.03.2013 a procurorului-şef serviciu din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală, din dosarul nr. x/2013, cu privire la inculpatul R.,

- Încheierea de şedinţă din data de 22.07.2014 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, din dosarul nr. x/2013, cu privire la inculpata EE.,

- Încheierea de şedinţă din data de 28.1.2015 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, din dosarul nr. x/2013, cu privire la inculpatele F. şi DD.,

- Încheierea de şedinţă din data de 4.12.2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, din dosarul nr. x/2013, cu privire la inculpata Y.;

2. măsurile sechestrului asigurător, luate prin ordonanţele din data de 19.12.2012, asupra sumelor de bani şi bunurilor mobile ale inculpaţilor A., DD., B., C., G., M., O. şi R.;

3. măsura sechestrului asigurător, luată prin Ordonanţa din data de 16.1.2013, asupra autoturismului, aparţinând inculpatului A.;

4. măsura sechestrului asigurător, luată prin Ordonanţa din data de 17.1.2013, asupra sumei de 1.213 RON aparţinând inculpatei EE.;

5. măsurile sechestrului asigurător, luate prin ordonanţele din data de 14.02.2013, asupra ceasurilor (2 bucăţi), aparţinând inculpatului A., precum şi asupra autoturismului aparţinând inculpatului J.;

6. măsura sechestrului asigurător, luată prin Ordonanţa din data de 7.03.2013, asupra sumelor de 500 euro şi de 4.750 RON, aparţinând inculpatului GG.;

7. măsura sechestrului asigurător, luată prin Ordonanţa din data de 12.04.2013, asupra sumelor de 2.750 RON şi de 730 franci elveţieni, aparţinând inculpatului H.;

8. măsura sechestrului asigurător, luată prin Ordonanţa din data de 13.04.2013, asupra sumelor de 1.300 RON şi de 200 euro, aparţinând inculpatului HH.;

9. măsura sechestrului asigurător, luată prin Ordonanţa din data de 20.04.2013, asupra sumelor de 512 dolari S.U.A., de 85 euro şi de 365 RON, aparţinând inculpatei F.;

10. măsura sechestrului asigurător, luată prin Ordonanţa din data de 26.04.2013, asupra bunurilor imobile aparţinând inculpatului A., modificată prin Ordonanţa din data de 10.09.2013 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală, din dosarul nr. x/2012;

11. măsura sechestrului asigurător, luată prin Ordonanţa din data de 7.05.2013, asupra bunului imobil, aparţinând inculpatului A.;

12. măsura sechestrului asigurător, luată prin Ordonanţa din data de 13.06.2013, asupra bunurilor imobile, aparţinând inculpatului B.;

13. măsura sechestrului asigurător, luată prin Ordonanţa din data de 17.06.2013, asupra bunurilor imobile, aparţinând inculpatului C., astfel cum a fost modificată cu privire la terenurile situate în extravilanul oraşului Otopeni, judeţul Ilfov, fiind menţinută, prin încheierea de şedinţă din data de 29.01.2021 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, din dosarul nr. x/2013, asupra sumei de 32.198,97 RON, rămasă în urma executării silite, la solicitarea creditorului II. S.A.;

14. măsura sechestrului asigurător, luată prin ordonanţele din data de 26.06.2013, asupra bunurilor imobil şi mobil ale inculpatei E., asupra bunurilor imobile ale inculpatului R., precum şi asupra imobilului aparţinând inculpatei L.;

15. măsura sechestrului asigurător, luată prin ordonanţele din data de 6.08.2013, asupra bunului imobil aparţinând inculpatului C., asupra bunurilor imobile ale inculpatei K., asupra bunurilor imobil şi mobil ale inculpatului JJ., precum şi asupra bunurilor imobile ale inculpatei KK. .

Onorariul apărătorilor din oficiu care au asigurat asistenţa juridică pentru inculpaţii LL., MM., C., GG., L., HH. şi G., în cuantum de câte 340 RON pentru fiecare, se suportă din fondul Ministerului Justiţiei.

S-a dispus acordarea onorariului parţial pentru apărătorul din oficiu al inculpaţilor F. şi B., în cuantum de 330 de RON, cu menţiunea că va fi acordat din fondurile Ministerului Justiţiei.

Pentru a dispune astfel, Curtea de Apel a reţinut următoarele:

În prealabil, a prezentat situaţia de fapt în esenţă cu privire la fiecare inculpat în parte şi infracţiunile imputate, iar ulterior a prezentat parcursul măsurilor asigurătorii de la momentul instituirii până în prezent.

În continuare a făcut o analiză a temeiniciei măsurilor asigurătorii aflate în fiinţă cu privire la fiecare inculpat, reţinând că:

Referitor la inculpatul A.

La data de 19.12.2012 s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra următoarelor sume de bani: 19.595 euro, 2055 lire sterline şi 6995 RON.

La data de 19.12.2012 s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra autoturismul.

La data de 14.02.2013 s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra următoarelor bunuri: 3 ceasuri, respectiv un ceas de culoare aurie şi cu pietre de culoare albă, având pe brăţară seria x; un ceas marca, cu cadran metalic în formă rotundă şi brăţară dintr-un material de culoare neagră ce pare a fi piele, pe care este înscrisă seria x; un ceas, cu cadran metalic în formă rotundă de culoare aurie şi brăţară dintr-un material de culoare maron ce pare a fi piele, pe care este înscrisă seria x.

La data de 16.01.2013 s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra autoturismul.

La data de 26.04.2013 s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra următoarelor imobile:

- imobil situat în comuna BIXAD, sat Trip, jud. Satu - Mare, conform extras de carte funciară nr. x, pe numele lui A.

- imobil în suprafaţă de 166,20 mp cf. măsurătorilor cadastrale şi 203,00 m.p. cf. actelor de proprietate, situat în Bucureşti, str. x, înscris în CF nr. x a localităţii Bucureşti, cu nr. cadastral x;

- imobil situat în Bucureşti, str. x, nr. cadastral x, intabulat în CF nr. x a loc. Bucureşti - sector 2, precum şi dreptul de proprietate asupra terenului în suprafaţă totală de 200 m.p. din actele de proprietate şi 211 m.p. din măsurătorile cadastrale;

- terenuri situate în Bucureşti, str. x - 61 imobil alcătuit din teren în suprafaţă totală de 1212,62 m.p. şi construcţia edificată pe acesta conform autorizaţiei de construire nr. x/1997;

- imobil situat în Bucureşti, str. x, compus din construcţie corp C1 cu valoare de impozitare 663.415 RON, corp C2 - valoare de impozitare 297.334 RON, demisol - valoare de impozitare 214.513 RON, demisol corp C2 - valoare de impozitare 43.505 RON, garaj - valoare de impozitare 74.121 RON şi teren în proprietate în suprafaţă de 1168,47 m.p.

- imobil situat în Bucureşti, str. x, compus din construcţie - valoare de impozitare 240.236 RON şi teren în proprietate în suprafaţă de 196,10 m.p.

- imobil situat în Bucureşti str. x, compus din teren în suprafaţă de 290,09 m.p. şi construcţia existentă pe acesta, imobil cu număr cadastral x;

- imobil situat în Bucureşti, Str. x, compus din corp principal - valoare de impozitare 131.539 RON şi teren în proprietate în suprafaţă de 157 m.p.

- teren intravilan în suprafaţă de 100 m.p., 98,80 m.p. din măsurători, situat în oraşul Voluntari, jud. Ilfov, nr. cadastral x;

- imobil situat în Bucureşti, str. x, compus din teren în suprafaţă de 195 m.p., 196,10 din măsurători, şi construcţia edificată pe acesta, nr. cadastral x, intabulat în CF nr. x;

- imobil situat în Bucureşti, str. x, înscris în CF nr. x a Sectorului 2 Bucureşti, la nr. cadastral x, compus din teren în suprafaţă de 171 m.p. şi construcţie;

- asupra cotei de 33% din imobilul situat în Bucureşti, str. x, înscris în cartea funciară nr. x, imobil deţinut în coproprietate cu NN. 34% şi OO. - 33%.

- imobil în suprafaţă de 10 ha, din drepturile sale asupra terenului în suprafaţă de 25 ha teren arabil deţinut în comuna Baloteşti, jud. Ilfov.

La data de 07.05.2013 s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra bunului imobil, situat în localitatea Trip, nr. 249, comuna Bixad, compus din teren şi construcţie, înscris în cartea funciară x Trip nr. top x, în suprafaţă de 651 m.p.

De asemenea, au fost indisponibilizate: suma de 166,19 RON (adresa PP. - fila x din vol. 3), suma de 1630, 24 euro (adresa QQ. - fila x vol. 3), 322, 70 euro, 94,38 gbp, 829,32 RON, 353,43 CHC şi 10.158,54 RON (adresa II., aflată la fila x din vol. 3), 2605,71 euro (adresa RR. S.A., aflată la fila x din vol. 3), 1822,09 RON (adresa SS.. aflată la fila x din vol. 3), 4992,10 USD (adresa TT., aflată la fila x din vol. 4).

Potrivit adresei II.., aflată la filele x din vol. 6, în ceea ce îl priveşte pe inculpatul A. prejudiciul nerecuperat este de 36,184,307.38 euro.

Referitor la inculpata F.

La data de 20.04.2013 s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra sumelor de 512 usd, 85 euro şi 365 RON.

Din adresele unităţilor bancare a rezultat că au fost indisponibilizate sumele de 17,65 euro şi 7731,75 RON (adresa QQ. - fila x vol. 3), sumele de 1898,90 RON şi 221.84 euro (adresa II. aflată la fila x din vol. 3), 25.500,79 RON, 260 RON şi 425 euro (adresa RR. S.A., aflată la fila x din vol. 3).

Potrivit adresei II.., aflată la filele x din vol. 6, prejudiciul nerecuperat este de 22,770,010.91 euro.

Referitor la inculpatul J.

La data de 14.02.2013 s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra autoturismul.

Potrivit adresei II.., aflată la filele x din vol. 6, prejudiciul nerecuperat este de 7,418,845.66 euro.

Referitor la inculpata DD.

La data de 19.12.2012 s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra sumei de 52.006 RON.

Din adresele unităţilor bancare a rezultat că au fost indisponibilizate sumele de 855,53 euro şi 4252,05 euro (adresa II. aflată la fila x din vol. 3), 620,18 RON (adresa UU. aflată la fila x din vol. 3), 2177,37 RON (adresa SS. aflată la fila x din vol. 3).

Potrivit adresei II.., aflată la filele x din vol. 6, prejudiciul nerecuperat este de 3,847,020, 09 euro.

Referitor la inculpatul B.

La data de 19.12.2012 s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra următoarelor sume: 10.395 euro, 500 lire sterline, 3.516 USD şi 324.516 RON.

La data de 13.06.2013 s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra următoarelor bunuri imobile:

- apartamentul nr. x situat în Bucureşti, Calea x, sector 3;

- teren intravilan în suprafaţă de 457,69 m.p., situat în Bucureşti, Al. Meteorologiei, nr. 17-21, parcela x, având număr cadastral x, înscris în Cartea Funciară individuală nr. x a loc. Bucureşti, conform încheierii nr. 7188 din 17.06.2003 a Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti - Biroul de Carte Funciară,

- teren în suprafaţă de 42,15 m.p. indiviz din 126,46 m.p. situat în Bucureşti, Al. Meteorologiei, nr. 17-21, parcela x, reprezentând drum de servitute, având număr cadastral x, înscris în Cartea Funciară individuală nr. x, nedefinitivă a loc. Bucureşti, conform încheierii nr. 4230/29.03.2004 a Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti - Biroul de Carte Funciară.

Din adresele unităţilor bancare a rezultat că au fost indisponibilizate sumele de 42.041,28 RON, 0,33 USD şi 83.71 euro (adresa II. aflată la fila x din vol. 3) şi 333,59 euro (adresa TT. aflată la fila x din vol. 4).

Potrivit adresei II.., aflată la filele x din vol. 6, prejudiciul nerecuperat este de 22,770,010.91 euro.

Referitor la inculpatul C.

La data de 19.12.2013 s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra următoarelor sume de bani: 4.920,00 Euro, 915 dolari USA şi 35.000,00 RON.

La data de 17.06.2013 s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra următoarelor bunurilor imobile:

- imobil situat în Bucureşti, str. x, apt. 98 sector 3, compus din 3 camere şi dependinţe, dobândit de vânzător conform contractului de construire nr. x/2 din 24.07.1976 şi preluat cu proces-verbal de predare/primire a locuinţei din 09.02.1977;

- terenul extravilan arabil în suprafaţă de 10.123 m.p. din acte (9931 m.p. din măsurători) situat în com. Frumuşani, judeţul Călăraşi, tarlaua x/4, parcela x, având nr. cadastral x, intabulat în CF nr. x a Localităţii Frumuşani - Judeţul Călăraşi, potrivit încheierii nr. 14891/29.01.2008;

- teren situat în extravilanul Oraşului Otopeni, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov, respectiv:

- imobilul teren lot nr. x (categoria de folosinţă arabil) în suprafaţă de 397,34 m.p., având număr cadastral x, înscris în CF nr. x a localităţii Otopeni potrivit încheierii nr. 75970/26.09.2006;

- imobilul teren lot nr. x (categoria de folosinţă arabil) în suprafaţă de 397,27 m.p., având număr cadastral x, înscris în CF nr. x a localităţii Otopeni potrivit încheierii nr. 75970/26.09.2006;

- dreptul de proprietate asupra cotei indivize de 10.04%, respectiv terenul în suprafaţă de 205,86 mp din imobilul teren Lot nr. x drum de acces în suprafaţă totală de 2049,82 mp, având nr. cadastral x, înscris în CF nr. x a localităţii Otopeni, potrivit încheierii nr. 75970/26.09.2006.

- teren extravilan arabil în suprafaţă de 4707 m.p. (din măsurători a reieşit o suprafaţă de 4707, 088 m.p.) situat în com. Sngov, sat Ciofliceni, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov, nr. cadastral x, înscris în CF nr. x a localităţii Snagov jud. Ilfov, conform extrasului CF nr. x/2006, proprietate a debitorului.

La data de 06.08.2013 s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra imobilul situat în Bucureşti Bd - Camil Ressu, nr. 51, apt. 43, bl. N11.

Din adresele unităţilor bancare a rezultat că au fost indisponibilizate sumele de 17.584,95 RON, 1104,06 usd, 75,18 euro, 25.796,75 RON şi 54.206,54 RON (adresa II. aflata la fila x din vol. 3)

Potrivit adresei II.., aflată la filele x din vol. 6, prejudiciul nerecuperat este de 14,414,296.46 euro.

Referitor la inculpatul G.

La data de 19.12.2012 s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra următoarelor sume de 2.100,00 Euro şi 400,00 RON.

Potrivit adresei II.., aflată la filele x din vol. 6, în ceea ce îl priveşte pe inculpatul G., prejudiciul nerecuperat este de 6,235,018.12 euro.

Referitor la inculpatul M.

La data de 19.12.2012 s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra sumei de 500,00 euro.

Din adresele unităţilor bancare a rezultat că a fost indisponibilizată suma de 1,74 RON (adresa II., aflata la fila x din vol. 3).

Potrivit adresei II.., aflată la filele x din vol. 6, în ceea ce îl priveşte pe inculpatul M. prejudiciul nerecuperat este de 9,641,697.42 euro.

Referitor la inculpata O.

La data de 19.12.2012 s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra următoarelor sume de bani: 140,00 euro, 1300,00 usd şi 419 RON.

Din adresele unităţilor bancare a rezultat că au fost indisponibilizate sumele de 11571,94 RON, 581,69 RON, 736,30 RON (adresa UU. aflată la fila x din vol. 3), 31.450,58 RON, 775,80 RON, 104 RON, 1857,19 RON, 54,98 RON şi 7908,15 euro (adresa RR. S.A., aflată la fila x din vol. 3).

Potrivit adresei II.., aflată la filele x din vol. 6, în ceea ce o priveşte pe inculpată, prejudiciul nerecuperat este de 2,307.367.45 euro.

Referitor la inculpatul LL.

La data de 14.02.2013 s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra sumei de 300 RON.

La data de 19.03.2013 s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra sumei de 300 RON.

La data de 11.04.2013 s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra autoturismului.

Din adresele unităţilor bancare a rezultat că au fost indisponibilizate sumele de 5,11 RON şi 155,03 euro (adresa TT. aflată la fila x din vol. 4)

Potrivit adresei II.., aflată la filele x din vol. 6, în ceea ce îl priveşte pe inculpatul LL., prejudiciul nerecuperat este de 15.175.670,12 euro.

Referitor la inculpata E.

La data de 26.06.2013 s-a dispus instituirea sechestrului asupra următoarelor bunuri:

- apartament situat la adresa de domiciliu din Bucureşti, Str. x, sector 6;

- autoturismul

Din adresele unităţilor bancare a rezultat că au fost indisponibilizate sumele de 973,49 euro, 206961,39 RON, 597,60 RON şi 463,76 euro (adresa II. aflată la fila x din vol. 3).

Potrivit adresei II.., aflată la filele x din vol. 6, în ceea ce o priveşte pe inculpata E., prejudiciul nerecuperat este de 22.280.488,32 euro.

Referitor la inculpata K.

La data de 06.08.2013 s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra bunurilor imobile, respectiv:

- teren intravilan în suprafaţă de 965 m.p., dobândit prin contractul de vânzare-cumpărare nr. x/13.07.2000 şi casă situată pe acest teren, având suprafaţa construită de 114 m.p. şi valoarea de impozitare de 31.902 RON.

- imobil situat în Bucureşti Bd. x, apt. 27, sector 6

Din adresele unităţilor bancare a rezultat că au fost indisponibilizate sumele de 260 RON şi 18706,64 euro (adresa UU. aflată la fila x din vol. 3).

Potrivit adresei II.., aflată la filele x din vol. 6, în ceea ce o priveşte pe inculpata K., prejudiciul nerecuperat este de 6,858.868.50 euro.

Referitor la inculpatul R.

La data de 19.12.2012 s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra sumelor de 4550,00 euro şi 30.350,00 RON şi a autoturismului.

La data de 26.06.2013 s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra următoarelor bunuri imobile:

- teren în suprafaţă de 1000 mp şi construcţia situată pe acesta, din loc. Otopeni, str. 23 august nr. 66, Sectorul Agricol Ilfov;

- teren situat în intravilanul comunei Tunari, sat Tunari, str. x, jud. Ilfov, tarlaua x, parcela x, în suprafaţă de 517,00 mp (750 mp reieşiţi din acte), identificat cadastral cu nr. x şi înscris în CF nr. x a UAT Tunari;

- cota de 8/12 din terenul extravilan arabil în suprafaţă de 5400 mp situat în com. Snagov, tarlaua x, parcela x, jud. Ilfov, nr. cadastral x;

- imobil situat în intravilanul com. Moara Vlăsiei, jud. Ilfov, tarlaua x, parcela x-1864, identificat prin nr. cadastral x şi înscris în CF nr. x a loc. Moara Vlăsiei, jud. Ilfov, respectiv teren în suprafaţă totală de 1560 mp şi construcţii;

- imobil situat în com. Dascălu, jud. Ilfov, tarlaua x, parcela x, cu nr. cadastral x, înscris în CF nr. x a localităţii Dascălu, cu încheierea de intabulare nr. x/18.12.2006, în suprafaţă de 770 mp.

- imobil situat în com. Dascălu, jud. Ilfov, tarlaua x, parcela x, cu nr. cadastral x, înscris în CF nr. x a localităţii Dascălu, cu încheierea de intabulare nr. x/18.12.2006 în suprafaţă de 864 mp

- imobil, situat în com. Dascălu, sat Gagu, jud. Ilfov, tarlaua x, parcela x, cu nr. cadastral x, înscris în CF nr. x a localităţii Dascălu, cu încheierea de intabulare nr. x/18.12.2006 în suprafaţă de 1500 mp

- imobil situat în com. Dascălu, sat Gagu, jud. Ilfov, tarlaua x, parcela x, cu nr. cadastral x, înscris în CF nr. x a localităţii Dascălu, cu încheierea de intabulare nr. x/18.12.2006 în suprafaţă de 833,91 mp

- teren situat în extravilanul com. Periş, sat Buniaş, tarlaua x, parcela x, jud. Ilfov, cu nr. cadastral x, înscris în CF nr. x a loc. Periş, jud. Ilfov, cu încheierea de intabulare nr. x/29.05.2009.

Din adresele unităţilor bancare a rezultat că au fost indisponibilizate sumele de 25.200,79 RON, 260 RON, 425 euro (adresa RR. S.A., aflată la fila x din vol. 3), 195,83 RON(adresa SS.. aflată la fila x din vol. 3).

Potrivit adresei II.., aflată la filele x din vol. 6, în ceea ce îl priveşte pe inculpat, prejudiciul nerecuperat este de 456.335,88 euro.

Referitor la inculpatul H.

La data de 12.04.2013 s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra sumelor de 2750 RON şi 730 franci elveţieni.

Din adresele unităţilor bancare a rezultat că au fost indisponibilizate sumele de 320,17 RON (adresa II. aflata la fila x din vol. 3), 12600 RON (adresa VV. aflată la fila x din vol. 3).

Potrivit adresei II.., aflată la filele x din vol. 6, în ceea ce îl priveşte pe inculpat, prejudiciul nerecuperat este de 6.385.228,55 euro.

Referitor la inculpatul GG.

La data de 07.03.2013 s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra următoarelor sume de bani: 500 euro şi 4750 RON.

Potrivit adresei II.., aflată la filele x din vol. 6, în ceea ce îl priveşte pe inculpat, prejudiciul nerecuperat este de 819.554,37 euro.

Referitor la inculpatul JJ.

La data de 06.08.2013 s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra bunurilor imobile şi mobile, după cum urmează:

- imobil situat în Bucureşti

- autoturism şi lăsarea în custodia învinuitului JJ., până la soluţionarea definitivă a cauzei.

Potrivit adresei II.., aflată la filele x din vol. 6, în ceea ce îl priveşte pe inculpat, prejudiciul nerecuperat este de 4,317.799.29 euro

Referitor la inculpata L.

La data de 26.06.2013 s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra imobilului situat în Bucureşti.

Potrivit adresei II.., aflată la filele x din vol. 6, în ceea ce o priveşte pe inculpata WW., prejudiciul nerecuperat este de 7,715,923.84 euro.

Referitor la inculpatul HH.

La data de 13.04.2013 s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra următoarelor sume: 1300 RON şi 200 Euro.

Potrivit adresei II.., aflată la filele x din vol. 6, în ceea ce îl priveşte pe inculpatul HH., prejudiciul nerecuperat este de 872,866.48 euro.

Referitor la inculpata EE.

La data de 17.01.2013 s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra sumei de 1.213 RON.

Din adresele unităţilor bancare a rezultat că au fost indisponibilizate sumele de 9518, 50 euro, 7516,31 USD, 7951,86 RON, 92.042,31 euro şi 89.340,31 euro (adresa RR. S.A., aflată la fila x din vol. 3), 150.474, 34 USD (adresa VV. aflată la fila x din vol. 3), 127.180 RON, 50.208, 00 USD şi 4545 euro (adresa XX., aflată la fila x din vol. 3).

Potrivit adresei II.., aflată la filele x din vol. 6, în ceea ce o priveşte pe inculpata EE., prejudiciul nerecuperat este de 6,184,793.57 euro.

Referitor la inculpata D.

Din adresele unităţilor bancare a rezultat că au fost indisponibilizate sumele de 225, 85 euro (adresa II. aflată la fila x din vol. 3), 100.511,49 RON şi 58,33 RON (adresa UU. aflată la fila x din vol. 3)

Potrivit adresei II.., aflată la filele x din vol. 6, în ceea ce o priveşte pe inculpata D., prejudiciul nerecuperat este de 22,280,466.52 euro.

Referitor la inculpata I.

Din adresele unităţilor bancare a rezultat că nu au fost indisponibilizate sume de bani, iar măsurile asigurătorii constau în sechestru asupra autoturismului, şi asupra unui bun imobil.

Potrivit adresei II.., aflată la filele x din vol. 6, în ceea ce o priveşte pe inculpata I., prejudiciul nerecuperat este de 1,058,251.63 euro.

Referitor la inculpata CC.

Din adresele unităţilor bancare a rezultat că au fost indisponibilizate sumele de 201,53 RON (adresa II. aflată la fila x din vol. 3), 18.624,15 RON (adresa YY.., aflată la fila x din vol. 3)

Potrivit adresei II.., aflată la filele x din vol. 6, în ceea ce o priveşte pe inculpata CC., prejudiciul nerecuperat este de 1,563,723.93 euro.

Referitor la inculpatul FF.

Din adresele unităţilor bancare a rezultat că au fost indisponibilizate sumele de 225,54 RON - (adresa RR. S.A., aflată la fila x din vol. 3), 10 RON (adresă ZZ. aflată la fila x din vol. 4)

În ceea ce îl priveşte pe inculpatul FF., prejudiciul nerecuperat este de 6,722,826.02 euro.

Referitor la inculpatul N.

Potrivit adresei II.., aflată la filele x din vol. 6, în ceea ce îl priveşte pe inculpatul N., prejudiciul nerecuperat este de 1,418,040.11 euro, iar măsurile asigurătorii constau în poprire conturi.

Referitor la inculpatul S.

Potrivit adresei II.., aflată la filele x din vol. 6, în ceea ce îl priveşte pe inculpatul S., prejudiciul nerecuperat este de 7,309,385 euro, iar măsurile asigurătorii constau în poprire conturi

Din adresele unităţilor bancare a rezultat că au fost indisponibilizate sumele de 2137,67 RON (adresa II. aflată la fila x din vol. 3), 10.065,20 RON, 1.044,79 euro şi 173,79 euro, (adresa UU. aflată la fila x din vol. 3), 37,35 RON, 33,90 RON (adresa RR. S.A., aflată la fila x din vol. 3), 9905,72 RON, 47,06 euro, 12,50 RON (adresa TT. aflată la fila x din vol. 4).

Referitor la inculpata T.

Potrivit adresei II.., aflată la filele x din vol. 6, în ceea ce o priveşte pe inculpata T., prejudiciul nerecuperat este de 13,414,296.46 euro, iar măsurile asigurătorii constau în poprire conturi.

Din adresele unităţilor bancare a rezultat că au fost indisponibilizate sumele de 1416,42 USD, 0,11 USD, 5,47 CHC, 6,10 RON, 50,72 euro, 311,35 euro (adresa QQ. - fila x vol. 3), sumele de 29,02 USD, 32165,77 RON, 459,01 euro, 449,73 RON şi 344,10 RON (adresa II. aflata la fila x din vol. 3).

Referitor la inculpatul Q.

Potrivit adresei II.., aflată la filele x din vol. 6, în ceea ce îl priveşte pe inculpatul Q., prejudiciul nerecuperat este de 611,943.72 euro, iar măsurile asigurătorii constau în poprire conturi.

Din adresele unităţilor bancare a rezultat că au fost indisponibilizate sumele de 643,65 RON (adresa UU. aflată la fila x din vol. 3), 8,56 euro (adresa SS.. aflată la fila x din vol. 3).

Referitor la inculpatul P.

Din adresele unităţilor bancare a rezultat că au fost indisponibilizate suma de 2.000 RON (adresa VV. aflată la fila x din vol. 3).

În ceea ce îl priveşte pe inculpatul P., prejudiciul nerecuperat este de 7.309385,61 euro.

Referitor la inculpata KK.

La data de 06.08.2013 s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra bunurilor imobile, după cum urmează:

- imobil situat în Bucureşti

- imobil situat în Bucureşti, Bd. x, sector 3

- teren situat în Bucureşti, str. x, în suprafaţă de 5100 m.p.

Potrivit adresei II.., aflată la filele x din vol. 6, în ceea ce o priveşte pe inculpată, prejudiciul nerecuperat este de 1.275.890,24 euro.

Faţă de aceasta, II. nu s-a constituit parte civilă în procesul penal şi a solicitat ridicarea măsurilor asigurătorii.

Referitor la inculpatul W.

Potrivit adresei II.., aflată la filele x din vol. 6, în ceea ce îl priveşte pe inculpat, prejudiciul nerecuperat este de 1.144.914,52 euro.

Din adresele unităţilor bancare a rezultat că au fost indisponibilizate sumele de 13.092,31 RON, 99,72 euro, 274.036,83 RON şi 31.400 RON (adresa II. aflată la fila x din vol. 3)

Faţă de aceasta, II. nu s-a constituit parte civilă în procesul penal şi a solicitat ridicarea măsurilor asigurătorii.

Referitor la inculpatul X.

Potrivit adresei II.., aflată la filele x din vol. 6, în ceea ce îl priveşte pe inculpat, prejudiciul nerecuperat este de 1.144.914,52 euro, iar măsurile asigurătorii constau în poprire conturi.

Din adresele unităţilor bancare a rezultat că au fost indisponibilizate sumele de 696,84 euro şi 2634 RON (adresa II. aflată la fila x din vol. 3)

Faţă de aceasta, II. nu s-a constituit parte civilă în procesul penal şi a solicitat ridicarea măsurilor asigurătorii.

Referitor la inculpata Y.

Potrivit adresei II.., aflată la filele x din vol. 6, în ceea ce o priveşte pe inculpată, prejudiciul nerecuperat este de 1.966.630,84 euro, iar măsurile asigurătorii constau în poprire conturi.

Din adresele unităţilor bancare a rezultat că au fost indisponibilizate sumele de 32.077,61 euro, 0,007 USD, 44,70 gbp şi 0,14 RON (adresa II. aflată la fila x din vol. 3)

Faţă de aceasta, II. nu s-a constituit parte civilă în procesul penal şi a solicitat ridicarea măsurilor asigurătorii.

Referitor la inculpata Z.

Potrivit adresei II.., aflată la filele x din vol. 6, în ceea ce o priveşte pe inculpată, prejudiciul nerecuperat este de 1275.890,24, iar măsurile asigurătorii constau în poprire conturi.

Din adresele unităţilor bancare a rezultat că au fost indisponibilizate sumele de 76378,49 RON, 54,75 euro şi 912,09 USD (adresa II. aflată la fila x din vol. 3).

Faţă de aceasta, II. nu s-a constituit parte civilă în procesul penal şi a solicitat ridicarea măsurilor asigurătorii.

Referitor la inculpatul AA.

Potrivit adresei II.., aflată la filele x din vol. 6, în ceea ce îl priveşte pe inculpat, prejudiciul nerecuperat este de 1.966.630,84 euro, iar măsurile asigurătorii constau în poprire conturi.

Din adresele unităţilor bancare a rezultat că au fost indisponibilizate sumele de 7,32 RON (adresa II. aflată la fila x din vol. 3), 2605,71 euro (adresa RR. S.A., aflată la fila x din vol. 3)

Faţă de acesta, II. nu s-a constituit parte civilă în procesul penal şi a solicitat ridicarea măsurilor asigurătorii.

Referitor la inculpatul U.

Potrivit adresei II.., aflată la filele x din vol. 6, în ceea ce îl priveşte pe inculpat, prejudiciul nerecuperat este de 997.853,81 euro.

Din adresele unităţilor bancare a rezultat că a fost indisponibilizată suma de 1640,42 euro (adresa II. aflată la fila x din vol. 3).

Faţă de acesta, II. nu s-a constituit parte civilă în procesul penal şi a solicitat ridicarea măsurilor asigurătorii.

Referitor la inculpatul V.

Potrivit adresei II.., aflată la filele x din vol. 6, în ceea ce îl priveşte pe inculpat, prejudiciul nerecuperat este de 1.162.452,94 euro, iar măsurile asigurătorii constau în poprire conturi.

Din adresele unităţilor bancare a rezultat că au fost indisponibilizate sumele de 48.585,89 RON şi 12,54 euro (adresa II. aflată la fila x din vol. 3), 95,33 euro (adresa UU. aflată la fila x din vol. 3).

Faţă de acesta, II. nu s-a constituit parte civilă în procesul penal şi a solicitat ridicarea măsurilor asigurătorii.

Referitor la inculpatul BB.

Potrivit adresei II.., aflată la filele x din vol. 6, în ceea ce îl priveşte pe inculpat, prejudiciul nerecuperat este de 1.162.452,94 euro, iar măsurile asigurătorii constau în poprire conturi.

Din adresele unităţilor bancare a rezultat că au fost indisponibilizate sumele de 13.041,28 RON, 1168,32 RON, 508349,32 RON şi 80.133,48 RON (adresa II. aflată la fila x din vol. 3).

Faţă de acesta, II. nu s-a constituit parte civilă în procesul penal şi a solicitat ridicarea măsurilor asigurătorii.

Analizând temeinicia măsurilor asigurătorii aflate în fiinţă, Curtea a statuat următoarele:

A respins, ca nefondată, cererea de constatare a încetării de drept a măsurilor asigurătorii, reţinând că termenele de verificare a măsurilor asigurătorii de 6 luni, respectiv 1 an, sunt termene procedurale de recomandare.

Totodată, a arătat că în cazul nerespectării termenelor amintite, legislaţia procesual penală nu prevede o sancţiune similară celei reglementate în materia măsurilor preventive la art. 241 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., respectiv aceea a încetării de drept a măsurii în cauză. Pe de altă parte, în materia măsurilor asigurătorii, legiuitorul a prevăzut expres un singur caz de încetare de drept, respectiv cel instituit de prevederile art. 397 alin. (5) din C. proc. pen., potrivit căruia măsurile asigurătorii încetează de drept în termen de 30 de zile de la pronunţarea hotărârii prin care acţiunea civilă a fost lăsată nesoluţionată în temeiul art. 25 alin. (5) din C. proc. pen., iar persoana vătămată nu a introdus acţiune civilă la instanţa civilă. Prin urmare, în situaţiile în care legiuitorul a dorit să instituie o astfel de sancţiune, precum cea a încetării de drept, a reglementat-o în mod expres.

În ceea ce priveşte proporţionalitate măsurilor asigurătorii, după prezentarea teoretică a noţiunii de măsuri asigurătorii prin raportare la jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului, Curtea a constatat că prezenta cauză a vizat o investigaţie de o complexitate deosebită, fiind necesară analizarea unui număr extrem de ridicat de documente care a inclus un număr semnificativ de persoane fizice şi juridice. Astfel, Ministerul Public a dispus trimiterea în judecată a unui număr de 56 inculpaţi, persoane fizice, aceştia fiind acuzaţi, în principal, de săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune/complicitate la înşelăciune, abuz în serviciu şi spălare de bani, dosarul de urmărire penală având un număr de 405 volume. De asemenea, prin acelaşi rechizitoriu s-a dispus scoaterea de sub urmărirea penală faţă de mai multe persoane suspectate de săvârşirea de infracţiuni, precum şi disjungerea cu privire la alte persoane şi alte infracţiuni.

În ceea ce priveşte latura civilă a cauzei, potrivit adresei aflate la filele x din vol. 6 al dosarului nr. x/2023, până în prezent prejudiciul nerecuperat este de 36.799.303 euro, iar valoarea totală a popririlor este de 1.030.723,51 euro, la care se adaugă bunurilor mobile şi imobile sechestrate.

Analizând parcursul procesual al dosarului, Curtea de Apel Bucureşti a constatat că în cauză a fost efectuată cercetarea judecătorească de un judecător, de la momentul sesizării instanţei (anul 2013) şi până la 31.12.2023, nefiind pronunţată vreo hotărâre. Ulterior, din luna ianuarie a anului 2024, titularul completului de judecată a fost schimbat, cercetarea judecătorească fiind reluată.

Din perspectiva tipului măsurilor asigurătorii instituite, a constatat că au fost utilizate nu numai măsuri care au indisponibilizat bunurile imobile şi mobile ale inculpaţilor, procurorul indisponibilizând şi sumele de bani aflate în conturile bancare ale inculpaţilor persoane fizice şi juridice şi poprind sumele viitoare cu care vor fi alimentate conturile.

Dacă ingerinţa în dreptul de proprietate cauzat de indisponibilizarea unui bun imobil este de o intensitate medie, întrucât îl privează pe proprietarul bunului numai de posibilitatea de a efectua acte de dispoziţie în ceea ce priveşte bunul respectiv, acesta păstrând posibilitatea de a utiliza bunul şi de a se bucura de fructele acestuia, nu aceeaşi concluzie poate fi atinsă în cazul conturilor bancare.

Dincolo de simpla blocare a sumelor de bani aflate în conturile bancare, instituirea măsurii sechestrului asupra conturilor determină o ingerinţă şi în viaţa privată şi cea profesională. În contextul societăţii actuale, imposibilitatea utilizării unui cont bancar, ca urmare a sechestrului instituit asupra tuturor conturilor bancare deţinute de o persoană, reprezintă un obstacol dificil de surmontat în desfăşurarea activităţii cotidiene. Aşadar, persoana se vede nu numai privată de proprietatea sa, dar şi de posibilitatea de a ordona efectuarea plăţilor uzuale, utilizarea instrumentelor financiare de investiţii sau de economisire, precum şi accesarea produselor de creditare.

În continuare, a reţinut că la filele x din volumul 6 al dosarului nr. x/2013, se află convenţia încheiată între II., reprezentată de Directorul General Adjunct şi Directorul - Direcţia Juridică, pe de o parte, şi Y., Z., W., BB., V., pe de altă parte, autentificată la BNP AAA., sub nr. x/22.05.2014, din care rezultă că părţile s-au împăcat, cu menţiunea că împăcarea nu reprezintă o declaraţie de recunoaştere a vinovăţiei.

La filele x din acelaşi volum, partea civilă a depus un memoriu detaliat prin care a învederat că, în niciun caz, cei 5 inculpaţi nu se fac vinovaţi de săvârşirea infracţiunilor reţinute în sarcina lor, nerezultând că aceştia au acţionat cu intenţie. Au arătat că bonificaţiile sau alte beneficii financiare acordate de II. consilierilor de clientelă sau directorilor de agenţie, nu depindeau nici în principal, nici în exclusivitate de numărul sau valoarea contractelor de credit încheiate de fiecare.

De asemenea, nici consilierii de clientelă şi nici directorii de agenţie/sucursală nu pot avea o imagine de ansamblu a activităţii Băncii ori a vreuneia dintre subunităţile acesteia. Aceştia administrează doar dosare din portofoliul personal, uneori promise pe linie ierarhică (aşa cum s-a întâmplat în prezenta cauză), fără a cunoaşte toate relaţiile care se stabilesc între diferitele persoane care acţionează în cadrul Băncii sau în afara acesteia ori structura acţionariatelor diferitelor societăţi care solicită credite în subunităţile băncii. S-a mai arătat că fiecăruia dintre cei 5 salariaţi, trimişi în judecată, i se impută fapte cu privire la una sau două societăţi, neputându-se astfel afirma că cei 5 ar avea vreo legătură cu grupul infracţional organizat.

Mai mult, din adresa aflată la filele x din vol. 6 al dosarului x/2023, II. a solicitat ridicarea măsurilor asiguratorii în ceea ce îi priveşte pe 5 inculpaţi cu care s-a împăcat (Y., Z., W., BB., V.), precum şi în ceea ce îi priveşte pe U., AA., X. şi KK..

Pentru a exemplifica, doar în ceea ce îi priveşte pe cei 9 angajaţi pe care chiar şi partea civilă îi consideră nevinovaţi, inculpatul BB. are indisponibilizată suma de 602.691 RON, V., suma de 45.585 RON şi 95 de euro, W. - suma de 318.528 RON, Y. - suma de 32.077 euro, Z. - suma de 76.378 euro, toate sume considerabile de bani, iar KK. are dispus sechestrul asigurator asupra a trei imobile din Bucureşti.

În ceea ce îi priveşte pe toţi inculpaţii, indiferent de aprecierea părţii civile cu privire la vinovăţia lor, Curtea a apreciat că o menţinere a măsurilor asiguratorii după o perioadă de aproape 12 ani de la pretinsele fapte poate fi dispusă cu titlu excepţional şi pe baza unor temeiuri solide, în caz contrar măsura putând fi apreciată ca disproporţionată.

În esenţă, acest cumul de sechestre duce la paralizarea vieţii sociale a inculpaţilor. Dacă o astfel de ingerinţă gravă în viaţa persoanelor acuzate poate fi acceptată în mod excepţional la debutul unei anchete penale pentru acuzaţii grave, aceeaşi concluzie nu mai poate fi acceptată după curgerea unui interval de timp de 12 ani, fiind disproporţionată blocarea vieţii economice a inculpaţilor faţă de care operează în continuare prezumţia de nevinovăţie şi care nu au nicio culpă în prelungirea procedurilor judiciare.

Curtea a apreciat că depăşirea limitei unui deceniu în cadrul măsurilor asigurătorii, chiar şi pentru cauze de o complexitate deosebită cum este prezenta situaţie, are natura de a transforma o măsură de esenţă provizorie într-o măsură prin care dreptul de proprietate este afectat fără a se întrevedea o limită temporală.

Din perspectiva duratei măsurilor asiguratorii, a apreciat că este necesar să se raporteze şi la stadiul actual al cercetării judecătoreşti. Astfel, având în vedere că prezenta cauză se află din nou la debutul cercetării judecătoreşti, ca urmare a modificării componenţei completului de judecată, Curtea a apreciat că instanţa de fond va mai proceda cel puţin la reaudierea a aproximativ 75 - 80 de martori dintre cei menţionaţi în rechizitoriu, precum şi a celorlalţi inculpaţi care doresc să dea declaraţii, eventual putându-se dispune efectuarea unor expertize sau administrarea altor probe.

Raportându-se la complexitatea cauzei, a apreciat că, din acest moment, fără a lua în calcul administrarea altor probe decât cele prezentate în paragraful precedent, cercetarea judecătorească, va avea o durată minimă de soluţionare a cauzei în primă instanţă de încă 1 an, la care se va adăuga durata necesară pentru soluţionarea eventualelor căi de atac.

Raportat la durata de până în prezent, precum şi luând în considerare durata previzibilă a procedurilor judiciare, Curtea a reţinut că menţinerea măsurilor asiguratorii în continuare ar reprezenta în esenţă o expropriere de facto, chiar şi cu privire la persoanele faţă de care există suspiciunea că ar fi săvârşit pretinsele fapte cu vinovăţia prevăzută de lege.

Prelungirea procedurilor judiciare în cauză nu poate justifica menţinerea măsurilor asigurătorii sine die, fiind necesar să se asigure un just echilibru între scopul urmărit prin indisponibilizarea bunurilor şi dreptul de proprietate al inculpaţilor. Astfel, atunci când acest echilibru este rupt, dreptul de proprietate trebuie să fie recăpătat în deplinătatea sa de către persoanele supuse măsurilor asigurătorii, urmând ca eventualele sume stabilite cu titlu de prejudiciu sau care vor constitui obiectul unei eventuale dispoziţii de confiscare să fie executate la rămânerea definitivă a hotărârii penale, fără a exista o preferinţă faţă de ceilalţi creditori ai inculpaţilor.

Totodată, Curtea a avut în vedere cauza Credit Europe Leasing IFN S.A. c. României (cererea nr. x/11, hotărârea din 21 iulie 2020) în care a fost constatată încălcarea art. 1 Protocolul 1 prin raportare la un sechestru care viza 779 de chioşcuri 6 autoutilitare şi 1 camion, menţinut o perioadă de 8 ani şi 8 luni, într-o anchetă a cărei complexitate poate fi comparată cu prezenta cauză. Printr-o hotărâre subsecventă (10 octombrie 2023) Curtea a obligat Statul Român să plătească reclamantei suma de 200.000 EUR reprezentând daune materiale şi morale.

Faţă de obligaţiile impuse de art. 1 Protocolul 1 la Convenţie, a apreciat că este necesară ridicarea în cauză a tuturor măsurilor asigurătorii instituite, acestea fiind în prezent lipsite de proporţionalitate faţă de scopul urmărit, menţinerea acestora după aproximativ 12 ani atingând esenţa dreptului de proprietate şi transformă o măsură procesuală provizorie într-o sancţiune de natură civilă definitivă faţă de inculpaţi.

În plus, chiar dacă în decizia Curţii Constituţionale nr. 629 din 8 octombrie 2015 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 20 noiembrie 2015) s-a reţinut că pentru instituirea sechestrului asigurător nu este necesar ca suspectul sau inculpatul să pregătească ori să realizeze manopere sau activităţi din care să rezulte că ar intenţiona ascunderea bunurilor sale, măsura putând fi dispusă în toate cazurile în care s-a produs un prejudiciu sau legea impune confiscarea specială sau extinsă, totuşi, Curtea a avut în vedere şi comportamentul inculpaţilor, neputând omite faptul că în 12 ani, nu a fost făcută dovada că inculpaţii ar urmări sustragerea de la urmărire a bunurilor.

Împotriva acestei încheieri au formulat contestaţii Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală şi părţile civile II. S.A. şi Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii S.A. - IFN.

Prin motivele de contestaţie formulate în scris şi susţinute oral, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală a susţinut că încheierea din data de 18.07.2024, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în dosarul nr. x/2023, este netemeinică în ceea ce priveşte ridicarea măsurilor asigurătorii dispuse în dosarul nr. x/2012 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală, solicitând admiterea contestaţiei, desfiinţarea încheierii atacate şi menţinerea măsurilor asigurătorii.

S-a apreciat, ca neîntemeiată, ridicarea măsurilor asigurătorii în cauză, având în vedere gravitatea faptelor, astfel cum sunt reţinute în rechizitoriu, constituirea unui grup infracţional organizat în scopul săvârşirii de infracţiuni grave, respectiv înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă calificată şi continuată, spălare de bani în formă continuată şi fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, reţinându-se încheierea unor contracte de credit de către inculpaţii asociaţi/administratori, directori, de fapt şi de drept, ai unor societăţi comerciale pe numele cărora au fost accesate în mod nelegal credite, societăţi controlate de grupul infracţional, neeligibile pentru acordarea de credite în condiţiile în care normele bancare şi dispoziţiile legale ar fi fost respectate, aflaţi în conivenţă cu inculpaţii funcţionari ai instituţiei bancare II. cu funcţii în aprobarea, întocmirea şi derularea acestor contracte de credite, fiind implicaţi în activitatea infracţională şi notari, pentru întocmirea documentelor notariale şi alţi inculpaţi care acţionau ca persoane interpuse.

În ceea ce priveşte durata măsurilor asigurătorii dispuse în cauză, s-a apreciat că aceasta trebuie analizată prin raportare la complexitatea cauzei deduse judecăţii, numărul mare de inculpaţi şi numărul mare de martori audiaţi în cursul urmăririi penale (317) şi în cursul cercetării judecătoreşti, desfăşurarea activităţii infracţionale reţinute în actul de sesizare care a fost realizată pe paliere, producerea de prejudicii în cauză, care nu au fost recuperate, astfel că se impune menţinerea măsurilor asigurătorii dispuse în cursul urmăririi penale, în vederea confiscării speciale, a reparării pagubei produse prin infracţiune şi a garantării cheltuielilor judiciare, având în vedere şi dispoziţiile art. 50 din Legea nr. 129/2019 care prevăd că în cazul săvârşirii infracţiunilor de spălare de bani, luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie.

Partea civilă II. S.A. a solicitat, în principal, trimiterea cauzei spre rejudecare Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, având în vedere că nu au fost respectate cerinţele trasate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin deciziile nr. 456 din 15.06.2023 şi nr. 549 din 24.08.2023, prin care s-a dispus rejudecarea cauzei, în special cele privind motivarea ridicării măsurilor pentru fiecare inculpat, iar, în subsidiar, dacă se consideră că încheierea contestată respectă cerinţele privind motivarea, să se menţină măsurile asigurătorii, cu excepţia celor înfiinţate asupra bunurilor inculpaţilor V., BB., W., Y., U., Z., AA., X. şi KK., cu privire la care Banca a arătat pe tot parcursul procesului penal o poziţie de susţinere ori cel puţin neutră, cu unii dintre aceştia împăcându-se pentru infracţiunea de înşelăciune, mai înainte de schimbarea încadrării juridice în infracţiunea de delapidare, astfel că menţinerea măsurilor asigurătorii cu privire la aceste persoane, în condiţiile în care partea civilă a arătat că nu are pretenţii în ceea ce-i priveşte, reprezintă o sarcină excesivă, în raport, cu exigenţele ce decurg din jurisprudenţa CEDO.

În ceea ce priveşte nelegalitatea încheierii contestate, apărarea a susţinut că prima instanţă nu a respectat cerinţele stabilite de instanţa supremă, mai exact nu a efectuat o analiză particulară, care să ţină cont de situaţia fiecărui inculpat, neidentificând vătămarea concretă suferită de incupaţi prin menţinerea măsurilor asigurătorii.

Deşi, de data aceasta au fost solicitate informaţii de la unităţile bancare privind valoarea popririlor, în procedura de verificarea a măsurilor asigurătorii nu s-a realizat nicio motivare care să ţină cont de situaţia fiecărui inculpat, prima instanţă folosind tot o formulare generică.

În acest sens, a arătat că singura analiză aparent particularizată pe care o face instanţa vizează valoarea prejudiciului indicat de partea civilă pentru fiecare inculpat, valoarea popririlor comunicate de unităţile bancare şi tipurile de bunuri mobile sau imobile indisponibilizate, a căror valoare nu este însă cunoscută. Prin urmare, în opinia apărării, nu este analizată nici de această dată vătămarea concretă suferită de fiecare inculpat prin menţinerea măsurilor asigurătorii şi scopul acestora.

Cu titlu de exemplu a arătat că în ceea ce îl priveşte pe inculpatul M., prejudiciul nerecuperat indicat de II. prin adresa depusă în faţa primei instanţe, la acel moment, era de 9.641.697,42 euro, iar măsurile asigurătorii pe bunurile acestuia avea în vedere poprirea pe conturi, în cuantum de 1,74 RON, adică 0,0000% din prejudiciul material nerecuperat, precum şi sechestru asupra sumei de 500 euro. Tot astfel, în cazul inculpatului FF., valoarea popririlor este de 235,54 RON, iar prejudiciul nerecuperat la acel moment era de 6.722.826,02 euro.

Astfel că, în opinia apărării, prima instanţă nu a răspuns la următoarele întrebări, respectiv dacă măsurile asigurătorii sunt disproporţionate în raport cu scopul pentru care au fost înfiinţate; care este vătămarea concretă suferită de inculpaţi prin menţinerea acestora chiar şi după 12 ani; dacă o poprire de 1,74 RON produce o vătămare concretă pentru inculpaţi, care să depăşească cerinţa de proporţionalitate.

A apreciat că şi de această dată, prima instanţă s-a raportat în verificarea măsurilor asigurătorii doar la criteriul vizând durata acestora, deşi nu este singurul criteriu care trebuie avut în vedere în analiză.

În ceea ce priveşte netemeinicia încheierii contestate, partea civilă a susţinut că referitor la argumentul privind durata excesivă, înţelege să sublinieze că prezentul complet de judecată datează în compunerea actuală din 26.01.2024, ca urmare a admiterii contestaţiei privind durata procesului prin încheierea nr. 15 din 12.01.2024, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, prin care s-a stabilit 1 an, calculat de la data pronunţării hotărârii, în care Curtea de Apel Bucureşti să soluţioneze în fond dosarul nr. x/2013, termen care de altfel a fost depăşit în luna ianuarie 2025, în dosarul de fond fiind stabilite, pe parcursul anului 2023 şi 2025 termene de judecată la un interval de 2-4 săptămâni (ori 2 luni, pe perioada vacanţei de vară), asupra cererilor de probe discutate în şedinţa din 07.06.2024.

Apărarea a considerat că aceste aspecte nu pot justifica ridicarea măsurilor asigurătorii, câtă vreme acestea ţin chiar de completul care soluţionează cauza în primă instanţă.

Astfel, contrar celor reţinute de prima instanţă, se impune menţinerea măsurilor asigurătorii (sens în care a făcut trimitere la jurisprudenţa C.E.D.O., în special la cauza Karahasanoglu împotriva Turciei), întrucât, deşi durata acestora este mare, toate celelalte elemente indică faptul că ingerinţa în dreptul de proprietate nu este disproporţionată, deoarece valoarea bunurilor sechestrate nu acoperă nici pe departe valoarea prejudiciului (peste 30 milioane euro, constând în capital nerecuperat de la debitori sau garanţi şi dobânzi şi comisioane calculate conform documentelor contractuale, şi 10% reprezentând daune morale).

S-a arătat că există elemente importante care sugerează vinovăţia inculpaţilor, fiind administrate numeroase probe în acest sens, precum înscrisuri şi declaraţii de inculpat ori de martori, iar în alte dosare disjunse din dosarul de urmărire penală care a stat la baza dosarului nr. x/2013 au fost pronunţate soluţii definitive de condamnare ori de încetare a procesului penal, inclusiv faţă de o parte dintre inculpaţii din acest dosar. Astfel, s-a susţinut că măsurile asigurătorii nu sunt generale, nefiind indisponibilizate sursele de venit în întregime, au fost adaptate permanent solicitărilor inculpaţilor, verificate periodic, iar partea civilă nu solicită menţinerea acestora asupra bunurilor inculpaţilor pe care nu îi consideră responsabili de infracţiunile reţinute în cauză.

Prin urmare, atât măsurile asigurătorii, cât şi menţinerea acestora a putut fi contestată de fiecare dată de persoanele interesate, beneficiind, aşadar de toate garanţiile procedurale necesare. Pe de altă parte, complexitatea cauzei este una deosebită, iar autorităţile statului nu au rămas în pasivitate în această perioadă.

Partea civilă Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii S.A. - IFN a solicitat menţinerea măsurilor asigurătorii dispuse în cauză faţă de toţi inculpaţii, susţinând că acestea sunt în continuare justificate în vederea recuperării prejudiciului ce i s-a cauzat prin faptele penale ce fac obiectul judecăţii.

A susţinut că încheierea atacată este netemeinică, întrucât prima instanţă, atunci când a dispus ridicarea măsurilor asigurătorii, a efectuat o analiză exclusiv din partea părţii civile II. şi în raport cu precizările acesteia, omiţând să ia în considerare faptul că II. are dublă calitate, fiind şi parte responsabilă civilmente pentru unii dintre inculpaţi.

Pe de altă parte, a susţinut că durata judecăţii ori valoarea bunurilor sechestrate nu reprezintă un motiv care să conducă la ridicarea măsurilor asigurătorii, iar jurisprudenţa C.E.D.O. nu poate fi interpretată în sensul lipsirii părţii civile de mijloacele legale de recuperare a prejudiciului cauzat prin infracţiune.

La data de 21 martie 2025, apărătorul ales al intimatului inculpat R., a transmis la dosar concluzii scrise, prin care solicită, în esenţă, respingerea contestaţiilor formulate, ca neîntemeiate, apreciind încheierea atacată ca fiind legală şi temeinică.

În cadrul şedinţei de judecată din 26 martie 2025, apărătorul ales al intimatului-inculpat A., avocat BBB., a depus la dosar concluzii scrise, prin care solicită, suplimentar concluziilor formulate oral, să se constate încetarea de drept a măsurilor asigurătorii, având în vedere cronologia soluţiilor dispuse în prezenta cauză, potrivit căreia ultimul act procedural valabil care cuprinde o soluţie de menţinere a măsurilor asigurătorii este încheierea din 14.05.2021, acesta fiind momentul de la care începe să curgă termenul de 1 an de zile, prevăzut de dispoziţiile art. 2502 din C. proc. pen.

În motivarea cererii, apărarea a apreciat că termenul de verificare de 1 an este unul substanţial, peremptoriu.

Analizând contestaţiile formulate de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală şi părţile civile II. S.A. şi Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii S.A. - IFN, Înalta Curte urmează a le respinge, ca nefondate, pentru următoarele argumente:

Instituirea şi verificarea măsurilor asigurătorii

În dosarul de urmărire penală nr. 102/D/P/2012, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală a luat măsuri asigurătorii prin:

1. Ordonanţa din data de 12. XII.2012, asupra conturilor bancare ale inculpaţilor A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD. şi EE., în vederea garantării recuperării prejudiciului material şi luării măsurii de siguranţă a confiscării speciale (3-8, volumul 133, dosar de urmărire penală), care a fost modificată prin:

- Ordonanţa din data de 9. I.2013 a procurorului-şef din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală, din dosarele nr. x/2012 şi nr. y/2013, cu privire la inculpaţii Y., V., BB., E. şi EE.,

- Ordonanţa din data de 15. I.2013 a procurorului-şef din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală, din dosarele nr. x/2013, y/2013, z/2013 şi 81/2013, cu privire la inculpaţii W., Z. şi D.,

- Ordonanţa din data de 18. I.2013 a procurorului-şef din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală, din dosarele nr. x/2013 şi nr. y/2013, cu privire la inculpata DD.,

- Ordonanţa din data de 24. I.2013 a procurorului-şef din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală, din dosarul nr. x/2013, cu privire la inculpaţii AA., X. şi Q.,

- Încheierea de şedinţă din data de 22. VII.2014 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, din dosarul nr. x/2013, cu privire la inculpata EE.,

- Încheierea de şedinţă din data de 28. I.2015 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, din dosarul nr. x/2013, cu privire la inculpatele F. şi DD.,

- Încheierea de şedinţă din data de 4. XII.2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, din dosarul nr. x/2013, cu privire la inculpata Y.;

2. ordonanţe din data de 19. XII.2012

- asupra sumelor de 19.595 euro, de 2.055 lire sterline şi de 6.995 RON, precum şi asupra autoturismului, aparţinând inculpatului A., în vederea garantării reparării prejudiciului material în sumă de 85.000.000 euro,

- asupra sumei de 52.006 RON, aparţinând inculpatei DD., în vederea garantării recuperării prejudiciului material în sumă de 5.800.000 euro,

- asupra sumelor de 10.395 euro, de 500 lire sterline, de 3.516 dolari S.U.A. şi de 324.516 RON, aparţinând inculpatului B., în vederea garantării recuperării prejudiciilor materiale în cuantum de 41.263.595 euro şi de 3.562.460 RON,

- asupra sumelor de 4.920 euro, de 915 dolari S.U.A. şi de 35.000 RON, aparţinând inculpatului C., în vederea garantării prejudiciilor materiale în cuantum de 14.450.000 euro şi de 1.600.000 RON,

- asupra sumelor de 2.100 euro şi de 400 RON, aparţinând inculpatului G., în vederea garantării prejudiciilor materiale în cuantum de 14.450.000 euro şi de 1.600.000 RON,

- asupra sumei de 500 euro, aparţinând inculpatului M., în vederea garantării prejudiciilor materiale în cuantum de 14.450.000 euro şi de 1.600.000 RON,

- asupra sumelor de 140 euro, de 1.300 dolari S.U.A. şi de 419 RON, aparţinând inculpatei O., în vederea garantării prejudiciului material în sumă de 6.400.000 euro,

- asupra sumelor de 4.550 euro şi de 30.350 RON, autoturismului, aparţinând inculpatului R., în scopul garantării recuperării prejudiciului material în sumă de 11.300.000 euro;

3. Ordonanţa din data de 16. I.2013, asupra autoturismului, aparţinând inculpatului A., în vederea garantării recuperării prejudiciului material în sumă de 85.000.000 euro;

4. Ordonanţa din data de 17. I.2013, asupra sumei de 1.213 RON aparţinând inculpatei EE., în vederea garantării recuperării prejudiciului material în cuantum de 8.550.000 euro;

5. ordonanţele din data de 14. II.2013, asupra ceasurilor (2 bucăţi), aparţinând inculpatului A., în vederea garantării acoperirii prejudiciului material în sumă de 85.000.000 euro, precum şi asupra autoturismului, aparţinând inculpatului J., în vederea garantării acoperirii prejudiciului material în sumă de 85.000.000 euro;

6. Ordonanţa din data de 7. III.2013, asupra sumelor de 500 euro şi de 4.750 RON, aparţinând inculpatului GG., în scopul garantării recuperării prejudiciului material în sumă de 3.000.000 euro;

7. Ordonanţa din data de 12. IV.2013, asupra sumelor de 2.750 RON şi de 730 franci elveţieni, aparţinând inculpatului H., în vederea garantării recuperării prejudiciului material în sumă de 15.950.000 euro;

8. Ordonanţa din data de 13. IV.2013, asupra sumelor de 1.300 RON şi de 200 euro, aparţinând inculpatului HH., în vederea garantării recuperării prejudiciului material în sumă de 3.000.000 euro;

9. Ordonanţa din data de 20. IV.2013, asupra sumelor de 512 dolari S.U.A., de 85 euro şi de 365 RON, aparţinând inculpatei F., în vederea garantării recuperării prejudiciului material în sumă de 41.360.000 euro;

10. Ordonanţa din data de 26. IV.2013, asupra:

- imobilului situat în comuna Bixad, satul Trip, Judeţul Satu-Mare,

- imobilului situat în mun. Bucureşti, Str. x, Sectorul I, în suprafaţă de 166,20 m.p.,

- imobilului situat în mun. Bucureşti, Str. x, Sectorul II, compus din teren, în suprafaţă de 196,10 m.p., şi construcţie,

- imobilului situat în mun. Bucureşti, Str. x, Sectorul II,

- imobilului situat în municipiul Bucureşti, Str. x, Sectorul II, compus din teren, în suprafaţă totală de 1.168,47 m.p., şi construcţie,

- imobilului situat în municipiul Bucureşti, Str. x, Sectorul II, compus din teren, în suprafaţă de 171 m.p., şi construcţie,

- imobilului situat în municipiul Bucureşti, Str. x, Sectorul II, compus din teren, în suprafaţă de 290,09 m.p., şi construcţie,

- imobilului situat în municipiul Bucureşti, Str. x, Sectorul II, compus din teren, în suprafaţă de 157 m.p., şi construcţie,

- imobilului situat în municipiul Bucureşti, Str. x, Sectorul II, compus din teren, în suprafaţă totală de 1.212,62 m.p., şi construcţie,

- terenului intravilan, în suprafaţă de 100 m.p., situat în oraşul Voluntari, judeţul Ilfov,

- terenului arabil, în suprafaţă de 10 ha, situat în comuna Baloteşti, judeţul Ilfov,

- cotei de 33% din imobilul situat în mun. Bucureşti, Str. x, Sectorul VI, în coproprietate cu NN. (34%) şi OO. (33%), aparţinând inculpatului A., în vederea garantării reparării prejudiciului material în sumă de 85.000.000 euro, modificată prin Ordonanţa din data de 10. IX.2013 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală, din dosarul nr. x/2012, prin care s-a dispus ridicarea sechestrului asigurător cu privire la imobilul situat în mun. Bucureşti, Str. x, Sectorul II;

11. Ordonanţa din data de 7. V.2013, asupra imobilului situat în comuna Bixad, satul Trip, nr. 249, judeţul Satu-Mare, aparţinând inculpatului A., în vederea garantării reparării prejudiciului material în sumă de 85.000.000 euro;

12. Ordonanţa din data de 13. VI.2013, asupra:

- imobilului situat în mun. Bucureşti, Calea x, Sectorul III,

- terenului intravilan, în suprafaţă de 457,69 m.p., situat în mun. Bucureşti, Aleea x, parcela x, Sectorul I,

- terenului indiviz, în suprafaţă de 42,15 m.p., din suprafaţa de 126,46 m.p., situat în mun. Bucureşti, Aleea x, parcela x, Sectorul I, reprezentând drum de servitute, aparţinând inculpatului B., în scopul garantării reparării prejudiciului material în sumă de 45.360.000 euro;

13. Ordonanţa din data de 17. VI.2013, asupra:

- imobilului situat în mun. Bucureşti, Str. x, Sectorul III,

- terenului extravilan arabil, în suprafaţă de 10.123 m.p., situat în comuna Frumuşani, judeţul Călăraşi,

- terenului situat în extravilanul oraşului Otopeni, judeţul Ilfov, compus din loturile nr. x, în suprafaţă de 397,34 m.p., lotul nr. x, în suprafaţă de 397,27 m.p., cota indiviză de 10.04%, respectiv terenul în suprafaţă de 205,86 m.p. din lotul nr. x drum acces, în suprafaţă totală de 2.049,82 m.p.,

- terenului extravilan, în suprafaţă de 4.707,088 m.p., situat în judeţul Ilfov, comuna Snagov, sat Ciofliceni, aparţinând inculpatului C., în scopul garantării recuperării prejudiciului material în sumă de 36.425.000 euro, modificată cu privire la terenurile situate în extravilanul oraşului Otopeni, judeţul Ilfov, fiind menţinută, prin încheierea de şedinţă din data de 29. I.2021 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, din Dosarul nr. x/2013, asupra sumei de 32.198,97 RON, rămasă în urma executării silite, la solicitarea creditorului II. S.A.;

14. Ordonanţa din data de 26. VI.2013, asupra imobilului situat în mun. Bucureşti, Str. x, Sectorul VI, şi autoturismul aparţinând inculpatei E., în vederea garantării reparării prejudiciului în sumă de 51.263.595 euro;

15. Ordonanţa din data de 26. VI.2013, asupra:

- imobilului situat în judeţul Ilfov, oraşul Otopeni, Str. 23 august, nr. 66, compus din teren, în suprafaţă de 1.000 mp., şi construcţie,

- terenului situat în extravilanul comunei tunari, sat Tunari, judeţul Ilfov, în suprafaţă de 517 m.p.,

- cota de 8/12 din terenul extravilan arabil, în suprafaţă de 5.400 m.p., situat în comuna Snagov, judeţul Ilfov,

- imobilului situat în intravilanul comunei Moara Vlăsiei, judeţul Ilfov, compus din teren, în suprafaţă totală de 1.560 m.p., şi construcţie,

- imobilului situat în comuna Dascălu, judeţul Ilfov, tarlaua x, în suprafaţă de 864 m.p.,

- imobilului situat în comuna Dascălu, judeţul Ilfov, tarlaua x, în suprafaţă de 770 m.p.,

- imobilului situat în judeţul Ilfov, tarlaua x, în suprafaţă de 833,91 m.p.,

- imobilului situat în judeţul Ilfov, tarlaua x, în suprafaţă de 1.500 m.p.,

- terenului situat în extravilanul satului Buniaş, comuna Periş,judeţul Ilfov, tarlaua x, aparţinând inculpatului R., în vederea garantării prejudiciului material în sumă de 11.300 euro;

16. Ordonanţa din data de 26. VI.2013, asupra imobilului situat în mun. Bucureşti, Str. x, Sectorul III, aparţinând inculpatei L., în vederea garantării prejudiciului material în sumă de 19.950.000 euro;

17. Ordonanţa din data de 6. VIII.2013, asupra imobilului situat în mun. Bucureşti, B-dul x, nr. 51, Sectorul III, aparţinând inculpatului C., în vederea garantării recuperării prejudiciului material în sumă de 36.425.000 euro;

18. Ordonanţa din data de 6. VIII.2013, asupra imobilului situat în judeţul Prahova, oraşul Vălenii-de-Munte, Str. x, compus din teren, în suprafaţă de 965 m.p., şi construcţie, precum şi asupra imobilului situat în mun. Bucureşti, B-dul x, nr. 71, Sectorul VI, aparţinând inculpatei K., în vederea garantării recuperării prejudiciului material în sumă de 19.580.000 euro;

19. Ordonanţa din data de 6. VIII.2013, asupra imobilului din mun. Bucureşti, Str. x, Sectorul I, şi autoturismului, ale inculpatului JJ., în vederea garantării reparării prejudiciului material în sumă de 11.950.000 euro;

20. Ordonanţa din data de 6. VIII.2013, asupra imobilelor situate în mun. Bucureşti, Str. x, Sectorul III, în mun. Bucureşti, B-dul x, nr. 64, Sectorul III şi în mun. Bucureşti, Str. x, Sectorul III, în suprafaţă de 5.100 m.p., aparţinând inculpatei KK., în vederea garantării reparării prejudiciului material în sumă de 4.800.000 euro .

Prin actul de sesizare, au fost reţinute, în sarcina fiecăruia dintre inculpaţi, prejudicii materiale deosebit de ridicate, care nu au fost acoperite, potrivit adresei nr. x XI.2020, emisă de partea civilă Fondul Naţional de Garantare a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii S.A. IFN, privind creditele bancare către S.C. "CCC." S.R.L., S.C. "DDD." S.R.L. şi S.C. "EEE." S.R.L., precum şi adresei nr. DGA 222/6. IX.2018 (nr. JUR 510/6. IX.2018), depusă de partea civilă II. S.A., cu tabelul anexă (filele x, volumul 30, dosar de urmărire penală.

Prin încheierea din 14.05.2021 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, pronunţată în dosarul nr. x/2013, în temeiul art. 2502 din C. proc. pen. au fost menţinute măsurile asigurătorii asupra bunurilor inculpaţilor. Soluţia a rămas definitivă prin necontestare.

Prin încheierea/F din 09.05.2022 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, pronunţată în dosarul nr. x/2013, în temeiul art. 2502 din C. proc. pen. au fost menţinute măsurile asigurătorii asupra bunurilor inculpaţilor.

Împotriva acestei încheieri au declarat contestaţie S.C. FFF. S.R.L., A., GGG., O., B. şi J..

Prin decizia nr. 375 din 17 mai 2023 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, pronunţată în dosarul nr. x/2023, au fost admise contestaţiile formulate, desfiinţată încheierea atacată şi s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare, întrucât soluţia nu a fost motivată.

Prin încheierea/F din 05.05.2023 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, în temeiul art. 2502 din C. proc. pen., măsurile asigurătorii au fost ridicate.

Împotriva acestei încheieri au declarat contestaţie Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.OT. şi părţile civile Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii S.A. IFN şi II. S.A.

Prin decizia nr. 456 din 15 iunie 2023 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, pronunţată în dosarul nr. x/2023, au fost admise contestaţiile formulate, desfiinţată încheierea atacată şi s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă, întrucât nu a fost realizată o analiză în concret a măsurilor asigurătorii raportat la situaţia particulară a prejudiciului produs în cauză şi a fiecărui inculpat. În acest sens, Înalta Curte a reţinut că motivarea instanţei de fond este generică, lipsind o analiză efectivă, ce se impunea a fi realizată faţă de cuantumul prejudiciului rămas neacoperit, care nu a fost identificat de către prima instanţă. Totodată, a reţinut că nu a fost examinată în mod efectiv proporţionalitatea măsurilor raportat la scopul acestora, respectiv asigurarea reparării prejudiciului sau realizarea confiscării. S-a reţinut că prima instanţă a efectuat o analiză pur generică doar a trecerii timpului fără a se examina în concret pentru fiecare dintre inculpaţi şi fiecare măsură, efectele scurgerii timpului. Trecerea unei perioadă mari de timp a fost apreciată în mod global, omitându-se a se analiza în ce măsură durata de timp scursă şi valoarea măsurilor asigurătorii este disproporţionată raportat la categoriile de bunuri supuse măsurilor asigurătorii şi valoarea prejudiciului nerecuperat.

Prin încheierea din 31.07.2023 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, pronunţată în dosarul nr. x/2023, s-a dispus din nou ridicarea măsurilor asigurătorii cu privire la toate bunurile sus-menţionate.

Împotriva acestei încheieri au formulat contestaţie Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi de părţile civile II. S.A. şi Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii S.A. - IFN.

Prin decizia nr. 549 din 24 august 2023 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, pronunţată în dosarul nr. x/2023, au fost admise contestaţiile formulate, desfiinţată încheierea atacată şi s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă, întrucât instanţa de rejudecare nu s-a conformat cerinţelor impuse, mai exact nu a efectuat o analiză particulară, detaliată care să ţină cont de situaţia fiecărui inculpat, care să conţină elemente de raţionament juridic apt să susţină soluţia dispusă, nu a identificat vătămarea concretă suferită de inculpaţi prin menţinerea măsurii asigurătorii şi nici nu a identificat valoarea măsurilor asigurătorii, fiind făcute doar consideraţii de ordin generic cu privire la efectele scurgerii timpului, fără o analiză specifică fiecărui inculpat, prin raportare la prejudiciul produs şi valoarea prejudiciului nerecuperat pentru fiecare inculpat, valoarea în concret a bunurilor şi în corelaţie cu condiţia de proporţionalitate la categoriile de bunuri supuse măsurii asigurătorii, instanţa de fond rezumându-se să afirme doar că prejudiciul nerecuperat este mult superior valorii bunurilor indisponibilizate.

Prin încheierea din 18.07.2024 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, pronunţată în dosarul nr. x/2023, încheiere ce face obiectul prezentei contestaţii, s-a dispus din nou ridicarea măsurilor asigurătorii.

Prealabil, Înalta Curte constată că prima instanţă s-a conformat deciziei nr. 549 din 24 august 2024, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. x/2023, în sensul că a efectuat o analiză particulară care să ţină cont de situaţia fiecărui inculpat, prin aceea că a identificat prejudiciul nerecuperat de la fiecare inculpat şi bunurile mobile/imobile sechestrate, precum şi popririle înfiinţate în cazul fiecărui inculpat, astfel cum sunt indicate în considerentele încheierii atacate la filele x.

Referitor la condiţia proporţionalităţii, Înalta Curte observă că pe lângă criteriul privind durata măsurilor asigurătorii, prima instanţă a avut în vedere şi complexitatea cauzei, parcursul procesual al dosarului şi stadiul în care se află în prezent (respectiv la debutul cercetării judecătoreşti în primă instanţă, ca urmare a modificării componenţei completului de judecată în ianuarie 2024, urmând ca instanţa de fond să procedeze la reaudierea a aproximativ 75-80 de martori din cei menţionaţi în rechizitoriu, precum şi a inculpaţilor care doresc să dea declaraţii în faţa instanţei, eventual putându-se dispune efectuarea unor expertize sau administrarea altor probe), precum şi faptul că inculpaţii nu au nicio culpă în prelungirea procedurilor judiciare.

De asemenea, Înalta Curte constată că a fost efectuată o analiză a condiţiei proporţionalităţii şi în raport cu fiecare categorie de bunuri supuse măsurii asigurătorii, prima instanţă reţinând că dacă în cazul bunurilor imobile ingerinţa în dreptul de proprietate cauzată de indisponibilizarea acestora este de o intensitate medie, întrucât proprietarul bunului este privat numai de posibilitatea de a efectua acte de dispoziţie în ceea ce priveşte bunul respectiv, acesta păstrând posibilitatea de a utiliza bunul şi de a se bucura de fructele sale, nu aceeaşi concluzie poate fi reţinută şi în cazul conturilor bancare, întrucât pe lângă simpla blocare a sumelor de bani aflate în respectivele conturi, respectiv a sumelor viitoare, persoana este privată şi de posibilitatea de a ordona efectuarea plăţilor uzuale, utilizarea instrumentelor financiare de investiţii sau de economisire, precum şi accesarea produselor de creditare, nefiind astfel privată numai de proprietatea sa. Cu alte cuvinte, în acest mod, instanţa a identificat şi vătămarea concretă suferită de inculpaţi prin menţinerea în continuare a măsurilor asigurătorii.

Astfel, Înalta Curte apreciază, ca nefondată, susţinerea contestatoarei II., potrivit căreia prima instanţă nu a analizat nici de această dată vătămarea concretă suferită de fiecare inculpat prin menţinerea măsurilor asigurătorii şi scopul acestora, sens în care exemplifică situaţia inculpatului M., în cazul căruia prejudiciul nerecuperat indicat de II. era la data depunerii adresei în faţa primei instanţe în cuantum de 9.641.697,42 euro, iar măsurile asigurătorii constau în poprirea pe conturi, în cuantum de 1,74 RON, şi sechestrul asupra sumei de 500 euro, precum şi situaţia inculpatului FF., în cazul căruia prejudiciul nerecuperat era în cuantum de 6.722.826,02 euro, iar valoarea popririlor este de 235,54 RON, având în vedere că prima instanţă a efectuat o analiză a condiţiei proporţionalităţii în raport cu fiecare categorie de bunuri supuse măsurii asigurătorii. Astfel, chiar şi în cazul în care, faţă de unii dintre inculpaţi, măsura asigurătorie se materializează doar prin poprire, iar sumele poprite sunt infime în raport cu prejudiciul de recuperat, în realitate blocarea conturilor afectează viaţa privată a persoanelor, vătămarea concretă rezultând din imposibilitatea folosirii acestora, în condiţiile în care faţă de inculpaţi operează în continuare prezumţia de nevinovăţie.

În raport cu aspectele prezentate mai sus, Înalta Curte apreciază că încheierea atacată îndeplineşte condiţiile de legalitate, întrucât, pe de o parte respectă limitele trasate prin decizia nr. 549 din 24 august 2024, pronunţată în dosarul nr. x/2023, iar pe de altă parte, conţine elemente de raţionament juridic apte să susţină soluţia dispusă.

În ceea ce priveşte criticile de netemeinicie a hotărârii atacate, Înalta Curte va avea în vedere următoarele repere jurisprudenţiale:

Prin Decizia nr. 629 din 8 octombrie 2015 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 20 noiembrie 2015), Curtea Constituţională a stabilit că "sechestrul este o măsură asigurătorie de drept penal, iar nu o sancţiune penală, care poate fi dispusă împotriva persoanelor care au săvârşit fapte prevăzute de legea penală, dar nu ca o consecinţă a răspunderii penale, nedepinzând de gravitatea faptei săvârşite şi neavând aşadar caracter punitiv, ci eminamente preventiv."

Totodată, prin Decizia nr. 10 din 14 ianuarie 2016 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 248 din 4 aprilie 2016), Curtea Constituţională a reţinut că "instituirea unor măsuri cu caracter provizoriu şi preventiv în vederea împiedicării distrugerii, sustragerii sau înstrăinării unor bunuri care au legătură cu săvârşirea unei infracţiuni nu este de natură a încălca prezumţia de nevinovăţie a proprietarului sau posesorului acestora, prezumţie care subzistă până la constatarea vinovăţiei acestuia printr-o hotărâre judecătorească definitivă".

Prin Decizia nr. 19 din 16 octombrie 2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţată de Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 953 din 4 decembrie 2017, s-a stabilit că "Instituirea unei măsuri asigurătorii obligă organul judiciar să stabilească un raport rezonabil de proporţionalitate între scopul pentru care măsura a fost dispusă (de exemplu, în vederea confiscării bunurilor), ca modalitate de asigurare a interesului general, şi protecţia dreptului persoanei acuzate de a se folosi de bunurile sale, pentru a evita să se impună o sarcină individuală excesivă. Proporţionalitatea dintre scopul urmărit la instituirea măsurii şi restrângerea drepturilor persoanei acuzate trebuie asigurată indiferent de modul în care legiuitorul a apreciat necesitatea dispunerii sechestrului, ca decurgând din lege sau ca fiind lăsată la aprecierea judecătorului. Condiţia decurge atât din art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia europeană a drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, cât şi din art. 53 alin. (2) din Constituţia României, republicată (măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii)."

Referitor la proporţionalitatea dintre ingerinţa statului în dreptul recunoscut de art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie şi interesul urmărit prin instituirea unei măsuri asigurătorii/de confiscare, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că aceasta trebuie analizată, în funcţie de circumstanţele cauzei şi natura ingerinţei în discuţie, prin raportare la mai mulţi factori relevanţi, precum durata măsurii şi valoarea bunurilor supuse acesteia (cauza OOO Avrora Maloetazhnoe Stroitelstvo împotriva Rusiei, hotărârea din 07 aprilie 2020, paragr. 69; cauza Credit Europe Leasing IFN S.A. împotriva României, hotărârea din 21 iulie 2020, paragr. 87), necesitatea menţinerii măsurii, având în vedere desfăşurarea procedurii penale şi consecinţele acesteia asupra părţii interesate (cauza Lachikhina împotriva Rusiei, hotărârea din 10 octombrie 2017, paragr. 59), comportamentul reclamantului şi al autorităţilor statului care intervin, prin raportare şi la complexitatea cauzei (cauza Forminster Enterprises Limited împotriva Republicii Cehe, hotărârea din 09 octombrie 2008, paragraf. 75), disponibilitatea unei căi de atac efective, inclusiv accesul la instanţe, prin care un reclamant poate contesta măsura asigurătorie/confiscarea (cauza Benet Czech, spol. sr.o. împotriva Republicii Cehe, hotărârea din 21 octombrie 2010, paragraf 49; cauza Credit Europe Leasing IFN S.A. împotriva României, hotărârea din 21 iulie 2020, paragraf 83 şi 87).

Curtea a observat în numeroase rânduri că, deşi art. 1 din Protocolul nr. 1 nu conţine cerinţe procedurale explicite, procedurile judiciare care privesc dreptul la respectarea bunurilor trebuie să acorde persoanei o posibilitate rezonabilă de a sesiza autorităţile competente cu cauza sa pentru a contesta efectiv măsurile care constituie o ingerinţă în exercitarea drepturilor garantate de această dispoziţie. Prin urmare, o ingerinţă în exercitarea drepturilor prevăzute la art. 1 din Protocolul nr. 1 nu poate avea nicio legitimitate în lipsa unei proceduri contradictorii care să respecte principiul egalităţii armelor, permiţând discutarea aspectelor care sunt importante pentru soluţionarea cauzei. Pentru a se asigura că această condiţie este îndeplinită, procedurile aplicabile ar trebui luate în considerare dintr-o perspectivă generală (cauza Călin împotriva României, hotărârea din 05 aprilie 2022, paragraful 76).

Curtea Europeană a reţinut că rezonabilitatea duratei unei proceduri trebuie apreciată în funcţie de circumstanţele cauzei şi ţinând cont de criteriile consacrate de jurisprudenţa Curţii, în special de complexitatea cauzei, de comportamentul reclamantului şi de cel al autorităţilor competente (Cauza Becali şi Cioflină împotriva României, din 20 februarie 2024, par. 59; Cauza Didu împotriva României din 14 aprilie 2009, par. 27; Pelissier şi Sassi împotriva Franţei par. 67).

Înalta Curte aminteşte că măsurile asigurătorii sunt măsuri procesuale cu caracter real, care au ca efect indisponibilizarea bunurilor mobile şi imobile, prin instituirea unui sechestru asupra acestora, în scopul asigurării reparării prejudiciului cauzat prin infracţiune sau realizării confiscării, executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare.

Aceste măsuri au caracter provizoriu, având rolul de a preveni ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care ar putea să asigure atingerea scopului prevăzut de lege, în variantele alternative prevăzute de lege.

Potrivit adresei aflate la filele x din vol. 6 al dosarului nr. x/2023, Înalta Curte constată că până în prezent prejudiciul nerecuperat este de 36.799.303 euro, iar valoarea totală a popririlor este de 1.030.723,51 euro, la care se adaugă bunurilor mobile şi imobile sechestrate.

În cauză, măsurile asigurătorii au fost instituite în vederea garantării recuperării prejudiciului material şi luării măsurii de siguranţă a confiscării speciale.

Analizând măsurile asigurătorii prin prisma consideraţiunilor enunţate anterior, dacă în cazul condiţiei privind necesitatea instituirii unor asemenea măsuri nu se impun discuţii, având în vedere că în cauză s-a produs un prejudiciu, în ceea ce priveşte condiţia proporţionalităţii, Înalta Curte, în acord cu judecătorul primei instanţe, constată că aceasta nu mai este îndeplinită, faţă de trecerea unei perioade semnificative de timp de la luarea măsurilor (12 ani), durată ce nu poate fi imputată inculpaţilor, precum şi faţă de parcursul cauzei şi nesoluţionarea cauzei printr-o hotărâre definitivă în tot acest timp.

În prezent, cauza se află în faţa instanţei de fond în faza de debut a cercetării judecătoreşti, ca urmare a modificării completului de judecată în ianuarie 2024, în urma admiterii contestaţiei privind durata procesului formulată de partea civilă II..

Astfel, Înalta Curte constată că prin încheierea nr. 15 din 12 ianuarie 2024 pronunţată în dosarul nr. x/2023, prin care a fost admisă contestaţia privind durata procesului penal formulată de partea civilă II. S.A., cu referire la dosarul nr. x/2013 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, s-a statuat că dacă urmărirea penală (care a durat aproximativ 1 an) şi chiar cercetarea judecătorească (care a durat aproximativ 8 ani) s-au desfăşurat într-un ritm care nu poate fi apreciat ca nerezonabil, dată fiind complexitatea cauzei, totuşi durata alocată pronunţării şi redactării hotărârii a fost una care poate fi apreciată ca nerezonabilă. De asemenea, s-a apreciat că şi perioada ulterioară repunerii cauzei pe rol, urmare a excluderii din magistratură a judecătorului titular de complet (informaţie de notorietate) coroborată cu lipsa unui judecător titular de complet, poate fi apreciată ca fiind una de natură să conducă la inducerea în rândul părţilor a unei stări de incertitudine.

Or, raportat la aceste aspecte, cum în rezonabilitatea duratei unei proceduri se impune a fi avut în vedere şi comportamentul autorităţilor, se observă că în cadrul acestei cauze unele perioade au fost considerate ca fiind nerezonabile de instanţa supremă.

Pe de altă parte, Înalta Curte nu poate să nu observe faptul că în 12 ani de la momentul instituirii măsurilor asigurătorii în cauză nu a fost pronunţată nicio hotărâre, chiar şi nedefinitivă.

În ceea ce priveşte situaţia particulară a inculpaţilor, Înalta Curte observă următoarele:

- în cazul inculpatului A. s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra următoarelor sume de bani: 19.595 euro, 2055 lire sterline şi 6995 RON, asupra următoarelor bunuri mobile: două automobile, 3 ceasuri şi asupra a 14 imobile (terenuri şi construcţii), dintre care majoritatea situate în Bucureşti.

De asemenea, au fost indisponibilizate şi următoarele sume de bani: 166,19 RON, 1630,24 euro, 322,70 euro, 94,38 gbp, 829,32 RON, 353,43 chc şi 10.158,54 RON, 2605,71 euro, 1822,09 RON, 4992,10 usd, prejudiciul nerecuperat fiind de 36,184,307.38 euro.

- în cazul inculpatei F. s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra sumelor de 512 USD, 85 euro şi 365 RON.

Au fost indisponibilizate sumele de 17,65 euro şi 7731,75 RON, 1898,90 RON, 221.84 euro, 25.500,79 RON, 260 RON şi 425 euro, prejudiciul nerecuperat fiind de 22,770,010.91 euro.

- în cazul inculpatului J. s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra autoturismului, prejudiciul nerecuperat fiind de 7,418,845.66 euro.

- în cazul inculpatei DD. s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra sumei de 52.006 RON.

Au fost indisponibilizate sumele de 855,53 euro, 4252,05 euro, 620,18 RON şi 2177,37 RON, prejudiciul nerecuperat fiind de 3,847,020,09 euro.

- în cazul inculpatului B. s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra următoarelor sume: 10.395 euro, 500 lire sterline, 3.516 USD şi 324.516 RON, precum şi asupra a 3 imobile.

Au fost indisponibilizate sumele de 42.041,28 RON, 0,33 USD, 83.71 euro şi 333,59 euro, prejudiciul nerecuperat fiind de 22,770,010.91 euro.

- în cazul inculpatului C. s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra următoarelor sume de bani: 4.920,00 Euro, 915 dolari USA şi 35.000,00 RON, precum şi asupra 8 bunuri imoblie, dintre care unele situate în mun. Bucureşti.

Au fost indisponibilizate sumele de 17.584,95 RON, 1104,06 USD, 75,18 euro, 25.796,75 RON şi 54.206,54 RON, prejudiciul nerecuperat fiind de 14,414,296.46 euro.

- în cazul inculpatului G. s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra următoarelor sume de 2.100,00 euro şi 400,00 RON, prejudiciul nerecuperat fiind de 6,235,018.12 euro.

- în cazul inculpatului M. s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra sumei de 500,00 euro.

Au fost indisponibilizată suma de 1,74 RON, prejudiciul nerecuperat fiind de 9,641,697.42 euro.

- în cazul inculpatei O. s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra următoarelor sume de bani: 140,00 euro, 1300,00 USD şi 419 RON.

Au fost indisponibilizate sumele de 11.571,94 RON, 581,69 RON, 736,30 RON, 31.450,58 RON, 775,80 RON, 104 RON, 1857,19 RON, 54,98 RON şi 7908,15 euro, prejudiciul nerecuperat fiind de 2,307.367.45 euro.

- în cazul inculpatului LL. 2013 s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra a două sume de 300 RON, precum şi asupra unui autoturism.

De asemenea, au fost indisponibilizate sumele de 5,11 RON şi 155,03 euro, prejudiciul nerecuperat fiind de 15.175.670,12 euro.

- în cazul inculpatei E., s-a dispus instituirea sechestrului asupra unui bun imobil (apartament situat în Bucureşti), precum şi asupra autoturismului.

De asemenea, au fost indisponibilizate sumele de 973,49 euro, 206961,39 RON, 597,60 RON şi 463,76 euro, prejudiciul fiind de 22.280.488,32 euro.

- în cazul inculpatei K. au fost sechestrate bunuri imobile (teren + casă, apartament).

De asemenea, au fost indisponibilizate sumele de 260 RON şi 18706,64 euro, prejudiciul nerecuperat fiind de 6,858.868.50 euro.

- în cazul inculpatului R. s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra sumelor de 4550,00 euro şi 30.350,00 RON şi a autoturismul, precum şi asupra a 9 bunuri imobile (terenuri şi construcţii).

De asemenea, au fost indisponibilizate sumele de 25.200,79 RON, 260 RON, 425 euro şi 195,83 RON, prejudiciul nerecuperat fiind de 456.335,88 euro.

- în cazul inculpatului H. s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra sumelor de 2750 RON şi 730 franci elveţieni.

De asemenea, au fost indisponibilizate sumele de 320,17 RON şi 12600 RON, prejudiciul nerecuperat fiind de 6.385.228,55 euro.

- în cazul inculpatului GG., s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra următoarelor sume de bani: 500 euro şi 4750 RON, prejudiciul nerecuperat fiind de 819.554,37 euro.

- în cazul inculpatului JJ. s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra unui bun imobil (apartament) şi a autoturismului, prejudiciul nerecuperat fiind de 4,317.799.29 euro.

- în cazul inculpatei L. s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra imobilului situat în Bucureşti, prejudiciul nerecuperat fiind de 7,715,923.84 euro.

- în cazul inculpatului HH. s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra următoarelor sume: 1300 RON şi 200 euro, prejudiciul nerecuperat fiind de 872,866.48 euro.

- în cazul inculpatei EE. s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra sumei de 1.213 RON.

De asemenea, au fost indisponibilizate sumele de 9518,50 euro, 7516,31 USD, 7951,86 RON, 92.042,31 euro, 89.340,31 euro, 150.474,34 USD, 127.180 RON, 50.208,00 USD şi 4545 euro, prejudiciul nerecuperat fiind de 6,184,793.57 euro.

- în cazul inculpatei D. au fost indisponibilizate sumele de 225,85 euro, 100.511,49 RON şi 58,33 RON, prejudiciul nerecuperat fiind de 22,280,466.52 euro.

- în cazul inculpatei I. a fost instituit sechestru asupra automobilului şi asupra unui bun imobil, prejudiciul nerecuperat fiind de 1,058,251.63 euro.

- în cazul inculpatei CC. au fost indisponibilizate sumele de 201,53 RON şi 18.624,15 RON, prejudiciul nerecuperat fiind de 1,563,723.93 euro.

- în cazul inculpatului FF. au fost indisponibilizate sumele de 225,54 RON şi 10 RON, prejudiciul nerecuperat fiind de 6,722,826.02 euro.

- în cazul inculpatului N., prejudiciul nerecuperat este de 1,418,040.11 euro, iar măsurile asigurătorii constau în poprire conturi.

- în cazul inculpatului S., prejudiciul nerecuperat este de 7,309,385 euro, iar măsurile asigurătorii constau în poprire conturi

Au fost indisponibilizate sumele de 2137,67 RON, 10.065,20 RON, 1.044,79 euro, 173,79 euro, 37,35 RON, 33,90 RON, 9905,72 RON, 47,06 euro şi 12,50 RON.

- în cazul inculpatei T. prejudiciul nerecuperat este de 13,414,296.46 euro, iar măsurile asigurătorii constau în poprire conturi.

Au fost indisponibilizate sumele de 1416,42 usd, 0,11 USD, 5,47 chc, 6,10 ron, 50,72 euro, 311,35 euro, de 29,02 usd, 32165,77 RON, 459,01 euro, 449,73 RON şi 344,10 RON.

- în cazul inculpatului Q., prejudiciul nerecuperat este de 611,943.72 euro, iar măsurile asigurătorii constau în poprire conturi.

Au fost indisponibilizate sumele de 643,65 şi 8,56 euro.

- în cazul inculpatului P. a fost indisponibilizată suma de 2.000 RON, prejudiciul nerecuperat fiind de 7.309385,61 euro.

- în cazul inculpatei KK. s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra a 3 bunuri imobile (două apartamente în Bucureşti şi un teren), prejudiciul nerecuperat fiind de 1.275.890,24 euro.

Faţă de aceasta, II. nu s-a constituit parte civilă în procesul penal şi a solicitat ridicarea măsurilor asigurătorii.

- în cazul inculpatului W., prejudiciul nerecuperat este de 1.144.914,52 euro.

Au fost indisponibilizate sumele de 13.092,31 RON, 99,72 euro, 274.036,83 RON şi 31.400 RON.

Faţă de aceasta, II. nu s-a constituit parte civilă în procesul penal şi a solicitat ridicarea măsurilor asigurătorii.

- în cazul inculpatul X., prejudiciul nerecuperat este de 1.144.914,52 euro, iar măsurile asigurătorii constau în poprire conturi.

Au fost indisponibilizate sumele de 696,84 euro şi 2634 RON.

Faţă de aceasta, II. nu s-a constituit parte civilă în procesul penal şi a solicitat ridicarea măsurilor asigurătorii.

- în cazul inculpatei Y., prejudiciul nerecuperat este de 1.966.630,84 euro, iar măsurile asigurătorii constau în poprire conturi.

Au fost indisponibilizate sumele de 32.077,61 euro, 0,007 USD, 44,70 GBP şi 0,14 RON.

Faţă de aceasta, II. nu s-a constituit parte civilă în procesul penal şi a solicitat ridicarea măsurilor asigurătorii.

- în cazul inculpatei Z., prejudiciul nerecuperat este de 1.275.890,24, iar măsurile asigurătorii constau în poprire conturi.

Au fost indisponibilizate sumele de 76378,49 RON, 54,75 euro şi 912,09 USD.

Faţă de aceasta, II. nu s-a constituit parte civilă în procesul penal şi a solicitat ridicarea măsurilor asigurătorii.

- în cazul inculpatului AA., prejudiciul nerecuperat este de 1.966.630,84 euro, iar măsurile asigurătorii constau în poprire conturi,

Au fost indisponibilizate sumele de 7,32 RON şi 2605,71 euro.

Faţă de acesta, II. nu s-a constituit parte civilă în procesul penal şi a solicitat ridicarea măsurilor asigurătorii.

- în cazul inculpatului U., prejudiciul nerecuperat este de 997.853,81 euro.

A fost indisponibilizată suma de 1640,42 euro.

Faţă de acesta, II. nu s-a constituit parte civilă în procesul penal şi a solicitat ridicarea măsurilor asigurătorii.

- în cazul inculpatului V., prejudiciul nerecuperat este de 1.162.452,94 euro, iar măsurile asigurătorii constau în poprire conturi.

Au fost indisponibilizate sumele de 48.585,89 RON, 12,54 euro, 95,33 euro.

Faţă de acesta, II. nu s-a constituit parte civilă în procesul penal şi a solicitat ridicarea măsurilor asigurătorii.

- în cazul inculpatului BB., prejudiciul nerecuperat este de 1.162.452,94 euro, iar măsurile asigurătorii constau în poprire conturi.

Au fost indisponibilizate sumele de 13.041,28 RON, 1168,32 RON, 508349,32 RON şi 80.133,48 RON (adresa II. aflată la fila x din vol. 3).

Faţă de acesta, II. nu s-a constituit parte civilă în procesul penal şi a solicitat ridicarea măsurilor asigurătorii.

Având în vedere situaţia particulară a fiecărui inculpat prezentată mai sus, Înalta Curte reţine că în cazul unora dintre aceştia valoarea bunurilor aflate sub sechestru este considerabilă (fiind sechestrate atât bunuri mobile, imobile şi poprite conturile bancare, cum este, cu titlu de exemplu, situaţia inculpaţilor A. şi R., or sechestrate mai multe bunuri imobile şi poprite conturile bancare, cum este, cu titlu de exemplu, situaţia inculpatului C.), iar în cazul altora valoarea bunurilor sechestrate este modică (cum este, cu titlu de exemplu, situaţia inculpatului FF., care are indisponibilizate nişte sume infime - 225,54 RON şi 10 RON, având înfiinţată poprire asupra conturilor bancare).

Cu toate acestea, Înalta Curte reţine că, deşi prejudiciile pretinse în cauză sunt de o gravitate foarte mare, nu justifică, în sine, menţinerea nelimitată în timp a măsurilor asigurătorii, în absenţa unei hotărâri definitive şi în contextul unor deficienţe procedurale constatate (perioadele de timp apreciate ca nerezonabile în desfăşurarea procesului în cadrul contestaţiei privind durata procesului).

Astfel, Înalta Curte apreciază că măsurile asigurătorii nu pot fi menţinute sine die, chiar în prezenţa unor indicii de vinovăţie, întrucât acestea au fost instituite în urmă cu peste 12 ani, cauza se află abia în faza incipientă a cercetării judecătoreşti în primă instanţă, iar în cadrul contestaţiei privind durata procesului, instanţa supremă a apreciat că anumite perioade desfăşurate au fost nerezonabile. Pe de altă parte, durata îndelungată a procedurii nu poate fi imputată inculpaţilor, iar instanţa nu poate să nu observe faptul că în ultimii 3 ani în procedura de verificare a măsurilor asigurătorii niciun ciclu nu s-a desfăşurat complet, cauza fiind trimisă în mod succesiv spre rejudecare.

Pe de altă parte, după trecerea unei perioade de 12 ani în cazul automobilelor supuse sechestrului se poate aprecia că valoarea acestora s-a diminuat prin depreciere naturală, iar în ceea ce priveşte blocarea conturilor bancare, aceasta afectează în mod direct viaţa cotidiană a inculpaţilor.

În cazul bunurilor imobile este cunoscut că proprietarul păstrează posibilitatea de a utiliza bunul şi de a se bucura de fructele sale, însă nu poate efectua acte de dispoziţie.

Prin urmare, Înalta Curte apreciază, că în contextul actual, măsurile asigurătorii, deşi legal instituite la momentul dispunerii lor, au devenit, prin durata şi amploarea lor, disproporţionate, în raport cu scopul pentru care au fost luate (repararea prejudiciului şi garantarea confiscării speciale).

Menţinerea blocajului total asupra tuturor bunurilor mobile, imobile şi conturilor bancare, în lipsa unei hotărâri definitive şi într-un proces caracterizat prin disfuncţionalităţi procedurale, nu mai serveşte scopului legitim al măsurilor asigurătorii şi se transformă într-o afectare nejustificată a drepturilor fundamentale, în special a dreptului de proprietate şi a libertăţii economice.

Pe de altă parte, Înalta Curte nu poate să nu observe faptul că însăşi partea civilă II. solicită ridicarea măsurilor asigurătorii în cazul inculpaţilor V., BB., W., Y., U., Z., AA., X. şi KK., apreciind că menţinerea acestora în condiţiile în care a arătat că nu are pretenţii în ceea ce îi priveşte, reprezintă o sarcină excesivă în raport de exigenţele ce decurg din jurisprudenţa C.E.D.O., deşi şi în cazul acestora prejudiciile sunt semnificative, după cum urmează: în cazul inculpatei KK., prejudiciul nerecuperat este de 1.275.890,24 euro, în cazul inculpatului W., prejudiciul nerecuperat este de 1.144.914,52 euro, în cazul inculpatului X., prejudiciul nerecuperat este de 1.144.914,52 euro, în cazul inculpatei Y., prejudiciul nerecuperat este de 1.966.630,84 euro, în cazul inculpatei Z., prejudiciul nerecuperat este de 1275.890,24 euro, în cazul inculpatului AA., prejudiciul nerecuperat este de 1.966.630,84 euro, în cazul inculpatului U., prejudiciul nerecuperat este de 997.853,81 euro, în cazul inculpatului V., prejudiciul nerecuperat este de 1.162.452,94 euro, iar în cazul inculpatului BB., prejudiciul nerecuperat este de 1.162.452,94 euro.

Referitor la susţinerile parchetului potrivit cărora menţinerea măsurilor asigurătorii se impune în raport cu gravitatea faptelor şi complexitatea cauzei, instanţa de control judiciar apreciază că gradul de complexitate al cauzei nu mai poate justifica la acest moment măsurile asigurătorii, durata efectivă a măsurii fiind excesivă în raport de durata şi evoluţia procedurii şi consecinţele pe care le poate produce asupra dreptului de proprietate.

În jurisprudenţa sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a admis că procedurile penale pot fi relativ complexe, având în vedere natura acuzaţiilor aduse reclamanţilor şi ansamblul de probe, unele dintre ele confidenţiale, pe care instanţele naţionale au trebuit să le examineze. Cu toate acestea, a apreciat că această complexitate nu poate justifica în sine durata procedurilor, ce a considerat că trebuie imputată autorităţilor naţionale (a se vedea, mutatis mutandis, W. şi alţii c. României, nr. 40756/06 şi altele 2, § 145, 26 noiembrie 2013 în Cauza Becali şi Cioflină împotriva României, din 20 februarie 2024, par. 61).

Referitor la susţinerea reprezentantului Ministerului Public în sensul de a fi avute în vedere dispoziţiile art. 50 din Legea nr. 129/2019, Înalta Curte reţine că este adevărat că potrivit acestor dispoziţii legale luarea măsurii asiguratorii este obligatorie în cazul infracţiunilor prevăzute de această lege, însă legalitatea măsurii asiguratorii trebuie examinată în atare situaţie, din perspectiva proporţionalităţii sale, luând în considerare scopul pentru care a fost instituită.

În acest sens sunt şi considerentele Deciziei nr. 19/2017 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, în cadrul cărora s-a reţinut că "Proporţionalitatea dintre scopul urmărit la instituirea măsurii şi restrângerea drepturilor persoanei acuzate trebuie asigurată indiferent de modul în care legiuitorul a apreciat necesitatea dispunerii sechestrului, ca decurgând din lege sau ca fiind lăsată la aprecierea judecătorului. Condiţia decurge atât din art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia europeană a drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, cât şi din art. 53 alin. (2) din Constituţia României, republicată (măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii)."

Referitor la susţinerile părţii civile Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii S.A. - IFN potrivit cărora durata judecării ori valoarea bunurilor sechestrate nu reprezintă un motiv care să conducă la ridicarea măsurilor asigurătorii, iar jurisprudenţa CEDO nu poate fi interpretată în sensul lipsirii părţii civile de mijloacele legale de recuperare a prejudiciului cauzat prin infracţiune, Înalta Curte aminteşte că durata judecării şi valoarea bunurilor constituie criterii în raport de care se apreciază proporţionalitatea măsurii, astfel cum a reţinut Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Credit Europe Leasing IFN S.A. împotriva României în paragraful 87 ("Cu toate acestea, . . . . . . . . . ., ţinând seama, în special, de durata sechestrului aplicat asupra bunurilor aparţinând societăţii reclamante şi de valoarea considerabilă a acestor bunuri, precum şi de lipsa unei posibilităţi de a contesta efectiv măsura impusă în cadrul procesului penal în care nu a fost parte, Curtea constată că nu s-a menţinut un just echilibru în prezenta cauză între interesul general al societăţii şi interesele societăţii reclamante, întrucât aceasta din urmă a fost obligată să suporte o sarcină excesivă").

Pe de altă parte, referitor la jurisprudenţa C.E.D.O. invocată de partea civilă II., Înalta Curte reiterează faptul că ridicarea măsurilor este rezultatul unui cumul de factori, şi nu se are în vedere doar trecerea timpului, deşi, s-a ţinut seama, într-adevăr, în special de durata măsurilor asigurătorii. Se are în vedere şi valoarea bunurilor sechestrate, care în cazul unor inculpaţi este considerabilă, având în vedere că au instituite sechestre asupra unui număr considerabil de imobile, dar şi vătămarea concretă prin menţinerea măsurilor asigurătorii, cum este în cazul popririlor instituite asupra conturilor, care practic afectează în mod semnificativ desfăşurarea activităţilor cotidiene ale inculpaţilor, deprecierea bunurilor în timp (cum este cazul automobilelor), precum şi faptul că desfăşurarea procesului pe o perioadă îndelungată nu a fost determinată de comportamentul inculpaţilor. Iar în ceea ce priveşte comportamentul autorităţilor, s-a constatat că unele perioade pot fi calificate ca nerezonabile.

În atare condiţii, apreciem că, deşi măsurile asigurătorii aplicate în procesul penal asupra bunurilor acuzaţilor presupun, în principiu, restricţii temporare ale exercitării dreptului de dispoziţie asupra acestora şi nu implică un transfer de proprietate, atâta timp cât, în prezenta cauză, cercetarea judecătorească în primă instanţă se află în fază incipientă, se poate considera rezonabil că păstrarea, în continuare, a măsurilor asigurătorii instituite asupra bunurilor inculpaţilor este de natură a afecta justul echilibru între interesul general al societăţii (constând în acoperirea prezumptivei pagube produsă prin infracţiuni) şi interesul inculpaţilor, care ar fi obligaţi să suporte o sarcină disproporţionată şi excesivă în ipoteza prelungirii măsurilor pe o perioadă nedeterminată, ceea ce ar echivala cu însăşi încălcarea dreptului lor de proprietate asupra bunurilor (cauza Credit Europe Leasing IFN S.A. împotriva României, cererea nr. x/11, hotărârea din 21 iulie 2020; cauza Cernea împotriva României, cererea nr. x/12, hotărârea din 18 decembrie 2018; cauza Forminster Enterprises Limited împotriva Republicii Cehe, cererea nr. x/04, hotărârea din 09 octombrie 2008).

În ceea ce priveşte solicitarea apărătorului ales al intimatului-inculpat A. de constatare a încetării de drept a măsurilor asigurătorii formulată în cadrul concluziilor scrise depuse la dosar, întrucât a fost depăşit termenul de verificare de 1 an prevăzut în art. 2502 din C. proc. pen., Înalta Curte, în acord cu instanţa de fond, apreciază că nu se impune a se dispune o asemenea soluţie în cauză, faţă de natura termenului de 1 an, apreciind că acesta este un termen procedural de recomandare.

De altfel, aceeaşi opinie a exprimat şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în jurisprudenţa sa recentă (încheierea din 21 martie 2022 pronunţată în dosarul nr. x/2019 al Completului de 5 Judecători penal, încheierea din 24 martie 2022 pronunţată în dosarul nr. x/2021, încheierea nr. 735 din 02 septembrie 2021, deciziile nr. 524/A din 25 mai 2021 şi nr. 382 din 14 iunie 2022 ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală).

Faţă de aceste considerente, Înalta Curte constată, în acord cu prima instanţă, că se impune ridicarea măsurilor asigurătorii instituite în cauză, sens în care Înalta Curte va respinge, ca nefondate, contestaţiile formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală şi de părţile civile II. S.A. şi Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii S.A. - I.F.N. împotriva încheierii din data de 18 iulie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în dosarul nr. x/2023.

În baza art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile ocazionate cu soluţionarea contestaţiei formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală vor rămâne în sarcina statului.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen. va obliga contestatoarele părţi civile la plata sumei de câte 200 RON fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariile cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru intimaţii-inculpaţi LL., K., JJ., F., B., C., GG., L., HH. şi G., în cuantum de 360 RON fiecare, vor rămân în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, contestaţiile formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală şi de părţile civile II. S.A. şi Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii S.A. - I.F.N. împotriva încheierii din data de 18 iulie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în dosarul nr. x/2023.

Cheltuielile ocazionate cu soluţionarea contestaţiei formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală rămân în sarcina statului.

Obligă contestatoarele părţi civile la plata sumei de câte 200 RON fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariile cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru intimaţii-inculpaţi LL., K., JJ., F., B., C., GG., L., HH. şi G., în cuantum de 360 RON fiecare, rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 26 martie 2025.