Criminal dismissal for lack of specific factual allegations challenging judicial officers' abuse in office and functional immunity

Şedinţa publică din data de 29 aprilie 2025

Deliberând asupra cauzei de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin ordonanţa din data de 14 octombrie 2024, emisă în dosarul nr. x/2022 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală s-a dispus clasarea cauzei sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. (1) din C. pen., favorizarea făptuitorului, prevăzută de art. 269 din C. pen., omisiunea sesizării, prevăzută de art. 267 din C. pen., mărturie mincinoasă, prevăzută de art. 273 din C. pen., influenţarea declaraţiilor, prevăzută de art. 272 din C. pen., fals intelectual, prevăzută de art. 321 din C. pen., inducerea în eroare a organelor judiciare, prevăzută de art. 268 din C. pen. pretins săvârşite de procurorul A., procurorul B., procurorul C., procurorul D., procurorul E., procurorul F., procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bistriţa ce au instrumentat cauza după ce a fost emisă ordonanţa de trecere a cauzei la un alt organ de urmărire penală de procurorul general şi judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria Bistriţa care a analizat plângerea împotriva soluţiei de clasare.

Prin aceeaşi ordonanţă s-a dispus disjungerea cauzei şi declinarea competenţei în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, sub aspectul infracţiunilor de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. (1) din C. pen. şi favorizarea faptuitorului, prevăzută de art. 269 din C. pen., presupus săvârşite de magistratul procuror G..

Pentru a dispune această soluţie, în esenţă, s-a reţinut de către procuror că la data de 06.12.2018, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie a fost înregistrată plângerea formulată de H. împotriva magistraţilor procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava care au desfăşurat supravegherea urmăririi penale în dosarul nr. x/2016, în cauză fiind începută urmărirea penală in rem prin ordonanţa nr. 1293/P/2018 din data de 24 iulie 2019, pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu şi favorizarea făptuitorului.

S-a reţinut că la data de 10.12.2018, pe rolul secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie a fost înregistrată, sub nr. x/2018, plângerea petentului H. împotriva magistratului procuror G. din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava pentru modul în care a desfăşurat supravegherea urmăririi penale în dosarul nr. x/2016, reclamându-se posibila săvârşire a infracţiunilor de abuz în serviciu, omisiunea sesizării, mărturie mincinoasă şi influenţarea declaraţiilor.

Procurorul a constatat că prin ordonanţa nr. 1327/P/2018 din data de 02 decembrie 2019 a fost dispusă începerea urmăririi penale in rem cu privire la săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu, omisiunea sesizării, mărturie mincinoasă şi influenţarea declaraţiilor, iar prin ordonanţa nr. 1293/P/2018 din data de 11.01.2021 s-a dispus reunirea dosarelor penale nr. x/2018 şi y/2018 şi efectuarea în continuare a cercetărilor cu privire la faptele sesizate în dosarul nr. x/2018.

În conformitate cu dispoziţiile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 49/2022, cauza a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică sub nr. x/2022.

La data de 07.03.2023 s-a constatat că la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică a fost înregistrat dosarul penal nr. x/2023 ca urmare a ordonanţei nr. 182/P/2022 din data de 23.02.2023, a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, prin care s-a dispus disjungerea cauzei şi declinarea competenţei de soluţionare a dosarului penal nr. x/2022 (persoană vătămată H.) în favoarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică în vederea efectuării de cercetări sub aspectul comiterii de către magistraţii procurori G. şi D. din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalului Suceava a infracţiunii de abuz în serviciu, pentru ca prin ordonanţa nr. 132/P/2023 din data de 22.05.2023 să se dispună reunirea cauzelor nr. 132/P/2023 şi nr. 119/P/2022 şi continuarea cercetărilor cu privire la faptele sesizate în dosarul nr. x/2022.

Procurorul a reţinut că la data de 06.10.2022, în dosarul nr. x/2022, petentul H. a fost audiat la sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică, ocazie cu care acesta a indicat persoanele împotriva cărora a depus plângeri penale, dar şi persoanele împotriva cărora solicită să fie efectuate cercetări, astfel:

- procurorul A., la data faptelor reclamate procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava şi ulterior procuror la D.N.A. - S.T. Suceava.

Faţă de acest magistrat s-a reţinut că petentul a formulat plângere sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de abuz în serviciu şi favorizarea făptuitorului, procurorul fiind cel care a avut în instrumentare dosarul având ca obiect incendiul de la locuinţa sa şi petentul consideră că acesta nu şi-a exercitat atribuţiile de serviciu în mod corespunzător întrucât, deşi avea obligaţia să verifice ca actele organului de cercetare penală să fie efectuate cu respectarea C. proc. pen., a drepturilor şi garanţiilor procesuale, nu a dispus măsuri în sensul constatării neregularităţii cercetării/recercetării la faţa locului din zilele de opt, respectiv nouă septembrie 2015, iar ulterior a dispus trecerea dosarului de la B.I.C. la S.I.C. prin ordonanţă la data de 14.09.2015, fără a verifica actele dosarului.

În ceea ce priveşte instrumentarea dosarului penal nr. x/2016 al DNA - ST Suceava, petentul a considerat că procurorul A. a săvârşit infracţiunea de abuz în serviciu şi favorizarea făptuitorului întrucât nu s-a sesizat din oficiu cu privire la fapta martorului I. care în calitate de martor ameninţat a făcut declaraţii necorespunzătoare adevărului şi nici cu privire la fapta celor care au introdus în cauză acest martor, acordându-i statutul de martor ameninţat în mod nelegal, în condiţiile în care petentul formulase plângere împotriva martorului ameninţat pentru săvârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasă şi solicitase ridicarea identităţii protejate a acestuia.

În privinţa procurorului A., petentul a apreciat că aceasta avea obligaţia, conform art. 64 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., să formuleze cerere de abţinere, întrucât instrumentase dosarul penal nr. x/2015 şi în această modalitate a considerat că şi-a acoperit propria culpă.

- procurorul B., la data faptelor reclamate, procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava.

Procurorul a reţinut că împotriva acestui procuror petentul a formulat plângere penală pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu şi favorizarea făptuitorului pentru că nu a procedat la verificarea legalităţii actelor de urmărire penală efectuate de organele de poliţie şi nu a constatat efectuarea unor acte de urmărire penală cu încălcarea dispoziţiilor legale, nu a dispus refacerea acestora şi nici sancţionarea lucrătorilor de poliţie.

- procurorul C. împotriva căruia petentul a formulat plângere penală pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu şi favorizarea făptuitorului, constând în aceea că, în calitate de procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava, a preluat dosarul având ca obiect incendiul de la locuinţa sa, deşi nu avea această calitate, nefiind conducătorul unităţii de parchet şi care, la momentul preluării dosarului, avea obligaţia să constate toate neregularităţile privind actele de cercetare şi urmărire penală şi să dispună măsuri de îndată, atât de refacere a acestora, cât şi împotriva celor ce se făceau vinovaţi de încălcarea atribuţiilor de serviciu şi a prevederilor în materie.

Procurorul a mai reţinut că în cadrul plângerii formulate petentul a reclamat faptul că magistratul 1-a contactat telefonic şi i-a solicitat să vină la parchet, iar apoi i-a solicitat o declaraţie de persoană vătămată, după care acesta a plecat din parchet cerându-i să-şi dicteze declaraţia unei doamnei grefier, precum şi că, în calitate de procuror în cadrul secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, ar fi tergiversat cercetările în cauza având ca obiect faptele penale săvârşite de magistraţii procurori care au avut în lucru dosarul privind incendierea locuinţei sale, unul dintre aceştia fiind chiar procurorul C. care a avut în instrumentare dosarul nr. x/2016, efectuând acte în propria cauză, procedând la audierea procurorilor D. şi G., deşi faptele acestora sunt în legătură directă cu faptele procurorului C., context în care acesta nu şi-a manifestat rolul activ în sensul clarificării situaţiei de fapt privind faptele pe care le avea de cercetat.

- procurorul D. care, în calitate de procuror de supraveghere în dosarul nr. x/2016, conform opiniei petentului se face vinovat de săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu şi favorizarea făptuitorului, constând în aceea că, în anul 2015, a avizat în dosarul privind incendierea locuinţei sale, ordonanţa întocmită de J., posibil la data de 21.09.2015, prin care s-a dispus realizarea unui raport de expertiză de INEC, deşi nu avea calitatea de procuror de caz.

Procurorul a constatat că petentul a susţinut că în aceeaşi manieră ar fi procedat şi în cazul ordonanţei din data de 20.09.2016, întocmită de acelaşi ofiţer de poliţie judiciară, deşi nici atunci nu era procuror de caz, iar după preluarea dosarului de la procurorul C. nu a dispus măsuri de refacere şi remediere a actelor de urmărire penală a căror neregularitate era evidentă, nu a trimis către Parchetul Militar Iaşi înscrisul intitulat ordonanţă de extindere, disjungere şi declinare din data de 15.12.2016, reţinând asupra sa acest act de urmărire penală timp de aproximativ un an şi şase luni, urmărind prin aceasta favorizarea tuturor celor ce se făceau vinovaţi de maniera nelegală în care s-a acţionat pe parcursul cercetarii la faţa locului şi a intervenţiei I.S.U.

- procuror G., pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu şi favorizarea făptuitorului, care la circa 3 luni după preluarea dosarului a formulat o cerere de abţinere în cauză, invocând faptul că a colaborat profesional cu petentul şi că la nivel de inspectorat petentul ar fi perceput ca fiind "omul lui G.".

Procurorul a reţinut că petentul ar considera că aceste motive sunt nereale în sensul că procurorul G. a formulat cerere de abţinere determinat de faptul că a participat fără a avea calitate la prima cercetare la faţa locului, că prin participarea la cercetarea la faţa locului procurorul G. a modificat starea iniţială a bunurilor ce se aflau la faţa locului.

Procurorul a mai reţinut şi nemulţumirea petentului cu privire la aspectul că magistratul procuror nu a dispus nicio măsură faţă de lucrătorii S.I.C. care au fost la faţa locului, cu toate că avea cunoştinţă de toate abuzurile săvârşite încă din data de 08.09.2015, întrucât i-a criticat personal la faţa locului şi le-ar fi explicat modalitatea în care s-a extins focul şi s-a manifestat concluzionând că a fost o acţiune intenţionată a unei mâini criminale prin utilizarea de acceleratori de ardere.

De asemenea, s-au reţinut de procuror şi criticile referitoate la faptul că la data de 17.12.2017, deşi a emis o notă de sarcini prin care a dispus refacerea cercetării la faţa locului, la care să participe şi petentul, acesta nu a mai urmărit îndeplinirea acestei activităţi întrucât ar fi dovedit că focul a izbucnit la stiva de lemne şi ar fi dezvaluit că procurorul G. a fost prezent la faţa locului imediat după incendiu. S-a reţinut că petentul susţine şi că în această notă de sarcini procurorul, deşi critică activitatea lucrătorilor de la faţa locului, nu a luat nicio măsură faţă de aceştia, tergiversând urmărirea penală, înlăturând posibilitatea administrării unui probatoriu concludent.

Totodată, cu referire la procurorul G. s-a mai reţinut că petentul reclamă şi că, la data de 13.03.2019, cu toate că ar fi constatat din nou nerespectarea procedurilor de lucru de lucrătorii S.I.C. nu a dispus măsuri împotriva acestora, iar ulterior acestei constatări, a comunicat lucrătorului de control intern din cadrul IGPR o situaţie total falsă existentă în dosarul nr. x/2016, respectiv că urmărirea penală a fost realizată cu respectarea procedurilor.

- procurorul general E. reclamat pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, în sensul că la data de 29.08.2019, a dispus trecerea cauzei de la P.T. Suceava la P.J. Bistriţa în mod nelegal, ignorând toate aspectele evidente privind încălcarea tuturor drepturilor şi garanţiilor procesuale ale persoanelor vătămate şi totodată ignorând maniera nelegală în care s-a procedat în cauză.

A reţinut procurorul că, în opinia petentului, procurorul general E. ar fi încălcat dispoziţiile art. 74 din C. proc. pen., în sensul că a menţinut actele de urmărire penală efectuate în cauză până la data respectivă, petentul considerând că procurorul general trebuia să infirme tot ceea ce însemna cercetarea şi recercetarea locului faptei, toate actele efectuate în legatură directă cu aceste acte de urmărire penală a căror neregularitate a fost constatată prin ordonanţa din data de 13.03.2017 şi nota de sarcini din dosar.

- procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bistriţa care au instrumentat cauza după ce a fost emisă ordonanţa de trecere a cauzei la un alt organ de urmărire penală de către procurorul general, pentru faptul că nu i-au asigurat acces la întreg materialul de urmărire penală în ciuda demersurilor repetate pe care le-a efectuat, au respins toate cererile de probe pe care le-a formulat, deşi acestea aveau legătură directă cu cauza şi erau pertinente şi utile acesteia, nu au administrat nicio probă pentru justa soluţionare a cauzei, respectiv audieri de martori.

Prorurorul a reţinut că în privinţa acestor procurori s-a reclamant că cererile petentului referitoare la efectuarea de verificări nu au fost soluţionate în niciun fel şi nici nu au fost avute în vedere la soluţionarea plângerii împotriva soluţiei de clasare, aceste cereri fiind trimise de prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Bistriţa la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, în opinia petentului, doar pentru a tergiversa soluţionarea lor şi pentru a nu fi avute în vedere la plângerea împotriva soluţiei.

- judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria Bistriţa care a analizat plângerea împotriva soluţiei de clasare

Cu referire la acesta, procurorul a reţinut că petentul susţine că nu ar fi avut în vedere încălcarea flagrantă a dispoziţiilor legale în cursul urmăririi penale, reţinând că au fost respectate drepturile şi garanţiile procesuale ale subiecţilor procesuali şi soluţionând cauza fără a avea dosarul de urmărire penală în integralitatea sa.

- procurorul F. de la D.I.I.C.O.T. - S.T. Iaşi pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu, favorizarea făptuitorului, fals intelectual şi inducere în eroare a organelor judiciare, constând în aceea că a întocmit procesul-verbal din data de 03.09.2015 în care a consemnat în mod nereal, cu ştiinţă, că petentul sprijinea activităţi de contrabandă şi ar fi obţinut bani şi alte bunuri de la un anume K., că, deşi are o activitate profesională bună, protejează anumiţi contrabandişti, precum şi în procesul-verbal întocmit la data de 24.08.2015, de către ofiţerul de poliţie judiciară L. din cadrul B. C. civ..O. Iaşi, în care tot în mod fals se consemnează că ar fi într-o relaţie de prietenie cu numitul K., care în schimbul aşa-zisei protecţii pe care i-ar asigura-o, i-ar oferi sume de bani şi anumite lucrări la casa pe care o deţine, procese-verbale întocmite în cadrul dosarului penal nr. x D/P/2015 al DIICOT - ST Iaşi.

Procurorul a mai reţinut şi că i s-ar mai imputa procurorului F. că ar fi solicitat şi obţinut de la Tribunalul Iasi supravegherea tehnică a petentului pe o perioadă de 6 luni, respectiv de la 26 august până la data de 09 decembrie 2015, iar petentul consideră că, pe timpul interceptărilor, procurorul F. a luat la cunoştinţă despre modalitatea abuzivă în care s-a derulat cercetarea în dosarul privind incendierea casei sale şi că acesta trebuia să se sesizeze din oficiu şi să trimită cauza organului competent, în speţă Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava.

La data de 07.04.2022, pe rolul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, a fost înregistrată ordonanţa de disjungere şi declinare nr. 5426/P/2021 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Petroşani privind plângerea formulată de numitul H. prin care reclama comiterea, de către magistraţii din cadrul Parchetului Militar Iaşi şi Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, a infracţiunilor de abuz în serviciu şi favorizarea făptuitorului, petentul H. arătându-se nemulţumit de modul de instrumentare a dosarului nr. x/2018 înregistrat pe rolul Parchetului Militar Iaşi, semnalând deficienţe şi în instrumentarea dosarului penal nr. x/2016 instrumentat de procurorii G. şi D. din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava.

S-a constatat că prin ordonanţa din data de 29.11.2023 s-a dispus începerea urmăririi penale in rem sub aspectul comiterii infracţiunilor prevăzute de art. 297 alin. (1) din C. pen. şi art. 269 alin. (1) din C. pen.

Procurorul a arătat că la data de 12.12.2022 s-a procedat la audierea persoanei vătămate H..

În continuare, s-a constatat că prin ordonanţa din data de 07.02.2023 s-a dispus extinderea urmăririi penale efectuată in rem sub aspectul comiterii de noi infracţiuni prevăzute de art. 297 alin. (1) din C. pen. şi art. 269 alin. (1) din C. pen.

Ulterior s-a constatat că faptele de abuz în serviciu prevăzute de art. 297 alin. (1) din C. pen. nu sunt prevăzute de legea penală, iar faptele de favorizare a făptuitorului, prevăzute de art. 269 alin. (1) din C. pen., nu au fost săvârşite cu forma de vinovăţie prevăzută de lege, motiv pentru care s-a dispus clasarea, şi totodata disjungerea şi declinarea către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru fapta de abuz în serviciu prevăzută de art. 297 alin. (1) din C. pen., pretins a fi fost comisă de fostul procuror G. şi procurorul D. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava.

Prin ordonanţa din data de 20 iunie 2023, emisă în dosarul penal nr. x/2022, s-a reţinut că Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică a dispus clasarea cauzei cu privire la presupusa săvârşire de magistraţii procurori indicaţi în sesizările de la dosar şi în declaraţiile date de persoana vătămată a infracţiunilor de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. (1) din C. pen. şi favorizarea făptuitorului, prevăzută de art. 269 din C. pen., omisiunea sesizării, prevăzută de art. 267 din C. pen., mărturie mincinoasă, prevăzută de art. 273 din C. pen. şi influenţarea declaraţiilor, prevăzută de art. 272 din C. pen., fals intelectual, prevăzută de art. 321 din C. pen. şi inducere în eroare a organelor judiciare, prevăzută de art. 268 din C. pen.

Împotriva soluţiei de clasare dispuse prin ordonanţa din data de 20 iunie 2023, în dosarul penal nr. x/2022 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică a formulat plângere la procurorul ierarhic superior, petentul H., ce a fost respinsă prin ordonanţa nr. 254/II/2/2023 din data de 21 iulie 2023, pentru ca ulterior petentul să formuleze plângere împotriva acestei din urmă ordonanţe la judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care, la data de 20.09.2023 a pus în discuţie excepţia necompetenţei după calitatea persoanei a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la soluţionarea plângerii împotriva soluţiei de clasare formulată de petentul H..

Din considerentele judecătorului de cameră preliminară a rezultat că nemulţumirile petentului cu privire la modalitatea de soluţionare a cauzei, generată de investigarea incendierii locuinţei sale, au fost apreciate ca vizându-l pe domnul procuror G., împutându-i-se acestuia modul în care a desfăşurat supravegherea activităţii de urmărire penală în dosarul nr. x/2016 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, judecătorul de cameră preliminară constatând că petentul a solicitat, în principal, tragerea la răspundere penală a domnului procuror G., că faptele imputate acestuia descriu o conduită ilicită, penală, caracterizată, aptă a putea investi organul judiciar cu privire la conduita sesizată, iar demersurile ulterioare ale petentului, materializate în numeroase plângeri formulate împotriva altor magistraţi ce ar functiona la instanţe ori parchete superioare în grad, nu pot avea nicio eficienţă juridică şi că o altă concluzie ar genera o competenţă artificială, impusă ori aleasă de petent, iar determinarea competenţei şi consecinţa translatării sale către alte instanţe nu poate fi alegerea petentului, ci intră în competenţa funcţională exclusivă a magistratului, având ca premisă fapte real sesizate, respectiv apte a genera cercetări penale.

Astfel, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a trimis cauza având ca obiect plângerea formulată de petentul H. împotriva soluţiei de clasare dispuse prin ordonanţa din data de 20.06.2023, în dosarul penal nr. x/2022 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică, menţinută prin ordonanţa nr. 254/II/2/2023, din data de 21.07.2023 a aceleiaşi unităţi de parchet, la Curtea de Apel Suceava, spre competentă soluţionare.

Procurorul a constatat că prin încheierea penală nr. 23 din data de 25.04.2024, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, s-a admis plângerea formulată de petentul H. împotriva ordonanţei nr. 119/P/2022 din data de 20.06.2023 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică menţinută prin ordonanţa nr. 254/II/2/2023 din data de 21.07.2023 a aceleiaşi unităţi de parchet, s-au desfiinţat ordonanţele atacate şi s-a trimis cauza la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică pentru a completa urmărirea penală în dosarul nr. x/2022.

În analiza cauzei urmare a retrimiterii la parchet, procurorul a concluzionat că nu sunt descrise fapte concrete ce ar putea fi cercetate penal, sesizările neîndeplinind condiţiile de fond prevăzute de lege cu privire la procurorul A., procurorul B., procurorul C., procurorul D., procurorul E., procurorul F., procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bistriţa care au instrumentat cauza după ce a fost emisă ordonanţa de trecere a cauzei la un alt organ de urmărire penală de către procurorul general, judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria Bistriţa care a analizat plângerea împotriva soluţiei de clasare, sub aspectul infracţiunilor de abuz în serviciu, favorizarea făptuitorului, omisiunea sesizării, mărturie mincinoasă, influenţarea declaraţiilor, fals intelectual şi inducere în eroare a organelor judiciare.

Împotriva ordonanţei de clasare petentul H. a formulat plângere, conform dispoziţiilor art. 339 din C. proc. pen.

Prin ordonanţa nr. 222/II/2/2024 din data de 22 noiembrie 2024 a procurorului şef al secţiei de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, s-a dispus respingerea plângerii petentului, ca nefondată.

În esenţă, în cuprinsul acestei ordonanţe, s-a reţinut că nu sunt întrunite condiţiile de formă şi de fond ale sesizării, cu privire la împrejurările semnalate de petent ca fiind infracţiuni săvârşite de procurorul A., procurorul B., procurorul C., procurorul D., procurorul E., procurorul F., procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bistriţa ce au instrumentat cauza după ce a fost emisă ordonanţa de trecere a cauzei la un alt organ de urmărire penală de către procurorul general, judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria Bistriţa care a analizat plângerea împotriva soluţiei de clasare, nefiind descrise fapte concrete ce ar putea fi cercetate penal.

Împotriva ordonanţei nr. 222/II/2/2024 din data de 22 noiembrie 2024, petentul a formulat plângere, solicitând admiterea plângerii, desfiinţarea ordonanţelor atacate şi trimiterea cauzei la procuror în vederea punerii în mişcare a a acţiunii penale împotriva persoanelor vizate de plângerile penale formulate.

Petentul, după ce a arătat parcursul cauzei, pentru fiecare dosar ce a fost reunit la dosarul nr. x/2016 şi a enumerat cererile formulate în faţa procurorilor, pe ani şi zile, a menţionat că la data de 08.09.2015 i-a fost incendiată locuinţa deţinută în municipiul Suceava, împreună cu soţia sa, M.. Cauza având ca obiect incendierea locuinţei a fost în instrumentarea procurorului A., procuror care a dispus la data de 14.09.2015 soluţia de trecere a dosarului de la BIC- Poliţia Municipiului Suceava la I.P.J. Suceava - Serviciul de Investigaţii Criminale, şi cu toate că avea obligaţia de serviciu de a verifica legalitatea efectuării urmăririi penale ca parte a garantării aflării adevărului şi a garantării respectării drepturilor procesuale ale persoanei vătămate, a permis ca lucrătorii de poliţie judiciară să nu aibă dosarul, să nu aibă ataşate probatoriile extrem de relevante, respectiv în ceea ce priveşte cercetarea locului faptei, recercetarea locului faptei şi toate celelalte activităţi obligatorii. Exemplificând, petentul a arătat că procurorul a permis imixtiunea procurorului D., care, la data de 21.09.2015, deşi nu avea calitatea de procuror de supraveghere a urmăririi penale în dosarul nr. x/2015, a avizat ordonanţa prin care subcomisarul J. din cadrul I.P.J. Suceava, a dispus ca I.G.P.R. - Institutul Naţional de Criminalistică să realizeze prima expertiză din cauza privind incendierea.

În opinia petentului, procurorul D. a imixtionat în activitatea de urmărire penală a altui procuror, dat fiind că acelaşi subcomisar J., prin prisma calităţii de şef birou în cadrul Serviciului de Investigaţii Criminale al I.P.J. Suceava, avea în lucru dosarul nr. x/2015, iar materialul probator a fost transmis la nivelul Curţii de Apel Suceava în mod nelegal, pentru a-l pune pe petent în imposibilitatea exercitării dreptului la apărare în prezenta cauză. A precizat că în dosarul nr. x/2015 era vizată şi soţia procurorului D., N., din perspectiva calităţii de gestionar la camera de corpuri delicte a I.P.J. Suceava, unde a fost constatată lipsa a aproximativ 50 de baxuri de ţigarete, constatarea lipsei fiind făcută în intervalul în care îndeplinea funcţia de şef.

Petentul a arătat că motivul pentru care procurorul D. a imixtionat în activitatea de urmărire penală ce viza incendierea locuinţei sale, a fost acela de a acoperi faptele lucrătorilor de poliţie judiciară, ca parte a înţelegerii prin care aceştia să tergiverseze dosarul de urmărire penală nr. 188/P/2015 pentru a bloca derularea urmăririi penale şi, implicit, pentru a bloca activitatea de recuperare a prejudiciului, activitate ce a fost dispusă de petent printr-o dispoziţie din data de 28.12.2013, când îndeplinea funcţia de şef al I.P.J. Suceava.

În acest context a considerat petentul că procurorul D. a imixtionat în activitatea procurorului A., lucru permis de procurorul A., şi a acoperit la acel moment activităţile comise de subcomisarul J., care avea în lucru acel dosar, iar ulterior, tot procurorul Steiciuc, la data de 20.09.2016, a imixtionat din nou în activitatea de urmărire penală din dosarul nr. x/2016, preluat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava şi a avizat ordonanţa nr. 616/P/2016, prin care acelaşi subcomisar J., în mod nelegal, a dispus ca INSEMEX să efectueze o expertiză în ceea ce priveşte determinarea cauzei de incendiu.

Petentul a precizat în ceea ce priveşte implicarea INSEMEX în această procedură, că la data de 09.09.2015, procurorul G., procuror DIICOT la data respectivă, i-a comunicat că se acţionează pentru muşamalizarea cauzei de incendiu, iar tot procurorul G. la data de 10 septembrie a ridicat şi a depus în sediul DIICOT, în calculatorul său de serviciu, imaginile video ridicate de la O., imagini care reprezentau probe în cauza privind incendierea locuinţei persoanelor vătămate H., pentru ca ulterior procurorul G., procuror cu grad profesional de parchet general, să distrugă aceste probatorii şi să devină procuror de caz.

În ceea ce priveşte activităţile infracţionale derulate până la data de 13.03.2017, a arătat petentul că prin ordonanţa nr. 2/II/2/2017, prim procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava a constatat încălcarea procedurilor privind cercetarea la faţa locului, responsabili toţi lucrătorii de poliţie judiciară, expertul INSEMEX inginer P., procurorii care anterior au imixtionat ilegal sau cei care nu şi-au exercitat atribuţiile de serviciu în ceea ce priveşte supravegherea urmăririi penale ca parte a garantării aflării adevărului, încălcarea procedurilor în ceea ce priveşte recercetarea locului faptei, încălcarea procedurilor în ceea ce priveşte dispunerea efectuării unei expertize, încălcarea procedurilor în ceea ce priveşte nesoluţionarea cererii persoanelor vătămate privind prezenţa la faţa locului a experţilor INSEMEX, precum şi încălcarea procedurilor în ceea ce priveşte nesoluţionarea plângerilor, contestării raportului comun I.S.U.-I.P.J. Suceava. În ceea ce priveşte acest raport I.S.U.-I.P.J. Suceava, a arătat că este nelegal dar a fost acoperit de organele de urmărire penală care sunt vizate de prezenta plângere, iar în acest sens a arătat că în procesul-verbal nr. x întocmit de I.S.U. Suceava, la rubrica "elementele care au determinat cauza de incendiu" se observă o modificare, procesul-verbal fiind consemnat în alb. Acest aspect este dovedit, în opinia petentului şi de interceptarea din data de 09.11.2015, care redă o discuţie cu subcomisarul J., şi care îi comunică că la data de 09.11.2015 a fost ataşat raportul 4505818 pentru ca, anterior, la data de 21.09.2015 chiar subcomisarul J. să-i comunice că nu există niciun act în ceea ce priveşte determinarea cauzei de incendiu la dosarul cauzei, iar comisarul-şef Q. să-i comunice tot la data de 21.09.2015, faptul că nu se impune ca el să semneze un astfel de înscris.

S-a învederat că la data de 13.03.2017 prin ordonanţă s-a infirmat aproape în integralitate urmărirea penală, ceea ce a condus la imposibilitatea ulterioară de a se mai determina de o manieră exactă cauza de incendiu întrucât, comisarul şef Q., procurorul A. şi procurorul D. prin activităţile ulterioare au urmărit şi au compromis orice urmă şi orice mijloc probatoriu.

Cu privire la faptele procurorului D., s-a arătat faptul că acesta, continuând presiunile şi activităţile infracţionale la adresa petentului, pentru a-l determina să renunţe la plângerile aflate pe rolul secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie şi, ulterior, la secţia de urmărire penală şi criminalistică, l-a implicat în dosarul nr. x/2018, dosar ridicat în copie şi trimis la Curtea de Apel Suceava fără a avea vreo legătură cu prezenta cauză, deci o probă din care rezultă că s-a urmărit împiedicarea şi compromiterea aflării adevărului din prezenta cauză, respectiv în dosarul nr. x/2018, context în care ar fi început să exercite presiuni asupra petentului, petentul fiind cel care a dispus recuperarea prejudiciului de peste 300.000 RON în ceea ce priveşte lipsa ţigaretelor din camera de corpuri delicte a I.P.J. Suceava, cauză în care era vizat.

La data de 06.10.2022, când a fost audiat în calitate de persoană vătămată în sediul parchetului general de către procuror R., petentul a susţinut că aceasta a exercitat presiuni asupra sa în interesul de a-l determina să renunţe la toate plângerile şi demersurile legale, ceea ce este demonstrat de faptul că, ulterior, înregistrarea audio-video a acelei activităţi a dispărut de la dosar, iar parchetul general, în cadrul procedurii anterioare, a comunicat că s-a ataşat la dosar acea înregistrare creând sau generând suspiciunea faptului că această înregistrare ar fi dispărut pe traseul Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Curtea de Apel Suceava. Or, niciodată acea înregistrare nu a fost ataşată, a susţinut petentul, întrucât în acea înregistrare, procurorul R. îi explica faptul că demersurile sale au supărat persoane extrem de importante şi i-a solicitat textual să renunţe la toate aceste demersuri.

La data de 06.10.2022, înainte de începerea audierii, petentul a susţinut că procurorul R. şi lucrătorul de poliţie judiciară S. au făcut un instructaj cu el, impunându-i ce să declare şi ce să nu declare, declaraţia invocată şi în prezenta ordonanţă şi în cadrul celuilalt demers de la Curtea de Apel Suceava nefiind un act de voinţă, fiind luată sub presiune, demonstrat de dispariţia acestui element probatoriu.

Un alt aspect invocat de petent este că la data de 08.08.2022, procurorul R., prin ordonanţa nr. 119/P/2022, a dispus admiterea cererii formulate de persoana vătămată pentru a studia dosarul, însă nu i s-a permis să studieze acest dosar. De asemenea, a susţinut că s-a admis cererea de probe, dar organul de urmărire penală reprezentat de PICCJ, secţia de urmărire penală şi criminalistică a acţionat pentru blocarea sistematică a urmăririi penale şi pentru blocarea şi compromiterea aflării adevărului.

Cu referire la martorii admişi a menţionat că martorul T. este cel care la momentul respectiv avea cunoştinţă de implicarea în activităţile de incendiere a locuinţei sale a numitului U., care apare asociat într-o firmă cu numitul O., iar acesta din urmă a fost contactat de procurorul G. şi deşi s-au ridicat înregistrările din locuinţa lui O., acestea au dispărut. T. cunoaşte faptul că imediat după incendiere a fost desemnat să îl însoţească pe J. la ferma situată vis - a - vis de locuinţa sa, unde a fost identificat numitul U. pentru a fi audiat, însă acesta nu a mai fost audiat la vremea respectivă, ci în cursul anului 2017, activitate ce rezultă din dosarul de urmărire penală obţinut de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bistriţa.

V., a învederat petentul că este adjunctul şefului I.S.U. Suceava, care la data de 08.09.2015 s-a aflat la faţa locului şi care cunoaşte activităţile infracţionale, fiind şi acesta parte a ceea ce a însemnat încălcarea procedurilor privind cercetarea la faţa locului, încălcare care a fost constatată la 13.03.2017, însă nu a mai putut fi remediată, cunoaşte despre prezenţa la faţa locului a comisarului şef Q. şi a celorlalţi care au fost prezenţi, inclusiv a procurorului G..

A mai precizat petentul că W. şi X. sunt lucrători de poliţie judiciară care, după 4 ani de la incendierea locuinţei sale, au dat declaraţie la sediul I.G.P., prin care au recunoscut faptul că au pătruns într-un perimetru infracţional fără a întocmi vreun document şi fără a constata în vreun proces-verbal ce activităţi au efectuat la faţa locului, şi din dispoziţia cui au fost trimişi, considerând petentul că doi lucrători de poliţie judiciară au pătruns într-un perimetru infracţional, au modificat elemente de la faţa locului, nu au întocmit niciun proces-verbal şi nu au materializat în niciun act de cercetare sau urmărire penală activitatea desfăşurată.

Q. a menţionat petentul că este cel care, fără a avea calitatea de lucrător de poliţie judiciară în dosarul privind incendierea, respectiv nr. 4530/P/2015, a imixtionat în activitatea de cercetare penală din acest dosar şi a acţionat pentru muşamalizarea cauzei reale de incendiu, întrucât s-a aflat la faţa locului şi a luat la cunoştinţă despre faptul că, procurorul G., prezent fiind la faţa locului la data de 08.09.2015, a criticat activitatea celor care erau responsabili de cercetarea din data de 08.09.2015, însă după discuţii cu comisarul şef Y. a transmis că se acţionează pentru muşamalizarea cauzei de incendiu. Petentul a susţinut că Q. este cel care anterior a acţionat împreună cu inginerul P., director ştiinţific al INSEMEX şi i-au determinat să îndepărteze de la faţa locului toate elementele probatorii, aspect cunoscut de procurorul A., procurorul G., procurorul D., precum şi de procurorul C., care toţi s-au implicat şi au imixtionat în activitatea de urmărire penală.

A arătat şi că Q. apare semnatarul raportului comun I.S.U.- I.P.J. Suceava, deşi lucrătorii de poliţie judiciară indicaţi nu aveau calitatea de a emite un raport de constatare tehnico-ştiinţifică de determinare a unei cauze de incendiu, la acest lucru recurgându-se ca urmare a faptului că, după ce a fost determinat să îndepărteze toate probatoriile necesare, era singura modalitate prin care se putea compromite cauza incendiului, iar magistraţii vizaţi de plângere au cunoscut acest lucru.

Petentul a menţionat că numiţii Z., Y. şi AA. sunt lucrătorii care au semnat raportul comun întocmit de I.S.U.-I.P.J. Suceava, fără a avea calitate şi fără a avea competenţă în a determina cauza de incendiu, care prin activităţile lor şi-au încălcat atribuţiile de serviciu şi au acţionat pentru a muşamaliza cauza de incendiu, întrucât nici pentru acel raport nu au întocmit niciun act la faţa locului la data respectivă, ci doar după ce au avut garanţia faptului că s-au îndepărtat toate probele de la faţa locului.

BB. a precizat petentul că este martorul care cunoaşte şi a fost singurul abilitat să dispună orice măsură în dosarul iniţial nr. x/2015, fiind lucrătorul de poliţie judiciară desemnat cu efectuarea cercetărilor, toţi ceilalţi care au imixtionat urmărind compromiterea şi blocarea aflării adevărului şi, din acest considerent, nici BB. şi nici ceilalţi nu au mai fost audiaţi.

CC. a arătat petentul că este lucrător de poliţie judiciară în cadrul I.P.J. Suceava - Serviciul de Investigaţii Criminale care, în dosarul ridicat de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bistriţa, a ridicat o serie de probe, activităţi dovedite de cele 15 volume de interceptări din dosarul trimis la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bistriţa, activitatea sa şi a celorlalţi fiind cunoscută de procurorii care au supravegheat urmărirea penală.

O. a învederat petentul că este cel care a fost contactat de procurorul G., acesta fiind asociat cu U., principalul suspect în ceea ce priveşte incendierea, cel de la care s-au ridicat imaginile audio-video, pentru ca ulterior domnul G. să distrugă aceste probatorii şi nu a fost audiat din dorinţa de a se ascunde această realitate evidentă.

În privinţa numitului DD., s-a precizat că era şeful I.P.J. Suceava în intervalul de timp în care EE., naşul de cununie al domnului procuror D., la data de 11.03.2019 a exercitat presiuni asupra petentului pentru a-l determina să renunţe la toate demersurile, activitate ce a avut loc în sediul I.P.J. Suceava, în timp ce se afla de serviciu, iar în cadrul acestei activităţi a rezultat că procurorul C., care la data respectivă activa la secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie, procurorul FF. şi procurorul Steiciuc i-au transmis numitului EE. date din dosarele de urmărire penală constituite ca urmare a plângerilor formulate, încălcându-şi grav atribuţiile de serviciu. Petentul a criticat faptul că toţi martorii care erau în măsură să declare şi să indice activităţile infracţionale vizate în prezenta cauză nu au mai fost audiaţi, deşi a formulat nenumărate cereri şi a indicat chiar în plângerea depusă chestionarul cu întrebări transmis procurorului R. pentru audierea acestor martori, însă parchetul general a luat măsura schimbării procurorului R. cu procurorul GG., iar acesta în două săptămâni de la preluarea dosarului, a pronunţat o soluţie de clasare nelegală şi netemeinică.

Un alt aspect în ceea ce priveşte nelegalitatea soluţiei de clasare emise, este reprezentat de faptul că parchetul general a dispus disjungerea, deşi faptele procurorului G. vizează şi intervalul în care acesta avea calitatea profesională de procuror DIICOT. Totodată, nu s-a pronunţat nicio soluţie cu privire la procurorul FF., nu s-a pronunţat nicio soluţie cu privire la faptele lucrătorilor de poliţie judiciară a căror activitate o supraveghea magistratul.

Petentul a susţinut că toate faptele la care a făcut referire subzistă şi sunt dovedite de întreg materialul probator, dar materialul probator a fost trimis către Curtea de Apel Suceava, adică toată documentaţia ridicată de la I.G.P.R. - Direcţia de control intern, care vizează faptele procurorului D., faptele procurorului A. şi ale lucrătorilor de poliţie judiciară a căror activitate a acoperit-o, toată documentaţia ridicată de la I.P.J. Suceava - Serviciul de Investigaţii Criminale, din care rezultă existenţa faptelor de natură penală vizate de prezenţa ordonanţă, corespondenţa ridicată de la I.P.J. Suceava - Serviciul de cazier judiciar, care vizează dosarul trecut în evidenţa pasivă, respectiv nr. 188/P/2015, toată documentaţia ridicată de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava în ceea ce priveşte dosarul nr. x/2015, dosarul nr. x/2018 şi toată documentaţia vizată de documentele ridicate de la Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel şi Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Iaşi.

Nelegalitatea ordonanţei dată în prezenta cauză ar rezulta, în opinia petentului şi din faptul că, deşi Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava, Parchetul de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti, Parchetul de pe lângă Curtea Militară Iaşi au disjuns şi au trimis către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie şi, ulterior, la secţia de urmărire penală şi criminalistică nu mai puţin de trei dosare în care calitatea de persoană vătămată aparţine atât petentului, cât şi persoanei vătămate M., nu s-a pronunţat nicio soluţie cu privire la această chestiune, toate aceste ordonanţe fiind îndepărtate de la dosar şi transmise către Curtea de Apel Suceava.

Examinând plângerea petentului H. împotriva ordonanţei de clasare contestată în cauză, în baza actelor şi lucrărilor din dosar şi în raport de criticile formulate, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi constată următoarele:

Reţine, în esenţă, că petentul a formulat plângeri penale împotriva mai multor magistraţi, procurori şi judecători, care au efectuat diferite activităţi judiciare şi au dispus măsuri în dosarul de bază nr. x/2016 în care s-au efectuat cercetări în legătură cu incendierea locuinţei sale, dar şi în alte dosare constituite în legătură cu acest dosar, în diferite faze procesuale.

Astfel, prin plângerile penale formulate, petentul H. a solicitat efectuarea de cercetări:

- împotriva procurorului G. din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava pentru modul în care a desfăşurat supravegherea urmăririi penale în dosarul nr. x/2016, reclamându-se posibila săvârşire a infracţiunilor de abuz în serviciu, omisiunea sesizării, favorizarea făptuitorului, mărturie mincinoasă şi influenţarea declaraţiilor; a arătat că la circa 3 luni după preluarea dosarului a formulat o cerere de abţinere în cauză, invocând faptul că a colaborat profesional cu petentul şi că la nivel de inspectorat petentul ar fi perceput ca fiind "omul lui G." şi nu a dispus nicio măsură împotriva lucrătorilor de la Serviciul de Investigaţii Criminale care au fost la faţa locului, deşi i-a criticat şi le-a explicat cu ocazia cercetării locului incendiului faptul că incendiul a fost o acţiune intenţionată. De asemenea, a tergiversat urmărirea penală.

- împotriva procurorului A., la data faptelor reclamate procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava şi ulterior procuror la D.N.A. - S.T. Suceava, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de abuz în serviciu şi favorizarea făptuitorului, procurorul fiind cel ce a avut în instrumentare dosarul având ca obiect incendiul de la locuinţa sa, petentul considerând că nu şi-a exercitat atribuţiile de serviciu în mod corespunzător întrucât, deşi avea obligaţia să verifice ca actele organului de cercetare penală să fie efectuate cu respectarea dispoziţiilor legale, a drepturilor şi garanţiilor procesuale, nu a dispus măsuri în sensul constatării neregularităţii cercetării la faţa locului din zilele de 8, respectiv 9 septembrie 2015, iar ulterior a dispus trecerea dosarului la S.I.C. prin ordonanţă la data de 14.09.2015, fără a verifica actele dosarului. De asemenea, nu s-a sesizat din oficiu cu privire la fapta martorului I. care în calitate de martor ameninţat a făcut declaraţii necorespunzătoare adevărului şi nici cu privire la fapta celor care au introdus în cauză acest martor, acordându-i statutul de martor ameninţat în mod nelegal, în condiţiile în care petentul formulase plângere împotriva martorului ameninţat pentru săvârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasă şi solicitase ridicarea identităţii protejate a acestuia.

- împotriva procurorului B., la data faptelor procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava, pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu şi favorizarea făptuitorului pentru că nu a procedat la verificarea legalităţii actelor de urmărire penală efectuate de organele de poliţie şi nu a constatat efectuarea unor acte de urmărire penală cu încălcarea dispoziţiilor legale, nu a dispus refacerea acestora şi nici sancţionarea lucrătorilor de poliţie.

- împotriva procurorului C. pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu şi favorizarea făptuitorului, constând în aceea că, în calitate de procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava, a preluat dosarul având ca obiect incendiul de la locuinţa sa, deşi nu avea această calitate, nefiind conducătorul unităţii de parchet şi care, la momentul preluării dosarului, avea obligaţia să constate toate neregularităţile privind actele de cercetare şi urmărire penală şi să dispună măsuri de îndată, atât de refacere a acestora, cât şi împotriva celor ce se făceau vinovaţi de încălcarea atribuţiilor de serviciu şi a prevederilor în materie. De asemenea, în calitatea de procuror la SIIJ ar fi tergiversat cercetările în cauza având ca obiect faptele penale săvârşite de magistraţii procurori care au avut în lucru dosarul privind incendierea locuinţei sale şi nu a manifestat rol activ în sensul clarificării situaţiei de fapt privind faptele pe care le avea de cercetat.

- împotriva procurorului D. care, în calitate de procuror de supraveghere în dosarul nr. x/2016, s-ar face vinovat de săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu şi favorizarea făptuitorului, constând în aceea că, în anul 2015, a avizat în dosarul privind incendierea locuinţei sale, ordonanţa întocmită de J., posibil la data de 21.09.2015, prin care s-a dispus realizarea unui raport de expertiză de INEC, deşi nu avea calitatea de procuror de caz. Nu a trimis către Parchetul Militar Iaşi ordonanţa de extindere, disjungere şi declinare din data de 15.12.2016, reţinând asupra sa acest act de urmărire penală timp de aproximativ un an şi şase luni, urmărind prin aceasta favorizarea tuturor celor ce se făceau vinovaţi de maniera nelegală în care s-a acţionat pe parcursul cercetării la faţa locului şi a intervenţiei I.S.U.

- împotriva procurorului (general, la data respectivă) E. reclamat pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, în sensul că la data de 29.08.2019, a dispus trecerea cauzei de la P.T. Suceava la P.J. Bistriţa în mod nelegal, ignorând toate aspectele evidente privind încălcarea tuturor drepturilor şi garanţiilor procesuale ale persoanelor vătămate şi totodată ignorând maniera nelegală efectuată în cauză. În opinia petentului, procurorul general E. ar fi încălcat dispoziţiile art. 74 din C. proc. pen., în sensul că a menţinut actele de urmărire penală efectuate în cauză până la data respectivă, petentul considerând că procurorul general trebuia să infirme tot ceea ce însemna cercetarea şi recercetarea locului faptei, toate actele efectuate în legatură directă cu aceste acte de urmărire penală a căror neregularitate a fost constatată prin ordonanţa din data de 13.03.2017 şi nota de sarcini din dosar.

- împotriva procurorilor de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bistriţa care au instrumentat cauza după ce a fost emisă ordonanţa de trecere a cauzei la un alt organ de urmărire penală de către procurorul general, pentru faptul că nu i-au asigurat acces la întreg materialul de urmărire penală în ciuda demersurilor repetate pe care le-a efectuat, au respins toate cererile de probe pe care le-a formulat, deşi acestea aveau legătură directă cu cauza şi erau pertinente şi utile acesteia, nu au administrat nicio probă pentru justa soluţionare a cauzei, respectiv audieri de martori. Toate cererile petentului referitoare la efectuarea de verificări nu au fost soluţionate în niciun fel şi nici nu au fost avute în vedere la soluţionarea plângerii împotriva soluţiei de clasare, aceste cereri fiind trimise de prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Bistriţa la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, în opinia petentului, doar pentru a tergiversa soluţionarea lor şi pentru a nu fi avute în vedere la plângerea împotriva soluţiei.

- împotriva judecătorului de cameră preliminară de la Judecătoria Bistriţa care a analizat plângerea împotriva soluţiei de clasare. Cu referire la acesta, petentul susţine că nu ar fi avut în vedere încălcarea flagrantă a dispoziţiilor legale în cursul urmăririi penale, reţinând că au fost respectate drepturile şi garanţiile procesuale ale subiecţilor procesuali şi soluţionând cauza fără a avea dosarul de urmărire penală în integralitatea sa.

- împotriva procurorului F. de la D.I.I.C.O.T. - S.T. Iaşi pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu, favorizarea făptuitorului, fals intelectual şi inducere în eroare a organelor judiciare, constând în aceea că a întocmit procesul-verbal din data de 03.09.2015 în care a consemnat în mod nereal, cu ştiinţă că petentul sprijinea activităţi de contrabandă şi ar fi obţinut bani şi alte bunuri de la un anume K., că, deşi are o activitate profesională bună, protejează anumiţi contrabandişti, precum şi în procesul-verbal întocmit la data de 24.08.2015, de către ofiţerul de poliţie judiciară L. din cadrul B. C. civ..O. Iaşi, în care tot în mod fals se consemnează că ar fi într-o relaţie de prietenie cu numitul K., care în schimbul aşa-zisei protecţii pe care i-ar asigura-o, i-ar oferi sume de bani şi anumite lucrări la casa pe care o deţine, procese-verbale întocmite în cadrul dosarului penal nr. x/2015 al DIICOT - ST Iaşi.

S-a mai imputat procurorului F. că ar fi solicitat şi obţinut de la Tribunalul Iasi supravegherea tehnică a petentului pe o perioadă de 6 luni, respectiv de la 26 august până la data de 09 decembrie 2015, iar petentul consideră că, pe timpul interceptărilor, procurorul F. a luat la cunoştinţă despre modalitatea abuzivă în care s-a derulat cercetarea în dosarul privind incendierea casei sale şi că acesta trebuia să se sesizeze din oficiu şi să trimită cauza organului competent, în speţă Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava.

- împotriva procurorilor din cadrul Parchetului Militar Iaşi şi Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, pentru infracţiunile de abuz în serviciu şi favorizarea făptuitorului, petentul H. arătându-se nemulţumit de modul de instrumentare al dosarului nr. x/2018 înregistrat pe rolul Parchetului Militar Iaşi, semnalând deficienţe şi în soluţionarea dosarului penal nr. x/2016 instrumentat de procurorii G. şi D. din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava.

În cauză, prin ordonanţa din data de 20 iunie 2023, emisă în dosarul penal nr. x/2022, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică a dispus clasarea cauzei cu privire la presupusa săvârşire de magistraţii indicaţi în sesizările de la dosar şi în declaraţiile date de persoana vătămată a infracţiunilor de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. (1) din C. pen. şi favorizarea făptuitorului, prevăzută de art. 269 din C. pen., omisiunea sesizării, prevăzută de art. 267 din C. pen., mărturie mincinoasă, prevăzută de art. 273 din C. pen. şi influenţarea declaraţiilor, prevăzută de art. 272 din C. pen., fals intelectual, prevăzută de art. 321 din C. pen. şi inducere în eroare a organelor judiciare, prevăzută de art. 268 din C. pen.

Împotriva soluţiei de clasare dispuse prin ordonanţa din data de 20 iunie 2023, în dosarul penal nr. x/2022 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică a formulat plângere la procurorul ierarhic superior, petentul H., ce a fost respinsă prin ordonanţa nr. 254/II/2/2023 din data de 21 iulie 2023, iar ulterior petentul a formulat plângere împotriva acestei din urmă ordonanţe la judecătorul de cameră preliminară.

Prin încheierea nr. 508/4 octombrie 2023 judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a trimis cauza având ca obiect plângerea formulată de petentul H. împotriva soluţiei de clasare dispuse prin ordonanţa din data de 20 iunie 2023, în dosarul penal nr. x/2022 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică, menţinută prin ordonanţa nr. 254/II/2/2023, din data de 21 iulie 2023 a aceleiaşi unităţi de parchet, la Curtea de Apel Suceava, spre competentă soluţionare.

Judecătorul de cameră preliminară a reţinut că nemulţumirile petentului se referă la modalitatea de soluţionare a cauzei, generată de investigarea incendierii locuinţei sale şi îl vizează pe dl procuror G., imputându-i-se acestuia modul în care a desfăşurat supravegherea activităţii penale în dosarul nr. x/2016 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava şi că faptele imputate acestuia descriu o conduită ilicită penală caracterizată, aptă a învesti organul judiciar. Plângerile ulterioare, formulate de petent cu privire la alţi magistraţi, nu descriu o conduită ilicită, nicidecum infracţională suficient de caracterizată, aptă a învesti organul judiciar, ci sunt formulate în mod formal, ca urmare a nemulţumirilor referitoare la evoluţia cercetărilor cu privire la sesizarea iniţială. Trimiterea cauzei la Curtea de Apel Suceava a avut în vedere gradul profesional al procurorului G., corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În analiza cauzei urmare a retrimiterii la parchet, procurorul a concluzionat că nu sunt descrise fapte concrete ce ar putea fi cercetate penal, sesizările neîndeplinind condiţiile de fond prevăzute de lege cu privire la procurorul A., procurorul B., procurorul C., procurorul D., procurorul E., procurorul F., procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bistriţa ce au instrumentat cauza după ce a fost emisă ordonanţa de trecere a cauzei la un alt organ de urmărire penală de către procurorul general, judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria Bistriţa care a analizat plângerea împotriva soluţiei de clasare, sub aspectul infracţiunilor de abuz în serviciu, favorizarea făptuitorului, omisiunea sesizării, mărturie mincinoasă, influenţarea declaraţiilor, fals intelectual şi inducere în eroare a organelor judiciare.

Împotriva ordonanţei de clasare petentul H. a formulat plângere, conform dispoziţiilor art. 339 din C. proc. pen.

Prin ordonanţa nr. 222/II/2/2024 din data de 22 noiembrie 2024 a procurorului şef al secţiei de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, s-a dispus respingerea plângerii petentului, ca nefondată.

Împotriva ordonanţei nr. 222/II/2/2024 din data de 22 noiembrie 2024, petentul a formulat plângere la judecătorul de cameră preliminară, solicitând admiterea plângerii, desfiinţarea ordonanţelor atacate şi trimiterea cauzei la procuror în vederea punerii în mişcare a acţiunii penale împotriva persoanelor vizate de plângerile penale formulate.

Judecătorul de cameră preliminară reţine că se reclamă săvârşirea mai multor fapte de natură penală de către magistraţii care şi-au exercitat atribuţii judiciare în diferite etape ale instrumentării dosarului în care este cercetată incendierea locuinţei petentului, acesta reclamând săvârşirea de către magistraţi a infracţiunilor de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. (1) din C. pen. şi favorizarea făptuitorului, prevăzută de art. 269 din C. pen., omisiunea sesizării, prevăzută de art. 267 din C. pen., mărturie mincinoasă, prevăzută de art. 273 din C. pen. şi influenţarea declaraţiilor, prevăzută de art. 272 din C. pen., fals intelectual, prevăzută de art. 321 din C. pen. şi inducerea în eroare a organelor judiciare, prevăzută de art. 268 din C. pen.

Obiectul urmăririi penale reglementat de art. 285 C. proc. pen. este acela de strângere a probelor necesare cu privire la existenţa infracţiunilor, la identificarea persoanelor care au săvârşit o infracţiune şi la stabilirea răspunderii penale a acestora, pentru a se constata dacă este sau nu cazul să se dispună trimiterea în judecată. Mecanismul justiţiei penale nu se declanşează însă în mod automat, ci doar dacă din plângerea penală formulată se desprind indicii cu privire la potenţiala săvârşire a unor infracţiuni de către persoanele vizate de plângere, mai exact dacă se reclamă săvârşirea unor fapte ce pot fi de natură penală.

În acord cu argumentele reţinute în ordonanţa de respingere a plângerii împotriva soluţiei de clasare, plângerea formulată de petent nu a avut aptitudinea de a declanşa mecanismul investigativ penal, având în vedere că nu au fost indicate fapte şi împrejurări de fapt concrete care să se circumscrie conţinutului infracţiunilor de serviciu reclamate de petent. Activitatea infracţională presupus descrisă nu este, aşa cum a reţinut organul de urmărire penală, suficient de caracterizată, aptă să declanşeze activitatea de strângere a probatoriului.

Petentul şi-a exprimat pe calea plângerii penale formulate nemulţumirile existente cu privire la parcursul şi evoluţia cercetărilor penale în cauza penală în care are calitatea de persoană vătămată, însă, împrejurarea că un magistrat procuror sau judecător a dispus o anumită măsură procesuală nu poate avea semnificaţia unui abuz şi a unei încercări de împiedicare a cercetărilor în cauza în care petentul este persoană vătămată.

Nu este, bineînţeles, exclus, ca şi conduita unui magistrat să fie una neconformă legii, dar o astfel de conduită nu se poate prezuma, fiind necesară existenţa unor probe solide privind influenţarea actului de justiţie, încălcarea normelor de drept material sau procesual cu intenţie, de către magistraţii vizaţi de plângere.

Câtă vreme convingerea magistratului este influenţată numai de lege şi se bazează pe probe, acesta nu va putea răspunde penal pentru modalitatea în care şi-a exercitat atribuţiile judiciare.

În ceea ce priveşte răspunderea penală a judecătorilor, în Avizul nr. 3 asupra principiilor şi regulilor privind imperativele profesionale aplicabile judecătorilor şi în mod deosebit a deontologiei, comportamentelor incompatibile şi imparţialităţii, Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni a subliniat că "judecătorii trebuie să fie răspunzători penal în faţa legii ordinare pentru infracţiuni comise în afara funcţiei lor juridice; răspunderea penală nu trebuie să se aplice judecătorilor pentru greşeli neintenţionate în exerciţiul funcţiunii" [CCJE (2002) Aviz nr. x din 19 noiembrie 2002, pct. 75]. De asemenea, în Recomandarea către statele membre cu privire la judecători: independenţa, eficienţa şi responsabilităţile, Comitetul Miniştrilor Consiliului Europei a reţinut două principii fundamentale în sensul că "Nu poate fi antrenată răspunderea penală a unui judecător pentru modul de interpretare a legii, apreciere a faptelor sau evaluare a probelor, cu excepţia cazurilor de rea-credinţă"; "Atunci când nu exercită funcţii judiciare, judecătorii sunt responsabili civil, penal sau administrativ ca şi orice alt cetăţean" [Recomandarea CM/Rec(2010)12 adoptată de Comitetul Miniştrilor la 17 noiembrie 2010, la cea de-a 1098-a întâlnire a delegaţilor miniştrilor, paragrafele 68 şi 71].

În ceea ce priveşte răspunderea procurorilor, în Recomandarea Consiliului Consultativ al Procurorilor Europeni nr. 2018 (2) s-a arătat că procurorii nu trebuie să beneficieze de imunitate generală, ci de imunitate funcţională pentru actele înfăptuite cu bună-credinţă în îndeplinirea îndatoririlor lor.

Şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în cea mai recentă decizie privind magistraţii (Bădescu şi alţii împotriva României) a reţinut că ceea ce se poate imputa magistraţilor este construirea cu bună - ştiinţă a unui raţionament juridic contrar legii în vederea pronunţării unei soluţii preconcepute.

Având în vedere aceste coordonate teoretice, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi constată că nu s-a arătat în privinţa niciunuia dintre magistraţii vizaţi de plângere şi cu privire la care a fost disjunsă cauza, ce anume atribuţii judiciare şi-au exercitat cu încălcarea legii, care sunt actele şi faptele prin care, în concret, aceştia au deturnat şi influenţat în mod concret, efectiv, ancheta penală în care petentul din cauza de faţă are calitatea de persoană vătămată.

Faţă de considerentele expuse anterior, va respinge, ca nefondată, plângerea formulată de petentul H. împotriva ordonanţei din data de 14 octombrie 2024 emisă în dosarul nr. x/2022 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală, menţinută prin ordonanţa nr. 222/II/2/2024 din data de 22 noiembrie 2024 a procurorului şef al secţiei de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Totodată, faţă de culpa sa procesuală, în temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga petentul la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, plângerea formulată de petentul H. împotriva ordonanţei din data de 14 octombrie 2024 emisă în dosarul nr. x/2022 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală, menţinută prin ordonanţa nr. 222/II/2/2024 din data de 22 noiembrie 2024 a procurorului şef al secţiei de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Obligă petentul la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţa camerei de consiliu, astăzi, 29 aprilie 2025.