Decizia nr. 177/A/2025 · Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie — Secţia Penală

Şedinţa publică din data de 18 iulie 2025

Asupra apelurilor penale de faţă:

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Hotărârea pronunţată de prima instanţă.

Prin sentinţa penală nr. 144/F din data de 18 noiembrie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori în dosarul nr. x/2022, în baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen. a fost achitată inculpata A. , pentru infracţiunea de cumpărare de influenţă prevăzută de art. 292 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000.

În baza art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

Pentru a pronunţa această sentinţă prima instanţă a reţinut următoarele:

Prin rechizitoriul nr. x/2021 din data de 25.02.2022 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Galaţi s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatei A. (avocată în cadrul Baroului Brăila, a cărei activitatea profesională era suspendată), pentru săvârşirea infracţiunii de "cumpărare de influenţă", prevăzută de art. 292 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000.

În sarcina inculpatei, s-a reţinut că, în calitatea de fostă apărătoare a intereselor juridice ale suspectei B., cunoscând interesul imediat al acesteia de a determina încetarea activităţilor de control care erau efectuate de către reprezentanţii Poliţiei Municipiului Brăila la magazinele firmelor pe care le administra şi de a evita consecinţele lor sancţionatorii, atât în plan juridic, cât şi pecuniar - l-a contactat pe martorul C., fost inspector şef al Inspectoratului Judeţean de Poliţie (IPJ) Brăila, în perioada 2005-2011 - persoană pe care o cunoştea din împrejurări relaţionale anterioare şi despre care avea formată convingerea că dispunea de ascendenţa relaţională şi posibilitatea reală de a influenţa voinţa decidenţilor din cadrul instituţiei publice mai sus menţionate (în persoana conducătorilor Inspectoratului Judeţean de Poliţie Brăila, cms. şef. D. şi Poliţiei Municipiului Brăila, cms. şef. E.) - şi s-a întâlnit cu acesta, la data de 07.10.2021, în autoturismul proprietate personală cu care s-a deplasat în parcarea unei staţii de carburanţi din apropierea uneia dintre ieşirile din municipiul Brăila, promiţându-i în respectiva împrejurare (într-un mod gesticular explicit asumat precum şi prin mimica feţei) că îi va preda suma de 10.000 euro, destinată a o remite, la rândul său, unuia dintre cei doi ofiţeri de poliţie mai sus menţionaţi, cu scopul de a-i determina pe aceştia să dispună încetarea acţiunilor de control desfăşurate la firmele S.C. F. S.R.L. Brăila şi S.C. G. S.R.L. Brăila, ambele administrate de suspecta mai sus menţionată, acţiuni soldate cu constatarea încălcării dispoziţiilor Legii nr. 84/1998, precum şi recuperarea sumelor sau a bunurilor ridicate în vederea confiscării.

În cursul urmăririi penale s-au efectuat acte de urmărire penală specifice, concretizate în următoarele mijloace de probă: Proces-verbal de investigaţii, întocmit de Poliţia Municipiului Brăila, la data de 16.09.2021, Plan de acţiune nr. 813074/14.09.2021, întocmit de Poliţia Municipiului Brăila, Proces-verbal de instruire din data de 15.09.2021, Sinteza Planului de acţiune nr. 813085/15.09.2021, Proces-verbal de investigaţii din data de 15.09.2021, Proces-verbal de investigaţii din data de 10.09.2021, Adresa nr. x/27.10.2021emisă Poliţia Municipiului Brăila, Plan de acţiune nr. 813193/05.10.2021, întocmit de Poliţia Municipiului Brăila, Raport de solicitare structură de intervenţie nr. 813193/1 din data de 05.10.2021, Proces-verbal de instruire din data de 05.10.2021, Raport cu activităţile desfăşurate nr. x/05.10.2021, Proces-verbal de contravenţie nr. x din data de 05.10.2021, Proces-verbal de percheziţie domiciliară din data 06.10.2021, Recipise depunere numerar la H. din data de 06.10.2021, Proces-verbal de percheziţie domiciliară din data de 06.10.2021, Proces-verbal de percheziţie domiciliară din data de 06.10.2021, Declaraţia martorului I. din data de 06.10.2021, Sinteza Planului de acţiune nr. 813204/06.10.2021, Plan de acţiune nr. 813281/26.10.2021, întocmit de Poliţia Municipiului Brăila, Dispozitiv acţiune 27.10.2021, Proces-verbal de instruire din data de 26.10.2021, Proces-verbal de constatare a infracţiunii flagrante din data de 27.10.2021, Proces-verbal de sesizare din oficiu din data de 27.10.2021, Proces-verbal din data de 27.10.2021, de completare a procesului-verbal de constatare a infracţiunii flagrante din data de 27.10.2021, Proces-verbal de control din data de 27.10.2021, Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 14.09.2021, ora 14:58.00 de B., Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 14.09.2021, ora 17:29.18 de B., Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 14.09.2021, ora 17:46.34 de B., Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 15.09.2021, ora 10:16.52 de B., Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 15.09.2021, ora 10:26.18 de B., Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 15.09.2021, ora 10:31.18 de B., Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 15.09.2021, ora 11:17.04 de B., Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 15.09.2021, ora 10:25.46 de B., Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 15.09.2021, ora 11:27.02 de B., Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 17.09.2021, ora 09:33.51 de B., Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 17.09.2021, ora 09:38.23 de B., Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 19.09.2021, ora 14:32.56 de B., Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 30.09.2021, ora 08:20.22 de B., Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 04.10.2021, ora 12:23.07 de B., Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 04.10.2021, ora 17:42.13 de B., Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 04.10.2021, ora 17:47.36 de B., Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 05.10.2021, ora 09:55.57 de B., Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 05.10.2021, ora 10:51.59 de B., Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 05.10.2021, ora 11:06.48 de B., Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 05.10.2021, ora 11:24.17 de B., Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 05.10.2021, ora 13:06.47 de B., Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 06.10.2021, ora 10:39.17 de B., Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 06.10.2021, ora 11:07.10 de B., Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 06.10.2021, ora 13:19.49 de B., Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 06.10.2021, ora 15:41.09 de B., Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 06.10.2021, ora 16:23.39 de B., Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 06.10.2021, ora 16:25.02 de B., Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 06.10.2021, ora 16:29.00 de B., Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 06.10.2021, ora 16:43.04 de B., Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 06.10.2021, ora 17:18.21 de B., Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 06.10.2021, ora 21:26.20 de B., Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 07.10.2021, ora 07:51.27 de B., Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 08.10.2021, ora 17:48.42 de B., Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 15.10.2021, ora 18:52.22 de B., Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 18.10.2021, ora 12:38.51 de B., Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 20.10.2021, ora 16:09.52 de B., Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 26.10.2021, ora 13:42.57 de B., Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 29.10.2021, ora 15:57.12 de B., Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 29.10.2021, ora 16:26.28 de B., Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 26.10.2021, ora 16:33.57 de B., Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 27.10.2021, ora 10:01.22 de B., Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 27.10.2021, ora 10:06.25 de B., Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 27.10.2021, ora 10:10.02 de B., Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 27.10.2021, ora 10:18.02 de B., Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 27.10.2021, ora 10:30.15 de B., Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 27.10.2021, ora 10:39.35 de B., Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 27.10.2021, ora 10:40.42 de B., Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 27.10.2021, ora 10:44.05 de B., Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 27.10.2021, ora 10:46.10 de B., Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 27.10.2021, ora 10:55.46 de B., Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 27.10.2021, ora 10:56.43 de B., Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 27.10.2021, ora 11:34.29 de B., Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 27.10.2021, ora 14:51.38 de B., Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 27.10.2021, ora 10:13.42 de B., Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 29.10.2021, ora 13:08.06 de B., Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 29.10.2021, ora 13:08.58 de B., Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 29.10.2021, ora 13:13.51 de B., Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 29.10.2021, ora 13:16.27 de B., Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 29.10.2021, ora 13:46.36 de B., Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 29.10.2021, ora 13:52.14 de B., Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 29.10.2021, ora 14:02.42 de B., Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 29.10.2021, ora 14:06.01 de B., Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 29.10.2021, ora 14:09.31 de B., Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 29.10.2021, ora 14:12.57 de B., Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 29.10.2021, ora 14:26.20 de B., Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 29.10.2021, ora 14:32.19 de B., Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 29.10.2021, ora 14:47.17 de B., Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 29.10.2021, ora 15:00.53 de B., Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 29.10.2021, ora 18:23.09 de B., Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 29.10.2021, ora 18:27.35 de B., Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 29.10.2021, ora 18:36.22 de B., Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 31.10.2021, ora 09:23.15 de B., Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 06.10.2021, ora 16:25.06 de J., Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 06.10.2021, ora 18:05.36 de J., Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 06.10.2021, ora 18:51.51 de J., Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 06.10.2021, ora 19:25.36 de J., Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 06.10.2021, ora 19:27.52 de J., Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 06.10.2021, ora 21:26.18 de J., Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 01.10.2021, ora 09:27.58 de A., Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 01.10.2021, ora 10:59.13 de A., Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 02.10.2021, ora 11:24.38 de A., Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 03.10.2021, ora 11:55.45 de A., Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 04.10.2021, ora 09:58.19 de A., Proces-verbal din data de 14.10.2021, Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 07.10.2021, ora 15:12.39 de A., Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 07.10.2021, ora 15:42.46 de A., Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 08.10.2021, ora 09:51.5851 de A., Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 08.10.2021, ora 12:42.28 de A., Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 08.10.2021, ora 15:23.43 de A., Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 09.10.2021, ora 12:43.08 de A., Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 09.10.2021, ora 15:10.04 de A., Proces-verbal de redare a sms-ului primit în data de 10.10.2021, ora 09:19.34 de A., Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 10.10.2021, ora 09:21.04 de A., Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 11.10.2021, ora 08:25.09 de A., Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 11.10.2021, ora 13:00.44 de A., Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 16.11.2021, ora 14:55.38 de A., Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 16.11.2021, ora 15:00.36 de A., Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 26.10.2021, ora 15:52.22 de K., Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 26.10.2021, ora 15:56.08 de K., Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 26.10.2021, ora 15:58.13 de K., Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 26.10.2021, ora 16:02.10 de K., Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 26.10.2021, ora 16:07.47 de K., Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 27.10.2021, ora 11:13.57 de K., Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 27.10.2021, ora 11:32.25 de K., Proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 27.10.2021, ora 11:33.26 de K., Proces-verbal de consemnare a activităţilor de supraveghere tehnică nr. x/15.09.2021 şi planşa fotografică, Proces-verbal de consemnare a activităţilor de supraveghere tehnică nr. x/21.10.2021, Proces-verbal de consemnare a activităţilor de supraveghere tehnică nr. x/21.10.2021, Proces-verbal de consemnare a activităţilor de supraveghere tehnică nr. x/21.10.2021 şi planşa fotografică, Proces-verbal de consemnare a activităţilor de supraveghere tehnică nr. x/21.10.2021, Proces-verbal de consemnare a activităţilor de supraveghere tehnică nr. x/21.10.2021, Proces-verbal de consemnare a activităţilor de supraveghere tehnică nr. x/01.11.2021 şi planşa foto, Proces-verbal de consemnare a activităţilor de supraveghere tehnică nr. x/01.11.2021, Proces-verbal de consemnare a activităţilor de supraveghere tehnică nr. x/05.11.2021, Proces-verbal de consemnare a activităţilor de supraveghere tehnică nr. x/02.11.2021, Proces-verbal de consemnare a activităţilor de supraveghere tehnică nr. x/02.11.2021, Proces-verbal de consemnare a activităţilor de supraveghere tehnică nr. x/02.11.2021, Proces-verbal de consemnare a activităţilor de supraveghere tehnică nr. x/24.11.2021, Proces-verbal de predare primire din data de 13.10.2021, Proces-verbal de valorificare imagini camere supraveghere din data de 22.10.2021, Declaraţia martorului L. din data de 09.11.2021, Declaraţia martorului C. din data de 02.11.2021, Declaraţia martorului C. din data de 12.11.2021, Proces-verbal din data de 12.11.2021, Proces-verbal din data de 17.01.2022, Imagini tip printscreen, reprezentând mesaje purtate cu A. puse la dispoziţie de mart.

C., Imagini tip printscreen, reprezentând mesaje purtate cu E. puse la dispoziţie de mart. C., Declaraţia martorului C. din data de 11.01.2022, Declaraţia martorului E. din data de 08.11.2021, Proces-verbal din data de 08.11.2021, Proces-verbal din data de 12.11.2021, Proces-verbal din data de 23.11.2021, Declaraţia martorului E. din data de 11.01.2022, Adresa nr. x/23.11.2021, emisă de IPJ Brăila şi actele anexate, Declaraţia martorei M. din data de 12.11.2021, Declaraţia martorei M. din data de 14.01.2022, Declaraţia martorului N. din data de 08.11.2021, Declaraţia suspectei A. din data de 19.11.2021, Adresa nr. x/22.11.2021 emisă de Baroul Brăila şi Decizia nr. 629/03.09.2020, Declaraţia suspectei A. din data de 25.11.2021, Imagini tip printscreen, reprezentând mesaje purtate cu C. puse la dispoziţie de susp.

A., Declaraţia suspectei A. din data de 25.11.2021, Declaraţia inculpatei A. din data de 25.11.2021, Declaraţia inculpatei A. din data de 25.11.2021, Declaraţia inculpatei A. din data de 15.12.2021, Declaraţia inculpatei A. din data de 14.01.2022, Declaraţia inculpatei A. din data de 14.01.2022, Declaraţia suspectei B. din data de 17.11.2021, Declaraţia suspectei B. din data de 18.11.2021, Declaraţia suspectei B. din data de 11.01.2022.

Pe baza materialului probator administrat în faza de urmărire penală prin actul de sesizare s-au reţinut următoarele:

Situaţia premisă a comiterii infracţiunilor cercetate în cauză:

Pe fondul preocupărilor vizând combaterea activităţii de punere în circulaţie/comercializare a produselor (articole de îmbrăcăminte, încălţăminte, marochinărie,etc.) care purtau o marcă identică sau similară cu o marcă înregistrată pentru produse identice sau similare, organele de poliţie din cadrul Poliţiei Municipiului Brăila au desfăşurat, pe parcursul anului 2021, o serie de activităţi de verificare specifice, concretizate în efectuarea unui număr de 21 astfel de controale tematice la acei agenţi economici în privinţa unităţilor comerciale ale cărora existau date că procedau la valorificarea unui asemenea gen de mărfuri.

Într-un asemenea context investigativ, în condiţiile cunoaşterii antecedenţei cu privire la efectuarea unor astfel de acte de comerţ în magazinele aparţinând S.C. G. S.R.L. Brăila şi S.C. F. S.R.L. Brăila, ambele administrate de către suspecta B. - realitate constatată şi sancţionată anterior prin întocmirea unui număr de peste 19 dosare penale în perioada 2014 - 2021 - organele de poliţie au declanşat, începând cu luna septembrie a anului 2021, mai multe acţiuni verificatorii, având ca obiect respectarea de către reprezentanţii legali ai celor două firme a prevederilor Legii nr. 84/1998 - privind mărcile şi indicaţiile geografice.

În atare condiţii, cu prilejul efectuării, la data de 01.09.2021, a unei astfel de activităţi de control, la magazinul aparţinând S.C. G. S.R.L. Brăila, situat în mun. Brăila, Complex "O.", organele de poliţie au luat act de expunerea spre vânzare a unor articole de îmbrăcăminte şi încălţăminte, ce aveau înscrise mărci identice sau similare cu mărci protejate, constatând că nu exista licenţă specială pentru punerea în vânzare a articolelor respective ci numai documente justificative pentru achiziţionarea acestora.

În mod consecutiv, la aceeaşi dată, în evidenţa Parchetului de pe lângă Judecătoria Brăila a fost înregistrat Dosarul penal nr. x/2021, fiind dispusă şi începerea urmăririi penale "in rem", sub aspectul comiterii infracţiunii de "punerea în circulaţie a unui produs purtând o marcă identică sau similar cu o marcă înregistrată pentru produse identice ori similare", prevăzută de art. 102 alin. (1), lit. b) din Legea nr. 84/1998-republicată, privind mărcile şi indicaţiile geografice.

Pe parcursul activităţilor investigative desfăşurate în respectiva cauză, la data de 10.09.2021, a fost întocmit, de către organele de poliţie delegate de către procuror a efectua cercetări în cauză, un "proces-verbal de investigaţii" din al cărui cuprins rezulta existenţa unor date care întemeiau suspiciunea că "numita B. este informată cu privire la activităţile poliţiei ce o vizează (…)".

În vederea verificării realităţii unor asemenea informaţii, la datele de 09.09.2021 şi 13.09.2021, unitatea de parchet locală a sesizat Judecătoria Brăila, solicitând autorizarea localizării interceptării, înregistrării şi redării convorbirilor telefonice efectuate de pe terminalele mobile de către suspecta B., precum şi de către un lucrător de poliţie, suspicionat a-i fi pus la dispoziţie acesteia datele ori informaţiile de genul acelora mai sus menţionate.

Ulterior, judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Judecătoriei Brăila a procedat la admiterea cererilor cu a căror soluţionare fusese investit, autorizând

- prin încheierea nr. 116 din data de 09.09.2021, pronunţată în Dosarul nr. x/2021 al Judecătoriei Brăila, localizarea, interceptarea şi înregistrarea, pe suport magnetic sau pe orice alt tip de suport, a convorbirilor şi a comunicărilor telefonice efectuate la/de la numărul de apel x - folosit de B. şi

- prin încheierea nr. 117 din data de 13.09.2021, pronunţată în Dosarul nr. x/2021 al Judecătoriei Brăila localizarea, interceptarea şi înregistrarea, pe suport magnetic sau pe orice alt tip de suport, a convorbirilor şi a comunicărilor telefonice efectuate la/de la numărul de apel x - folosit de către un lucrător de poliţie, precum şi supraveghere video, audio sau prin fotografiere a numitei B..

Ca urmare a punerii în executare a Mandatelor de supraveghere tehnică, emise de Judecătoria Brăila, cu privire la activitatea de localizare, interceptare şi înregistrare, pe suport magnetic sau pe orice alt tip de suport, a convorbirilor şi a comunicărilor telefonice efectuate la/de la numărul de apel x, folosit de B., au rezultat următoarele date:

a.) - în ziua de 14.09.2021, la ora. 17:29:18, suspecta B. aflată la postul telefonic cu numărul x, localizată în zona - Brăila, Piaţa Traian nr. 1, este contactată de către o persoană de o doamnă, aflată la postul telefonic x, cele două purtând un dialog telefonic din cuprinsul căruia rezultă ca indubitabil faptul că interlocutoarea numitei B. îi furniza acesteia date ori repere cu privire la adresa locuinţei unei persoane cu care cea din urmă era interesată să se întâlnească .

Analiza cuprinsului respectivului dialog a relevat, totodată, şi faptul că:

- vizita pe care suspecta B. urma a o întreprinde era consecutivă unei discuţii purtată între interlocutoarea acesteia şi persoana care locuia la adresa indicată şi la care urma a fi efectuată vizita;

- suspecta B. se cunoştea cu persoana pe care urma să o viziteze (un bărbat), ştiind, din împrejurări anterioare, numărul de telefon al acestuia, date referitoare la autoturismul pe care îl conduce precum şi zona unde locuia;

- motivaţia respectivei vizite o constituia interesul manifestat de suspecta B. de a discuta probleme juridice de rezolvarea cărora era interesată şi a căror soluţionare ţinea de resortul ori autoritatea profesională a persoanei pe care urma să o viziteze la domiciliu;

- natura problematicii/temei discuţiei care urma să aibă loc cu prilejul vizitei înlesnite de interlocutoare era cunoscută de către viitorul interlocutor, situaţie de fapt, în raport, cu care suspecta B. era îndemnată de interlocutoare "să spună tot ce are de spus", asigurând-o, totodată că, ulterior desfăşurării vizitei, vă aborda şi ea cu persoana în cauză respectiva tematică, în mod separat.

b.) - în ziua de 14.09.2021, la ora 17:46:34, suspecta B. aflată la postul telefonic cu numărul x, localizată în zona - Brăila, Calea x, contactează o persoană de sex bărbătesc aflat la postul telefonic x cu care poartă un dialog din cuprinsul căruia a rezultat că:

- B. şi interlocutorul ei confirmau faptul că se cunosc, aceasta vizitându-l în trecut la domiciliul lui, referirile celor doi cu privire la împrejurările ce ocazionaseră întâlnirile anterioare fiind lipsite de echivoc;

- B. primeşte referinţe cât mai exacte cu privire la locuinţa interlocutorului, astfel încât aceasta să evite posibilitatea de a nu ajunge la destinaţie, având în vedere intervalul de timp relativ lung trecut de la ultima ei vizită.

Procedându-se la efectuarea de verificări în privinţa identificării interlocutorilor - personali ori telefonici - ai numitei B., organele de urmărire penală au stabilit că:

- numărul de apel x, cu a cărui utilizatoare B. a purtat prima dintre conversaţiile din data de 14.09.2021 (primul dintre dialogurile purtate şi înregistrate) aparţinea inculpatei A., avocat în cadrul Baroului Brăil;

- numărul de apel x, cu al cărui utilizator B. a purtat o conversaţie la data de 14.09.2021 (cel de-al doilea dialog telefonic purtat şi înregistrat) aparţinea numitului L., prim-procuror delegat în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Însurăţei;

- în scara 2 a blocului 17 de pe str. x din Municipiul Brăila (adresa care i-a fost indicată numitei B. cu prilejul celor două dialoguri telefonice mai sus menţionate), locuieşte L., prim-procuror delegat în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Însurăţei, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Brăila.

Luând act de natura datelor mai sus menţionate, procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Brăila a dispus, prin ordonanţă:

- la data de 09.09.2021, extinderea urmăririi penale cu privire la săvârşirea infracţiunii de "favorizarea făptuitorului", prevăzută de art. 269 alin. (1) din Coul penal iar

- la data de 17.09.2012, extinderea urmăririi penale cu privire la săvârşirea infracţiunii de "trafic de influenţă", prevăzută de art. 291 alin. (1) din C. pen. (faptă comisă de un avocat) şi schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care se începuse urmărirea penală din infracţiunea de "favorizarea făptuitorului", prevăzută de art. 269 alin. (1) din C. pen. în infracţiunea de "folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, prevăzută de art. 12 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 78/2000" precum şi

- declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Galaţi.

Ulterior înregistrării cauzei, la data de 20.09.2021, în evidenţa DNA- Serviciul Teritorial Galaţi, ţinând seama de natura şi relevanţa juridică a împrejurărilor de fapt mai sus descrise şi analizate, s-a apreciat ca certă existenţa unor indicii concrete cu privire la semnificaţia penală a

- faptei comisă în data de 14.09.2021, constând în dialogurile telefonice desfăşurate între B., administratoră a S.C. G. S.R.L. Brăila şi inculpata A., membră a Baroului Brăila, din cuprinsul cărora rezulta traficarea de către avocată, în beneficiul administratorei firmei în cauză, a influenţei pe care o avea pe lângă prim - procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Însurăţei, în vederea stabilirii unei întâlniri între acesta din urmă şi reprezentanta persoanei juridice în cauză şi a

- faptei comisă în data de 14.09.2021, constând în dialogul telefonic purtat între B. şi magistratul-procuror mai sus menţionat, discuţie din cuprinsul căreia rezultă că cele două persoane interlocutoare stabilesc detaliile întâlnirii pe care urmau să o aibă la domiciliul celui din urmă.

Pe cale de consecinţă, la data de 23.09.2021, la nivelul DNA - Serviciul Teritorial Galaţi - ţinându-se seama de aspectele de fapt constatate şi de stadiul probaţiunii existent în cauză până la acea dată, având în vedere incidenţa dispoziţiilor procedurale penale exclusive referitoare la competenţa materială şi după calitatea persoanei - în temeiul art. 311 alin. (1) din C. proc. pen. raportat la art. 305 alin. (1) şi (2) din C. proc. pen. - au fost dispuse

extinderea urmăririi penale "in rem" cu privire la comiterea infracţiunii de "trafic de influenţă", prevăzută de art. 291 alin. (1) din C. pen. (faptă comisă de către persoana care avea statutul profesional de avocat în cadrului Baroului Brăila) precum şi

schimbarea încadrării juridice

din infracţiunile de

- "punerea în circulaţie a unui produs purtând o marcă identică sau similară cu o marcă înregistrată pentru produse identice ori similare", prevăzută de art. 102 alin. (1), lit. b) din Legea nr. 84/1998,

- "favorizarea făptuitorului", prevăzută de art. 269 alin. (1) din C. pen.

în infracţiunile de

- "punerea în circulaţie a unui produs purtând o marcă identică sau similară cu o marcă înregistrată pentru produse identice ori similare", prevăzută de art. 102 alin. (1), lit. b) din Legea nr. 84/1998.

- "folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, prevăzută de art. 12 alin. (1), lit. b) din Legea nr. 78/2000

- "trafic de influenţă", prevăzută de art. 291 alin. (1) din C. pen.

Referitor la descrierea situaţiei de fapt, s-au arătat următoarele:

În privinţa inculpatei A., activităţile de verificare ce au avut-o ca subiect au permis stabilirea ca cert a faptului că aceasta are calitatea de avocat în cadrul Baroului Brăila de la data de 31.12.2001.

La data de 25.06.2020 aceasta a solicitat suspendarea din profesie, pe toată perioada concediului de creştere a copilului.

Suspecta B. este administratora societăţilor comerciale G. S.R.L. Brăila şi F. S.R.L. Brăila, în prima dintre acestea fiind asociată unică, iar în cazul celei de-a doua, asociată cu martora M..

Ambele persoane juridice au ca obiect principal de activitate comercializarea de articole de îmbrăcăminte, încălţăminte şi marochinărie, sursele de aprovizionare constituindu-le în general comercianţii de gros, proveniţi în principal din zona limitrofă mun. Bucureşti.

Activitate de comercializare în cauză se desfăşoară în magazine situate în două dintre complexele comerciale existente în mun. Brăila, respectiv Complexul comercial "O." - în cazul S.C. G. S.R.L. Brăila şi Complexul comercial "P." - în cazul S.C. F. S.R.L. Brăila.

Pe fondul desfăşurării activităţii de comerţ respective, în condiţii care excedau dispoziţiilor legale, au existat, pe tot parcursul anilor anteriori (2014-2021), multiple situaţii în care, urmare a activităţilor de control efectuate de către organele de poliţie din mun. Brăila, la cele două magazine au fost identificate situaţii privitoare la expunerea spre vânzare şi comercializarea unor articole de îmbrăcăminte şi încălţăminte, purtând mărci identice sau similare cu mărci protejate, constatându-se, totodată, că nu exista licenţă specială pentru punerea în vânzare a articolelor respective.

Consecutiv marii majorităţi a acestor constatări, organele de poliţie au întocmit mai multe dosare penale (în număr 19), având ca obiect cercetarea faptelor de încălcare de către cele două persoane juridice a dispoziţiilor Legii nr. 84/1998 - republicată, privind mărcile şi indicaţiile geografice, mai precis ale art. 102 alin. (1) lit. b) care încriminează fapta de "punerea în circulaţie a unui produs purtând o marcă identică sau similar cu o marcă înregistrată pentru produse identice ori similare".

Motivată de consecinţele juridice dar şi materiale pe care le implicau constatările mai sus menţionate, suspecta B. a apelat la serviciile de asistenţă juridică ale inculpatei A., avocată în cadrul Baroului Brăila, aceasta din urmă reprezentând sau asistând firmele administrate de către suspectă pe parcursul unora dintre procedurile judiciare în cauză.

Pe fondul acestor împrejurări de fapt şi realităţi relaţionale, consecutiv actului de control efectuat la data de 01.09.2021, suspecta B. a apreciat că înregistrarea în evidenţa Parchetului de pe lângă Judecătoria Brăila a cauzei penale nr. 5689/P/2021 şi dispunerea începerii urmăririi penale "in rem", sub aspectul comiterii infracţiunii prevăzută de art. 102 alin. (1), lit. b) din Legea nr. 84/1998 nu reprezentau în niciun caz consecinţele juridice fireşti ale unor situaţii de fapt şi de drept certe, ci rezultatul unei/unor acţiuni concertate, intenţionate, menită a-i afecta bunul mers al afacerilor pe care le administra.

Tributară acestei convingeri - ignorând cu desăvârşire faptul că toate cauzele penale care priveau firmele pe care le administra aveau ca obiect constatări reale cu privire la tipul de mărfuri pe care le ofertau spre vânzare şi la nerespectarea regimului de comercializare a acestora - suspecta s-a considerat îndreptăţită să apeleze la mijloacele pe care le aprecia ca adecvate situaţiei juridice în care se găsea, cu scopul de a afla care ar fi fost cauza demersurilor verificatorii ale organelor de poliţie, considerând că decidenţii cu privire la efectuarea acestora nu puteau fi alţii decât şeful Poliţiei Municipiului Brăila şi/sau şeful Inspectoratului Judeţean de Poliţie (IPJ) Brăila şi că motivele avute în vedere de către aceştia trebuia să fie cunoscute şi modificate într-un sens benefic intereselor ei.

Pe acest fond atitudinal manifestat de către suspecta B. şi în contextul acţiunilor de monitorizare a convorbirilor telefonice efectuate de către aceasta (astfel cum au fost menţionate mai sus), organele de urmărire penală au luat act de împrejurarea că, printre persoanele considerate a fi fost apte să-i înlesnească nu doar cunoaşterea cauzelor care determinau acţiunile de control la care firmele acesteia erau supuse ci şi determinarea stopării desfăşurării acestora se număra şi inculpata A., avocat în cadrul Baroului Brăila.

Manifestând receptivitatea şi disponibilitatea scontate de către suspecta B., înţelegând şi asumându-şi motivaţia demersurilor pe care aceasta le dorea a fi iniţiate, precum şi faptul că scopul pe care îl vizau exceda cu totul cadrului legal al oricăror demersuri juridice, contestatorii sau reclamatorii, la care se putea apela în situaţii în care se suspiciona comiterea unor acte de abuz în exercitarea atribuţiilor lor de către unul sau mai mulţi funcţionari publici (astfel cum sunt calificaţi a fi ofiţerii de poliţie), inculpata A. a procedat la contactarea martorului L., prim-procuror delegat al Parchetului de pe lângă Judecătoria Însurăţei, solicitându-i şi obţinând de la acesta acordul de a se întâlni la domiciliul lui cu suspecta mai sus menţionată.

Ulterior obţinerii acordului din partea magistratului în cauză, inculpata a contactat-o telefonic pe suspectă, comunicându-i acordul acestuia de a se întâlni, asigurând-o, totodată, de cunoaşterea de către viitorul ei interlocutor a temei/subiectului discuţiei pe care urmau a o purta, ca urmare a diligenţei pe care o desfăşurase de a-l fi "pus la curent" în respectiva privinţă.

Dovada certă a stării de fapt mai sus descrise a fost relevată de cuprinsul dialogului purtat între suspectă şi inculpată, în data de 14.09.2021, începând cu ora 17:29:18:

"B.: Alo!

A.: Insist!

B.: Da. Acuma am auzit. Aţi mai sunat?

A.: Da, am mai sunat pe ... că am văzut unde sunteţi!... Ă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .vă urcaţi în maşină şi vă duceţi pe Mioriţei!

B.: Acum?

A.: Da.

(…)

A.:: Nu, nu! Vă duceţi singură... că i-am zis! Şi vorbim noi.

(…)

B.: E de bine, da?

A.:: Da. Duceţi-vă şi vorbiţi cu el!

(…)

A.:: Ştiţi unde? Ştiţi unde?

B.: Ăăă... Nu mai ştiu. Da. Nu mai ştiu exact. Ştiam după maşină.

(…)

A.:: Vă duceţi acuma, că am vorbit cu el. Tot am insistat. Vă pup mult!

B.: Sărut mâna! Pa, pa! Pa!

A.:: Da? Şi de aia n-am mai venit, că am vorbit întâi cu el.

B.: Da. Foarte bine. Rămân datoare vândută.

A.:: Hei, hei! Hai! Hei, hei! Duceţi-vă şi vorbiţi cu el, şi-i spuneţi tot ce aveţi de spus, că... după aia, vorbesc eu cu el.

B.: Gata! Gata! Gata!

A.:: Aţi înţeles ce vă zic, da? Nu trebuie să vă zic mai multe!

B.: Da, da! Gata! (…)"

Consecutiv dialogului mai sus redat, acţionând în sensul celor stabilite cu inculpata, suspecta B. l-a apelat, în data de 14.09.2021, la ora 17:46:34, pe martorul L. cu care a purtat următorul dialog telefonic din al cărui cuprins a rezultat faptul că cei doi se cunoşteau din împrejurări anterioare, precum şi că întâlnirea fusese precedată în trecut de alte vizite pe care suspecta le efectuase la domiciliul martorului:

L.: Da!

B.: Bună ziua!

L.: Bună ziua!

B.: Nu mai ştiu... blocul.

L.: Păi, de ce nu mai ştii? Stai rău cu memoria?

B.: Dar nu mai ştiu, că nu vreau... Sunt chestii care vreau să le uit. (n.l. râde) Nu vreau să ţin minte ce.

(…)

B.; A! Eu aicea-s la blocul Bl7. Adică-s mult mai în faţă.

(…)

L.: Vis-a-vis, aşa, este scara, unde faci 22.

B.: Gata! Gata! Mulţumesc!

L.: Hai, să trăieşti!

B.: La revedere!"

În privinţa temei şi conţinutului concret al dialogului purtat de către suspecta B. cu magistratul vizitat la domiciliu, acesta din urmă a oferit, cu prilejul audierii sale din data de 09.11.2021, detalii referitoare la împrejurările care au premers şi înlesnit respectiva întâlnire, subiectele abordate de către suspectă pe parcursul derulării ei, precum şi atitudinea pe care a înţeles să o adopte, în raport, cu situaţia de fapt respectivă.

Astfel, în cuprinsul declaraţiei sale, martorul a precizat că motivaţia vizitei efectuată de către suspecta B. a constituit-o preocuparea acesteia cu privire la situaţia juridică cu care se confrunta în urma repetatelor acte de control efectuate de către organele de poliţie din mun. Brăila la magazinele pe care le administra dar şi dorinţa de a-l convinge că, prin influenţa pe care era convinsă că o avea asupra persoanelor din conducerea IPJ Brăila, să influenţeze decizia întreruperii/sistării acestora:

"(…)

Întrebare procuror: În intervalul septembrie - noiembrie 2021, aţi fost abordat de vreo persoană cu scopul de a înlesni sau influenţa într-un mod favorabil acesteia cercetările penale ce se efectuau în cauze ce o priveau pe aceasta sau firmele pe care le administra?

Răspuns martor: Este adevărat că, cel mai probabil în cursul lunii septembrie 2021, am fost apelat telefonic de doamna avocat A., din cadrul Baroului Brăila, care mi-a solicitat să fiu de acord cu o întâlnire pe care urma să o am cu o clientă de-a acesteia.

Cu acea ocazie, doamna avocat mi-a precizat că numele clientei respective era B., persoană pe care o mai cercetasem în trecut în cauze ce aveau ca obiect fapte privind regimul produselor şi mărcilor înregistrate (Legea nr. 84/1998).

Am fost de acord să mă întâlnesc cu respectiva persoană, evenimentul având loc la domiciliul meu.

Cu acel prilej, B. mi-a relatat faptul că firmele pe care le administra erau supuse unor controale repetate din partea organelor de poliţie brăilene, stare de fapt care o nemulţumea şi în raport cu care mi-a solicitat să intervin la persoane din conducerea poliţiei municipiului sau judeţului Brăila, pentru ca acestea să dispună încetarea respectivelor controale.

Reţin că, în seria argumentelor invocate de B., pentru a-şi justifica intervenţia la mine, aceasta a făcut referire la faptul că există o predilecţie verificatorie cu privire la firmele ei, în condiţiile în care există şi alte firme care desfăşoară o activitate comercială similară. Reacţia mea a fost aceea de a o întreba dacă are vreo explicaţie în legătură cu situaţia de fapt pe care mi-o exprima, însă aceasta nu mi-a dat un răspuns coerent.

Întrebat fiind, declar că e de la sine înţeles faptul că, atunci când m-a contactat, doamna avocat A. cunoştea natura intervenţiei pe care x dorea s-o facă la mine.

Doresc încă o dată să precizez că nu m-am angajat în niciun fel, şi de altfel nici nu aveam cum să "o ajut", în sensul dorit de ea pe B..

Întrebare procuror: După această întâlnire avută cu B. şi intervenţia doamnei avocat A., au mai existat şi alte contactări ale dumneavoastră din partea vreuneia dintre cele două cu privire la problemele juridico-penale ale numitei B.?

Răspuns martor: În urmă cu aproximativ 2-3 săptămâni, am fost contactat telefonic de către avocata A. care m-a întrebat dacă aş fi sfătuit-o eu pe B. să o înlocuiască şi să aleagă ca apărător în cauzele penale ce o priveau pe un alt avocat din Baroul Brăila, Q. Lucian. Răspunsul meu imediat a fost acela că nu am făcut un asemenea demers.

De altfel, în intervalul de timp cuprins între momentul vizitei pe care mi-a făcut-o la domiciliul B., vizită care a fost intermediată de avocata A. şi până la momentul prezent, avocata în cauză m-a mai abordat telefonic, cerându-mi să ne întâlnim, pentru a mai discuta sau pentru a relua subiectul problemei juridice a doamnei x.

Cu prilejul acestor contactări ale mele, eu am înţeles faptul că, revenind asupra aceleaşi problematici juridico-penale care o privea pe B., se încerca de fapt de către doamna avocat A. să fiu convins a interveni în vreun fel sau altul în favoarea doamnei B., aceste intervenţii evident că vizau conducerea poliţiei brăilene.

Mai în concret spus, B. era convinsă, sau cel puţin aceasta afirma, că organele de poliţie acţionează în mod intenţionat împotriva activităţii ei comerciale şi că, prin ascendenţa autorităţii mele sau prin influenţa pe care o puteam exercita, aş fi putut să determin încetarea respectivelor acţiuni verificatorii.

Întrebare procuror: În afara celor două momente mai sus descrise de către dumneavoastră, a mai existat vreo iniţiativă/abordare din partea doamnei avocat A., care să aibă ca temă sau ca subiect situaţia juridică cu care se confrunta B.?

Răspuns martor: Din câte îmi amintesc eu, nu. Dacă cumva s-a întâmplat ca doamna avocat în cauză să mă viziteze la sediul biroului la care încă am acces din clădirea Parchetului de pe lângă Judecătoria Brăila, eu nereţinând a fi existat o asemenea ocazie, nu pot să precizez nimic nici în legătură cu motivaţia unei asemenea prezenţe.

Întrebare procuror: Aţi instrumentat dosare care au avut ca obiect fapte penale comise de B.?

Răspuns martor: De-a lungul anilor, da, şi din câte reţin este vorba despre fapte la regimul Legii nr. 84/1998, fapte a căror competenţă de soluţionare potrivit unui ordin al procurorului general revenea unui procuror anume desemnat din cadrul fiecărei unităţi locale de parchet. Au fost mai multe astfel de cauze care au primit soluţie diferită: renunţări sau propuneri de trimitere în judecată.

Întrebat fiind, declar că în privinţa acelor cauze din trecut numita B. nu m-a abordat sau contactat în vreun fel pe parcursul cercetărilor respective.

Întrebare procuror: Mai aveţi ceva de adăugat?

Răspuns martor: Nu."

Referitor la vizita pe care a întreprins-o la domiciliul procurorului L., a împrejurărilor care au înlesnit-o şi a motivelor care au determinat-o, suspecta B. a declarat, cu prilejul audierii ei, din data de 18.11.2021, în prezenţa apărătorului ales, că motivaţia acesteia a constituit-o nemulţumirea determinată de repetatele acţiuni de control la care firmele pe care le administra erau supuse şi interesul de a afla dacă respectivele acţiuni erau intenţionat organizate pentru a-i afecta bunul mers al activităţii comerciale pe care o desfăşura:

"(…)

Pe fondul nemulţumirii mele determinate de împrejurarea că, în mod subit şi, cel puţin aparent, total nemotivat, au fost declanşate acţiuni de control din partea organelor de poliţie brăilene care vizau activitatea de comerţ desfăşurată în magazinele ce aparţin firmelor al căror administrator sunt, mi-am pus întrebarea firească cu privire la motivele acestei stări de fapt, considerând că nu existau raţiuni obiective care să le determine.

Aveam în vedere în acest sens, faptul că activităţi comerciale ce aveau acelaşi profil erau desfăşurate concomitent şi de alte firme care nu erau controlate cu aceeaşi intensitate şi repetabilitate ca firmele mele."

În privinţa implicării inculpatei A. în facilitarea întâlnirii pe care a avut-o cu martorul L., suspecta a recunoscut şi descris rolul pe care aceasta l-a avut, menţionând că:

"(…) Modalitatea prin care am înţeles să reacţionez pentru a-mi putea oferi răspunsul la întrebarea mea anterioară, a presupus în mod concret, recurgerea la două căi de acţiune distincte:

- prima dintre acestea viza declanşarea acţiunilor juridice contestatorii cu privire la măsurile ce erau dispuse consecutiv controalelor, lucru realizabil prin contactarea avocatului firmei G., anume doamna avocat A.,

- a doua cale viza posibilitatea, înlesnită de aceeaşi doamnă avocat, de a întreba - nu ştiu pe cine - dacă ar putea afla sau dacă i s-ar fi putut spune "de la cine mi se trag controalele".

(…)

Nu i-am formulat cererea doamnei avocat de a contacta pe cineva anume - mă refer la nume sau funcţii - ci doar să facă demersurile pe care aceasta le considera necesare şi utile pentru a-mi înlesni aflarea răspunsului de care eram interesată, anume care era motivaţia controalelor care mi se efectuau la magazine.

Pentru a fi şi mai explicită în legătură cu natura şi conţinutul dialogului pe care l-am purtat cu doamna avocat A., referitor la aflarea răspunsului care mă interesa - anume motivul pentru care se făceau controalele - precizez că propunerea de a contacta persoane care ar fi putut să-mi ofere răspunsul dorit a aparţinut doamnei avocat.

Eu am fost de acord cu propunerea doamnei avocat, înţelegându-i şi sensul şi scopul demersului/diligenţelor pe care aceasta urma să le facă.

În acest context, doresc să precizez că, de fapt, tema unor asemenea preocupări ale mele cu privire la motivaţia unor acţiuni verificatorii similare ce avuseseră loc în trecut (perioada 2014-2015), mai fusese abordată cu doamna avocat, însă nu s-a stabilit cu acel prilej vreo acţiune pe care aceasta putea s-o întreprindă. (…)"

Asupra împrejurărilor care au înlesnit întâlnirea pe care a avut-o cu martorul în cauză, suspecta a declarat că inculpata A. i-a facilitat efectuarea respectivei vizite, comunicându-i acceptul obţinut din partea martorului de a-l vizita la domiciliu, oferindu-i, totodată, detalii cu privire la adresa locuinţei acestuia:

"(…)

După câteva zile de la discuţia pe care am avut-o cu doamna avocat A., în prima jumătate a lunii septembrie 2011, aceasta m-a contactat telefonic, pe numărul x şi mi-a spus să mă deplasez la domiciliul domnului L., oferindu-mi în acest sens amănunte în legătură cu adresa locuinţei acestuia.

(…)

Am dat curs solicitării doamnei avocat şi, după o prealabilă discuţie telefonică cu domnul L., împrejurare în care i-am solicitat mai multe date în legătură cu adresa la care acesta locuia, am făcut deplasarea la domiciliul său. (…)"

Referitor la antecedenţa relaţională avută cu martorul L., suspecta a menţionat că îl cunoscuse pe martor în împrejurări pe care nu şi le mai amintea însă a confirmat că nu se afla la prima vizită efectuată la domiciliul lui:

"(…)

Precizez că domnul L. era o persoană pe care o cunoscusem anterior (nu mai cunosc exact în ce împrejurări l-am cunoscut) însă precizez că de-a lungul vremii acesta a instrumentat cauze penale având ca obiect fapte ce erau reţinute în sarcina mea, cauze care au primit diferite soluţii.

Legat de acest aspect, întrebată fiind, menţionez că, în trecut, mai efectuasem vizite la domiciliul domnului L., însă acestea fuseseră ocazionate de aspecte personale, care priveau persoana care mă însoţise cu prilejul respectivelor vizite.

Ştiam la data apelării mele de către doamna avocat A. că domnul L. îşi desfăşoară în prezent activitatea în oraşul Însurăţei dar nu ştiu unde anume, însă cunoşteam cert faptul că dânsul activează ca procuror, aceasta fiindu-i profesia.

Am dat curs solicitării doamnei avocat şi, după o prealabilă discuţie telefonică cu domnul L., împrejurare în care i-am solicitat mai multe date în legătură cu adresa la care acesta locuia, am făcut deplasarea la domiciliul său. (…)

În ceea ce priveşte tema abordată pe parcursul dialogului pe care l-a purtat cu ocazia vizitei efectuate la domiciliul martorului, a scopului avut în vedere a-l atinge în urma desfăşurării respectivei întâlniri, precum şi a metodelor pe care le avea în vedere a permite concretizarea respectivului scop, suspecta a menţionat că scopul vizitei pe care a efectuat-o l-a constituit interesul de a afla care era cauza acţiunilor de control la care firmele pe care le administra erau supuse, iar modalitatea pe care o avea în vedere a-i permite martorului să afle informaţiile de care era interesată o constituia contactarea de către acesta a acelor persoane din conducerea IPJ Brăila care erau în măsură a cunoaşte respectiva cauză:

"(…)

Pe parcursul prezenţei mele în locuinţa domnului procuror L., i-am prezentat situaţia determinată de controalele repetate care fuseseră efectuate la cele două magazine ale mele, întrebându-l dacă i se pare firesc, normal şi dacă este legal ca respectivele acţiuni de control să fie desfăşurate în modul în care eu i-l descrisesem.

Sensul şi motivaţia descrierii pe care i-o făcusem interlocutorului era aceea de a-l determina pe acesta să mă ajute să aflu dacă în spatele acestor acţiuni există vreo persoană deranjată de mine şi de activitatea pe care o întreprind.

Modalitatea prin care eu gândeam/consideram că domnul L. m-ar fi putut ajuta să aflu răspunsul dorit, era aceea de a întreba, de a contacta diferite persoane, pe care dânsul le-ar fi considerat a fi în măsură a fi deţinut datele care constituiau răspunsul pe care eu doream să-l aflu. Prin aceasta înţeleg că persoanele pe care domnul L. ar fi putut să le contacteze erau în măsură să cunoască şi să-i facă cunoscute acestuia raţiunile care motivau controalele ce erau efectuate la magazinele mele.

Întrebată fiind, cine ar fi putut să fie persoanele pe care domnul L. ar fi urmat să le contacteze sau căror instituţii ar fi putut ele să le aparţină, am în vedere instituţia Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Brăila. (…)"

Cu privire la rezultatul întâlnirii pe care a avut-o, în data de 14.09.2021, cu martorul L. şi a comunicării acestuia către inculpata A., suspecta s-a rezumat a preciza că:

"(…) Reacţia domnului L. la intervenţia pe care eu i-o solicitasem nu a fost una nici de acceptare dar nici de respingere a acesteia, astfel încât am părăsit locuinţa acestuia.

În contextul descris de mine mai sus, menţionez că această întâlnire a avut loc în data de 14.09.2021.

Întrebată fiind, declar că după întâlnirea pe care am avut-o cu domnul L., eu nu i-am adus la cunoştinţă doamnei avocat A. despre rezultatul respectivei întâlniri, deşi aceasta mi-o înlesnise.

Nu am considerat că ar fi fost necesar să procedez astfel.

În schimb este posibil ca doamna avocat A. să mă fi sunat după câteva zile şi să mă întrebe despre rezultatul vizitei mele.

(…)"

Situaţia de fapt - activitatea infracţională

Nemulţumită de lipsa obţinerii unor rezultate concrete în urma întâlnirii şi dialogului purtat cu martorul L. care nu se angajase a o ajuta în scopul dorit de aceasta, suspecta B. şi-a continuat seria acţiunilor de natură a conduce la sistarea acţiunilor de control efectuate la magazinele firmelor pe care le administra şi la diminuarea consecinţelor pecuniare ale acestora, ignorând faptul că fiecare dintre acestea se soldaseră cu constatări ale încălcării Legii nr. 84/1998 şi cu dispunerea sancţiunilor care se impuneau a fi aplicate în consecinţă.

În vederea realizării scopului pe care îl avea în vedere, suspecta a continuat seria contactelor pe care le iniţiase cu inculpata A., convenind cu aceasta asupra căilor şi mijloacelor pe care urma a le aborda în viitor în acest sens.

Pe acest fond motivaţional, urmare a activităţilor de percheziţie efectuate de către organele de poliţie din cadrul Poliţiei Municipiului Brăila, în dimineaţa zilei de 06.10.2021, l-a adresele spaţiilor comerciale pe care le administra, precum şi la locuinţa acesteia de unde au fost ridicate sumele de 237.600 RON şi 5450 euro, suspecta B., vădit nemulţumită, a contactat-o telefonic pe inculpata A. pentru a conveni asupra acţiunilor pe care urmau a le întreprinde în viitor, în vederea recuperării sumelor de bani care fuseseră ridicate în scopul confiscării lor şi a determinării încetării unor acţiuni de control viitoare.

Începutul respectivului dialog telefonic - desfăşurat pe parcursul unui interval de 45 de minute, începând cu ora:10.39.17 a zilei de 06.10.2021 - a relevat faptul că, nemulţumită de continuarea acţiunilor de control iniţiate de către organele de poliţie, precum şi de lipsa unor rezultate concrete ale iniţiativelor anterioare menite a le sista, inculpata A. i-a adus la cunoştinţă suspectei B. faptul că deja contactase o persoană cu care stabilise a se întâlni, în scopul de a înlesni atingerea dublului scop pe care ambele îl doreau realizat:

"(…)

B.: S-a întâmplat acum, da. Astăzi, de la 6 dimineaţa până la… Că de aici am plecat!

A.: Dar ce-au avut?

B.: Mandat de percheziţie.

A.: Pe cine?

B.: Pe mine. Pe B..

(…)

B.: Păi, nu! Că au… Păi, dar au făcut percheziţii şi au căutat peste tot.

A.: Pe bune?

B.: Au răsturnat toată casa. Adică…

A.: Nuuu! Deci, este… Da. Am sunat astăzi… Am sunat azi pe cineva…

B.: Da?

A.: Da. Pe cineva, care nu-i aici…

B.: Da.

A.: Da?

B.: Da.

A.: Şi mă întâlnesc vineri. Vineri! Mâine-i joi, vineri! Da? (…)

B.: Da?

A.: Da. Pe cineva, care nu-i aici…

B.: Da.

A.: Da?

B.: Da.

A.: Şi mă întâlnesc vineri. Vineri! Mâine-i joi, vineri! Da?

B.: Da.

A.: Pentru că nu se poate de aici, că n-avem cu cine de aici. N-avem cu cine.

B.: Nu! Ideea este aşa! Că, după o analiză amănunţită, o să discutăm noi doi aşa… Ei sunt foarte bine şi sus! Ştim. (…)

În privinţa identităţii ori a profilului profesional al respectivei persoane, a zonei relaţionale din care aceasta provenea precum şi a argumentelor care îi întemeiau inculpatei convingerea că putea să determine influenţarea într-un mod decisiv a voinţei acelora care decideau cu privire la efectuarea respectivelor acţiuni de control, inculpata s-a rezumat a preciza că respectiva persoană nu se afla în mun. Brăila ci la o distanţă de 200 km dar că miza pe disponibilitatea sa imediată de a o asculta şi de acţiona în sensul pe care şi-l dorea, ţinând să menţioneze că "nu era oricine".

În ceea ce priveşte programata ei întâlnire, inculpata şi-a manifestat într-un mod decis şi asumat voinţa de a aborda direct persoana respectivă, fără alte precauţii sau reţineri, şi de a-i prezenta într-un mod cât se poate de clar, atât situaţia juridică a suspectei B., cât şi interesul acesteia ca magazinele pe care le administra să nu mai fie supuse controalelor, iar sumele ridicate de la domiciliul ei în vederea confiscării să-i fie restituite, precizând că va acţiona fără nicio reţinere -"nu mă mai interesează nimic"- şi că nu se va rezuma la a recurge la formularea unei "rugăminţi" cu privire la acordarea de sprijin ci la formulare clară şi imperativă a necesităţii şi urgenţei obţinerii acestuia, fără a se reţine de la niciun mijloc (inclusiv de natură pecuniară) de natură a-i înlesni îndeplinirea respectivului obiectiv:

"(…)

B.: Am înţeles! Ideea este că cu oricine, aşa, discutăm, este…

Adică, noi trebuie… că… Adică, trebuie aşa! Aţi înţeles ideea!

A.: Nu cu oricine! Nu cu oricine!

(…)

B.: Bine! Dar… deci, aceeaşi poveste de nişte ani.

A.: Nu mai, că nu mă mai interesează. Deja gata! Nu mai… ne luăm gândul de acolo şi ne îndreptăm spre altceva, că nu mai merge cu de-astea. Trebuie cineva, de… din… de la 200 de kilometri, nu de aicea!

B.: Da. Şi nu la… la modul de rugăminte, că dacă funcţionăm pe rugăminte, nu funcţionăm."

A.: Nu! Nu la modul de rugăminte şi vineri o să discut foarte clar cu ce am sunat astăzi şi am spus:

"Mă, vreau 10 minute să ne vedem!" Şi a zis că: "Vineri, fără niciun fel de problemă!"

B.: Auzi? Dar până la urmă, putem şi merge, dacă mi se… Adică, să vorbim şi să discutăm cu Subiect şi Predicat, să-i expun situaţia care este, că chiar este o situaţie urâtă şi o spune toată lumea. (…)

(…)

B.: Că ei, cică, în baza unor sesizări anonime…

A.: Ei! Sesizări, pe dracu, anonime. Nu sunt sesizări anonime. Nu, nu sunt sesizări anonime. Nu. Vineri, oricum… (…)

(…)

A.: Bun! Haideţi, să vedem ce facem astăzi, dacă nu, rămâne să găsesc eu număr de dosar şi vineri mă întâlnesc cu cineva, şi ne vedem amândouă şi vorbim amândouă.

B.: Dar cel… Adică, să mergem şi să… aşa, cu Subiect şi Predicat, să…

A.: Nu, că vineri… Vineri, undeva, nu ştiu! O să sun eu, cred că în jur de 10, s-au înţeles, ceva de genul! Da?

(…)

A.: E altceva. Nu ştiu! O să trebuiască să descoperim vineri.

B.: Dar nu descoperim, dracului, odată, că de atâţia ani nu mai descoperim!

A.: Eeei, nu! Descoperim vineri. Descoperim vineri, sigur.

B.: Da?

A.: Vorbesc eu vineri şi vorbim amândouă. Da?

B.: Doamne ajută! Că nu mai pot. (…)

Consecventă angajamentului convenit cu suspecta, consecutiv demersului pe care deja îl iniţiase în acest sens, inculpata A. a procedat în data de 07.10.2021, la contactarea martorului C., fost inspector-şef al Inspectoratului Judeţean de Poliţie Brăila, în perioada 2005-2011, persoană cu care se cunoştea şi cu care se afla în raporturi de cunoaştere reciprocă suficiente încât să-i permită abordarea subiectelor mai sus descrise şi formularea cererii de ajutor a cărui beneficiară urma a fi suspecta B..

În atare condiţii, cei doi au decis să se deplaseze pentru a se întâlni în parcarea aferentă unei staţii PECO, situată la ieşirea din mun. Brăila, convenind asupra detaliilor viitoarei întâlniri:

"C.: Pe unde eşti, domnişoară?

A.: Eu, acasă! Acasă.

C.: Păi, şi unde stai?

(…)

A.: Ia, zii, vrei să pleci? Sau ce?

C.: Da. Şi venim acum.

A.: Ia, stai puţin. Cât îi ceasul? La patru fără ceva?

C.: Patru fără cât?

A.: Nu ştiu. Fără douăzeci!?!

(…)

A.: Vin eu unde vrei!

C.: La S., cu …. centură.

A.: Bine, S. cu centura, deci nu la Spitalul Judeţean.

C.:. Nu, nu, nu. S. cu centura

A.: Gata, bine.

C.: Bine, bine. Pa, pa.

A.: Pa, pa."

. . . . . . . . . . . .

"C.: Eu am ajuns. S. cu centura ai zis!

A.: Acum cobor. Imediat!

C.: Bine.

A.: Imediat!

C.: Bine."

Caracterul cert al întâlnirii avute de către inculpata A. cu martorul C. a fost probat în cauză de "procesul-verbal de valorificare a imaginilor înregistrate de camerele de supraveghere ale staţiei de carburanţi, situate în mun. Brăila, la intersecţia străzilor Şoseaua de Centură cu Şoseaua Buzăului" şi de planşa foto aferentă acestuia, mijloace de probă care au permis să se stabilească că, atât inculpata, cât şi martorul s-au deplasat la întâlnirea respectivă cu autoturismele proprietate personală, că intervalul de timp în care s-au întâlnit a fost cel cuprins între orele. 15.52 - 16.03 şi că dialogul propriu-zis dintre cei doi s-a desfăşurat în autoturismul aparţinând celei dintâi.

În privinţa cuprinsului dialogului pe care l-a ocazionat, acesta a fost descris, pe parcursul cercetărilor, numai de către martorul C. care, cu prilejul audierii din data de 12.11.2021, referindu-se punctual la ambele aspecte, a precizat mai întâi că iniţiativa întâlnirii pe care a avut-o cu inculpata A. a aparţinut acesteia iar motivaţia ei exclusivă a constituit-o solicitarea inculpatei de "a interveni" la foştii lui subordonaţi, aflaţi la acea dată la conducerea IPJ Brăila şi a Poliţiei Municipiului Brăila, pentru a-i determina pe aceştia ca, în virtutea fostelor raporturi ierarhice şi a relaţiilor de amiciţie pe care le-a menţinut cu ei, să dispună sistarea acţiunilor de control ce urmau a fi efectuate la firmele suspectei B. sau să determine o asemenea decizie.

Referitor la metoda şi mijloacele la care inculpata a înţeles să recurgă pentru a-l determina să acţioneze în sensul urmărit de aceasta, martorul a menţionat, într-un mod lipsit de echivoc, că avocata A. a mimat pronunţia sumei de 10.000 euro şi, în mod concomitent, a gesticulat prin deschiderea, de două ori, a palmei şi degetelor uneia dintre mâini, mod de manifestare din care a înţeles că interlocutoarea i-a promis predarea sumei de 10.000 euro pentru a-l convinge să-şi exercite influenţa pe care considera că în mod real o are, pentru a acţiona în scopul dorit şi urmărit de aceasta şi de către suspecta B..

În ceea ce priveşte sursa ori temeiul încrederii pe care inculpata a manifestat-o faţă de el, iniţiind întâlnirea, abordând subiectul şi asumându-şi modul de manifestare mai sus descris, martorul a făcut referire la natura relaţiilor anterioare pe care le-a avut cu aceasta.

În acest sens, martorul C. a formulat o declaraţie completă, în care a menţionat, descris şi analizat împrejurările de fapt în cauză, menţionând următoarele:

"(…)

Confirm faptul că în primele zile ale lunii octombrie 2021, posibil datele de 05-07.10.2021, am fost apelat, pe numărul de telefon x, de doamna avocat A., din Baroul Brăila, care mi-a solicitat să ne întâlnim. Am fost de acord cu propunerea acesteia şi am convenit ca în perioada imediat următoare când urma să vin în mun. Brăila să o contactez, pentru a stabili exact locul şi ora întâlnirii.

Astfel se face că, la data de 07.10.2021, cu ocazia unei scurte vizite efectuate în mun. Brăila, aproximativ în intervalul orar 15:00-16:30, m-am întâlnit cu doamna avocat A., în parcarea staţiei de carburanţi S., situată în mun. Brăila la ieşirea din oraş, la intersecţia Şoselei Buzăului cu Şoseaua de Centură. Eu m-am deplasat la locul de întâlnire cu autoturismul personal, iar doamna avocat A. a venit cu un autoturism, de culoare verde deschis.

Am coborât din autoturismul meu şi am urcat în autoturismul doamnei avocat, împrejurare în care am aflat de la aceasta despre scopul care motivase cererea de a ne întâlni, întrucât până atunci nu mi se făcuse nicio referire cu privire la scopul întâlnirii.

În mod concret, doamna avocat A. mi-a spus textual "să încercăm, dacă putem, să intervenim, contra cost, la conducerea poliţiei brăilene, respectiv la domnul E. şi şeful IPJ Brăila, domnul D., pentru a i se returna clientei sale, pe nume B., bunurile şi banii confiscaţi cu ocazia efectuării unor percheziţii". De asemenea, mi s-a spus să încercăm să stopăm controalele efectuate asupra magazinului sau domiciliului clientei sale.

Cu prilejul acelui dialog, doamna avocat nu a formulat în mod expres ceea ce înţelegea dumneaei prin expresia "contra cost" însă mi-a gesticulat cu una din mâini şi a mimat pronunţia sumei de 10.000 euro. Cel puţin aşa am înţeles eu din mimica şi gestica doamnei avocat.

Mi-am dat seama imediat de intenţia doamnei avocat, anume aceea de a trafica influenţa asupra celor doi conducători ai poliţiei brăilene, adică şeful Poliţiei Municipiului Brăila şi şeful IPJ Brăila şi m-am întrebat evident de ce credea dumneaei că eu aş fi putut să dau curs unei asemene cereri.

Am înţeles că, datorită antecedenţei noastre relaţionale, de natură intimă, a apreciat, în mod eronat, că eu mă pot preta la un asemenea gest şi aş putea avea influenţă asupra celor doi ofiţeri de poliţie.

I-am replicat că mă deplasez la Bucureşti în următoarele cinci minute, lucru care s-a şi întâmplat şi am coborât din autoturism fără sa-i ofer vreun răspuns.

Mai adaug că în maşina acesteia se mai afla şi copilul ei, cu o vârstă de până în doi ani.

Am rămas uimit de modul în care dânsa a înţeles să se comporte faţă de mine şi să mă abordeze cu privire la un astfel de subiect.

Am coborât din autoturismul meu, am urcat în autoturismul meu şi am plecat la Bucureşti.

Întrebat fiind, adaug că în zilele următoare acestei întâlniri, mai precis în ziua de 11.10.2021, am fost apelat din nou de doamna A., care mi-a spus că clienta ei, B., îşi alesese ca avocat pe un alt coleg al acesteia, anume pe domnul Q. Lucian.

În atare condiţii, doresc să precizez şi faptul că, realizând gravitatea intervenţiei doamnei avocat, precum şi eventualitatea/posibilitatea ca doi ofiţeri de poliţie pe care-i cunoşteam şi cu care lucrasem, ar fi putut fi expuşi unei situaţii faţă de care nu aveau niciun fel de vină a fi fost creată, am procedat încă din seara zilei de 11.10.2021, la redirecţionarea către domnul comisar şef E. a informaţiei referitoare la solicitarea doamnei avocat A. şi în ce scop.

Precizez că am redirecţionat şi comunicat şi alte mesaje despre posibile aduceri la cunoştinţă de informaţii din cele nedestinate publicităţii către domnul E. încă din data de 06.10.2021.

Totodată, cu acelaşi prilej, i-am redirecţionat domnului E. mesajele vocale ale asociatei lui B. din care reieşea clar faptul că aceasta din urmă, conform celor spuse de ea însăşi, beneficia de sprijinul unor organe de poliţie care o informau cu privire la controalele şi percheziţiile ce urmau a fi efectuate la magazinele firmelor lui B..

Sunt de acord să pun la dispoziţie în format electronic toate convorbirile purtate de mine sau transmise către mine, în format letric sau audio, referitoare la situaţia de fapt cu privire la care am fost audiat.

(...)"

Motivul întâlnirii pe care a avut-o cu inculpata A. şi tema discuţiei pe care a purtat-o cu aceasta cu respectivul prilej a fost abordat de către martor şi cu prilejul reaudierii lui din data de 11.11.2021, urmare a cererii formulate în acest sens de apărătorii inculpatei şi a admiterii acesteia, pe parcursul cercetărilor.

Şi cu acest prilej, răspunzând întrebărilor care i-au fost adresate, martorul C. a reiterat aspectele de fapt menţionate cu ocazia primei lui audieri, în privinţa antecedenţei sale relaţionale cu inculpata, a întâlnirii avute cu aceasta în data de 07.10.2021, a interesului care a motivat-o precum şi a modului în care inculpata a acţionat şi manifestat:

"Întrebare avocat T.: Vă rog să relataţi pe scurt împrejurările întâlnirii dumneavoastră cu inculpata A., în ziua de 07.10.2021, la benzinăria S.?

Răspuns martor: În legătură cu întâlnirea cu privire la care se face referire în conţinutul întrebării, precizez că nu pot preciza data când aceasta a avut loc, însă în urma apelurilor telefonice ale doamnei A., prin care mă ruga textual să-i acord câteva minute, la momentul respectiv am apelat-o înapoi şi i-am comunicat că mă aflu în benzinăria S., de la intersecţia străzii Şoseaua Buzăului cu Şoseaua de Centură şi că o rog să vină aici, întrucât mă grăbeam să plec către Bucureşti.

Doamna A. s-a prezentat cu un autovehicul de teren, de culoare verde închis, eu m-am dat jos din maşina mea ce era parcată tot la S. şi am urcat în maşina domniei sale, maşina fiind parcată în prima treime de la accesul în S. dinspre Şoseaua Buzăului.

M-am urcat în maşină, am observat că ea venise cu copilul pe care-l avea pe bancheta din spate şi a început să-mi vorbească pe un ton uşor ridicat.

Domnia sa mi-a spus faptul că doreşte să o ajute pe clienta sa B. să-şi recupereze bunurile pe care Poliţia Brăila i le-a ridicat cu ocazia unor controale şi percheziţii şi citez "pentru a o lăsa în pace cu toată această tevatură".

De asemenea, domnia sa mi-a precizat că trebuie vorbit, contra cost, cu numărul unu din poliţie, fără să-i pronunţe numele, eu înţelegând că este vorba de inspectorul şef sau cu domnul E., căruia i-a precizat numele. În cursul discuţiei, doamna A. mi-a relatat faptul că, clientei sale i-au fost ridicate bunuri de aproximativ un miliard de RON vechi şi că poliţia mai caută încă o sută de mii de euro ascunşi de numita B..

Nu mi-a pronunţat nicio sumă de bani în schimbul efectuării de către mine a potenţialei intervenţii dar a deschis mâna dreapta de două ori, cu palma deschisă, cu degetele răsfirate, eu din mimica şi gestica domniei sale am înţeles că este vorba de o sumă multiplu de cinci, respectiv o mie, cinci, cincizeci. Asta am perceput eu. Suma respectivă ar fi reprezentat costul intervenţiei mele. Această precizare a avut loc după ce aceasta îmi relatase că fuseseră efectuate confiscările. Aceasta m-a privit în ochi când a gesticulat, iar eu asta am înţeles.

După ce s-a terminat această discuţie, i-am spus că plec la Bucureşti, m-am dat jos din maşină, m-am urcat în maşina mea şi am plecat spre capitală fără să-i spun nimic, decât " La revedere!."

Întrebare avocat T.: Cui aţi perceput că era destinat" contra costul"?

Răspuns martor: Eu am perceput, deşi doamna A. nu a precizat expres acest lucru, că banii urmau să-mi fie daţi mie şi eu mai departe să dau suma respectivă direct celor doi sau unuia dintre ei, sau suma respectivă să fie remisă direct unuia dintre aceştia."

Declaraţiile martorului C. referitoare la contactarea telefonică (mesaj înregistrat) a martorului E., la informarea acestuia cu privire "iniţiativa" avocatei A. de "a interveni" în folosul clientei ei, la modalitatea în care avocata în cauză aprecia ca posibil a fi realizată această intervenţie, precum şi la scopul care se urmărea a fi atins de către acesta prin apelarea la o asemenea metodă au fost confirmate pe parcursul cercetărilor de declaraţiile formulate în cauză de către martorul E., şef al Poliţiei Municipiului Brăila, persoană care, cu prilejul audierii din data de 08.11.2021, a menţionat iniţiativa de a fi fost informat de către fostul şef al IPJ Brăila cu privire la toate aspectele de fapt mai sus menţionate, după câteva zile de la data producerii întâlnirii care prilejuise respectivul comportament.

Astfel, cu privire la aceste aspecte punctuale, martorul a declarat următoarele:

"(…) Pe parcursul desfăşurării activităţilor investigative ce vizau cercetarea faptelor penale ce se suspiciona a fi fost comise de numita B., în una din după amiezile zilelor din prima jumătate a lunii octombrie, cel mai probabil 11 sau 12 octombrie, am fost contactat printr-un mesaj telefonic audio prin aplicaţia U. de către domnul C., fost şef al IPJ Brăila, care mi-a comunicat faptul că de curând (cu câteva zile în urmă) fusese contactat telefonic de către doamna avocat A., din Baroul Brăila, care îi solicitase să-i înlesnească prin influenţa pe care aceasta credea că interlocutorul meu o avea asupra mea sau asupra Inspectorului Şef al IPJ Brăila, domnul D., posibilitatea de a se întâlni cu mine sau cu respectiva persoană şi, în schimbul unor sume de bani, să ne convingă ca prin autoritatea funcţiilor pe care le ocupăm să dispunem încetarea controalelor sau oricăror alte investigaţii la firmele unei cliente ale acesteia.

În cuprinsul aceluiaşi mesaj, domnul C. a adăugat, referindu-se la clienta doamnei avocat A., că aceasta apelase între timp şi la domnul Q., tot din cadrul Baroului Brăila, persoană care ocupat în trecut funcţia de procuror la unităţile de parchet din judeţul Brăila.

Conţinutul respectivului mesaj şi referinţele punctuale la persoanele doamnei avocat A. şi domnului Q., mi-au format şi întărit convingerea că identitatea clientei în cauză, a cărei intervenţie s-a dorit a fi facilitată de doamna A., era numita B..

În ceea ce mă priveşte, am înţeles intenţia făţişă a avocatei în cauză de a-şi trafica influenţa pe care o avea sau pretindea că o are asupra domnului C., pentru a mă determina, inclusiv din punct de vedere pecuniar, să-mi încalc atribuţiile de serviciu şi să acţionez într-un mod contrar legii.

Este de la sine înţeles că am continuat acţiunile de control ce le vizau pe numita B. şi firmele acesteia S.C. G. S.R.L. şi S.C. F. S.R.L..

În legătură cu acest aspect, doresc să mai adaug că, de la acea dată şi până în prezent nu m-am mai întâlnit cu domnul C. şi nici n-am fost contactat de către acesta considerând mesajul în cauză ca pe o atenţionare a mea în privinţa intenţiilor avute în vedre, atât de avocata A., cât şi de clienta acesteia.

De asemenea doresc să mai adaug că nu am adus la cunoştinţa nimănui despre primirea respectivului mesaj.

Întrebare procuror: Mai aveţi ceva de adăugat?

Răspuns martor: Doresc să adaug că pun la dispoziţia organelor de urmărire penală mesajul trimis în datele de 11 sau 12 octombrie 2021 de către C.."

Aceleaşi împrejurări de fapt au fost confirmate de către martorul E. şi cu prilejul reaudierii sale, din data de 11.01.2022, solicitată de apărătorii inculpatei şi admisă pe parcursul cercetărilor:

"(…) Întrebare avocat T.: La ce oră şi în ce zi aţi primit mesaj telefonic audio de la C. legat de situaţia doamnei B.?

Răspuns martor: Cu privire la întrebarea dumneavoastră, menţionez că nu reţin cu exactitate cele două elemente care sunt avute în vedere, anume data şi ora. Apreciativ, cred că intervalul de timp respectiv îl pot localiza în prima jumătate a lunii octombrie. Nu pot să spun cu exactitate. Dacă aş fi ştiut exact pentru ce sunt chemat m-aş fi documentat şi aş fi fost în măsură să răspund. Cred că am menţionat aceste aspecte cu ocazia audierilor mele anterioare pe care mi le menţin.

Întrebare avocat V.: Ne interesa să ştim intervalul orar al remiterii mesajului telefonic respectiv?

Răspuns martor: Am înţeles, răspunsul meu l-am formulat.

Întrebare avocat T.: Anterior aţi discutat cu domnul C. sau cu alte persoane despre doamna B., speţa dânsei sau situaţia juridică a acesteia? Dacă da, cu cine şi în ce context?

Răspuns martor: Nu am discutat anterior cu nimeni despre situaţia juridică a B..

Repet că, în ceea ce priveşte situaţia juridică a doamnei B., nu am discutat cu nimeni.

În ceea ce priveşte activitatea mea investigativă ce avea ca obiect faptele comise de B., am discutat cu mai multe persoane pe care nu le pot menţiona, atât persoane care erau implicate în cercetările din cauzele penale respective, cât şi cu persoane care din punct de vedere investigativ puteau să furnizeze informaţii.

Întrebare avocat T.: Faţă de răspunsul dumneavoastră anterior, puteţi preciza dacă dumneavoastră aţi avut delegare în a efectua actele la care aţi făcut referire sau dacă existau dosare penale la Poliţia Municipiului Brăila ori la SICE, structură care nu aparţine de Poliţia Municipiului Brăila?

Răspuns martor: Cu privire la activitatea investigativă, astfel cum am făcut referire mai devreme, am intrat în virtutea atribuţiilor mele de serviciu în posesia unor informaţii ce vizau pe numita B. şi pe cele două societăţi pe care le administra. Am organizat diferite activităţi operative ce au condus la întocmirea mai multor dosare penale, subiect fiind B. şi cele două societăţi pe care aceasta le administra. După întocmirea acestor dosare penale am fost delegat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila să desfăşor activităţi operative în cauzele menţionate anterior. Cu privire la SICE - IPJ Brăila, nu cunosc ce dosare aveau în lucru, nu am solicitat date sau să lucrez în acele dosare şi nu cunosc ce lucrători le instrumentau.

Întrebare avocat T.: Puteţi preciza data la care aţi fost delegat de procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Brăila pentru a desfăşura activităţi operative ce o priveau pe B., care au fost acestea şi ce alte persoane au fost implicate alături de dumneavoastră în efectuarea lor?

Răspuns martor: Nu pot preciza cu exactitate data când au fot întocmite aceste delegări, ele sunt înregistrate la nivelul Parchetului de pe lângă Judecătoria Brăila şi Poliţiei Municipiului Brăila. Prin acele delegări am fost desemnat să pun în aplicare mai multe autorizaţii de efectuare a unor percheziţii, supraveghere tehnică şi obţinerea de probe pentru documentarea activităţii infracţionale privind pe x şi cele două societăţi administrate de aceasta. Pentru punerea în aplicare a acestor dispoziţii consemnate prin delegări am folosit resursa umană şi materiale de la nivelul Poliţiei Municipiului Brăila.

Întrebare avocat T.: Având în vedere referirile dumneavoastră anterioare la activitatea de natură informativă/operativă referitoare la pretinse faptele penale comise de B., vă solicităm să ne precizaţi dacă respectivele demersuri au presupus contactarea numitului C. şi în caz afirmativ care a fost motivaţia unei asemenea iniţiative având în vedere că persoana respectivă avea la acea dată statutul de pensionar MAI?

Răspuns martor: Cu privire la întrebarea formulată doresc să fac următoarele precizări.

C. mi-a fost şef o perioadă lungă de timp, perioadă în care am colaborat foarte bine. După trecerea în rezervă a acestuia, am păstrat legătura cu el şi, de foarte multe ori, m-a informat cu privire la diferite aspecte de interes profesional care m-au ajutat în instrumentarea unor cauze. Tangenţial am avut anumite discuţii şi cu privire la numita B. şi în special referitor la activitatea economică a societăţilor administrate de aceasta. Menţionez că C. mi-a dat informaţii despre B. şi despre firmele administrate de aceasta şi era o persoană de încredere pentru mine. Se ştia că această doamnă se ocupa cu activităţi infracţionale, care au condus la întocmirea mai multor dosare penale de-a lungul timpului.

Întrebare avocat T.: Anterior datei de 11 sau 12 octombrie, aţi mai fost contactat de C. în sensul unei presupuse intervenţii realizate de inculpata A. pentru B.?

Răspuns martor: Singurul aspect şi discuţie legată de doamna A. a fost doar prin acel mesaj. Nu am avut alte discuţii anterior cu domnul C. referitor la doamna A..

Întrebare avocat T.: Având în vedere conţinutul mesajului la care aţi făcut referire anterior, anume acela în cuprinsul căruia C. face referire expresă la doamna A., pe ce v-aţi bazat când aţi apreciat că se referă la doamna B.?

Răspuns martor: Doamna A., din câte ştiu, o reprezenta pe doamna B., în cauzele penale în lucru în care dumneaei era cercetată şi care se aflau în evidenţele Poliţei Municipiului Brăila. Iar cu privire la conţinutul mesajului am făcut legătura că doamna A. în calitate de avocat, care o reprezenta pe doamna B., a încercat să-l determine pe domnul C. să intervină la mine sau la inspectorul şef, D., să fie oprite controalele. Altfel spus, eu ştiam că doamna avocat A. o reprezenta pe doamna B., iar eu lucram în dosarele ce vizau faptele comise de doamna B., prin delegarea unităţii locale de parchet.

Elementul funcţie de care am făcut corelaţia între demersul la care se referea C. şi identitatea clientei la care se făcea referire, anume B., a fost acela că doamna avocat A. asigura reprezentarea doamnei B. în cauzele penale ce o vizau pe aceasta şi în acelaşi interval de timp îşi manifesta interesul de a găsi o modalitate de a mă influenţa pe mine sau pe şeful IPJ Brăila. Am avut în vedere, în afara acestei corelaţii pe care am descris-o mai sus şi alte elemente pe care nu le pot preciza acum, adaug însă că B. încercase de mai multe ori, anterior, să ajungă la mine.

În privinţa modului în care înţeleg să argumentez ori să detaliez demersurile doamnei x de a mă contacta, doresc să menţionez că aceasta a încercat prin diferite persoane, inclusiv C., să ajungă la mine.

Am refuzat întotdeauna întâlnirea cu aceasta având în vedere două motive, primul este că aceasta era cercetată în mai multe cauze penale care se aflau în curs la Poliţia Municipiului Brăila, iar în al doilea rând, motivat de această împrejurare, am încercat să evit a lua legătura cu o persoană care este cercetată.

Întrebat fiind, dacă B. m-a contactat direct sau prin intermediari, precizez, referindu-mă la prima dintre modalităţi, că B. mi-a remis un mesaj telefonic, pe aplicaţia "U.", prin care mi-a solicitat să se întâlnească cu mine. Apreciez că doamna B. avea în vedere o altă modalitate de a se întâlni cu mine decât printr-o audienţă. I-am răspuns acesteia că "dacă vizita este în legătură cu controalele, subiectul este închis. Asta este tot."

În privinţa mesajului telefonic înregistrat, remis de martorul C. martorului E., textul acestuia a relevat faptul comunicării de către primul dintre martori a identităţii certe a persoanei care l-a contactat - anume av. A., a scopului care i-a motivat iniţiativa de a-l aborda - cererea expresă a acesteia de a interveni în favoarea suspectei B. la şeful Inspectoratului Judeţean de Poliţie Brăila şi la cel al martorului interlocutor, şef al Poliţiei Municipiului Brăila, a persoanei în favoarea căreia se dorea a se realiza intervenţia - anume, suspecta B., precum şi a atitudinii pe care martorul C. a înţeles să o adopte, în raport, cu atitudinea manifestată de către inculpată, anume aceea a lipsei vreunui angajament de natura aceluia urmărit de avocata în cauză:

"C.: Salut, E.! Doamna avocat, doamna A. m-a căutat, dacă pot să intervin la tine, contra cost bineînţeles, să scape clienta ei sau la domnul D.. Şi i-am zis că-s plecat la Bucureşti, dacă arde vin la Brăila, dacă e ceva vreo problemă. Şi mi-a scris acuma că a fost la Q., domnul fost procuror, să o rezolve. Ţi-am zis ca să ştii cu ce se ocupă doamna aia. Hai! Te pup! Să fii sănătos! Băga-şi-ar p…a-n mă-sa!"

Cu prilejul aceleiaşi audieri, martorul E. a ţinut să menţioneze raporturile de amiciţie pe care le are cu martorul C., persoană faţă de care manifestă, atât condescendenţa fostelor raporturi de subordonare dar şi receptivitate cu privire la orice informaţii de interes profesional pe care acesta se întâmpla a i le comunica.

Pe tot parcursul cercetărilor, inculpata A. a refuzat în mod repetat, cu ocazia fiecăreia dintre împrejurările în care a fost citată, atât în calitate de suspectă, cât şi în calitate de inculpată, să formuleze declaraţii în cauză, motivaţia atitudinii sale procesuale constituind-o, într-o primă etapă, interesul şi solicitarea de a studia întreg dosarul cauzei - audierile din datele de 19.11.2021, 25.11.2021, 15.12.2021 - iar într-o a doua etapă, apropiată momentului definitivării cercetărilor, convingerea că i-a fost încălcat dreptul la apărare de către procurorul de caz, nemulţumirea generată de această constatare, precum şi încrederea în obiectivitatea pe care o consideră asigurată doar în faţa instanţei - audierea din data de 14.01.2022.

Reţinând cele menţionate anterior, cu privire la dovezile vinovăţiei inculpatei A. şi analizarea acestora, s-au arătat următoarele:

În vederea realizării unei analize pertinente şi obiectiv argumentate cu privire la vinovăţia inculpatei A., criteriile avute în vedere pe parcursul cercetărilor le-au constituit comportamentul concret pe care l-a manifestat - astfel cum acesta s-a obiectivizat în acţiunile pe care ea însăşi le-a iniţiat şi asumat în contextul împrejurărilor de fapt mai sus descrise şi analizate - şi raportarea atitudinii acesteia la limitele de acţiune fireşti pe care le-ar fi putut adopta într-un cadru legal - fie el şi contestatoriu - o persoană cu statutul profesional de avocat.

În acest context, cercetările efectuate în cauză au permis stabilirea ca certă a unei serii de concluzii, referitoare la următoarele aspecte punctuale:

a.) - existenţa între inculpată şi suspecta B. a unor relaţii de colaborare, specifice relaţiei avocat-clientă, stabilite în contextul asistenţei juridice oferite în cadrul procedural şi procesual creat de cercetările efectuate în cauzele - penale şi/civile - în care cea din urmă ori firmele pe care le administra erau cercetate pentru fapte de încălcare ale Legii nr. 84/1998;

b.) - asigurarea - în mod direct sau indirect - de către inculpata A. a continuităţii asistenţei juridice a suspectei B., inclusiv în perioada care a urmat suspendării sale din activitatea profesională, eveniment care a avut loc începând cu data de 25.06.2020.

Formele concrete de manifestare a acestei continuităţi au constat, în planul manifestării ei publice, în preluarea prerogativelor de reprezentare juridică ale firmelor suspectei de către soţul inculpatei (membru al aceluiaşi barou) iar în planul manifestării ei nepublice, în consilierea şi/ori susţinerea suspectei în privinţa "metodelor"şi"mijloacelor"extrajudiciare menite a servi "rezolvării" problemelor juridice concrete ale acesteia, cauzate de controalele şi verificările efectuate de organelor de poliţie din mun. Brăila.

Dovezile care întemeiază concluziile mai sus menţionate au în vedere declaraţiile formulate în cauză de către suspecta B., dialogul telefonic interceptat şi înregistrat purtat între aceasta şi inculpată din data de 06.10.2021, precum şi adresa nr. x/22.11.2021, remisă de Baroul Brăila

c.) - cunoaşterea amănunţită de către inculpata A. - având în vedere fondul relaţional mai sus descris - a interesului suspectei B. de a determina sistarea acţiunilor de verificare ce vizau activitatea comercială a firmelor pe care aceasta le administra, reducerea cât mai mult posibilă a consecinţelor acelora deja efectuate şi evitarea celor viitoare, înţelegerea deplină a naturii mijloacelor extrajudiciare avute în vedere de către suspectă în scopul realizării respectivelor scopuri şi implicarea directă şi nemediată a acesteia în privinţa recurgerii la mijloacele şi metodele în cauză, considerate ca adecvate concretizării respectivelor scopuri.

Caracterul just şi real al acestei concluzii a fost relevat în cauză de probele privind comportamentul liber consimţit şi asumat al inculpatei A. care înţelegând deplin că demersurile sale exclusiv de ordin relaţional - ce se doreau a conduce la decizia încetării unor acţiuni de control ce se desfăşurau de altminteri în mod legal la firmele administrate de clienta ei - excedau întru totul cadrului juridic - contestatoriu ori reclamator - în ale cărui limite ar fi putut acţiona în astfel de cazuri orice avocat, a înţeles şi decis să contacteze diferite persoane - cu care relaţionase în diferite ipostaze anterioare - şi să le solicite să-şi trafice influenţa pe care acestea o aveau pentru a determina adoptarea unor atitudini sau dispunerea unor măsuri nelegale/abuzive care să servească scopurilor avute în vedere a fi atinse de către fosta ei clientă, suspecta B..

Promptitudinea replicilor cuprinse în dialogul înregistrat purtat cu suspecta în data de 06.10.2021, determinarea cu care şi-a exprimat voinţa de a acţiona, precum şi convingerea manifestată cu privire la caracterul decisiv al întâlnirii pe care o stabilise din proprie iniţiativă cu martorul C. - persoană în a cărui disponibilitate de a o asculta şi de a acţiona în sensul dorit de ea avea deplină încredere - reprezintă dovezile concrete şi expres asumate de către inculpată în privinţa înţelegerii de către aceasta a semnificaţiei juridice a comportamentului pe care înţelegea să-l adopte, în vederea atingerii scopurilor dorite de către suspecta B..

Astfel, intervenţiile concrete şi precizările exprese ale inculpatei cuprinse în replicile - "Am sunat astăzi… Am sunat azi pe cineva…"; "Pe cineva care nu-i de aici"; "Pentru că nu se poate de aici, că n-avem cu cine de aici. N-avem cu cine."; "Nu cu oricine! Nu cu oricine!"; "Nu mai, că nu mă mai interesează. Deja gata! Nu mai… ne luăm gândul de acolo şi ne îndreptăm spre altceva, că nu mai merge cu de-astea. Trebuie cineva, de… din… de la 200 de kilometri, nu de aicea!"; "Nu! Nu la modul de rugăminte şi vineri o să discut foarte clar cu ce am sunat astăzi şi am spus:

"Mă, vreau 10 minute să ne vedem! Şi a zis că: "Vineri, fără niciun fel de problemă!"; " Deci, cineva este pus pe treaba asta."; "E altceva. Nu ştiu! O să trebuiască să descoperim vineri."; "Descoperim vineri. Descoperim vineri, sigur." - sunt lipsite de echivoc în privinţa înţelegerii semnificaţiei atitudinii pe care înţelegea să o adopte cu prilejul întâlnirii a cărei iniţiativă şi-o asumase, a temei discuţiei pe care urma să o abordeze cu persoana pe care urma să o întâlnească şi a convingerii că, procedând într-un astfel de mod, va reuşi să influenţeze luarea deciziilor de care era atât de interesată suspecta B..

d.) - organizarea şi planificarea întâlnirii pe care a avut-o cu martorul C. în data de 06.10.2021, în parcarea unei staţii PECO din mun. Brăila, consecutivă propriei iniţiative de a-l fi contactat telefonic pe acesta.

În evaluarea atitudinii voliţional - intelective manifestate de către inculpata A., cu privire la iniţiativa de a se întâlni cu C. şi la asumarea motivelor reale care o determinau, organele judiciare au luat act nu doar de o simplă disponibilitate declarativă a acesteia, ci de determinarea şi voinţa ei manifeste în privinţa contactării personale a martorului în cauză, în vederea concretizării unui scop asumat.

Argumentele unei astfel de concluzii au în vedere următoarele aspecte:

d.1) - iniţiativa contactării precum şi cea a stabilirii locului şi datei întâlnirii cu martorul în cauză a aparţinut în exclusivitate inculpatei A.;

d.2) - motivaţia unică a respectivei iniţiative care a fost una cât se poate de concretă şi pragmatică, aflată în consonanţă cu interesele mai sus menţionate ale suspectei B., anume aceea de a-l convinge pe martor să-şi exercite influenţa pe care era convinsă că încă o avea asupra foştilor subordonaţi - ajunşi între timp să ocupe posturi de conducere în structurile de poliţie, judeţeană şi municipală brăilene - în virtutea funcţiei pe care o deţinuse, anume aceea de inspector şef al Inspectoratului Judeţean de Poliţie Brăila;

d.3) - circumstanţele concrete care au determinat conduita mai sus menţionată le-au constituit, deopotrivă, nemulţumirea suspectei B. determinată de actele de control repetate care priveau provenienţa bunurilor care se comercializau în magazinele pe care le administra dar şi de consecinţele pecuniare şi juridice consecutive acestora, precum şi interesul clar manifestat de aceasta de a influenţa, într-un sens cât mai benefic intereselor ei, decizia sistării respectivelor acţiuni de verificare;

d.4) - raţiunile care i-au întemeiat inculpatei convingerea că prin contactarea martorului C. ar fi reuşit să concretizeze scopul avut în vedere de suspecta B. le-au constituit, în mod coroborat, convingerea cu privire la influenţa pe care martorul continua să o aibă asupra celor doi ofiţeri de poliţie care conduceau organele de poliţie municipală şi judeţeană şi îi care fuseseră subordonaţi în perioada în care acesta s-a aflat la conducerea Inspectoratului Judeţean de Poliţie Brăila;

d.5) - certitudinea cu privire la încrederea pe care o putea manifesta în relaţiile pe care le avea cu martorul şi capacitatea de a-l determina pe acesta de a acţiona în sensul pe care şi-l dorea, ambele aspecte fiind întemeiate pe antecedenţa relaţională dintre cei doi.

În legătură cu acest ultim aspect, disponibilitatea promptă a martorului de a da curs cererii inculpatei de a se deplasa din municipiul Bucureşti (adică "de la 200 km") în municipiului Brăila şi de a se întâlni cu aceasta, la locul şi ora convenite, relevă o antecedenţă relaţională pe care avocata A. a mizat în cele mai sigur mod pentru a putea crea cadrul necesar de natură a-i permite abordarea temei pe care şi-o propusese a o discuta cu interlocutorul ei.

Dovezile care întemeiază justeţea şi validitatea concluziilor mai sus menţionate au fost relevate de cuprinsul lipsit de echivoc al "proceselor-verbale de redare şi certificare" a dialogului purtat de către inculpată cu suspecta B., în data de 06.10.2021, de cuprinsul proceselor-verbale care au surprins dialogurile interceptate şi înregistrate purtate de către inculpată cu martorul C. cu privire la stabilirea datei şi locului întâlnirii care a avut loc între cei doi în data de 07.10.2021, precum şi de "procesul-verbal de investigaţii şi planşa foto aferentă", în cuprinsul cărora este descris şi surprins momentul întâlnirii efective dintre inculpata A. şi martorul C..

e.) - abordarea directă de către inculpată - pe parcursul dialogului pe care l-a purtat cu martorul C. în interiorul habitaclului autoturismului condus de către aceasta - a temei ce avea ca obiect modalitatea de îndeplinire a dublului ei scop, reprezentat, pe de-o parte, de sistarea acţiunilor viitoare de control a organelor de poliţie la magazinele administrate de către suspecta B., iar pe de altă parte, diminuarea consecinţelor materiale ale acelora deja efectuate.

Temeiurile unei asemenea concluzii le-au constituit rezultatele activităţilor investigative menite a documenta ca certe, deopotrivă,

- identitatea persoanei pe care inculpata A. o abordase cu intenţia de a o convinge să intervină în scopurile avute în vedere de către suspecta B.,

- desfăşurarea efectivă a discuţiei între inculpată şi martor, având ca temă situaţia juridică a suspectei B.,

- metoda la care a apelat inculpata A. pentru a-l convinge pe martorul C. pentru a acţiona în sensul atingerii scopurilor urmărite de către suspecta B..

e.1) În ceea ce priveşte primul dintre aspecte, pe parcursul cercetărilor s-a avut în vedere faptul că sursa datelor de natură a permite individualizarea persoanei respective a constituit-o chiar inculpata, iar menţiunile concrete, comunicate în acest sens suspectei B. au vizat modalitatea şi motivaţia contactării respectivei persoane, data la care urma să se întâlnească cu aceasta, faptul că viitorul interlocutor nu se afla în mun. Brăila dar urma a se deplasa în respectiva localitate tocmai ca urmare a contactării realizată de către inculpată, dubla convingere cu privire la posibilitatea şi voinţa acesteia de a acţiona în sensul şi scopul urmărit de către suspectă.

Coroborarea datelor mai sus menţionate cu rezultatul activităţii de monitorizare a întâlnirii pe care inculpata o stabilise telefonic cu persoana la care făcuse referire pe parcursul dialogului purtat cu suspecta B. a oferit prilejul stabilirii fără de echivoc a identităţii persoanei în cauză, anume martorul C., fostul şef al Inspectoratului Judeţean de Poliţie Brăila, în intervalul 2005-2011.

e.2) Cu privire la cel de-al doilea aspect, anume acela referitor la caracterul ori natura certă a temei discuţiei purtată între inculpata A. şi martorul C., în data de 07.10.2021, în interiorul autoturismului celei dintâi, activităţile investigative au avut drept punct de plecare împrejurările care au premers întâlnirii în cauză şi care s-au constituit, în sine, în premise ale acesteia.

În acest sens s-a avut în vedere că întreaga succesiune evenimenţială care a motivat iniţiativa inculpatei de a-l aborda pe martorul C. a fost consecutivă situaţiei determinată de acţiunile de control efectuate la magazinele suspectei B., iar consecinţele respectivelor acţiuni au constituit temeiurile care au ocazionat-o.

Totodată, în succesiunea lor cronologică, afirmaţiilor pe care inculpata A. le-a formulat cu prilejul dialogului purtat cu suspecta B. în data de 06.10.2021 le-au succedat acţiunile concrete desfăşurate de către inculpată (în proximitatea următoarelor 24 de ore), acţiuni care au constat în contactarea şi convenirea cu martorul C. asupra locului unde urma a avea loc întâlnirea dintre ei, în deplasarea la locul de întâlnire stabilit, la invitarea martorului de a urca în autoturismul ei şi la purtarea discuţiei pe care şi-o propusese a o avea cu acesta.

În condiţiile documentării ca certe a împrejurărilor referitoare la aceea că

- interesul care a motivat întâlnirea dintre inculpata A. şi martorul C. a fost identificat şi precizat de către cea dintâi,

- abordarea/contactarea martorului a fost realizată în mod direct de către inculpată,

- acceptul martorului cu privire la întâlnirea propusă de către inculpată a fost unul imediat şi necondiţionat, fiind motivat de starea relaţională existentă între cei doi,

- natura problematicii pe care inculpata era decisă a o aborda cu martorul era una determinată de consecinţele care o afectau direct, în plan material şi juridic, pe suspecta B.,

- persoanele ale căror decizii determinaseră producerea consecinţelor pe care suspecta B. era interesată în cel mai înalt grad a le influenţa, în sensul protejării intereselor ei financiar, reprezentau o instituţie publică care fusese anterior condusă de către martorul C. cu care s-a întâlnit,

- natura şi urgenţa problematicii care urma a fi abordată cu acesta impunea desfăşurarea unei discuţii directe cu martorul în cauză,

- desfăşurarea certă a întâlnirii între inculpata A. şi martorul C. este de natura evidenţei că tema discuţiei purtată de către inculpata A. cu martorul în cauză nu putea să exceadă actualităţii şi urgenţei înlăturării consecinţelor privind situaţia juridică a suspectei B..

e.3) În privinţa documentării celui de-al treilea aspect, anume acela referitor la promisiunea formulată de către inculpata A. cu privire la predarea către martorul C. a sumei de 10.000 euro pentru ca acesta să-i determine pe şeful IPJ Brăila sau pe cel al Poliţiei Municipiului Brăila să sisteze acţiunile de control ce vizau activitatea comercială desfăşurată în magazinele administrate de către suspecta B., mijloace de probă directe care atestă respectivele împrejurări le constituie declaraţiile formulate de către martorul C. cu ocazia audierilor lui din data de 12.11.2021 şi 11.01.2022, în timp ce mijloacele de probă indirecte cu privire la respectiva împrejurare le constituie declaraţiile martorului E., precum şi cuprinsul mesajului telefonic înregistrat, trimis de către martorul C. martorului E..

Astfel, în cuprinsul fiecăreia dintre cele două declaraţii formulate în cauză, martorul C. a descris comportamentul concret manifestat de către inculpata A., în data de 07.10.2021, pe parcursul intervalului de timp în care s-a aflat în interiorul autoturismului acesteia, precizând că singura temă abordată de către aceasta a fost cea referitoare la situaţia juridică a suspectei B., provocată de controalele pe care organele de poliţie le efectuau la magazinele pe care le administra şi la hotărârea de a o modifica într-un sens cât mai favorabil ei, scop pe care îl dorea şi înţelegea realizat prin încetarea acţiunilor în cauză.

În privinţa metodei propusă de către inculpată, în vederea realizării scopului pe care îl dorea realizat, martorul a menţionat cererea expresă care i-a fost adresată de a-şi trafica influenţa pe care o avea asupra foştilor săi colegi şi subordonaţi, deveniţi între timp titularii unor posturi de conducere în ierarhia poliţiilor judeţeană şi municipală brăilene, pentru a-i determina pe aceştia să dispună încetarea efectuării de controale ori verificări la firmele administrate de către suspecta B..

Referitor la abordarea concretă a inculpatei, în privinţa mijloacelor pe care le-a precizat ori exprimat pentru a-l determina să-şi însuşească scopul pe care îl dorea îndeplinit, C. a exprimat, cu prilejul ambelor sale audieri, oferta pecuniară, care i-a fost formulată de către aceasta, prin utilizarea efectivă a expresiei "contra cost".

În ceea ce priveşte forma de explicitare a sintagmei "contra cost", martorul a menţionat mijloacele uzitate de către inculpată care - înţelegând împrejurările concrete în care se afla, natura şi implicaţiile atitudinii pe care înţelegea să şi-o asume dar şi precauţia pe care a realizat că era de dorit să o manifeste în astfel de cazuri - a recurs la forma gesticulară a uneia dintre mâini indicând de două ori toate cele cinci degete deschise, precum şi la mimica feţei pentru a rosti şoptit suma de 10.000 euro.

Lipsa oricărei confuzii în privinţa înţelesului ori semnificaţiei ofertei făcute de către inculpată a fost expres precizată de către martorul C., în sensul specificării intenţiei avocatei de a-l convinge, prin apelarea la o astfel de metodă, să-şi trafice influenţa pe care era convinsă că o avea asupra celor doi ofiţeri de poliţie ale căror atribute ale autorităţii ce le fuseseră conferite le-ar fi permis să dispună sistarea acţiunilor de control la cele două firme administrate de către suspecta B..

Cuprinsul ambelor declaraţii mai sus descrise şi analizate se coroborează cu cele ale martorului E., şef al Poliţiei Municipiului Brăila, persoană care a confirmat împrejurarea de a-i fi fost comunicat telefonic de către martorul C., prin intermediul unui mesaj înregistrat, faptul "intervenţiei" pe care a încercat să o realizeze asupra lui inculpata A., cu indicarea punctuală a scopului şi mijloacelor avute în vedere de aceasta.

Referitor la apărarea inculpatei A. şi analizarea declaraţiilor acesteia, în actul de sesizare s-au arătat următoarele:

Pe parcursul cercetărilor, inculpata A. a fost de acord să formuleze declaraţii numai cu privire la comportamentul pe care l-a adoptat, în raport, cu martorul L., în contextul determinat de situaţia juridică a suspectei B. şi de insistenţa acesteia de a influenţa situaţia juridică în care se afla, într-un sens cât mai apropiat intereselor pe care le dorea realizate.

Astfel, confruntată cu realitatea propriei atitudini, manifestată în această privinţă, inculpata s-a rezumat a preciza, într-un mod vădit nesincer, următoarele:

"În acest context al declaraţiei mele, referindu-mă la contextul motivaţional al contactării şi întâlnirii mele cu L., evenimente care au avut loc în cursul lunii septembrie 2021, precizez că, personal, aveam suspiciuni cu privire la controalele care erau efectuate la unităţile unde era administratoră B., motiv pentru care l-am contactat pe domnul procuror L. şi am stabilit împreună o întâlnire la biroul dânsului din Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila.

Cu această ocazie, i-am expus îngrijorarea mea cu privire la repetabilitatea şi prin faptul că nu păreau a fi motivate de un interes verificatoriu obiectiv, rezumându-mă doar la a descrie această îngrijorare a mea şi nemulţumire totodată.

Interlocutorul meu m-a ascultat dar nu a avut nicio reacţie.

Întrebată fiind, declar că nu pot preciza dacă am avut vreo contribuţie cu privire la înlesnirea întâlnirii care a avut loc la jumătatea lunii septembrie 2021, între suspecta B. şi martorul L., întâlnire care s-a desfăşurat la locuinţa celui din urmă, în sensul că nu pot preciza cine a avut iniţiativa acestei întâlniri. În acest context, adaug faptul că cei doi se cunoşteau din împrejurări anterioare.

Întrebată fiind, declar că nu pot preciza dacă am aflat despre respectiva întâlnire anterior sau ulterior producerii ei, însă este cert faptul că am ştiut/am aflat despre aceasta de la B..

Nu mi-a dat alte detalii cu privire la respectiva întâlnire însă cert este un lucru, anume că după ce ea a avut această întâlnire cu domnul L., a angajat alt avocat, pe domnul Q. Lucian, din cadrul Baroului Brăila.

Precizez că, nu am avut în niciun alt context ulterior vreo discuţie cu B. referitoare la întâlnirea pe care aceasta a avut-o cu L..

Întrebată fiind, menţionez că ulterior întâlnirii pe care am avut-o cu domnul procuror L. la jumătatea lunii septembrie 2021, nu am mai iniţiat niciun demers de a-l contacta pe acesta indiferent în ce mod (telefonic sau personal sau prin alţi interpuşi) pentru a aborda situaţia juridică de factură penală a numitei B..

(…)

Întrebare procuror: Care este natura antecedenţei relaţionale pe care o aveţi cu martorul L.?

Răspuns suspectă: Îl cunosc pe acesta încă din copilărie, iar relaţiile au evoluat astfel încât, ulterior dobândirii de către mine a statutului de avocat, au existat mai multe situaţii în care l-am reprezentat pe acesta ca apărător în mai multe cauze civile ce-l vizau pe acesta în mod direct.

Întrebare procuror: Cum le calificaţi?

Răspuns suspectă: Nu pot să definesc în acest moment natura acestor relaţii, însă raţiunea pentru care am apelat la acest demers al meu a constitut-o cunoaşterea de către mine a faptului că acesta instrumentase anterior mai multe cauze penale ce o aveau ca subiect pe B. şi am considerat că acesta mă poate clarifica în legătură cu suspiciunea pe care o aveam că în spatele acestor controale există nişte interese subiective care nu aveau numai un temei verificatoriu legitim din partea organelor de control.

Întrebare procuror: Demersul/diligenţa de a vă întâlni cu domnul L. pentru a afla aspectele de care a-ţi făcut vorbire anterior, le-aţi iniţiat în calitate de apărător al doamnei B. sau în altă calitate şi care este aceasta?

Răspuns suspectă: În calitate de apărător al doamnei x. În acest context, precizez însă că eu nu eram apărătorul doamnei x în dosarele penale ce aveau ca obiect infracţiunile ce se găseau în stadiul cercetării la unitatea de parchet locală din mun. Brăila, adică în acele cauze penale care aveau ca obiect al cercetării aspectele constatate în urma controalelor ce constituiau tema discuţiei mele cu L..

Demersurile ulterioare pe care intenţionam să le întreprind urmau a fi făcute în baza unui contract de asistenţă juridică pe care l-ar fi semnat cu soţul meu care este de profesie tot avocat, însă la data întâlnirii mele cu domnul L. nu exista un asemenea contract.

De altfel, în acest context doresc să menţionez că formularea la care am apelat cu prilejul discuţiei telefonice interceptate şi înregistrate în data de 06.10.2021, ora 10:39, anume:

"Facem restituire, cu justificare facem pe instanţă... trebuie neapărat să facem, cu dovezile pe care le avem, să facem restituire pe instanţă.", le-am exprimat tot în calitate de avocat suspendat, deci fără a aveau un contract de asistenţă juridică cu doamna x, ca în precedent.

De altfel, soţul meu avea contract de asistenţă juridică în dosare ce o privesc pe B. şi care se află în prezent pe rolul instanţelor din Brăila şi, ca atare, era posibil să fi devenit reprezentantul juridic al acesteia şi în cauzele aflate în stadiul urmăririi penale.

Întrebare procuror: Ulterior întâlnirii pe care doamna B. a avut-o cu domnul L. la domiciliul acestuia, aceasta v-a comunicat în vreun fel concluziile sau opiniile dânsei consecutive acestei întâlniri?

Răspuns suspectă: Nu.

Întrebare procuror: Dumneavoastră i le-aţi solicitat?

Răspuns suspectă: Nu. Nu am fost curioasă.

În acest moment al audierii mele, doresc să precizez că nu formulez declaraţii cu privire la aspectele care constituie temei de fapt şi de drept al învinuirii care mi se aduce, având în vedere faptul că nu avut posibilitatea consultării întregului material probator din această cauză. (…)".

În ceea ce priveşte asumarea şi explicitarea - în maniera pe care împreună cu apărătorii acesteia ar fi considerat-o cea mai adecvată - a împrejurărilor care au determinat iniţierea şi organizarea întâlnirii pe care a avut-o cu martorul C., în data de 07.10.2021 precum şi a conduitei adoptate pe parcursul derulării acesteia, inculpata nu a dorit să formuleze nicio declaraţie, invocând încălcarea repetată a dreptului ei la apărare, fără însă a detalia în ce a constat această încălcare.

În atare împrejurări, analiza apărărilor acesteia nu au putut avea ca obiect decât aspectele punctuale pe care avocaţii care au reprezentat-o au insistat a le clarifica ori supune analizei pe parcursul desfăşurării acelor dintre activităţile procedurale a căror admitere au solicitat-o.

În mod concret, activităţile în cauză au avut ca obiect reaudierea martorilor C. şi E., a martorei M., precum şi a suspectei B..

Astfel, în urma cererii formulate, prin apărători, de către inculpată, la data de 15.12.2021 şi a admiterii acesteia la aceeaşi dată, în cauză s-a procedat, în zilele de 11.01.2022 şi 14.01.2022, la reaudierea martorilor C. şi E., precum şi a suspectei B., respectiv a martorei M., persoane ale căror declaraţii iniţiale au fost analizate pe parcursul prezentului rechizitoriu.

În privinţa reaudierii martorului C., analiza cuprinsului declaraţiei formulate de către acesta - depoziţie care a constat în fapt, în răspunsurile formulate de către martor la fiecare dintre întrebările care i-au fost adresate - a relevat intenţia făţişă a apărătorilor inculpatei de decredibilizare a mărturiei lui, în privinţa realităţii aspectelor pe care le-a descris referitoare la comportamentul adoptat de către inculpata A., pe parcursul întâlnirii pe care au avut-o data de 07.10.2021, în timp ce s-au aflat în interiorul autoturismului ei.

În acest sens, succesiunea întrebărilor formulate martorului de către apărătorii inculpatei au urmărit câteva teme predilecte al căror conţinut a vizat:

- natura relaţiilor anterioare existente între inculpată şi martor;

- atitudinea pe care martorul a adoptat-o anterior întâlnirii pe care a avut-o cu inculpata;

- reacţia pe care acesta a înţeles să o adopte ulterior respectivei întâlniri şi explicitarea ei, precum şi modul în care putea justifica caracterul sau modul întârziat al acesteia;

- natura relaţiei existente între martorul C. şi martora M..

În privinţa primeia dintre temele respective, întrebările în cauză au vizat interesul de a fi precizată - şi chiar explicitată amănunţit - natura relaţiei personale pe care inculpata A. ar fi avut-o cu martorul C. în trecut, încercându-se a se acredita ipoteza unei pretinse motivaţii de ordin personal-relaţional care ar fi justificat iniţiativa acesteia de a-l contacta pe martor şi nicidecum interesul legat de situaţia juridică ce o privea pe suspecta B..

În ceea ce priveşte a doua dintre teme, apărătorii inculpatei au fost interesaţi să afle dacă martorul a venit însoţit de vreo persoană la locul în care s-a întâlnit cu aceasta şi, în caz afirmativ dacă persoana în cauză a participat ori a asistat la discuţia dintre cei doi şi care a fost reacţia adoptată de către martor ulterior discuţiei.

În aceste împrejurări, martorul a reiterat că, deşi în autoturismul cu care s-a deplasat la locul unde s-a întâlnit cu inculpata se mai afla o persoană, aceasta nu a asistat şi, cu atât mai puţin nu a participat, la dialogul purtat cu A..

Cea de a treia dintre teme a vizat analiza şi explicitarea comportamentului adoptat de către martorul C., ulterior întâlnirii pe care a avut-o cu inculpata.

Interesul concret manifestat în această privinţă a avut în vedere, mai întâi, cunoaşterea motivului pentru care martorul menţionat i-a comunicat martorului E. - şef al Poliţiei Municipiului Brăila şi fost subordonat al său - cu "o întârziere" de 4 zile informaţiile cu privire la întâlnirea pe care a avut-o în data de 07.10.2021 cu inculpata şi la cuprinsul dialogului purtat cu aceasta în respectiva împrejurare.

Luând act de răspunsul martorului, apărătorii inculpatei au constatat că în cuprinsul acestuia s-a făcut referire la faptul că, pe parcursul dialogului purtat cu inculpata - în intervalul de timp în care s-a aflat în autoturismul ei - a remarcat tonul ridicat pe care aceasta îl folosea, aspect care l-a determinat să suspicioneze ca posibilă derularea unui demers investigativ autorizat (susţinut prin utilizarea de tehnică operativă), menit a-i testa integritatea şi, în cazul în care ar fi existat temeiuri, de a-i determina ulterior atragerea răspunderii lui juridice penale.

În atare condiţii, cei doi apărători au apreciat ca fiind demonstrat sau cel puţin relevat dubiul cu privire la reala motivaţie a martorului C. de a-i fi adus la cunoştinţă martorului E. "solicitarea de intervenţie" a inculpatei, aceştia concluzionând că gestul respectiv nu a fost motivat de dorinţa sinceră de a stigmatiza un comportament care îl indignase şi pe care considera de datoria lui a-l face public ci de intenţia de a evita ca atitudinea de nerespingere fermă a propunerii inculpatei să nu fie interpretată ca una de acceptare şi însuşire a "propunerii" de intervenţie în cauză.

Nu în ultimul rând, a patra dintre teme - rezultată din cuprinsul întrebărilor apărătorilor inculpatei - au vizat subiectul referitor la existenţa unei relaţii personale între martorul C. şi martora M., asociată a suspectei B. în cadrul firmei F., persoană cu care aceasta se află în relaţii marcate de un diferend de natură pecuniară.

Speculând aceste realităţi relaţionale, coroborându-le cu ascendenţa influenţei pe care martorul C. o avea asupra foştilor lui subordonaţi, apărătorii inculpatei au dorit să inducă îndoiala, atât cu privire la obiectivitatea criteriilor care au determinat efectuarea acţiunilor de control la magazinele administrate de suspecta B., dar mai ales în privinţa caracterului dezinteresat al întregii atitudini manifestate de către martor

Coroborând aspectele mai sus descrise şi analizate referitoare la:

- realitatea iniţiativei inculpatei A. de a-l fi contactat telefonic pe martorul C. cu intenţia de a stabili împreună împrejurările unei întâlniri personale ulterioare, precum şi de convingerea ei manifestă de a obţine, cu concursul direct al persoanei pe care o contactase, rezultatele de care suspecta B. era interesată în cel mai înalt grad a le obţine,

- demersurile concrete iniţiate ulterior de către aceeaşi inculpată cu privire la stabilirea datei şi locului de întâlnire cu martorul menţionat şi la purtarea efectivă a unui dialog cu acesta pe parcursul intervalului de timp în care s-au aflat în autoturismul ei, precum şi

- cuprinsul declaraţiei formulate de către martorul C. se constată că inculpata, prin apărători, a urmărit

- să inducă dubiul cu privire la motivul care a determinat-o să-l contacteze pe martor, sugerând/lăsând să se înţeleagă existenţa unor raţiuni de ordin personal, dată fiind anterioritatea relaţiilor dintre cei doi,

- să submineze credibilitatea martorului menţionat, ignorându-se faptul că interesul care i-a motivat gestul de a fi luat legătura cu C. fusese exprimat în mod expres de ea însăşi, cu ocazia convorbirii telefonice, interceptate şi înregistrate, purtate cu suspecta B., în data de 07.10.2021,

- să pună sub semnul întrebării realitatea declaraţiei inculpatului referitoare la cuprinsul dialogului pe care inculpata l-a iniţiat cu el pe parcursul întâlnirii pe care au avut-o, apreciindu-se că mărturia unei persoane care se afla în relaţii de prietenie cu o adversară/concurentă a suspectei B. ar fi fost interesat să provoace ori chiar să determine acţiuni de natură a o prejudicia pe aceasta, atât juridic cât şi material.

Analizând probele vinovăţiei inculpatei - exclusiv din perspectiva acţiunilor pe care aceasta însăşi le-a iniţiat şi a mărturiei persoanelor care le-au cunoscut, fiind implicate, în mod direct ori indirect, în derularea lor, în condiţiile lipsei oricăror referinţe, precizări ori explicaţii pe care inculpata ar fi putut fi dispusă a le formula în cauză, în prezenţa ambilor apărători aleşi - prin actul de sesizare s-a concluzionat asupra vinovăţiei certe a avocatei A..

În procedura de cameră preliminară, prin încheierea din data de 30.05.2022, Judecătorul de cameră preliminară de la Curtea de Apel Galaţi a respins, ca nefondate, cererile şi excepţiile formulate de inculpata A., a constatat legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi efectuării actelor de urmărire penală şi a dispus începerea judecăţii.

Încheierea menţionată anterior a rămas definitivă la data de 03.11.2022 prin încheierea din data de 03.11.2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prin care s-a dispus respingerea, ca nefondată, a contestaţiei formulate de inculpata A. împotriva încheierii din data de 30.05.2022 a Curţii de Apel Galaţi.

La primul termen de judecată cu procedura legal îndeplinită, ulterior citirii actului de sesizare, instanţa a adus la cunoştinţa inculpatei dispoziţiile art. 374 alin. (4) din C. proc. pen. raportat la art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. privind judecata în procedură simplificată, ocazie cu care a precizat că nu se face vinovată de comiterea infracţiunii reţinute în sarcina sa.

În aceste condiţii, audiată fiind inculpata A. a invocat dispoziţiile art. 109 alin. (3) din C. proc. pen.. A arătat, totodată, că doreşte să dea declaraţie după administrarea probatoriului, fiind astfel audiată la termenul din data de 13.05.2024.

În faza de judecată, la termenul din data de 11.01.2024, martora B., a declarat următoarele:

Începând cu luna septembrie a anului 2021, la societatea pe care o administrez, la sediul societăţii, dar şi la domiciliul meu şi al membrilor de familie au fost efectuate mai multe controale şi percheziţii de către organul de poliţie, care s-au finalizat cu ridicarea unor produse vestimentare şi a unei sume de bani. În acea perioadă doamna A. era avocatul meu, întrucât dumneaei mă reprezentase şi mă consiliase şi în alte dosare penale cu acelaşi obiect. În respectivele dosare am fost reprezentată de soţul doamnei avocat, întrucât, din câte cunosc, aceasta avea activitatea suspendată. Desfăşor activitatea comercială de aproximativ 20 de ani, însă ceea ce am observat în ultimii 10 ani m-a făcut să cred că, controalele ce erau efectuate în perioada respectivă, septembrie 2021, erau cu "temă" şi din acest motiv am contactat-o pe doamna avocat pentru a clarifica acest aspect. Am avut această iniţiativă deoarece mă întrebam "de ce eu şi membrii familiei mele am fost supuşi unei astfel de situaţii, dacă am deranjat pe cineva?". Precizez că în baza controalelor efectuate de organele de poliţie anterior am fost condamnată de instanţa judecătorească, însă la momentul septembrie 2021 niciuna dintre cauzele în care se efectuau cercetări faţă de persoana mea nu fusese dispusă nicio soluţie. Nu îmi explic de ce am vrut să aflu dacă cineva doreşte răul familiei mele, pe de-o parte, din curiozitate şi de a afla dacă temerile mele erau fondate.

Am întrebat-o pe doamna avocat care sunt căile legale pe care ar trebui să le urmez pentru a-mi fi restituită suma de bani ce-mi fusese ridicate cu ocazia efectuării percheziţiei. Aceleaşi întrebări i le-am adresat şi doamnei avocat, respectiv care este părerea dumneaei, dacă acele controale erau sau nu cu "temă". De altfel, şi în trecut mai avusesem discuţii de acelaşi gen cu doamna avocat.

Menţionez că la începutul lunii septembrie, anterior percheziţiei de la domiciliul meu, doamna avocat mi-a spus că a discutat despre temerile mele cu numitul L., procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila, şi că este bine să merg şi eu să vorbesc cu dumnealui şi să-i adresez aceleaşi întrebări. Numitul L. instrumentase anterior cauze asemănătoare şi aş fi vrut să cunosc opinia dumnealui, în sensul de a şti dacă este legal ceea ce fac sau dacă încalcă legea şi dacă respectivele controale erau într-adevăr fondate. Nu am primit niciun răspuns de la numitul L.. Menţionez că nu cred că am mai discutat cu doamna avocat despre întâlnirea pe care am avut-o cu numitul L..

În discuţia pe care am avut-o ulterior percheziţiei, la data de 6 octombrie 2021, doamna avocat mi-a comunicat că nici dumneaei nu i se par în regulă aceste controale şi că va încerca să afle răspuns la întrebările mele de la o persoană care se afla mai departe, nu de aici. În legătură cu persoană la care s-a referit doamna avocat că ar urma să aibă respectivele discuţii, precizez că dumneaei nu mi-a spus niciun nume în acest sens. M-am oferit să o însoţesc pe doamna avocat, dacă era nevoie, la întâlnirea cu acea persoană pentru a-i comunica personal situaţia în care mă aflam.

Întrebare procuror: Având în vedere că din interceptări a rezultat că între martoră şi inculpată a avut loc următorul dialog "dar nu la modul de rugăminte, că dacă mergem pe rugăminte, nu funcţionează", care era preţul informaţiei pe care urma să o obţină de la această persoană?

Răspuns: În limbajul curent, am obiceiul de a utiliza stereotipuri verbale, însă ceea ce am vrut să exprim a fost de a întreba clar şi concis dacă este cineva care îmi doreşte răul. De altfel, nu am oferit niciodată vreunei persoane bani şi nici nu am promis sume de bani pentru obţinerea informaţiilor dorite de mine sau pentru obţinerea unor soluţii în dosarele pe care le aveam şi consider că nici nu aş fi putut face acest lucru. Nu am discutat cu doamna avocat niciodată despre vreo sumă de bani pe care să o ofer în acest scopuri. Singura dorinţă a fost să aflu care era cauza controalelor organizate de poliţie.

La începutul lunii septembrie, tot din dorinţa de a afla dacă respectivele controale aveau o bază legală sau era ceva mai mult, am solicitat şi o audienţă la şeful I.P.J. Brăila şi, deşi am obţinut o programare pentru o zi anume, în ziua respectivă şeful I.P.J. Brăila nu era în instituţie. Precizez că răspunsurile pe care am încercat să le obţin de la doamna avocat le-am adresat în perioada respectivă tuturor persoanelor pe care eu le-am considerat abilitate de a-mi oferi un răspuns pertinent.

Întrebare procuror: A aflat ulterior răspunsul la aceste întrebări?

Răspuns: Nu ştiu ce finalitate au avut actele întreprinse de doamna avocat.

Întrebare procuror: Întrebările izvorau din curiozitate sau din faptul că, controalele societăţilor erau ilegale şi că celelalte societăţi nu erau controlate ca ale martorei?

Răspuns: Întrebările mele au avut la baza împrejurarea că doar societăţilor mele le erau efectuate astfel de controale, precum şi modul în care acestea erau efectuate, în sensul că aveam senzaţia că se caută ceva anume tocmai pentru a fi sancţionată.

Întrebare procuror: A aflat cum s-a finalizat discuţia cu inculpata?

Răspuns: Nu ştiu ce activităţi a avut, cu cine a discutat şi ce finalitate a avut.

Întrebare procuror: Nu aţi avut curiozitatea de a întreba cine s-a aflat în spatele acestor controale?

Răspuns: Nu m-am mai interesat dacă doamna avocat a efectuat vreun demers ca urmare a discuţiilor purtate cu aceasta la data de 6 octombrie, întrucât eram în această situaţie de multă vreme, de fapt, de aproximativ 10 ani îmi puneam aceleaşi întrebări şi nu mă aşteptam să primesc şi un răspuns la ele.

Doamna avocat m-a reprezentat şi în cauzele anterioare de acelaşi gen pe care le-am avut, consiliindu-mă cu privire la căile legale pe care le aveam de urmat.

Întrebare avocat: Având aceste suspiciuni legate la cadenţa controalelor, compania a formulat plângeri la organele abilitate cu privire la suspiciunile pe care le-a avut?

Răspuns: Nu am formulat la momentul respectiv decât nişte contestaţii formulate împotriva unor procese-verbale.

Întrebare avocat: Nu a fost formulată şi o plângere penală?

Răspuns: Îmi amintesc că a fost formulată o plângere penală împotriva numitului W., în anul 2014, în debutul acestor controale, dar nu-mi amintesc cum a fost soluţionată.

Întrebare avocat: Doamna avocat A. v-a sfătuit în calitate de avocat?

Răspuns: Bineînţeles, şi pe data de 6 octombrie tot în acest sens a fost abordată şi m-a sfătuit în legătură cu contestaţiile şi plângerea penală în sensul de a le formula.

Întrebare avocat: Vreodată i-aţi cerut doamnei A. să facă intervenţii la vreo autoritate publică sau funcţionar public, să promită bani să facă astfel de demersuri?

Răspuns Niciodată.

Întrebare avocat: Doamna avocat A. v-a adresat vreodată vreo solicitare de suma de bani promiţând că va interveni la o autoritate publică sau funcţionar public pe două aspecte:

I. A afla informaţii despre motivele pentru care mi se întâmplă aceste controale

II. Dacă a făcut toate aceste promisiuni pentru a stopa concret procedurile sau controalele.

Răspuns: Niciodată. Cu privire la a stopa controalele, nu ar fi avut cum să o facă doamna avocat. Cu privire la restituirea sumei de bani, precizez acelaşi lucru, în sensul că nu ar fi fost posibil.

Întrebare avocat: Cine ar fi avut interesul legitim de a afla informaţii cu privire la posibilele intervenţii legale de a stopa aceste controale

Răspuns: Eu.

Întrebare avocat: Doamna A. ar fi vorbit despre posibilitatea de a avansa din buzunarul dumneaei bani pentru aşa ceva?

Răspuns: Nu, nu au avut loc astfel de discuţii.

Întrebare avocat: L-aţi cunoscut pe domnul L. anterior respectivei întâlniri?

Răspuns: Da.

Întrebare avocat: Aţi mai avut astfel de întâlniri în aceeaşi locaţie cu domnul L.?

Răspuns: Da, cu 10-15 ani în urmă, nu-mi amintesc exact, dar fără legătură cu situaţia mea juridică.

Întrebare avocat: La momentul la care aţi făcut această vizită, domnul L. instrumenta vreun dosar de-al dumneavoastră?

Răspuns: Nu.

Întrebare avocat: Cunoaşteţi dacă domnul L. era clientul doamnei A. în diverse dosare?

Răspuns. Nu ştiu.

Întrebare avocat: Care este motivul pentru care aţi renunţat la serviciile avocaţiale A. şi aţi apelat la serviciile domnului R.?

Răspuns: Nu am renunţat la serviciile dumneaei, ci am mai contactat un alt avocat. Am considerat că mai am nevoie de opinia unui alt avocat.

Întrebare avocat: Care este relaţia dintre dumneavoastră şi doamna M.?

Răspuns: Este o relaţie juridică de circa 10 ani, fiind asociată la F. S.R.L. Brăila.

Dumneaei nu are alte afaceri la care eu nu sunt asociată.

Întrebare avocat: Doamna M. genera aceste controale?

Răspuns: Cu privire la controalele începute la data de 1.09.2021, da.

Întrebare avocat: De ce apreciaţi că ar avea legătură cu aceste controale?

Răspuns: Când am avut calitatea de suspect în cauză, studiind dosarul, am aflat o parte din răspunsurile la întrebările pe care mi le-am adresat atunci, respectiv că doamna M., prin intermediul sau suportul numitului C., şi cu numitului E., comisar şef la IPJ Brăila au coordonat aceste controale.

Întrebare avocat: Care era relaţia dintre doamna M. şi domnul C.?

Răspuns: Când nu eram acasă, cei doi se duceau împreună la locuinţa mea. Controalele se desfăşurau la ambele societăţi. Pe parcursul anului 2021, împreună cu doamna M., am stabilit ca parteneriatul nostru să se încheie, iar în contextul în care urma să plece din firmă, a generat aceste controale.

Întrebare procuror: În cei 10 ani, tot doamna M. şi domnul C. au stat la baza acelor controale?

Răspuns: Doar referitor la această situaţie.

Întrebare avocat: Ce aţi vrut să spuneţi prin ideea că domnul C. ar fi spus despre dumneavoastră că "pe asta o execut eu"?

Răspuns: În contextul unei discuţii între domnul C. şi domnul E. referitor la o licitaţie, s-au afirmat următoarele "am pus pe unul să o încurce".

Întrebare avocat: Şi acest dosar a fost generat cu aceeaşi cauzalitate ca şi controalele?

Răspuns: Posibil că da.

La termenul de judecată din data de 07.02.2024, martorul E. a declarat următoarele:

Am fost contactat telefonic printr-un mesaj audio de către fostul şef al I.P.J. Brăila, numitul C., care îmi aducea la cunoştinţă faptul că a fost contactat de inculpata A. pentru a interveni la mine sau la şeful meu din perioada respectivă, numitul D., pentru a stopa controalele ce se efectuau la firmele unei cliente de-ale dumneaei. Din câte îmi amintesc, la acel moment, numitul C. mi-a precizat şi despre oferirea unei sume de bani, al cărui cuantum nu mi-l amintesc exact, dar cred că era vorba de 10.000 de euro. În acea perioadă, ocupam funcţia de adjunct la Poliţia Municipiului Brăila. Nu îmi mai amintesc dacă numitul C. mi-a mai făcut alte precizări care să aibă legătură cu cauza de faţă, prin mesajul audio pe care am arătat anterior că mi l-a trimis.

Precizez că inculpata A. nu a încercat niciodată să mă abordeze direct sau în vreun alt mod. În schimb, clienta sa a încercat să ajungă la mine folosindu-se de diverse persoane şi, de aceea, presupun că l-a şi contactat pe numitul C., despre care, probabil, credea că are o oarecare influenţă asupra mea.

Precizez că mesajul audio respectiv nu a fost în măsură de a mă determina în vreun fel să stopez activităţile de control, ba dimpotrivă, acestea având loc chiar şi ulterior acestui moment.

Întrebare avocat: Legat de mesajul primit de la numitul C., a mai existat o altă discuţie pe acel subiect?

Răspuns: Nu a existat o altă discuţie pe acel subiect, cel puţin până la momentul la care am fost audiat în calitate de martor de către procuror în cauza de faţă. Despre perioada ulterioară, arăt că este posibil să mă mai fi întâlnit cu numitul C., însă nu-mi amintesc dacă am mai discutat ceva legat de subiectul respectiv, cert este că nu s-a materializat sub nicio formă.

Întrebare avocat: De unde a precizat dumnealui suma de 10.000 de euro, având în vedere că în mesajul audio nu se menţionează nimic despre acest aspect?

Răspuns: Este posibil să fi discutat ulterior cu numitul C. şi să îmi fi precizat suma respectivă.

Întrebare avocat: Informaţiile pe care martorul le-a primit de la C. în mesajul audio au fost preluate ca atare sau erau verificate şi din alte surse? A mai discutat cu alte persoane conţinutul mesajului respectiv?

Răspuns: Nu am mai discutat cu nimeni conţinutul mesajului respectiv şi nici nu am verificat realitatea celor comunicate în acel mesaj audio. Precizez că am crezut că cele relatate de C. erau adevărate, întrucât doamna vizată de control încercase şi prin alte persoane să ajungă la mine. Am fost sigur de conţinutul mesajului şi de ceea ce s-a precizat la momentul respectiv. Nu am crezut nicio clipă că mesajul respectiv ar fi invenţie a numitului C..

Întrebare avocat: Având în vedere funcţia ocupată în prezent, există vreo persoană, inclusiv numitul C., care ar avea vreo influenţă asupra dumnealui şi asupra deciziilor pe care ar trebui să le adopte?

Răspuns: Consider că nu există o altfel de persoană, care să aibă influenţă asupra mea.

Întrebare avocat: Cu privire la faptul că la urmărirea penală a precizat că a dedus că în cadrul mesajului era vorba de numita x, ce cauze a instrumentat care o vizau pe aceasta şi în ce perioadă?

Răspuns: Nu pot preciza o perioadă anume în care am fost delegat să efectuez controale la firmele numite x, pot arăta doar că acestea au fost într-un număr destul de mare. Informaţiile solicitate se pot regăsi în dosarul cauzei

Întrebare avocat: În octombrie 2021 martorul efectua cercetări în dosarul ce o viza pe numita x?

Răspuns: Coordonam activitatea de documentare, ce nu necesita delegare.

Întrebare avocat: Martorul avea certitudinea faptului la în perioada septembrie- octombrie 2021 inculpata A. asigura asistenţa juridică a numitei x?

Răspuns: Nu pot confirma acest lucru, întrucât nu aveam de unde să ştiu dacă inculpata A. o asista pe numita x în dosarele penale în care era cercetată. Mai precizez că numitei x i s-au efectuat mai multe controale la firmele pe care le administra, fapt ce a generat mai multe dosare penale.

Întrebare avocat: De unde a dedus martorul din mesajul audio că este vorba despre numita x?

Răspuns: Arăt că anterior respectivului mesaj am avut discuţii cu C., dar şi cu alte persoane, context în care aveam cunoştinţă că numita x era consiliată de inculpata A..

Întrebare avocat: Avea cunoştinţă de faptul că din 25 iunie 2020 doamna A. era în concediu de creştere copil şi era suspendată din funcţie?

Răspuns: Nu aveam de unde să ştiu acest aspect.

Întrebare avocat: Numitul C. folosea în mod uzual mesaje audio?

Răspuns: Am fost contactat de numitul C. pe toate canalele de comunicare, inclusiv prin mesaje audio.

Întrebare avocat: La momentul la care martorul a predat înregistrările privind prezenta cauză către D.N.A., a predat toate fişierele referitoare la discuţiile cu numitul C.?

Răspuns: Nu pot preciza câte astfel de mesaje am predat către organele de urmărire penală. sau dacă au fost toate.

Întrebare avocat: A participat vreodată la vreo discuţie în mod direct a numitului C. cu inculpata A.?

Răspuns: Nu, cel puţin cu privire la această cauză. De altfel, cred că o discuţie în 3 nu a existat vreodată, nici măcar din punct de vedere profesional.

Întrebare avocat: Cum a perceput mesajul audio primit de la C.?

Răspuns: Scopul mesajului primit de la C. a fost acela de a mă informa cu privire la existenţa acelei discuţii dintre el şi doamna A., cât şi cu privire la faptul că doamna x încearcă din răsputeri să ajungă la mine pentru a mă face să opresc controalele. Mai precizez că la momentul respectiv l-am informat pe şeful meu direct, numitul D., cu privire la mesaj, cât şi, din ce îmi amintesc, pe procurorul care instrumenta cauza.

Tot la termenul de judecată din data de 07.02.2024, martorul L., a declarat următoarele:

Într-o sâmbătă sau duminică am fost abordat de inculpata A. la birou şi ne-am întâlnit la momentul respectiv, întrucât am fost clientul dumneaei în mai multe cauze civile. Prin luna septembrie am fost contactat telefonic de inculpata A. care mi-a transmis că doreşte să mă întâlnesc cu o clientă de-a dumneaei pe care şi eu o cercetasem anterior în câteva cauze penale. Nu mi-au fost oferite foarte multe detalii telefonic, însă am fost de acord ca acea persoană să vină la domiciliul meu. Din câte îmi amintesc, telefonic inculpata mi-a precizat că respectiva persoană avea să reclame nişte poliţişti care îi efectuau anumite controale. Nu era prima oară când respectiva clientă mi se plângea de modalitatea în care erau efectuate controalele de către poliţişti. La domiciliul meu, numita B. mi-a relatat din nou aceleaşi aspecte în sensul că avea senzaţia că organele de poliţie efectuează controale repetate la firmele pe care le deţine într-un mod intenţionat, pentru a-i periclita activitatea. Numita B. nu mi-a solicitat în niciun fel să intervin peste activitatea organelor de poliţie, eu înţelegând relatările dumneaei ca fiind o sesizare către un procuror, având în vedere că şi anterior formulase astfel de sesizări.

Cred că la momentul la care inculpata m-a contactat telefonic, aceasta ştia că numita B. urma să îmi facă această sesizare. Precizez că numita B. nu mi-a lăsat în niciun moment impresia că ar fi dorit ca eu să intervin în activitatea organelor de poliţie care efectuau controalele la firmele dumneaei.

Nu îmi amintesc să fi existat vreo altă situaţie în care să fi fost contactat de inculpata A. sau de numita B..

În legătură cu declaraţia pe care am dat-o în faţa procurorului, când am declarat că numita B. mi-a solicitat să intervin la persoane din conducerea poliţiei municipiului sau judeţului Brăila, arăt că o menţin şi la acest moment, însă, în opinia mea, acest răspuns ar trebui cumva nuanţat, în sensul că chiar dacă nu mi-a spus acest lucru, asta s-ar fi putut înţelege din vizita dumneaei.

Precizez că inculpata m-a mai contactat telefonic şi în alte ocazii, cerându-mi să ne întâlnim pentru a mai discuta sau pentru a relua subiectul problemei juridice a numitei B., astfel cum am declarat şi la urmărirea penală, cu precizarea că doamna avocat mi-a oferit consultanţă juridică în mai multe cauze civile pe care le-am avut de-a lungul timpului. Din aceste contactări ale inculpatei nu am înţeles faptul că doamna avocat A. ar fi încercat să mă convingă să intervin în vreun fel pentru numita B. pe lângă persoanele competente din municipiul Brăila. Despre cele pe care le-am declarat în sens contrar în declaraţia dată la procuror, arăt că respectiva situaţie era doar o deducţie a mea. Precizez că inculpata A. nu mi-a solicitat niciodată în mod direct să intervin în vreun fel în favoarea doamnei B.. Din acest motiv, arăt că nu menţin declaraţia dată în faţa procurorului când am arătat că:

"eu am înţeles faptul că …se încerca de fapt de către doamna avocat A. să fiu convins a interveni în favoarea doamnei x." Mai arăt că aceste discuţii aveau loc cu inculpata în cadrul întâlnirilor pe care le aveam cu aceasta referitor la dosarele civile în care doamna avocat mă reprezenta.

Precizez că nici numita B. şi nici inculpata A. nu mi-au solicitat vreodată în mod direct ca eu să intervin în vreun fel pentru a stopa activitatea organelor de poliţie, ce efectuau controalele la firmele deţinute de numita B.. Bănuiesc că atât numita B., cât şi inculpata A. ar fi dorit ca eu să intervin în favoarea doamnei x.

Întrebare procuror: De ce a fost de acord să se întâlnească cu B. la domiciliul său, având în vedere funcţia acestuia?

Răspuns: Am fost de acord să mă întâlnesc cu dumneaei, întrucât eram în afara orelor de program şi într-o împrejurare specială.

Întrebare procuror: Care era această împrejurare specială?

Răspuns: Nu pot detalia ce înseamnă împrejurare specială.

Întrebare procuror: De ce nu a făcut nuanţările pe care le-a făcut în faţa instanţei cu privire la respectiva întâlnire dintre numita B. şi martor la momentul la care a declarat în faţa procurorului?

Răspuns: La acel moment nu mi s-au cerut nuanţări de acest gen. Procurorul care m-a audiat dicta persoanelor care tehnoredactau declaraţia formulări directe, fără nuanţările pe care le făceam. Declaraţia a fost luată contra-timp.

Întrebare avocat: Când a avut loc întâlnirea cu numita x, mai avea în instrumentare dosare care o vizau pe aceasta?

Răspuns: Nu pot preciza. Aceste aspecte se pot verifica la unitatea de Parchet.

Întrebare avocat: Cu privire la faptul că doamna avocat îl reprezenta în mai multe cauze civile, era o chestiune uzuală să se întâlnească în calitatea de avocat-client?

Răspuns: Da.

Întrebare avocat: Câte cauze civile erau?

Răspuns: Mai multe.

Întrebare avocat: Având în vedere că aţi contractat serviciile doamnei avocat A., apreciaţi că aceasta este un om integru?

Răspuns: Da.

La termenul de judecată din data de 18.03.2024, martorul C., a declarat următoarele:

În urmă cu aproximativ 3 ani, nu mai reţin exact perioada, dar îmi amintesc că am fost contactat telefonic de către inculpata A., care mi-a solicitat să ne întâlnim, fără a-mi comunica exact despre ce este vorba. În perioada respectivă lucram în Bucureşti. Am fost de acord să ne întâlnim, sens în care am şi făcut-o. M-am întâlnit cu inculpata la benzinăria S., la ieşirea din municipiul Brăila. Inculpata m-a rugat să intervin pe lângă unul dintre cei doi şefi ai poliţiei pentru a rezolva o problemă a unei cliente de-ale sale, respectiv numita B.. Clienta sa deţinea mai multe magazine în Brăila şi dorea ca respectivele controale să fie "mai moi" sau să înceteze.

La începutul discuţiei, inculpata a făcut doar o referire generală la cei doi şefi ai poliţiei care ar putea rezolva problema, iar când am întrebat cine anume, inculpata mi-a răspuns că respectivele controale sunt dispuse de către numitul E.. La momentul respectiv am avut senzaţia că discuţia este înregistrată, deoarece inculpata vorbea foarte tare şi avea copilul într-un cărucior portabil, în care ar fi putut fi ascunsă cu uşurinţă tehnica de supraveghere. Această discuţie am purtat-o cu inculpata în maşina acesteia, eu aflându-mă pe scaunul din dreapta-faţă, dumneaei la volanul maşinii, iar copilul în spate pe banchetă.

Inculpata nu mi-a precizat în mod expres vreo sumă de bani, ci doar mi-a spus că o să fie bine, arătându-mi mâna cu degetele răsfirate, de două sau de trei ori. Nu a pronunţat însă nicio sumă de bani. Nu îmi amintesc dacă a mimat pronunţarea unei sume de bani. Din gestul dumneaei am înţeles că este vorba de o sumă de bani, dar nu am înţeles exact cât, depindea de valoarea domniei sale, putea fi 5 RON, 10 RON, 15 RON, euro sau orice altă valută.

Îmi menţin declaraţia dată în cursul urmăririi penale în care am arătat că inculpata mi-a gesticulat cu una din mâini şi a mimat pronunţia sumei de 10.000 de euro. Aşa am perceput eu lucrurile. Percepţia mea a fost că suma de bani posibil oferită era pentru mine sau pentru unul dintre cei doi şefi ai poliţiei şi că urmează "să plecăm în bagaje" de acolo, gândindu-mă că ar putea fi un flagrant.

Nu îmi mai amintesc dacă inculpata mi-a solicitat să intervin "contra cost", dar îmi menţin declaraţia din cursul urmăririi penale sub acest aspect.

Cred că inculpata a apelat la mine în această privinţă, deoarece, în tinereţe, am avut o relaţie de natură intimă cu dumneaei.

I-am spus inculpatei că trebuie să plec la Bucureşti, am coborât şi am mers spre autoturismul meu care se afla parcat la aproximativ 10 metri distanţă. Nu i-am dat inculpatei niciun răspuns cu privire la solicitarea de a interveni pe lângă şefii poliţiei, aşa cum am arătat anterior.

În continuare, l-am informat pe unul dintre cei doi şefi, respectiv pe numitul E., să aibă grijă să nu fie victima unui flagrant. Menţionez că nivelul tonalităţii vocii inculpatei m-a făcut să cred că este o provocare. Nu ştiu care erau intenţiile inculpatei A., dar pe parcursul discuţiei avută cu aceasta, am perceput că aceasta doreşte să-mi trafic influenţa pe lângă cei doi şefi de poliţie pentru rezolvarea problemelor numitei x.

Întrebare avocat: Care a fost pregătirea profesională a numitului C., unde a lucrat şi cu ce se ocupă în prezent?

Răspuns: Am fost şef al I.P.J. Brăila, funcţie din care mi-am dat demisia în anul 2015, ulterior întrunindu-se criteriile pentru a-mi obţine pensia militară de stat.

Întrebare avocat: De cât timp o cunoaşte pe numita M. şi ce relaţie a avut cu aceasta?

Răspuns: Nu îmi amintesc de cât timp o cunoşteam, relaţia fiind de natură intimă.

Întrebare avocat: De ce îi trimitea numita M. informaţii despre numita x?

Răspuns: Din dragoste.

Întrebare avocat: Martorul o întreba pe numita M. despre activitatea comercială desfăşurată de numita x?

Răspuns: Nu îmi mai amintesc.

Întrebare avocat: Aceste informaţii primite de la numita M. i le trimitea numitului E.?

Răspuns: Nu îmi amintesc, este posibil.

Întrebare avocat: Îşi menţine afirmaţia făcută prin U., respectiv "M. şi cu x se duşmănesc"?

Răspuns: Nu îmi amintesc această conversaţie, dar îmi menţin declaraţia.

Menţionez că nu am avut niciodată niciun rol în iniţierea controalelor efectuate privind activitatea numitei x. Numita M. nu mi-a solicitat niciodată să provoc respectivele controale. Ştiu că între M. şi x era o relaţie de amiciţie foarte strânsă, că aveau o afacere împreună, relaţia care, ulterior, s-a deteriorat. Nu cunosc motivul pentru care relaţia dintre cele două s-a deteriorat.

Întrebare avocat: Martorul primea informaţii de la numita M. despre x şi le comunica mai departe către numitul E.?

Răspuns: I-am comunicat şi îi comunic în prezent numitului E. informaţii pe care le obţin de la diverse persoane, din diferite categorii sociale, care sunt pretabile şi săvârşesc infracţiune de orice natură, în calitate de opinie publică.

Întrebare avocat: Cunoaşte dacă numita x îl suspecta pe martor despre efectuarea controalelor?

Răspuns: Nu ştiu. O cunosc personal pe numita x, întrucât aceasta îi punea la dispoziţie apartamentul numitei M. (o dată sau de două ori) pentru a întreţine relaţii intime cu aceasta.

Întrebare avocat: Exista un conflict direct între martor şi numita x?

Răspuns: Nu există niciun conflict direct, dar nici indirect între mine şi numita x, eu fiind o persoană puţin misogină.

Întrebare avocat: Care este motivaţia pentru atacul împotriva numitei x în legătura cu participarea la o licitaţie?

Răspuns: I-am transmis numitului E. toate informaţiile despre care cred că ar putea conduce la descoperirea de infracţiuni. Nu îmi amintesc de ce am spus să se pomenească numele meu în legătura cu respectiva licitaţie.

Întrebare avocat: De ce a refuzat să dea o declaraţie prima dată când s-a prezentat la Parchet?

Răspuns: Am refuzat să am orice discuţie cu această instituţie, întrucât am rămas cu o uşoară aversiune faţă de acest Parchet, fiind cercetat în mai multe cauze.

Întrebare avocat: Cât a durat întâlnirea cu numita A. în maşina acesteia?

Răspuns: Nu pot să-mi amintesc cu exactitate durata discuţiei.

Întrebare avocat: În afara de discuţiile relatate de martor, au existat şi altele cu caracter personal?

Răspuns: Nu mai reţin cu exactitate, dar cu siguranţă am făcut câteva remarci nepotrivite la momentul discuţiei, cu privire la starea fizică a acesteia.

Întrebare avocat: În cadrul acelei discuţii, numita A. a întrebat martorul dacă ar vrea să afle cine este în spatele controalelor?

Răspuns: Nu îmi mai amintesc acest aspect.

Întrebare avocat: De ce a aşteptat 4 zile pentru a-i da un mesaj numitului E. şi de ce nu a formulat un denunţ sau o plângere penală?

Răspuns: La momentul respectiv aveam foarte multă treabă în Bucureşti, iar când m-am eliberat de problemele personale, am considerat că trebuie să-i spun numitului E. despre situaţie.

Întrebare avocat: Îşi menţine declaraţia potrivit căreia "Nu am luat-o deloc în considerare pe numita A."?

Răspuns: Îmi menţin declaraţia dată la urmărirea penală. Am fost surprins de iniţiativa inculpatei, părându-mi-se a fi nereal. Temerea mi-a fost provocată de tonalitatea vocii dumneaei, între noi fiind o distanţă de maxim 30 cm.

Întrebare avocat: Numitul E. a dat vreun răspuns la acel mesaj audio prin care l-a informat în legătură cu întâlnirea cu numita A.? A mai dat la altcineva acel mesaj?

Răspuns: Nu îmi mai amintesc, dar îmi menţin declaraţia dată la urmărirea penală. Nu ştiu dacă propunerea doamnei avocat A. a fost serioasă, pot mai degrabă să afirm că tonalitatea discuţiei mi-a inoculat o stare de temere. Nu m-au frapat cuvintele ei, pentru că în activitatea mea m-am mai confruntat cu astfel de situaţii.

Întrebare avocat: Care este raţiunea pentru care martorul a răspuns la mesajul prin care era informat că doamna x şi-a angajat un alt avocat cu "Bravo lui dacă o scapă contracost"?

Răspuns: M-am referit la faptul că domnul avocat a fost prim-procuror în Parchetul General şi, automat, când intri în avocatură se menţii relaţiile din lumea juridică.

Întrebare avocat: În discuţiile directe cu doamna A. a afirmat că are trecere pe lângă E.?

Răspuns: Nu îmi mai amintesc acest aspect, dar îmi amintesc că atunci când am ieşit de la DNA, doamna x s-a apropiat de maşina în care eram, încercând să-mi vorbească, dar i-am dat de înţeles că nu doresc să discut cu aceasta.

Întrebare avocat: Consideră că avea orice influenţă asupra numitului X.? Avea vreo putere să influenţeze deciziile în dosare.

Răspuns: Nu aveam această posibilitate, întrucât nu mă mai aflam de ani buni la vârful instituţiei. În niciun caz nu aveam putere să influenţez decizii în dosare.

Întrebare avocat: La cine se referea când a afirmat că "Trebuie să plătească pentru acel tupeu" şi că "Doar ea a plătit până la acest moment"?

Răspuns: Nu îmi mai amintesc care sunt acei trădători. Este posibil să fie vorba despre persoane din poliţie, angajaţi ai poliţiei. Nu ştiu cine ar putea fi "ea", putea fi oricine.

Tot la termenul din data de 18.03.2024, martora M. a declarat următoarele:

În perioada septembrie- octombrie 2021 au avut loc două sau trei controale ale organelor de poliţie la magazinele pe care eu şi numita x le administram personal, doar la unul dintre magazine eram asociată cu numita x. Precizez că eu nu ştiam dinainte de efectuarea acestor controale, întrucât numita x nu îmi comunica mie personal acest lucru, ci aceste aspecte îmi erau aduse la cunoştinţă de angajata noastră din perioada aceea, care era anunţată de numita x. Cu ocazia acestor controale, au fost ridicate mai multe mărfuri. Precizez, totodată, că organele de poliţie au efectuat în acea perioadă o percheziţie şi la domiciliul meu. Nu cunosc cu cine discuta numita x în perioada respectivă pentru a afla de respectivele controale. Îmi amintesc că eram anunţată cu o zi înainte de efectuarea respectivelor controale.

În perioada respectivă relaţia mea cu numita x nu era una foarte bună, motiv pentru care aceasta nici nu-mi comunica detalii cu privire la acţiunile pe care le întreprindea.

Ştiu că inculpata a fost avocata numitei x, însă nu îmi mai amintesc ce demersuri a făcut numita x pentru a stopa controalele.

Îmi amintesc că în perioada respectivă am discutat cu numitul C. pe această temă şi cunosc că a fost contactat de inculpată, însă nu ştiu motivul pentru care l-a contactat. Numitului C. i-am mai comunicat şi faptul că relaţia dintre mine şi numita x nu era tocmai bună şi că intenţionam să ne separăm.

Nu îmi mai amintesc dacă numitului C. i-am relatat faptul că B. a afirmat că respectivele controale erau iniţiate şi conduse de numitul E., însă îmi menţin declaraţia dată în cursul urmăririi penale sub acest aspect.

Numitul C. nu a manifestat un interes special în legătură cu situaţia dintre mine şi numita x sau eventualele controale ce aveau loc la punctele de lucru, ci doar era uimit şi curios de a afla motivul pentru care relaţia mea cu x nu mai funcţiona. Precizez că numitul C. mă contacta telefonic şi pentru faptul că era client al magazinului şi nu în mod special pentru a afla detalii despre relaţia mea cu numita x.

Numitul C. nu mi-a solicitat niciodată informaţii cu privire la eventuale fapte de natură penală pe care le-ar fi comis numita B..

Întrebare avocat: Era asociată într-un S.R.L. care exercita activitate comercială în acel magazin? Care era asocierea şi care era procentajul?

Răspuns: Eram asociată cu numita x în cadrul S.C. INVOC S.R.L. Brăila, cu punct de lucru la P., fiecare dintre noi deţinând 50 % din acţiuni.

Întrebare avocat: Ne poate preciza care au fost motivele disputei cu numita x?

Răspuns: Erau motive personale, nu aveau legătura cu activitatea ce o desfăşuram împreună.

Întrebare avocat: A făcut numita x vreo referire la vreo anumită persoană care genera controalele la firma la care era acţionară aceasta?

Răspuns: Nu îmi amintesc acest aspect.

Întrebare avocat: I-a reproşat vreodată numita x martorei că a fost printre persoanele care au generat aceste controale? Cum aţi fi putut realiza acest lucru?

Răspuns: Nu mi-a reproşat. Îmi menţin declaraţia din cursul urmăririi penale când am afirmat că numita x mi-ar fi reproşat că mă număr printre persoanele care i-ar fi putut provoca controalele.

Întrebare avocat: De cât timp îl cunoaşte pe C. şi care era natura relaţiei dintre cei doi?

Răspuns: Îl cunosc de foarte mult timp, era o simplă cunoştinţă.

Întrebare avocat: Este posibil ca suspiciunea numitei x în legătură cu martora ca factor generator al controalelor să aibă legătură cu relaţia avută cu numitul C. în toată acea perioadă?

Răspuns: Nu am avut nicio relaţie cu numitul C..

Întrebare avocat: Are cunoştinţă cu ce se ocupă numitul C. şi care a fost ultima funcţie pe care a avut-o cât timp a fost activ în câmpul muncii?

Răspuns: Din câte îmi amintesc, ultima funcţie a fost cea de comandant la Brăila, iar la acest moment nu ştiu cu ce se ocupă dumnealui.

Întrebare avocat: Dacă a comunicat martora vreodată telefonic numitului C. că numita x bănuieşte că dumnealui este implicat sau că are vreo legătură cu controalele care se desfăşurau la companie?

Răspuns: Nu îmi mai amintesc acest aspect.

Întrebare avocat: La ce se referea martora când a afirmat pe X. îl avea dar nu voia să o mai ajute?

Răspuns: Nu îmi mai amintesc, dar îmi menţin declaraţia din cursul urmăririi penale sub acest aspect.

Întrebare avocat: În afară de discuţiile cu numitul C. despre numita x şi despre controale, a mai comunicat despre activitatea comercială sau despre controalele respective cu orice altă persoană din municipiu?

Răspuns: Nu am mai comunicat cu nimeni.

La termenul din data de 22.04.2024, a fost audiat martorul N. care a arătat următoarele:

Am fost director AJVPS Brăila, iar la un moment dat am avut o discuţie cu un subordonat de al meu, numitul J., în care acesta mi-a relatat că societatea pe care o administra soţia sa era, cumva, supusă unor abuzuri din partea organelor abilitate să efectueze controale la magazinele acestea, în sensul că erau ridicate diferite obiecte vestimentare, fără a fi întocmit un proces-verbal de confiscare, iar aceste controale erau destul de dese. În acest context, nu mai reţin cui i-a aparţinut iniţiativa de a lua legătura cu numitul C., pe care eu îl cunoşteam în relaţia de muncă, întrucât acesta lucrase la "arme şi muniţii", dar îmi amintesc că am luat legătura cu acesta pentru a-l întreba cum să procedeze pentru încetarea respectivelor controale. M-am gândit atunci că ar putea merge în audienţă la şeful poliţiei sau la un alt organ abilitat, eu crezând că era vorba de nişte abuzuri din partea lucrătorilor de poliţie, întrucât, personal, fusesem şi eu anterior ţinta acestora. C. nu a dat curs solicitărilor mele, spunându-mi, practic, să-mi văd de treabă, că acele lucruri nu mă privesc pe mine. Precizez că pe numita x nu o cunosc personal, am întâlnit-o întâmplător doar de două sau trei ori. La acel moment nu m-am gândit să-l sfătuiesc pe J. să ia legătura cu un avocat pentru clarificarea situaţiei, negândindu-mă că situaţia este atât de gravă şi nedorind să-l fac să plătească sume inutile de bani prin angajarea unui avocat.

Întrebare avocat: În cadrul întâlnirilor s-au purtat discuţii cu privire la vreo sumă de bani?

Răspuns: Menţionez că nu a fost vorba de nicio sumă de bani, nu mi-a oferit nimeni o astfel de sumă pentru a-l contacta pe numitul C., întrucât în această situaţie, în mod evident, mi-aş fi văzut de treaba mea.

La termenul din data de 13.05.2024, inculpata A. a declarat următoarele:

Sunt avocat din anul 1999, iar pe numita x şi firmele acesteia le reprezint din anul 2013-2014. Pe parcursul colaborării noastre, martora m-a contactat de mai multe ori atât în ceea ce privesc problemele juridice pe care le avea dumneaei, dar şi în chestiuni personale. Martora x este o persoană foarte insistentă şi atunci când doreşte să rezolve o problemă sau să afle informaţii apelează la mine, fiind, din acest punct de vedere, un client dificil.

În luna septembrie am vorbit ca martora x să se întâlnească cu martorul L., doar pentru a-i da răspunsurile la întrebările pe care le avea, sens în care l-am apelat telefonic, iar ulterior, am aflat că numita x a mers la dumnealui acasă, însă nu ştiu exact ce au discutat aceştia, întrucât nici martorul L. şi nici numita x nu mi-au comunicat ulterior. Numita x îl cunoştea foarte bine pe martorul L. dinainte, iar acesta, la momentul respectiv, nu mai instrumenta nicio cauză privind-o pe martora x sau pe societăţile acesteia. Precizez că pe martorul L. îl cunoşteam de foarte multă vreme, respectiv încă din copilărie, iar după ce am devenit avocat, l-am reprezentat în mai multe cauze civile, atât pe dumnealui, cât şi pe soţia sa.

În data de 06 octombrie 2021 am fost contactată de numita x care fusese în ziua respectivă supusă mai multor percheziţii, atât la sediul societăţilor, cât şi la domiciliul său şi cu insistenţa care o caracteriza mi-a solicitat din nou să aflăm de la cine i se trag respectivele controale. În acest context, având în vedere că ştiam că asociata numitei x de la una din societăţi, respectiv martora M., avea o relaţie cu martorul C., m-am gândit să mă întâlnesc cu acest din urmă martor să văd dacă are cunoştinţă despre aceste controale şi, în acelaşi timp, să-l testez, să verific dacă nu cumva martora M. avea vreo implicare în controalele ce se efectuau la numita x. Astfel, i-am trimis un SMS martorului C., rugându-l să ne întâlnim, ceea ce s-a şi întâmplat în decursul zilei următoare la o benzinărie S. din Brăila. Martorul C. a venit în maşina mea, discuţia dintre noi a durat aproximativ 5-6 minute, timp în care l-am întrebat dacă ştie ceva despre respectivele controale, spunându-i că este vorba şi de numita M.. Martorul mi-a replicat "Cine? Fata aceea cu care mă mai joc eu din când în când?", Mi-a spus că o să încerce să afle despre ce este vorba. Alte discuţii referitoare la acest aspect între mine şi martorul C. nu au avut loc. Restul discuţiilor au constat în avansurile pe care martorul mi le-a făcut şi pe care eu am încercat să le resping, considerându-le deplasate, mai ales că eram în maşină şi cu fiul meu minor, în vârsta de un an şi trei luni. Menţionez că am avut o relaţie cu numitul C. de aproximativ 10 ani, în perioada 2005-2015, iar din anul 2015 acesta avea statutul de pensionar M.A.I. Precizez că nu am discutat cu martorul C. despre vreo sumă de bani şi nici nu am gesticulat astfel încât acesta să înţeleagă că ar fi vorba de vreo sumă de bani şi nici nu l-am rugat ceva anume. A coborât din maşină şi a rămas să ne auzim.

În data de 11.10.2021, când numita x avea termen la un dosar penal în care era reprezentată de soţul meu, acesta mi-a comunicat că a angajat un alt avocat, respectiv avocat Q. şi, în acest context, i-am trimis mesaj martorului C. şi i-am spus că martora x şi-a angajat un alt avocat. Răspunsul dumnealui a fost că "o scapă contra cost". L-am întrebat dacă glumeşte, fiind deranjată de mesajul pe care mi l-a trimis, iar martorul nu mi-a mai răspuns.

Nu cunosc motivul pentru care martorul C. i-a redirecţionat mesajele martorului X.. Mă întreb acest lucru încă din octombrie- noiembrie 2021, de când am fost chemată în vederea audierii la D.N.A. Am trei răspunsuri la această întrebare: primul se referă la faptul că poate martorul C. a crezut că eu voi merge la D.N.A. să-l denunţ în vreun fel, a doua variantă ar fi din răutate pentru că nu i-am dat curs avansurilor, iar cea de-a treia variantă se referă la răzbunarea acestuia, deoarece în respectiva perioadă soţul meu era bun prieten cu un procuror de la D.N.A., care îl anchetase în anii anteriori pe martorul C., în mai multe dosare.

Întrebare procuror: Anterior sau ulterior întâlnirii cu martorul C., i-a adus la cunoştinţă acest aspect martorei x?

Răspuns: Nu i-am adus la cunoştinţă niciodată acest aspect. Nici nu a ştiut că mă întâlnesc cu martorul C..

Întrebare avocat: Ce voia martora x să afle şi ce dorea să facă cu respectivele informaţii?

Răspuns: Martora x dorea să afle orice informaţie, însă doar pentru a le putea folosi în scop juridic. Din cunoştinţele pe care le am, a formulat plângere penală împotriva mai multor poliţişti despre care afla că se află în spatele acestor controale.

Întrebare avocat: La ce s-a referit când a spus că doreşte să-l testeze pe martorul C.?

Răspuns: Am dorit să-i văd reacţia, dacă martora M. se afla în spatele acestor controale şi dacă are ceva de ascuns faţă de mine. Totodată, am vrut să vadă şi faptul că martora x ştie că în spatele acestor controale se află martora M..

Întrebare avocat: Care a fost nivelul onorariilor pe care le-a primit de la firmele martorei x şi de la aceasta pe perioada colaborării.

Răspuns: Nu îmi aduc aminte cu exactitate, dar cumulat, între 10.000-12.000 RON.

Întrebare avocat: Înainte de a-l contacta pe numitul C., a mai avut vreun contact cu dumnealui?

Răspuns: Cu câteva zile înainte de a-i trimite SMS-ul martorului, am fost sunată de acesta, după câţiva ani de când nu mai vorbisem cu acesta, spunându-mi că m-a văzut în trafic şi, sub pretextul de a-mi cere un număr de telefon, mi-a făcut mai multe avansuri.

Analizând materialul probator existent la dosarul cauzei, instanţa apreciază că nu se poate trage concluzia certă că, în cauză, inculpata A. ar fi comis infracţiunea de cumpărare de influenţă prev. de art. 292 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000, descrisă în actul de sesizare, pentru a se putea dispune condamnarea sa.

Instanţa nu neagă tipologia faptelor de corupţie, care prin obiectul şi caracterul lor clandestin, nu sunt comise în prezenţa mai multor persoane, fapt ce exclude de plano existenţa unor probe relevante, incriminatoare pentru autorul infracţiunii de corupţie. Cu toate acestea consideră că, lipsa unor probe directe trebuie complinită de un ansamblu de probe care, coroborate între ele, să conducă la concluzia indubitabilă că inculpatul a săvârşit faptele pentru care a fost trimis în judecată.

În cauza de faţă, instanţa a apreciat, însă, că din probele administrate nu rezultă dincolo de orice dubiu că inculpata A. a comis infracţiunea reţinută în sarcina sa, respectiv că, ar fi promis martorului C. suma de 10.000 euro pentru a fi remisă celor doi ofiţeri de poliţie, cu scopul de a înceta acţiunile de control desfăşurate la firmele S.C. F. S.R.L. Brăila şi S.C. G. S.R.L. Brăila, ambele administrate de martora B. şi de a recupera sumele de bani sau bunurile ridicate în vederea confiscării, cu prilejul efectuării acestora, astfel cum se descrie în actul de sesizare.

Astfel, instanţa a arătat că, deşi declaraţia martorului C. ar putea reprezenta un important pilon al acuzaţiei, în lipsa unui probatoriu conex consistent, aceasta nu poate conduce la concluzia că se impune condamnarea inculpatei.

În cauză, deşi există probe certe în ceea ce priveşte întâlnirea inculpatei cu martorul C. la data de 07.10.2021 în parcarea staţiei de carburanţi S. de la ieşirea din mun. Brăila, pe care de altfel nici inculpata nu o neagă, nu s-a făcut dovada certă a conţinutului discuţiei pe care cei doi au purtat-o la momentul respectiv.

În opinia instanţei, declaraţia martorului C., mesajul audio pe care tot acesta l-a trimis martorului E. şi declaraţia martorului E. care doar confirmă primirea respectivului mesaj, nu sunt suficiente pentru a face dovada implicării inculpatei în activitatea infracţională ce face obiectul cauzei.

Cu privire la un alt fundament probator al tezei acuzării, respectiv conţinutul convorbirii telefonice din data de 06.10.2021 dintre inculpata A. şi clienta sa, martora B., instanţa a arătat că, are serioase dubii în ceea ce priveşte posibilitatea acestuia de a susţine afirmaţiile martorului C., referitoare la motivul pentru care inculpata a dorit să se întâlnească cu el.

Reamintim că, martorul C. a arătat că, inculpata i-ar fi spus textual: "Să încercăm dacă putem, să intervenim, contra cost, la conducerea poliţiei brăilene, respectiv la domnul E. şi şeful IPJ Brăila, domnul D., pentru a i se returna clientei sale, pe nume B., bunurile şi banii confiscaţi cu ocazia efectuării unor percheziţii". De asemenea mi s-a spus să încercăm să stopăm controalele efectuate asupra magazinului sau domiciliului clientei sale.

Din verificarea conţinutului convorbirilor telefonice purtate între inculpată şi martora B., pe care aşa cum s-a menţionat anterior, parchetul le consideră reprezentative, rezultă interesul martorei de a afla motivul sau motivele care determinau controalele la magazinele pe care le administra, precum şi asigurările oferite de inculpată, în sensul că vineri se va întâlni cu o persoană care s-ar fi aflat "la 200 km, nu de aicea".

În ceea ce priveşte însă scopul întâlnirii inculpatei cu martorul C., care reiese din cuprinsul aceleiaşi convorbiri, instanţa a considerat că acesta pare mai degrabă a fi acela de a afla persoana responsabilă de multitudinea controalelor ce se efectuau la firmele martorei, împrejurare ce rezultă din replica inculpatei "...Descoperim vineri. Descoperim vineri, sigur", care se coroborează cu declaraţiile constante ale martorei B. care a susţinut că dorea să afle dacă în spatele acţiunilor verificatorii exista vreo persoană deranjată de persoana sa şi de activitatea pe care o întreprindea.

De altfel, anterior replicii inculpatei menţionate anterior, martora B. îi relata inculpatei că are credinţa că respectivele controale sunt urmare a unor sesizări anonime.

B.: Că ei, cică, în baza unor sesizări anonime…

A.: Ei! Sesizări, pe dracu, anonime. Nu sunt sesizări anonime. Nu, nu sunt sesizări anonime. Nu. Vineri, oricum… (…)

(…)

A.: Bun! Haideţi, să vedem ce facem astăzi, dacă nu, rămâne să găsesc eu număr de dosar şi vineri mă întâlnesc cu cineva, şi ne vedem amândouă şi vorbim amândouă.

B.: Dar cel… Adică, să mergem şi să… aşa, cu Subiect şi Predicat, să…

A.: Nu, că vineri… Vineri, undeva, nu ştiu! O să sun eu, cred că în jur de 10, s-au înţeles, ceva de genul! Da?

(…)

A.: E altceva. Nu ştiu! O să trebuiască să descoperim vineri.

B.: Dar nu descoperim, dracului, odată, că de atâţia ani nu mai descoperim!

A.: Eeei, nu! Descoperim vineri. Descoperim vineri, sigur."

Într-un asemenea context, instanţa a apreciat că afirmaţia martorei x, anume: "Şi nu la modul de rugăminte, că dacă funcţionăm pe rugăminte, nu funcţionăm!", precum şi replica inculpatei: Nu! Nu la modul de rugăminte nu au aptitudinea de a confirma susţinerile acuzării cuprinse în rechizitoriu, în sensul că, ar fi lipsite de echivoc în privinţa înţelegerii semnificaţiei atitudinii pe care înţelegea să o adopte cu prilejul întâlnirii a cărei iniţiativă şi-o asumase, a temei discuţiei pe care urma să o abordeze cu persoana pe care urma să o întâlnească inculpata şi a convingerii că, procedând într-un astfel de mod, va reuşi să influenţeze luarea deciziilor de care era atât de interesată suspecta B..

Instanţa a apreciat că interpretarea dată de către acuzare replicii menţionate anterior nu are suport probator în condiţiile în care, aşa cum s-a precizat, martora a arătat constant, atât în cursul urmăririi penale, cât şi în faţa instanţei de judecată că, era interesată să afle motivele pentru care firmele sale erau controlate, deşi activităţi comerciale ce aveau acelaşi profil erau desfăşurate concomitent şi de alte firme, care nu erau controlate cu aceeaşi intensitate şi repetabilitate ca firmele sale.

Totodată, martora a arătat că, nu a cunoscut niciodată despre faptul întâlnirii dintre avocata A. şi C. şi cu atât mai puţin despre conţinutul dialogului purtat cu prilejul acestei întâlniri între cei doi. (declaraţie fila x u.p).

Aşadar, cel mult se poate aprecia că o eventuală recompensă materială ar fi putut fi avută în vedere de martoră (deşi instanţa subliniază că, martora nu a făcut o astfel de precizare în niciun moment), pentru a afla, astfel cum ea însăşi susţine, de la cine i se trag controalele, fără a fi însă în măsură să primească, cu certitudine, interpretarea potrivit căreia, i-ar fi asigurat inculpatei vreun suport infracţional în demersul pe care l-a iniţiat contactându-l pe martorul C..

De altfel, cu privire la acest aspect, chiar în actul de sesizare se arată că, convorbirea dintre cele două nu a probat cunoaşterea de către B.:

- a faptului că interlocutoarea ei urma a recurge - ca modalitate şi argument de convingere a interlocutorului cu care urma a se întâlni în proximitatea următoarelor două zile - la formularea către acesta a promisiunii de a-i preda vreo sumă de bani pentru a-l determina să-şi exercite influenţa pe care o avea asupra persoanelor care se aflau la conducerea IPJ Brăila ori a Poliţiei Municipiului Brăila, instituţii care se făceau responsabile de controalele efectuate la magazinele pe care le administra,

- a identităţii persoanei cu care inculpata A. urma a se întâlni.

Analizând în continuare actele dosarului, instanţa a avut în vedere că şi martorul N. a precizat că, l-a contactat pe martorul C. pentru ca acesta să se intereseze asupra realităţii aspectelor de fapt, pe care i le relatase J. şi în cazul în care acestea se dovedeau a fi reale să determine persoanele în cauză să respecte legea şi să înceteze abuzurile.

Aceste demersuri au fost aşadar iniţiate de martorul N. cu această motivaţie, fiind convins la acea dată că, după cum chiar martorul declară, familia x era victima unor abuzuri din partea organelor de poliţie brăilene şi nu pentru a interveni în vreun mod ilegal pentru stoparea respectivelor controale (declaraţie up filele x up).

Şi în faţa instanţei de judecată, martorul a precizat aceleaşi aspecte, susţinând că, nu a fost vorba de nicio sumă de bani, nu i-a oferit nimeni o astfel de sumă pentru a-l contacta pe numitul C., întrucât în această situaţie, în mod evident, şi-ar fi văzut de treaba lui.

Totodată, conform acuzării, şi replica martorei B.: "Adică, să mergem şi să… aşa, cu Subiect şi Predicat, să…", ar fi în măsură să susţină declaraţia martorului C. referitoare la discuţia pe care a purtat-o cu inculpata A., însă cu privire la aceasta, instanţa a constatat că martora a oferit o explicaţie reală în contextul celor exprimate anterior de aceasta.

Astfel, martora a arătat că, sensul replicii sale era acela de a-şi arăta disponibilitatea de a o însoţi pe inculpată la întâlnirea pe care aceasta deja o stabilise cu persoana aflată la 200 km de Brăila şi de-ai expune ea însăşi situaţia de fapt referitoare la controalele ce i se efectuau. ("Am înţeles prin aceasta că prin prezenţa mea i-aş fi întărit persoanei cu care urma să mă întâlnesc atât convingerea cu privire la realitatea împrejurărilor care motivau prezenţa la întâlnire dar şi însuşirea de către această persoană a deciziei de a acţiona şi de a afla informaţiile de care eram interesată (informaţii pe care eu consideram că erau de natură a proba nedreptatea care mi se făcea prin efectuarea respectivelor controale.)" - (declaraţie fila x u.p).

Instanţa a reţinut, totodată că, din actele dosarului reiese faptul că, pe fondul respectivelor controale, martora B. a efectuat demersuri pentru a merge în audienţă la domnul E., şeful Poliţiei Mun. Brăila, însă audienţa nu a mai avut loc, aspect confirmat şi de martorul E.. Martora B. a arătat că dacă ar fi fost primită în audienţă l-ar fi întrebat pe domnul Munteanu dacă este normal ca firmele sale să fie supuse în mod repetat controalelor şi dacă a deranjat pe cineva având în vedere controalele repetate la care firmele sale erau supuse.

Prin urmare, deşi se reţine că inculpata ar fi avut iniţiativa comiterii faptei şi i-ar fi promis martorului C., remiterea sumei de 10.000 de euro pentru traficarea influenţei sale, aşa cum s-a menţionat anterior, instanţa a considerat că în cauză nu s-a făcut dovada că martora B. ar fi fost de acord să ofere această sumă de bani (ori o altă sumă) în scopul declarat de martorul C..

În lipsa unui astfel de consimţământ din partea martorei B., instanţa nu a găsit o motivaţie pertinentă pentru care inculpata ar fi putut promite martorului C. o sumă de bani cu scopul arătat de acesta.

În acest context probator, în condiţiile în care o eventuală conivenţă infracţională între inculpată şi martora B. nu a putut fi demonstrată în cauză, instanţa a considerat că declaraţia martorului C. nu poate avea o forţă probantă covârşitoare, iar apărarea inculpatei exprimată cu ocazia declaraţiei date în faţa instanţei în sensul că, a vrut să se întâlnească cu acest martor pentru a vedea dacă are cunoştinţă despre aceste controale şi, în acelaşi timp, să-l testeze, să verifice dacă nu cumva martora M. avea vreo implicare în controalele ce se efectuau la numita x, pare a fi veridică.

De altfel, în opinia martorei B. - exprimată încă din cursul urmăririi penale, dar şi în faţa instanţei, acţiunile de control şi percheziţiile care au fost efectuate în intervalul septembrie - octombrie la magazinele aparţinând societăţilor pe care le administra erau rezultatul unor acţiuni intenţionate menite a-i afecta afacerea pe care o conducea, realitate de care martora credea că responsabilă în primul rând era asociata sa, M. cu care avea neînţelegeri de ordin material dar şi de natură personală.

Totodată, din actele dosarului a rezultat că în perioada respectivă, între martora M. şi martorul C. exista o relaţie de natură intimă.

Prin urmare, instanţa nu poate exclude posibilitatea ca, dialogul purtat cu ocazia întâlnirii din parcarea staţiei de carburanţi S. între martorul C. şi inculpată, să aibă chiar conţinutul menţionat de aceasta din urmă.

Instanţa a constatat, aşadar că, probatoriul administrat în cauză se rezumă la dovedirea în mod cert, doar a întrevederii ce a avut loc între inculpata şi martorul C., însă nu şi asupra conţinutului discuţiilor dintre aceştia, care, aşa cum s-a menţionat anterior este afirmat doar de martorul C..

Nu în ultimul rând, în legătură cu declaraţiile martorului C., instanţa a arătat că are rezerve în a constata un eventual caracter neechivoc al aspectelor relatate de acesta, întrucât există o serie de elemente care nasc un real dubiu în referire la credibilitatea celor învederate.

Astfel, referitor la pretinsa sumă de 10.000 euro, instanţa a observat că, deşi a menţinut declaraţia dată în cursul urmăririi penale în care a arătat că inculpata i-a gesticulat cu una din mâini şi a mimat pronunţia sumei de 10.000 de euro, audiat nemijlocit în faţa instanţei, martorul C. a precizat că, "din gestul dumneaei a înţeles că este vorba de o sumă de bani, dar nu a înţeles exact cât, depindea de valoarea domniei sale, putea fi 5 RON, 10 RON, 15 RON, euro sau orice altă valută."

Deopotrivă, instanţa a avut în vedere că, în legătură cu alte aspecte care nu au legătură directă cu fapta dedusă judecăţii, martorul a acţionat pentru servirea propriilor interese, fără însă ca acţiunile respective să fie chiar adevărate, după cum chiar însuşi martorul arată.

În acest sens, instanţa face referire la pasajul din declaraţia martorului C. din cursul urmăririi penale când întrebat fiind în legătură cu mesajul: "am pus pe unul ca s-o încurce, ridicase la 90.000 şi i-am trimis vorbă dacă se lasă să pomenească numele meu şi-l lua mai ieftin cu vreo 40.000, dar nu a vrut proasta" remis martorului E. în referire la B., martorul C. a menţionat că "nu acţionasem în sensul precizat în mesajul meu adresat lui E., ci doream prin modul de a mă exprima, să aflu cât mai multe informaţii despre respectiva licitaţie."

În fine, pentru a ajunge la concluzia expusă anterior, instanţa a avut în vedere că actele dosarului relevă faptul că, inculpata şi martorul C. au avut în trecut, o relaţie de natură intimă, că martorul C. cunoştea că existau neînţelegeri între martorele M. şi B. şi nu era străin de controalele ce se efectuau asupra firmelor administrate de cea din urmă, fiind informat în mod constant despre acestea de către martora M., cu care avea o relaţie intimă.

În altă ordine de idei, nici caracterul de repetabilitate a modului de operare, pe care parchetul a încercat să-l evidenţieze prin redarea conţinutului convorbirilor telefonice purtate între inculpată şi martorul L. (care nu au nicio legătură cu acuzaţia concretă), nu poate înclina balanţa în a forma convingerea instanţei că inculpata ar fi comis infracţiunea de cumpărare de influenţă ce face obiectul cauzei.

În acest sens, instanţa a avut în vedere pe de-o parte că, referitor la respectivele pretinse fapte parchetul nu a formulat nicio acuzaţie penală, ba mai mult, a pronunţat o soluţie de clasare cu privire la suspecta B. referitor la comiterea de către aceasta a infracţiunii de "cumpărare de influenţă", prevăzută de art. 292 din C. pen., cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000 - întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.

Pentru a pronunţa soluţia menţionată anterior, s-a arătat că din probele administrate în cauză - reprezentate de "procesele-verbale de redare şi certificare" a dialogurilor telefonice purtate de către suspecta B. şi de către inculpata A., din datele de 14.09.2021 şi 06.10.2021 şi de declaraţiile acesteia - nu au rezultat date care să probeze că aceasta a determinat-o pe inculpată, prin promisiunea, oferirea sau darea unei sume de bani, să-şi trafice influenţa, reală sau nu, pe lângă un funcţionar public pentru a-l determina să acţioneze, în sensul realizării scopurilor pe care cea dintâi le dorea concretizate.

Cu privire la aceeaşi chestiune, în actul de sesizare, s-a reţinut că, componenta pecuniară motivaţională a acestora - fie în forma primirii şi pretinderii, fie în cea a acceptării - nu a putut fi probată, situaţie de drept care nu a permis, în raport cu împrejurările de fapt respective, reţinerea răspunderii juridico-penale a suspectei B..

Pe de altă parte, martorul L. audiat în faţa instanţei de judecată, şi-a schimbat substanţial declaraţiile date în cursul urmăririi penale, susţinând că:

"La domiciliul meu, numita B. mi-a relatat din nou aceleaşi aspecte în sensul că avea senzaţia că organele de poliţie efectuează controale repetate la firmele pe care le deţine într-un mod intenţionat, pentru a-i periclita activitatea. Numita B. nu mi-a solicitat în niciun fel să intervin peste activitatea organelor de poliţie, eu înţelegând relatările dumneaei ca fiind o sesizare către un procuror, având în vedere că şi anterior formulase astfel de sesizări... Din aceste contactări ale inculpatei nu am înţeles faptul că doamna avocat A. ar fi încercat să mă convingă să intervin în vreun fel pentru numita B. pe lângă persoanele competente din municipiul Brăila. Despre cele pe care le-am declarat în sens contrar în declaraţia dată la procuror, arăt că respectiva situaţie era doar o deducţie a mea. Precizez că inculpata A. nu mi-a solicitat niciodată în mod direct să intervin în vreun fel în favoarea doamnei B.. Din acest motiv, arăt că nu menţin declaraţia dată în faţa procurorului... La acel moment nu mi s-au cerut nuanţări de acest gen. Procurorul care m-a audiat dicta persoanelor care tehnoredactau declaraţia formulări directe, fără nuanţările pe care le făceam. Declaraţia a fost luată contra-timp."

În fine, instanţa a considerat că, declaraţiile martorilor M. şi N. nu oferă niciun fel de informaţii cu privire la conţinutul discuţiei din data de 07.10.2021 purtată între inculpată şi martorul C., acestea putând fi valorificate doar prin prisma aspectelor ce au fost analizate anterior în cuprinsul prezentei hotărâri.

Prin urmare, instanţa a apreciat că, declaraţia martorului C., mesajul audio pe care tot acesta l-a trimis martorului E. şi declaraţia martorului E. care doar confirmă primirea respectivului mesaj, nu sunt suficiente pentru a concluziona rezonabil că, discuţia purtată de inculpata A. şi martorul C. are conţinutul relevat de cel din urmă, conţinut care de altfel, formează chiar acuzaţia în sine, iar restul probatoriului administrat în cauză nu a demonstrat cu certitudine acest aspect.

În opinia instanţei, prezumţia de nevinovăţie ca principiu fundamental şi prioritar al procesului penal se situează deasupra domeniului probelor, fiind regula de baza în întregul proces penal, iar condamnarea unei persoane în lipsa unor probe convingătoare şi ferme, care să fie de natură a înlătura cea mai mica îndoială, reprezintă o nerespectare a dreptului unui inculpat la un proces echitabil.

Astfel, Curtea Europeana a stabilit ca îndoiala profită persoanei acuzate (CEDO, raport din 30 martie 1963, cauza Austria c. Italia, Annuarie de la Convention, vol. VI, p. 783). Acest principiu este de natură a respecta şi dreptul la siguranţă individuală, care s-ar vedea înlăturat dacă o persoană ar fi condamnată pe baza unor probe incerte, neconcludente, din care elementul de siguranţă lipseşte cu desăvârşire, şi care nu sunt de natură a fundamenta temeinicia în fapt şi în drept a acuzaţiei în materie penală. De asemenea, Curtea a stabilit în cauza Telfner contra Austriei, 20 martie 2001, că o condamnare a inculpatului în lipsa unor dovezi convingătoare de vinovăţie, probe directe care să susţină temeinicia în fapt şi în drept a acuzaţiei, este de natură să atragă constatarea încălcării articolului 6 paragraf 2 din Convenţie.

În acest sens este şi jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în care s-a reţinut că " Important pentru justa soluţionare a cauzei este faptul ca mijloacele de probă să asigure aflarea adevărului şi justa soluţionare a cauzei, iar prin coroborarea lor să se confirme o situaţie exactă, neafectată de vreun dubiu." (I.C.C.J., secţia penală, decizia nr. 2479 din 8 septembrie 2014).

Totodată, instanţa a avut în vedere că, inculpatul nu trebuie să-şi dovedească nevinovăţia, organele judiciare având obligaţia administrării probelor în procesul penal, iar când, în urma administrării tuturor probelor necesare soluţionării cauzei, se ajunge la îndoială asupra vinovăţiei, existând un dubiu rezonabil în aceasta privinţă, dubiul va profita întotdeauna inculpatului.

Reţinând, aşadar, că probele administrate în cauză nu au suficienţa şi gradul de certitudine necesare răsturnării prezumţiei de vinovăţie, lăsând loc unui dubiu ce trebuie interpretat, conform dispoziţiilor art. 4 alin. (2) din C. proc. pen., în favoarea inculpatei, instanţa a dat eficienţă principiului in dubio pro reo şi, în baza dispoziţiilor art. 369 alin. (5) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1), lit. c) din C. proc. pen. a dispus achitarea inculpatei A. pentru săvârşirea infracţiunii de cumpărare de influenţă prev. de art. 292 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000.

Constatând că inculpata nu se află în culpă procesuală, în baza dispoziţiilor art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina statului.

II. Împotriva acestei sentinţe au declarat în termenul legal apeluri Pachetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Galaţi şi inculpata A..

II.1. În dezvoltarea motivelor de apel, aflate la dosarul Înaltei Curţi, procurorul a criticat sentinţa penală pronunţată de prima instanţă pentru netemeinicie în ceea ce priveşte soluţia de achitare a inculpatei. S-a făcut referire la situaţia de fapt reţinută de prima instanţă, precum şi la mijloacele de probă valorificate de prima instanţă, respectiv la declaraţiile martorului C., la conţinutul convorbirii telefonice din data de 6.10.2021 dintre inculpata A. şi clienta sa, martora B., că aceasta din urmă nu a cunoscut niciodată despre faptul întâlnirii dintre inculpată şi martorul C. şi cu atât mai puţin despre conţinutul dialogului purtat cu prilejul acestei întâlniri între cei doi. Instanţa a apreciat că, deşi se reţine că inculpata A. ar fi avut iniţiativa comiterii faptei şi i-ar fi promis martorului C., remiterea sumei de 10.000 de euro pentru traficarea influenţei sale, în cauză nu s-a făcut dovada că martora B. ar fi fost de acord să ofere această sumă de bani (ori o altă sumă) în scopul declarat de martorul C.. Aşa fiind, în lipsa unui astfel de consimţământ din partea martorei B., instanţa nu a găsit o motivaţie pertinentă pentru care inculpata ar fi putut promite martorului C. o sumă de bani cu scopul arătat de acesta. În concluzie, instanţa a apreciat că probatoriul administrat în cauză se rezumă la dovedirea în mod cert doar a întrevederii ce a avut loc între inculpata A. şi martorul C., însă nu şi asupra conţinutului discuţiilor dintre aceştia, iar în legătură cu declaraţiile martorului C., instanţa a arătat că are rezerve în a constata un eventual caracter neechivoc al aspectelor relatate de acesta, întrucât există o serie de elemente care nasc un real dubiu în referire la credibilitatea celor învederate.

Procurorul a apreciat că instanţa de fond, în mod eronat a interpretat probatoriul administrat în cursul urmăririi penale, dar şi în mod nemijlocit în faţa sa.

Astfel, în cursul urmăririi penale, probele implicării directe a inculpatei A. în săvârşirea faptei le-au constituit: Imaginile filmate de camerele de supraveghere montate în zona de alimentare cu combustibil a autoturismelor a staţiei S. situată la ieşirea din mun. Brăila. Imaginile în cauză surprind momentele sosirii la locul de întâlnire mai sus menţionat a inculpatei A., conducând un autoturism, în care se afla şi copilul minor al acesteia şi a martorul C., care s-a deplasat la locul de întâlnire cu un autoturism, din care a coborât pentru a se urca în autoturismul inculpatei;

Declaraţia formulată de martorul C., la data de 12.10.2021 cu prilejul audierii sale (înregistrată audio de către organele de urmărire penală). Cu prilejul audierii respective, martorul C. a indicat persoana iniţiatoare a întâlnirii, în persoana inculpatei A. (..în primele zile ale lunii octombrie 2021, posibil datele de 05-07.10.2021, am fost apelat, pe numărul de telefon, de doamna avocat A., din Baroul Brăila, care mi-a solicitat să ne întâlnim"), data şi locul unde a avut loc întâlnirea cu aceasta (.. la data de 07.10.2021, cu ocazia unei scurte vizite efectuate în mun.

Brăila, aproximativ în intervalul orar 15:00-16:30, m-am întâlnit cu doamna avocat A. în parcarea staţiei de carburanţi S., situată în mun. Brăila la ieşirea din oraş, la întâlnirea ("… doamna avocat A. mi-a spus textual să încercăm, dacă putem, să intervenim, contracost, la conducerea poliţiei brăilene, respectiv la domnul E. şi la şeful IPJ Brăila, domnul D., pentru a i se returna clientei sale, pe nume B., bunurile şi banii confiscaţi cu ocazia efectuării unor percheziţii. De asemenea mi s-a spus să încercăm să stopăm controalele efectuate asupra magazinului sau domiciliului clientei sale").

Cu aceleaşi prilej, martorul a menţionat şi descris modalitatea la care a recurs inculpata pentru a-l convinge să acţioneze în sensul celor mai sus menţionate, dar şi interpretarea imediată pe care martorul a dat-o solicitării acesteia (.. Cu prilejul acelui dialog doamna avocat nu a formulat în mod expres ceea ce înţelegea dumneaei prin expresia "contra cost", însă mi-a gesticulat cu una din mâini şi mimat pronunţia sumei de 10.000 euro. Cel puţin aşa am înţeles eu din mimica şi gestica doamnei avocat…Mi-am dat seama imediat de intenţia doamnei avocat, anume aceea de a trafica influenţa asupra celor doi conducători ai poliţiei brăilene, adică şeful Poliţiei Municipiului Brăila şi şeful IPJ Brăila şi m-am întrebat evident de ce credea dumneaei că eu aş fi putut să dau curs unei asemenea cereri").

În raport cu situaţia de fapt creată de inculpată, reacţia pe care martorul a înţeles să o adopte, a fost aceea de a aduce la cunoştinţa unuia din cei doi foşti colegi (respectiv martorul E.), demersul infracţional al inculpatei. ("…realizând gravitatea intervenţiei doamnei avocat, precum şi eventualitatea/posibilitatea ca doi ofiţeri de poliţie pe care-i cunoşteam şi cu care lucrasem, ar fi putut fi expuşi unei situaţii faţă de care nu aveau niciun fel de vină a fi fost creată, am procedat încă din seara zilei de 11.10.2021, la redirecţionarea către domnul comisar şef E. a informaţiei referitoare la solicitarea doamnei avocat A.

şi în ce scop".); Declaraţia formulată de martorul C., la data de 11.11.2021, cu prilejul reaudierii sale, în prezenţa ambilor apărători aleşi ai inculpatei (înregistrată audio-video, de către organele de urmărire penală). Pe parcursul derulării respectivei reaudieri (solicitată de către ambii apărători aleşi de la acea dată ai inculpatei), răspunzând întrebărilor punctuale formulate de către aceştia, martorul C. a reiterat aspectele referitoare la împrejurările întâlnirii pe care a avut-o cu inculpata la data de 07.10.2021 ("În legătură cu întâlnirea cu privire la care se face referire în conţinutul întrebării, arăt că nu pot preciza data când aceasta a avut loc, însă în urma apelurilor telefonice ale doamnei A., prin care mă ruga textual să-i acord câteva minute, la momentul respectiv am apelat-o înapoi şi i-am comunicat că mă alu în benzinăria S., de la intersecţia străzii Şoseaua Buzăului cu Şoseaua de Centură şi că o rog să vină aici, întrucât mă grăbeam să plec către Bucureşti"), precum şi la scopul care îi motivase inculpatei solicitarea întâlnirii ("Domnia sa mi-a spus faptul că doreşte să o ajute pe clienta sa B. să-şi recupereze bunurile pe care Poliţia Brăila i le-a ridicat cu ocazia unor controale şi percheziţii şi citez, "pentru a o lăsa în pace cu toată această tevatură".

De asemenea, "domnia sa mi-a precizat că trebuie vorbit, contra cost, cu numărul unu din poliţie, fără să-i pronunţe numele (eu înţelegând că este vorba de inspectorul şef) sau cu domnul E. căruia i-a precizat numele (…). Nu mi-a pronunţat nicio sumă de bani în schimbul efectuării de către mine a potenţialei intervenţii dar a deschis mâna dreapta de două ori, cu palma deschisă, cu degetele răsfirate, eu din mimica şi gestica domniei sale am înţeles că este vorba de o sumă multiplu de cinci, respectiv o mie, cinci, cinzeci.

Asta am perceput eu. Suma respectivă ar fi reprezentat costul intervenţiei mele. Această precizare a avut loc după ce aceasta îmi relatase că fuseseră efectuate confiscările. Aceasta m-a privit în ochi când a gesticulat, iar eu asta am înţeles…Eu am perceput (deşi d-na A. nu a precizat expres acest lucru) că banii urmau să-mi fie daţi mie şi eu mai departe să dau suma respectivă direct celor doi sau unuia dintre ei (fiind vorba de şefii Poliţiei brăilene) sau suma respectivă să fie remisă direct unuia dintre aceştia.");

Cuprinsul mesajului telefonic înregistrat trimis de către martorul C., martorului E., persoană care îndeplinea la acea dată funcţia de şef al Poliţiei Municipiului Brăila şi putea influenţa decizia efectuării controalelor la magazinele martorei B., ("Salut, E.!Doamna avocat, doamna A. m-a căutat, dacă pot să intervin la tine, contra cost bineînţeles, să scape clienta ei sau la domnul D. (referire la şeful I.P.J. Brăila, cms. şef. D.). Şi i-am zis că-s plecat la Bucureşti, dacă arde vin la Brăila, dacă e ceva vreo problemă.

Şi mi-a scris acum că a fost la Q., domnul fost procuror, să o rezolve. Ţi-am zis ca să ştii cu ce se ocupă doamna aia").

În cursul judecării cauzei, cu prilejul reaudierii martorul C. şi-a menţinut declaraţiile formulate în cursul urmăririi penale, recurgând la următoarea descriere a modalităţii concrete de a acţiona a inculpatei:

"(…) din gestul dumneaei am înţeles că este vorba de o sumă de bani dar nu am înţeles exact cât, depindea de valoarea domniei sale, putea fi 5 RON, 10 RON, 156 RON, euro sau orice altă valută. Instanţa de judecată a reţinut lipsa de credibilitate a declaraţiei martorului C. referitoare la oferta pecuniară formulată de inculpata A., pe parcursul discuţiei pe care au avut-o în interiorul autoturismului acesteia. Însă, declaraţiile martorului C. referitoare la motivaţia exclusivă întâlnirii pe care i-a solicitat-o inculpata A. au fost constante pe parcursul fiecăreia dintre cele două audieri realizate pe parcursul urmăririi penale, înregistrate audio şi audiovideo, ultima dintre acestea fiind realizată în prezenţa ambilor apărători ai inculpatei. Acelaşi aspect a fost reiterat şi în cuprinsul declaraţiei pe care martorul a formulat-o în faţa instanţei de judecată. Astfel, în privinţa formulării de către inculpată, cu prilejul aceluiaşi dialog purtat în autoturismul acesteia, a unei oferte pecuniare certe, în schimbul exercitării în viitor a influenţei martorului C., de natură a determina încetarea controalelor la magazinele martorei B., martorul a fost, de asemenea, constant în a preciza formularea certă a unei atare oferte. Chiar dacă în declaraţia dată în cursul urmăririi penale, cuantumul sumei a fost diferit de cel precizat în declaraţia dată în cursul cercetării judecătoreşti, cu privire la acest aspect a învederat faptul că de esenţa existenţei infracţiunii de corupţie reţinută în sarcina inculpatei este certitudinea componentei de ordin pecuniar şi nu cuantumul acesteia ori modul în care îi este exprimată ori calculată valoarea. Or, în cuprinsul fiecăreia dintre declaraţiile martorului C., indiferent de stadiul procesual în care a fost formulată, acesta nu a manifestat nicio reţinere ori dubiu cu privire la confirmarea existenţei respectivei oferte.

În ceea ce priveşte lipsa documentării cuprinsului discuţiei pe care inculpata A. a purtat-o cu martorul C. în habitaclul autoturismului acesteia, invocată de către instanţa de judecată ca unul din argumentele care au fundamentat soluţia de achitare, aceasta nu poate fi primită.

Astfel, iniţiativa contactării şi stabilirii întâlnirii dintre inculpata A. şi martorul C., din data de 07.10.2021, a aparţinut în exclusivitate celei dintâi. Motivaţia exclusivă a întâlnirii a constituit-o dorinţa insistentă a martorei B. de a obţine încetarea desfăşurării de controale la magazinele pe care le administra. Acest ultim aspect rezultă şi din faptul că, anterior întâlnirii inculpatei cu martorul C., aceasta a intermediat şi întâlnirea dintre clienta sa, martora B., şi martorul L. (în prezent decedat), persoană care îşi desfăşura activitatea ca procuror pe raza jud. Brăila.

Astfel, martorul L. a precizat în cursul urmăririi penale că a fost contactat de inculpata A. ("Este adevărat că, cel mai probabil în cursul lunii septembrie 2021, am fost apelat telefonic de doamna avocat A., din cadrul Baroului Brăila, care mi-a solicitat să fiu de acord cu o întâlnire pe care urma să o am cu o clientă de-a acesteia. Cu acea ocazie, doamna avocat mi-a precizat că numele clientei respective era B., persoană pe care o mai cercetasem în trecut în cauze ce aveau ca obiect fapte privind regimul produselor şi mărcilor înregistrate (Legea nr. 84/1998). Am fost de acord să mă întâlnesc cu respectiva persoană, evenimentul având loc la domiciliul meu.").

Martorul a precizat în mod expres şi scopul care motiva vizita care urma a fi efectuată la domiciliul lui ("… B. mi-a relatat faptul că firmele pe care le administra erau supuse unor controale repetate din partea organelor de poliţie brăilene, stare de fapt care o nemulţumeşte şi în raport cu care mi-a solicitat să intervin la persoane din conducerea poliţiei municipiului sau judeţului Brăila, pentru ca acestea să dispună încetarea respectivelor controale.) dar şi cunoaşterea evidentă a respectivului scop de către inculpata A. ("… declar că e de la sine înţeles faptul că, atunci când m-a contactat, doamna avocat A. cunoştea natura intervenţiei pe care x dorea s-o facă la mine).

Mai mult, insistenţa inculpatei A. de a-l determina pe martorul L. să acţioneze în sensul solicitat de către clienta ei, rezultă din depoziţiile aceluiaşi martor ("… eu am înţeles faptul că, revenind asupra aceleeaşi problematici juridico-penale care o privea pe B., se încerca de fapt de către doamna avocat A. să fiu convins a intervenit în vreun fel sau altul în favoarea doamnei B., aceste intervenţii evident că vizau conducerea poliţiei brăilene").

Aşadar, din declaraţiile acestui martor, rezultă fără dubiu, că intenţia evidentă, atât a martorei B., cât şi a inculpatei A., era aceea de a se interveni pe lângă factorii de decizie din cadrul Poliţiei brăilene, pentru a se stopa controalele efectuate la firmele administrate de martoră.

Chiar dacă în cursul judecăţii, cu ocazia audierii sale, martorul L. a revenit asupra propriilor declaraţii (motiv pentru care procurorul de şedinţă s-a sesizat pentru săvârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasă) şi a precizat că maniera în care a fost audiat în cursul urmăririi penale a fost cea care l-a determinat să dea acele declaraţii, acest lucru nu poate duce de plano la înlăturarea primei declaraţii Şi aceasta, întrucât, probele administrate în cursul urmăririi penale, fiind administrate mai aproape de data comiterii faptelor, reflectă mai bine realitatea, considerându-se că declaraţiile martorilor şi memoria acestora nu este afectată de trecerea factorului timp, iar persoana care este inculpată nu a avut timpul necesar pentru a-şi fi organizat o linie de apărare elaborată, fie prin angajarea unor apărători aleşi ori, inclusiv, fie chiar prin influenţarea martorilor sau prin încercarea de acoperire a urmelor infracţiunii şi intrarea într-o stare aparentă de legalitate.

Mai mult decât atât "probele nu au o valoare dinainte stabilită. Aprecierea fiecărei probe se face în urma examinării tuturor probelor administrate, în scopul aflării adevărului. Nu există prevederi legale care să confere o valoare probatorie mai ridicată probelor administrate în faza cercetării judecătoreşti în detrimentul probelor administrate în faza urmăririi penale". (Î.C.C.J., secţia penală, decizia nr. 2479/8.09.2014).

Nu se poate reţine nici motivarea instanţei de judecată în sensul că, atât martora, cât şi inculpata doreau să afle doar persoana responsabilă de aceste verificări. Consecinţele pe care martora B. sconta a le obţine, erau strict legate de interesul imediat al stopării respectivelor controale şi nicidecum de acela privind aflarea persoanelor sau instituţiilor care le organizau, întrucât acestea îi erau cunoscute din cuprinsul actelor de constatare întocmite cu prilejul desfăşurării controalelor în cauză. Acest aspect rezultă şi din cuprinsul convorbirilor telefonice dintre inculpata A. şi martora B. din data de 6.10.2021. Analiza cuprinsului dialogului menţionat a relevat implicarea personală a inculpatei A. în stabilirea întâlnirii cu martorul C. ("Deci, este…Da. Am sunat astăzi…Am sunat azi pe cineva…; Da. Pe cineva, care nu-i aici…; Şi mă întâlnesc vineri. Vineri! Mâine-i joi, vineri!Da?; Pentru că nu se poate de aici, că n-avem cu cine de aici. N-avem cu cine; Nu mai, că nu mă mai interesează. Deja gata! Nu mai… ne luăm gândul de acolo şi ne îndreptăm spre altceva, că nu mai merge cu de-astea. Trebuie cineva, de… din… de la 200 de kilometri, nu de aicea") dar şi insistenţa manifestată de către martora B. ca inculpata să obţină un rezultat concret în demersul său de a sista acţiunile de verificare a magazinelor pe care le deţinea - ("Ideea este că cu oricine, aşa, discutăm, este… Adică, noi trebuie…că…Adică, trebuie aşa" Aţi înţeles ideea!; "Da. Şi nu la…la modul de rugăminte, că dacă funcţionăm pe rugăminte, nu funcţionăm"; "Auzi? Dar până la urmă, putem şi merge, dacă mi se… Adică, să vorbim şi să discutăm cu Subiect şi Predicat, să-i expun situaţia care este, că chiar este o situaţie urâtă şi o spune toată lumea. (…); Dar cel…Adică, să mergem şi să… aşa, cu Subiect şi Predicat, să…").

Aşadar, consecvenţa cu care martorul C. şi-a menţinut declaraţiile date, atât în cursul urmăririi penale, cât şi în faţa instanţei de judecată, mesajul explicit pe care acesta l-a trimis martorului E., ulterior întrevederii pe care a avut-o cu inculpata, depoziţia martorului L. din cursul urmăririi penale, din care rezultă scopul evident pentru care inculpata l-a contactat şi pe martorul C.), cuprinsul convorbirilor pe care inculpata le-a purtat cu martorii, dovedesc, dincolo de orice dubiu, existenţa infracţiunii şi comiterea acesteia de inculpată cu forma de vinovăţie prevăzută de lege.

Având în vedere soluţia de achitare dispusă de instanţa de judecată în privinţa inculpatei A., a solicitat, ca în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a) din C. proc. pen. să se procedeze la reaudierea martorilor B. şi C., depoziţii pe care judecătorul fondului şi-a întemeiat soluţia de achitare.

Pentru aceste considerente, procurorul a solicitat, având în vedere motivele de apel prezentate, ca în temeiul dispoziţiilor art. 421 pct. 2 lit. a) din C. proc. pen. admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei penale nr. 144/F din 18 noiembrie 2024 a Curţii de Apel Galaţi cu consecinţa pronunţării unei noi hotărâri, în care să se dispună condamnarea inculpatei A. pentru săvârşirea infracţiunii de cumpărare de influenţă prevăzută de art. 292 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000.

II.2 În dezvoltarea motivelor de apel formulate de apelanta inculpată A. împotriva sentinţei penale nr. 144/F din data de 18 noiembrie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, prin apărător ales, aflate în triplu exemplar la dosarul Înaltei Curţi s-a solicitat admiterea apelului şi schimbarea temeiului de drept al achitării, în sensul reţinerii incidenţei dispoziţiilor art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., în principal, sau art. 16 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen.. S-a mai precizat că apelul formulat vizează exclusiv temeiul de drept al soluţiei de achitare, considerentele hotărârii şi soluţia de achitare nefiind contestate.

S-a arătat că, în raport, cu ansamblul probator administrat în cauză, prima instanţă a procedat la o interpretare judicioasă a elementelor rezultate din probe, reţinând în mod corect că nu a fost demonstrată existenţa faptei imputate apelantei-inculpat. În mod corect s-a arătat prin hotărârea atacată care sunt motivele pentru care fiabilitatea probelor administrate în cursul urmăririi penale este afectată şi au fost reţinute în mod justificat aspectele care au rezultat din probele administrate în cursul cercetării judecătoreşti, astfel încât analiza ansamblului probator nu este contestată prin apelul formulat. De altfel, nici aspectele de ordin teoretic, aplicate în concret cauzei de faţă, privind prezumţia de nevinovăţie şi principiul in dubio pro reo nu sunt contestate.

Motivele de apel vizează exclusiv temeiul achitării care, în raport cu considerentele hotărârii primei instanţe, s-a apreciat că ar trebui să fie, în principal, cel prevăzut de art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., fapta nu există, iar nu cel prevăzut de art. 16 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., nu există probe că o persoană a săvârşit infracţiunea.

În situaţia invocării incidenţei mai multor cauze care împiedică exercitarea acţiunii penale, fie determinate de lipsa temeiurilor de fapt sau de drept, fie de lipsa de obiect, fie de lipsa de temei de fapt şi de drept şi de lipsa de obiect, soluţia se dispune în baza unui singur temei juridic, ordinea de prioritate fiind cea cronologică statuată în art. 16 alin. (1) lit. a) - d) şi art. 16 alin. (1) lit. e) - j) din C. proc. pen.

Altfel spus, în raport cu tehnica de reglementare şi metoda sistematică de interpretare a normei mai sus menţionate, nu se poate inversa ordinea de aplicare a dispoziţiilor menţionate (Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală, Decizia nr. 200/RC/06.05.2021).

S-a mai arătat că, în doctrină s-a reţinut că art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen. este incident atunci când: din probele administrate rezultă că fapta nu există în materialitatea ei sau există un dubiu cu privire la săvârşirea unei infracţiuni (in dubio reo). Această cauză de împiedicare a exercitării acţiunii penale operează in rem, nefiind condiţionată de persoana făptuitorului. În schimb, cazul prevăzut de art. 16 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen. operează in personam şi se reţine atunci când din probele administrate rezultă că fapta există, constituie infracţiune, însă nu a fost săvârşită de inculpat, ci de o altă persoană (determinată sau nedeterminată). Acest impediment se poate reţine şi în ipoteza în care există un dubiu cu privire la faptul că inculpatul este persoana care a săvârşit infracţiunea. Aplicând aceste considerente cauzei de faţă se constatată că prima instanţă a reţinut că nu există probe care să susţină existenţa infracţiunii de cumpărare de influenţă care a fost imputată apelantei-inculpat, fiind aplicat principiul in dubio pro reo.

Mai exact, instanţa de fond a reţinut, în mod just, că există probe din care rezultă că între apelantă şi martorul C. a avut o întâlnire la data de 07.10.2021, însă nu există probe certe şi decisive care să probeze conţinutul discuţiei dintre cele două persoane, respectiv pretinsa promisiune a sumei de 10.000 euro care ar fi fost destinată unor persoane din cadrul poliţiei din Brăila într-un scop ilicit. Astfel, inexistenţa probelor şi dubiul se referă, în primul rând, la însăşi existenţa faptei, la elementul material al infracţiunii. În mod evident, dacă nu există probe privind existenţa infracţiunii, nu pot exista nici probe din care să rezulte că o anumită persoană a comis infracţiunea (inexistentă). Câtă vreme fapta principală (promisiunea) ce trebuia dovedită şi care priveşte acuzaţia adusă apelantei nu a fost dovedită sau există un dubiu serios privind existenţa sa, atunci concluzia nu poate fi decât aceea că fapta nu există. Concret, corespunzător infracţiunii de cumpărare de influenţă, obiectul probaţiunii trebuie să constea, în primul rând, în dovedirea comiterii acţiunii de promitere a sumei de bani, dar şi a cerinţelor esenţiale ataşate elementului material. Astfel, dacă nu este dovedită cumpărarea de influenţă, în oricare dintre modalităţile alternative ale elementului material, rezultă că nu este dovedită fapta, indiferent cărei persoane i-ar fi asociată sau reproşată., în acest sens a invocat jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, decizia penală nr. 307/A/2021 din data de 14.12.2021. Pentru aceste motive a solicitat, în principal, admiterea apelului şi schimbarea temeiului de drept al achitării, în sensul reţinerii incidenţei dispoziţiilor art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen.

Cazul prevăzut de art. 16 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen. se reţine în situaţia în care fapta există în materialitatea ei, însă îi lipsesc trăsăturile esenţiale pentru a constitui o infracţiune (tipicitatea obiectivă sau subiectivă). Tipicitatea rezultă din principiul legalităţii incriminării şi presupune corespondenţa dintre fapta concretă săvârşită şi elementele de natură obiectivă şi subiectivă stabilite de legiuitor în modelul abstract (tip) prevăzut de norma de incriminare. Existenţa unei fapte nu echivalează cu existenţa unei infracţiuni. Apărarea privind lipsa îndeplinirii condiţiilor de tipicitate obiectivă şi subiectivă este subsidiară celei privind inexistenţa faptei (care conduce la inutilitatea analizării aspectelor privind tipicitatea). De altfel, şi în cursul judecăţii de fond, apărarea privind lipsa tipicităţii obiective şi subiective a fost formulată în acelaşi registru, într-o teză subsidiară, doar în ipoteza în care s-ar fi apreciat că există o faptă (concluzie însă contrazisă de instanţa de fond în raport cu probatoriul cauzei) căreia însă îi lipsesc elementele tipice prevăzute de norma de incriminare. Din cuprinsul normei de incriminare (art. 292 din C. pen.) rezultă o serie de cerinţe esenţiale necesar a fi îndeplinite pentru ca fapta să existe şi să fie tipică, condiţii care, astfel cum arăta în cele ce urmează, nu sunt îndeplinite.

Apelanta inculpata prin apărător ales a arătat că acuzaţia nu descrie o cumpărare de influenţă. În primul rând, niciuna din probele administrate în cauză nu reflectă existenţa unei înţelegeri specifice infracţiunilor de corupţie între pretinsul cumpărător şi pretinsul vânzător al influenţei. Apoi, conform definiţiei legale a infracţiunii, promisiunea, oferirea sau darea unei sume de bani sau a altor foloase poate fi în beneficiul propriu al cumpărătorului de influenţă sau în beneficiul altei persoane. Sumele de bani sau alte foloase trebuie însă să fie promise, oferite sau date, direct sau indirect, vânzătorului de influenţă, respectiv persoanei care are influenţă sau care lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public. În acelaşi sens este şi doctrina şi jurisprudenţa naţională. Cu alte cuvinte, banii sau foloasele reprezintă retribuţia traficantului de influenţă, respectiv "preţul" traficării influenţei. Din această perspectivă, dincolo de caracterul său neîntemeiat, acuzaţia, astfel cum a fost formulată de Ministerul Public, nu are vocaţia de a se suprapune normei de incriminare. În sarcina apelantei-inculpate s-a reţinut că l-a contactat pe martorul C. şi i-ar fi promis că "îi va preda suma de 10.000 euro, destinată a o remite, la rândul său, unuia dintre cei doi ofiţeri de poliţie mai sus menţionaţi." Cu alte cuvinte, în raport cu descrierea faptei, rezultă că, de fapt, nici măcar nu s-ar fi cumpărat o aşa-zisă influenţă a martorului C., de vreme ce suma reţinută drept "preţ" al influenţei ar fi fost destinată altor persoane, iar nu pretinsului traficant de influenţă. În acest context, nu există şi nu poate exista cumpărare de influenţă.

Se apreciază de către apelanta inculpată prin apărător ales că nu este îndeplinită cerinţa privind realizarea elementului material anterior sau concomitent cu actul de serviciu al unui funcţionar public. Existenţa infracţiunii este condiţionată de realizarea elementului material anterior sau concomitent cu actul de serviciu al funcţionarului public (Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, decizia penală nr. 142 din 21.07.2022). Din această perspectivă, astfel cum s-a reţinut şi de către prima instanţă, rezultă din probele administrate în cauză că B. dorea să afle care este cauza percheziţiilor ce avuseseră deja loc. În niciun moment nu s-a pus problema că ar urma alte controale şi nici nu era posibil ca B. sau A. să cunoască dacă urmau sau nu alte controale la firmele administrate de B.. Din această perspectivă, construcţia acuzaţiei este lipsită de logică, pentru că este un none-sens ca o persoană să promită sume de bani pentru a obţine încetarea unor controale care, de fapt, încetaseră.

Totodată, se consideră de către apelanta inculpată prin apărător că nu există influenţă şi nu s-a pretins că ar exista influenţă asupra vreunui funcţionar public. Pentru realizarea elementului material al infracţiunii este esenţial că cel căruia se adresează cumpărătorul de influenţă să aibă sau să lase neîndoielnic impresia că are influenţă asupra funcţionarului în privinţa căruia se promite influenţa. Astfel, nu poate fi vorba despre cumpărare de influenţă, fiind în prezenţa unei fapte putative. Această problemă a fost analizată şi în jurisprudenţă, fiind invocată decizia nr. 828 din 3 iunie 2015 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a-II-a Penală, în sensul că "Pentru a se reţine infracţiunea de cumpărare de influenţă, este necesar ca acţiunile incriminate (promisiunea, oferirea, darea de bani sau alte foloase) să vizeze o persoană care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public, în scopurile arătate mai sus. Cu alte cuvinte este necesar ca infracţiunea de cumpărare de influenţă să fie însoţită de o faptă (nu neapărat infracţiune) de trafic de influenţă, respectiv este esenţial ca o persoană să "vândă" influenţa, respectiv să aibă influenţă sau să lase să creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public. În condiţiile în care acţiunea de a promite, oferi sau a da bani ori alte foloase nu vizează o persoană care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public, fapta nu este prevăzută de legea penală, nefiind îndeplinite cerinţele pentru a se reţine infracţiunea de cumpărare de influenţă."

Probele administrate în cauză nu relevă concluzia că martorul C. ar fi avut o influenţă asupra funcţionarilor din cadrul IPJ Brăila şi al Poliţiei Municipiului Brăila sau ar fi lăsat să se creadă că ar avea o asemenea influenţă. Exprimarea din textul de lege este imperativă, astfel încât, este obligatoriu a se demonstra că martorul C. avea influenţă sau a lăsat să se vadă că are influenţă asupra persoanelor din conducerea IPJ Brăila şi a Poliţiei Municipiului Brăila. Or, o astfel de situaţie este imposibil de demonstrat, neexistând nici cea mai vagă presupunere, în sensul că o persoană care, până în anul 2011, a ocupat o funcţie de conducere în cadrul IPJ Brăila ar putea avea vreo influenţă, în anul 2021, asupra şefului actual al PIJ Brăila sau al Poliţiei Municipiului Brăila, care, teoretic, îşi desfăşoară activitatea conform legii, iar nu contra legii.

Mai mult, martorul C. a declarat, în mod explicit, în faţa instanţei de judecată (declaraţia din data de 18.03.2024) că nu are influenţă asupra martorului E. şi nici nu rezultă că s-ar fi lăudat în faţa inculpatei că avea o astfel de influenţă. În acelaşi timp, martorul E. a declarat, în mod explicit, în faţa instanţei de judecată (declaraţia din data de 07.02.2024) că nicio persoană, inclusiv C., nu are influenţă asupra sa. Procurorul de caz a încercat să acrediteze ideea că inculpata ar fi avut convingerea că martorul C. ar fi avut influenţă reală asupra funcţionarilor din cadrul poliţiei din Brăila, aspect care, însă nu conferă tipicitate pretinsei fapte, pentru că cerinţa legală este ca presupusul traficant de influenţă să aibă în mod real influenţă sau să lase să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public, iar nu percepţia proprie a cumpărătorului de influenţă, în lipsa oricărei acţiuni de "vânzare" a influenţei de către traficant.

De altfel, inculpata A. nici nu a avut o astfel de reprezentare şi nici nu există probe din care să rezulte că l-a contactat pe martorul C. în considerarea faptului că acesta din urmă ar fi avut o influenţă asupra persoanelor din conducerea poliţiei din Brăila. Dimpotrivă, inculpata a considerat că martorul ar fi putut deţine informaţiile sau ar fi putut afla informaţiile de care era interesată numita B., acesta fiind motivul pentru care l-a contactat pe martor, iar nu pentru cumpărarea vreunei influenţe a acestuia - care nici măcar nu există.

De asemenea, apelanta inculpată prin apărător a menţionat că nu a existat nicio promisiune că se va interveni pe lângă vreun funcţionar public. O altă condiţie esenţială ce se desprinde din norma de incriminare este aceea că pretinsul traficant de influenţă să promită cumpărătorului de influenţă că îl va determina pe funcţionarul public sau pe o altă persoană dintre cele menţionate de lege să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri." În speţă, nu există şi nici nu s-a afirmat că ar fi existat vreo discuţie în aceste coordonate între A. şi C. sau că acesta din urmă şi-ar fi luat vreun angajament faţă de inculpată sau i-ar fi promis acesteia că îşi va exercita pretinsa influenţă pentru a determina un anumit funcţionare sau o altă persoană menţionată de lege să adopte o anume conduită că ar fi fost dorită de presupusul cumpărător de influenţă. Cu privire la aceste aspecte, Curtea Constituţională a României a statuat prin Decizia nr. 489/2016 că " […] realizarea acestei din urmă condiţii (de a promite influenţa asupra funcţionarului) presupune asumarea din partea făptuitorului a obligaţiei, a angajamentului de a-l determina pe funcţionar să adopte conduita ce formează obiectul traficării de influenţă". Prin urmare, esenţial este ca influenţa pretinsului traficant şi promisiunea exercitării influenţei să fi constituit pentru persoana interesată motivul determinant al tranzacţiei. Or, astfel cum s-a reţinut şi de către instanţa de fond, dincolo de faptul că A. nu avea niciun interes să cumpere influenţă, motivul determinat al contactării martorului nu a fost pretinsa influenţă a martorului C. [care nu exista şi nici nu s-a susţinut vreodată că ar fi existat], ci faptul că martorul C. ar fi putut cunoaşte cauzele controalelor sau ar fi putut afla răspunsul la întrebările numitei B.. De altfel, în contextul în care B. avea suspiciunea că M. avea o legătură cu controalele ce aveau loc la firmele sale în considerarea relaţiei pe care M. o avea cu C. [suspiciune comunicată şi inculpatei], A. l-a contactat pe C. şi pentru a verifica dacă astfel de suspiciuni sunt reale.

Totodată, apelanta inculpată prin apărător ales a mai menţionat că nu există o legătură cu atribuţiile de serviciu ale vreunui funcţionar public. Nu există probe din car să rezulte că a existat o promisiune de remitere a unei sume de bani sau că pretinsa promisiune ar fi avut vreo legătură cu modul de îndeplinire a atribuţiilor de serviciu de către un funcţionar public. Pe de-o parte, acuzarea nu a făcut nicio referire la atribuţiile de serviciu ale martorului E. sau ale numitului D. şi dacă printre acestea s-ar număra şi atribuţii legate de stoparea controalelor la firmele numitei x sau ridicării/confiscării unor sume de bani sau a unor mărfuri. Pe de altă parte, este dificil de înţeles cum ar putea exista un scop constând în determinarea unor persoane din conducerea poliţiei să dispună încetarea acţiunilor de control şi recuperarea sumelor sau a bunurilor ridicate pentru confiscare, în condiţiile în care: pentru a înceta o acţiune de control, ar trebui să existe o acţiune de control în curs - or, în cazul de faţă, controalele la firmele numitei B. avuseseră lor, deci nu puteau fi încetate controale care erau deja finalizate; pentru recuperarea sumelor/bunurilor ridicate, numita B. a iniţiat acţiuni în faţa instanţelor de judecată, organele de poliţie neavând nicio componenţă în faţa instanţelor de judecată.

În final, situaţia de fapt reţinută de către procurorul de caz este total eronată şi ignoră flagrant toate probele (declaraţii şi proces-verbal de redare a convorbirilor) din care rezultă cu claritate că ceea ce dorea B. ara să afle informaţii, respectiv "dacă cineva îi doreşte răul"/"cine este în spatele controalelor", având în vedere frecvenţa foarte ridicată a acestora şi inexistenţa unor controale similare la alte firme de profil, iar nu să determine o anumită conduită a vreunui funcţionar public.

Inclusiv procurorul de caz a reţinut prin Rechizitoriu că:

"suspecta [n.n. B.] s-a considerat îndreptăţită să apeleze la mijloacele pe care le considera adecvate situaţiei juridice în care se găsea, cu scopul de a afla care ar fi fost cauza demersurilor verificatorii ale organelor de poliţie"; cu referire la declaraţiile numitei B.:"motivaţia acesteia a constituit-o nemulţumirea determinată de repetatele acţiuni de control la care firmele pe care le administra erau supuse şi interesul de a afla dacă respectivele acţiuni erau intenţionat organizate pentru a-i afecta bunul mers al activităţii comerciale […]; cu referire la vizita pe care B. a efectuat-o la domiciliul martorului L.:

"suspecta a menţionat că scopul vizitei pe care a efectuat-o l-a constituit interesul de a afla care era cauza acţiunilor de control la care firmele pe care le administra erau supuse iar modalitatea pe care o avea în vedere a-i permite martorului să afle informaţiile de care era interesată o constituia contactarea de către acesta a a acelor persoane din conducerea IPJ Brăila care erau în măsură a cunoaşte respectiva cauză".

Prin urmare, contrar acuzaţiilor formulate prin rechizitoriu, nu există nicio probă care să susţină teza promiterii unei sume de bani pentru ca martorul C. să intervină pe lângă anumite persoane cu funcţii de conducere pentru a le convinge să stopeze controalele la firmele deţinute de B..

Apelanta inculpata prin apărător ales a mai arătat inexistenţa vinovăţiei atâta timp cât nu există o faptă penală căreia aceasta să-i fie asociată. Inculpata a acţionat în limitele legii şi nu a urmărit coruperea vreunei persoane în interesul numitei B.. Discuţiile purtate cu C. au fost limitate la a-l întreba pe acesta dacă cunoaşte care sunt cauzele controalelor vizând firmele numitei B. sau dacă poate afla aceste informaţii, pe fondul suspiciunii că acesta, aflat în relaţii apropiate cu asociata B. ar fi în spatele conduitei autorităţilor, apreciat de B. ca abuzivă. În niciun moment A. nu a promis, nici explicit, nici implicit, vreo sumă de bani sau late foloase pentru a-l determina pe martorul C. să trafice pretinsa influenţă [pe care, aşa cum rezultă din probe, nu o avea].

În realitate, starea de fapt rezultată din analiza coroborată a probelor nu reflectă existenţa unei infracţiuni, nu corespunde modelului legal de incriminare şi nu există cumpărare de influenţă, indiferent că sunt în discuţie aspecte de tipicitate obiectivă sau subiectivă.

Pentru toate aceste motive, apelanta inculpată A. prin apărător ales a solicitat ca prin decizia ce se va pronunţa să se dispună admiterea apelului şi schimbarea temeiului de drept al soluţiei de achitare, având în vedere ordinea de prioritate a temeiurilor de achitare: în principal, în baza art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., întrucât fapta nu există; în subsidiar, în baza art. 16 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen., întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală şi nu există vinovăţie.

III. Judecata apelurilor.

La termenul de judecată de la 13 februarie 2025, Înalta Curte, din oficiu, a pus în discuţie declararea nepublică a şedinţei de judecată, în conformitate cu dispoziţiile art. 420 raportat la art. 352 alin. (3) şi alin. (5) din C. proc. pen., concluziile reprezentantului Ministerului Public şi ale apărătorilor apelantei intimate inculpate fiind consemnate în încheiere, iar după deliberare, Înalta Curte a declarat soluţionarea prezentei cauze în şedinţă nepublică, în conformitate cu dispoziţiile art. 420 raportat la art. 325 alin. (3) şi alin. (5) din C. proc. pen.. Preşedintele completului de judecată a explicat, în conformitate cu dispoziţiile art. 420 alin. (4) din C. proc. pen., inculpatei A. că are dreptul să dea declaraţie în faţa instanţei de apel, atrăgându-i, totodată atenţia că ceea ce declară poate fi folosit împotriva sa. Apelanta intimată inculpată A. a precizat că nu doreşte să dea declaraţie în faţa instanţei de apel, uzând de dreptul la tăcere. În continuare, preşedintele completului, în conformitate cu dispoziţiile art. 420 alin. (5) din C. proc. pen. a acordat cuvântul asupra eventualelor cereri de probatorii, concluziile reprezentantului Ministerului Public, ale apărătorilor aleşi ai apelantei intimate inculpate A.. După deliberare, în conformitate cu dispoziţiile art. 420 alin. (5) şi art. 421 din C. proc. pen., ref. la art. 6 CEDO şi având în vedere soluţia dispusă de către instanţa de fond, a încuviinţate cererea de probatorii formulată de către reprezentantul Ministerului Public, constând în reaudierea martorilor B., C. şi N., fiind acordat termen la data de 27 martie 2025 cu citarea martorilor.

La termenul de judecată de la 27 martie 2025, au fost consemnate concluziile apărătorului ales al apelantei inculpate şi ale reprezentantului Ministerului cu privire la declararea nepublică a şedinţei de judecată, iar după deliberare, Înalta Curte a declarat soluţionarea prezentei cauze în şedinţă nepublică pe tot parcursul cercetării judecătoreşti în apel şi în dezbateri pe fondul cauze, în conformitate cu dispoziţiile art. 420 alin. (11), alin. (4), alin. (5), alin. (6) şi alin. (7) raportat la art. 352 alin. (3) şi alin. (5) din C. proc. pen..

Înalta Curte a procedat la ascultarea separată a martorilor prezenţi, respectiv B., C. şi N., după ce în prealabil le-a adus la cunoştinţă drepturile şi obligaţiile prevăzute de art. 120 din C. proc. pen. şi a procedat la audierea acestora sub prestare de jurământ, potrivit dispoziţiilor art. 420 alin. (11) coroborat cu art. 381 din C. proc. pen., cu referire la art. 119-123 din C. proc. pen.. În cursul audierii, Înalta Curte a dat posibilitatea reprezentantului Ministerului Public şi apărătorilor apelantei inculpate A. să adreseze întrebări martorilor.

Întrebările, împreună cu răspunsurile date, au fost consemnate în cuprinsul declaraţiilor, conform art. 420 alin. (11) coroborat cu art. 382 cu referire la art. 123 şi art. 110 alin. (1) din C. proc. pen.. După audierea martorilor şi consemnarea declaraţiilor, acestea au fost ataşate la dosarul cauzei, subsecvent citirii şi semnării acestora de către martori şi de către apărătorii părţii, conform dispoziţiilor art. 382 rap. la art. 110 alin. (4) din C. proc. pen., aflându-se la dosarul Înaltei Curţi. Au fost consemnate şi alte concluzii ale reprezentantului Ministerului Public şi apărătorilor aleşi ai apelantei inculpate A.

în cuprinsul încheierii de la data indicată, iar la reluarea şedinţei după deliberare, Înalta Curte, în raport cu declaraţiile martorilor administrate la prezentul termen de judecată, în conformitate cu dispoziţiile art. 420 alin. (11) cu referire la art. 420 alin. (5) şi art. 374 alin. (8) din C. proc. pen. a apreciat din oficiu, că se impune audierea martorilor E. şi M., în vederea lămuririi împrejurărilor faptice, reprezentantul Ministerului Public şi apărătorii aleşi ai apelantei inculpate A., având pe rând cuvântul au precizat că sunt de acord cu audierea celor doi martori de către instanţa de apel, fiind acordat termen la 8 mai 2025 cu citarea martorilor, aşa cum rezultă din încheierea de şedinţă de la termenul menţionat.

La termenul de judecată de la 08 mai 2025, Înalta Curte a procedat la audierea, sub prestare de jurământ, a martorei M., potrivit dispoziţiilor art. 420 alin. (11) coroborat cu art. 381 din C. proc. pen., cu referire la art. 119-123 din C. proc. pen.. În cursul audierii, Înalta Curte a acordat posibilitatea reprezentantului Ministerului Public şi apărătorilor apelantei inculpate A. să adreseze întrebări martorei. Întrebările, împreună cu răspunsurile date, au fost consemnate în cuprinsul declaraţiei, conform art. 420 alin. (11) coroborat cu art. 382, cu referire la art. 123 şi art. 110 alin. (1) din C. proc. pen.. După audierea martorei şi consemnarea declaraţiei, aceasta a fost ataşată la dosarul cauzei, subsecvent citirii şi semnării de către martoră, conform dispoziţiilor art. 382 rap. la art. 110 alin. (4) din C. proc. pen., aflându-se la dosarul Înaltei Curţi. În vederea continuării cercetării judecătoreşti în apel, constând în audierea martorului E., s-a acordat termen la 22 mai 2025 cu citarea martorului cu mandat de aducere, aşa cum rezultă din încheierea de şedinţă de la termenul menţionat.

La termenul de judecată de la 22 mai 2025, Înalta Curte a procedat la ascultarea sub prestare de jurământ a martorului prezent, respectiv E., după ce în prealabil i-au fost aduse la cunoştinţă drepturile şi obligaţiile prevăzute de art. 120 din C. proc. pen., audiere în condiţiile dispoziţiilor art. 420 alin. (11) coroborat cu art. 381 din C. proc. pen., cu referire la art. 119-123 din C. proc. pen.. În cursul audierii, Înalta Curte a acordat posibilitatea reprezentantului Ministerului Public şi apărătorilor apelantei inculpate A. să adreseze întrebări martorului. Întrebările, împreună cu răspunsurile date, au fost consemnate în cuprinsul declaraţiei, conform art. 420 alin. (11) coroborat cu art. 382, cu referire la art. 123 şi art. 110 alin. (1) din C. proc. pen.. După audierea martorului şi consemnarea declaraţiei, aceasta a fost ataşată la dosarul cauzei, subsecvent citirii şi semnării acesteia de către martor şi de către apărătorii părţii, conform dispoziţiilor art. 382 rap. la art. 110 alin. (4) din C. proc. pen., aflându-se la dosarul Înaltei Curţi.

Apărătorul ales al apelantei inculpate A., avocat Y., în temeiul dispoziţiilor art. 420 alin. (5) din C. proc. pen. a solicitat încuviinţarea depunerii la dosar a unui print de pe portalul instanţelor de judecată care vizează aproximativ 17 dosare civile având ca obiect daune morale împotriva lui C., referitor la diverse afirmaţii făcute de acesta împotriva unui consilier, preşedintelui Consiliului Judeţean şi soţiei acestuia, a unui ziarist, a unui senator din Brăila, a unui deputate şi a unor oameni de afaceri şi funcţionari publici. A susţinut că teza probatorie a înscrisului a cărui încuviinţare o solicită vizează sinceritatea martorului C. şi relevanţa aspectelor afirmate de acesta în calitate de denunţător şi martor, precum şi modul în care acesta se raportează, prin diverse afirmaţii, la numeroase persoane. A subliniat că proba cu înscrisuri este relevantă pentru caracterul şi sinceritatea martorului, în general. A mai arătat că nu este uzual ca o persoană fizică să aibă, atât de multe dosare civile având ca obiect prejudicii civile - daune morale, pentru afirmaţii făcute în presă sau în alte contexte.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul s-a opus administrării probei solicitate de apărătorul ales al apelantei inculpate, întrucât afirmaţiile făcute de martorul C. în privinţa altor persoane nu au legătură cu obiectul prezentului dosar şi nu pot reprezenta o dovadă a credibilităţii sau necredibilităţii acestuia, în condiţiile în care, nu există soluţii dispuse în respectivele dosare, motivări ale instanţelor judecătoreşti din care să rezulte despre ce afirmaţii este vorba, în legătură cu care persoane sau cu ce activitate. Din punctul său de vedere, faptul că mai multe persoane l-au acţionat în judecată pe C., nu reprezintă o dovadă şi nu este relevant în stabilirea credibilităţii acestui martor. Credibilitatea declaraţiilor martorului trebuie stabilită, în raport, cu ansamblul probator administrat atât, pe parcursul urmăririi penale, cât şi în faza judecăţii cauzei în primă instanţă şi în apel, urmând ca instanţa de control judiciar să aprecieze acest aspect în raport cu întregul probatoriu.

Apărătorul ales al apelantei inculpate A. a prezentat înscrisul constând în printul de pe portalul instanţelor judecătoreşti, spre consultare, completului de judecată. A mai arătat că există nouă doare din anul 2024, iar la interpelarea preşedintelui completului de judecată care a constatat că din înscrisul prezentat nu rezultă obiectul dosarelor, a precizat că dosarele vizează răspundere delictuală sau daune morale. Deopotrivă, a mai precizat că are cunoştinţă despre aceste dosar în urma unei simple căutări, după numele martorului, pe portalul instanţelor de judecată.

Apărătorul ales al apelantei inculpate A., avocat V. a învederat că are cunoştinţă despre existenţa acestor doare, fiind apărătorul unei părţi într-un astfel de dosar, care, însă, nu a fost soluţionat.

După deliberare, Înalta Curte a respins proba cu înscrisuri constând în printul de pe portalul instanţelor judecătoreşti ca fiind nerelevantă, întrucât nu are aptitudinea de a arăta, în mod concret, situaţia legată de martorul C..

La interpelarea Înaltei Curţi, atât reprezentantul Ministerului Public, cât şi apărătorii aleşi ai apelantei inculpate A. au precizat că nu înţeleg să mai formuleze alte cereri.

Nemaifiind cereri prealabile de formulat ori excepţii de invocat, Înalta Curte a constatat administrat probatoriul în cadrul cercetării judecătoreşti în apel şi, în conformitate cu dispoziţiile art. 420 alin. (6) din C. proc. pen. a acordat cuvântul în dezbateri, amplele concluzii ale reprezentantului Ministerului Public pe apelul parchetului, poziţia apelantei inculpate A. cu privire la acordul să presteze muncă neremunerată în folosul comunităţii, concluziile apărătorului ales al apelantei inculpate A., avocat Y. pe apelul parchetului, ale apărătorului ales al apelantei inculpate A., avocat Z. pe apelul declarat de aceasta, achiesând la concluziile anterior formulate de colegul său antevorbitor, ale reprezentantul Ministerului Public pe apelul declarat de inculpata A., în replică a apărătorului ales al apelantei inculpate A., precum şi ultimul cuvânt al apelantei inculpate A. au fost consemnate în detaliu în încheierea de la data menţionată, ce face parte integrantă din prezenta decizie, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 391 alin. (1) şi alin. (2) din C. proc. pen. cu ref. la art. 421 alin. (2) rap. la art. 405 alin. (1), art. 406 alin. (1) şi (2) din C. proc. pen. a dat posibilitate reprezentantului Ministerului Public, cât şi apelantei inculpate A. să depună concluzii scrise la dosar până la data de 5 iunie 2025 şi a stabilit termen pentru deliberare, redactarea şi pronunţarea hotărârii la data de 19 iunie 2025, aflată la dosarul Înaltei Curţi.

La dosarul cauzei a fost depus procesul-verbal încheiat la 26 mai 2025 care atestă că s-a procedat la desigilarea plicului de culoare maro pe care este menţiunea 170/44/2022/a1, poziţia 79/2022, poz. 209/24 în care s-a identificat un număr de patru optici, indicaţi, ulterior procedându-se la ascultarea, în cameră de consiliu, de către membrii completului de judecată învestit cu soluţionarea cauzei, a înregistrării stocate pe suportul optic indicat, fişiere audio puse la dispoziţie de martorul C. la data de 12.11.2021, s-a procedat la vizionarea suportului optic indicat mesaj audio pus la dispoziţie de martorul E. la data de 8.11.2021, iar după finalizarea procedurii de ascultare a suporţilor optici anterior menţionaţi de către membrii completului de judecată, s-a procedat la reintroducerea acestora în plicul de culoare maro cu menţiunea arătată şi la resigilarea plicului, aflat la dosarul Înaltei Curţi.

La dosarul cauzei au fost depuse concluzii scrise la data de 5 iunie 2025 de către apărătorii apelantei inculpate A., aflate la dosarul Înaltei Curţi, prin care au solicitat în temeiul art. 421 alin. (1) pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., respingerea apelului formulat de către DNA ST Galaţi, ca nefondat şi în temeiul art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. a) din C. proc. pen., admiterea apelului formulat către apelanta A. şi schimbarea temeiului de drept al soluţiei de achitare, în sensul reţinerii incidenţei dispoziţiilor art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., în principal sau art. 16 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură, în subsidiar, având în vedere ordinea de prioritate a temeiurilor de achitare.

Referitor la apelul formulat de către DNA Galaţi se consideră că acesta este nefundat, întrucât cu obiectul probaţiunii privind infracţiunea de cumpărare de influenţă, susţinerile Ministerului Public sunt concentrate pe o singură probă şi anume declaraţiile martorului C. şi reflectă mai degrabă doar simple supoziţii care nu au vocaţia de a conduce la concluzia existenţei unei infracţiuni.

Se apreciază că lipseşte suportul probator obiectiv, în sensul că nu există elemente de fapt noi rezultate din probele administrate în apel, întrucât prin readministrarea probelor acestea nu sunt apte să modifice sau să infirme situaţia de fapt stabilită de prima instanţă.

Aceste probe, fie confirmă situaţia deja stabilită, fie aduc nuanţări care nu au caracter determinant asupra constatărilor de fapt esenţiale pentru stabilirea existenţei/inexistenţei faptei ori a vinovăţiei. Cu privire la imaginile filmate de camerele de supraveghere montate în staţia S. nu s-a contestat niciodată existenţa întâlnirii din data de 07.10.2021 dintre inculpata A. şi martorul C.. Ceea ce se contestă este conţinutul discuţiei dintre cele două persoane, care nu au fost niciodată în sensul cumpărării/traficării vreunei influenţe. Imaginile video nu reprezintă mijloace de probe care să ateste conţinutul discuţiei în sensul precizat de Ministerul Public. Au fost expuse anumite conţinuturi din declaraţiile martorului C. din datele de 12.11.2021 la DNA Galaţi, la 11.01.2022 la DNA Galaţi, la data de 18.03.2024 la Curtea de Apel Galaţi, la 27.03.2025 la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Astfel, în raport cu cele arătate se consideră că martorul C. a oferit, în patru declaraţii succesive, patru versiuni diferite, ireconciliabile privind existenţa, modalitatea de exprimare şi cuantumul presupusei promisiuni. Martorul a oscilat între existenţa/inexistenţa unei mimări şi existenţa/inexistenţa unei sume ce ar fi fost promise. Or, excluderea depoziţiilor sale ca probe concludente este determinată, atât de lipsa coerenţei martorului, cât şi de situaţia personală şi interesele proprii ale acestuia determinate de: relaţia anterioară de cca. 10 ani cu inculpata, încheiată în termeni ostili şi relaţia apropiată cu M. (co-asociată cu B.), implicată într-un conflict comercial şi personal cu B.; atitudinea ostilă faţă de clienta inculpatei, exprimată direct/indirect în mesaje U. transmise către martorul E. (fişierele audio nr. 22-23), antecedente penale proprii şi multiple dosare de corupţie instrumentate anterior în ce îl priveşte pe martor.

Se consideră de către apărarea apelantei inculpate că declaraţiile martorului C. reprezintă, în esenţă, singura sursă pe care acuzarea o invocă pentru a fundamenta existenţa unor pretinse demersuri ilicite din partea inculpatei. Cu toate acestea, analiza atentă a depoziţiilor relevă caracterul profund subiectiv şi insuficient al afirmaţiilor făcute. Martorul C. relatează despre o întâlnire unică, de scurtă durată (sub 10 minute), iniţiată de inculpată, în cadrul căreia aceasta i-ar fi solicitat să discute cu persoane din conducerea IPJ Brăila pentru a încerca stoparea controalelor asupra firmei B..

De precizat însă că martorul C. iniţiase anterior, la data de 06.09.2021, o discuţie cu A., dată cu privire la care martorul X. a declarat că a început acţiunea împotriva lui B.. Martorul admite că nu a existat nicio formulare expresă a vreunei promisiuni de sume de bani. Aşa-zisă "ofertă" constă exclusiv într-un gest corporal subiectiv interpretat de martor (arătarea degetelor răsfirate), gest din care acesta a dedus o presupusă sumă de bani, fără însă a reuşi să precizeze coerent despre ce sumă ar fi vorba. Contrar susţinerilor Ministerului Public, a da relevanţă absolută declaraţiei martorului C. conduce la opinie că sunt lipsite de substanţă juridică celelalte probe (favorabile inculpatei) care nu susţin acuzaţiile, probe pe care Ministerul Public oricum le-a evitat/ignora.

Situaţia juridică a martorului C. este un atipică, acesta fiind, practic, în construcţia acuzaţiei, traficantul de influenţă de la care inculpata ar fi cumpărat influenţa. Această concluzie se desprinde chiar din declaraţiile martorului, care a afirmat în repetate rânduri că s-ar fi temut că ar putea fi "victima" unui flagrant, în raport cu tonalitatea vocii inculpatei A. (acesta fiind un alt aspect ce imprimă dubii asupra declaraţiilor martorului, pentru că este dificil de înţeles cum o persoană ar vorbi pe un ton ridicat despre o pretinsă cumpărare de influenţă, dar ar schimba tonul şi ar apela la gesturi echivoce atunci când ar preciza cuantumul unei sume de bani).

Cu alte cuvinte, în cauza de faţă, martorul C. apare ca fiind, de facto, un martor denunţător. Este esenţial că folosirea unor astfel de declaraţii să nu constituie probatoriul unic în susţinerea vinovăţiei unei persoane, câtă vreme aceleaşi declaraţii sunt susceptibile de a fi manipulate şi por fi date pentru simplul scop al obţinerii unor avantaje procesuale. În cazul de faţă, probele se reduc la cuvântul inculpatei contra cuvântului martorului care o acuză, iar declaraţiile unui singur martor nu pot duce la înlăturarea automată a celorlalte probe administrate (inclusiv declaraţia inculpatei).

Declaraţiile martorului trebuie privite cu rezerve şi înlăturate, percepţie acestuia asupra împrejurărilor fiind intenţionat alterată de subiectivismul derivat din propria situaţia în care se află. În acest context, nu poate fi ignorat faptul că declaraţiile martorului pot fi rezultatul manipulării pentru simplul motiv de a constitui o răzbunare personală, cu atât mai mult cu cât la momentul pretinselor fapte şi al audierii martorului, între martor şi inculpaţi sau alţi participanţi la proces existau relaţii cel puţin tensionate li neprincipiale.

În mod esenţial, întâlnirea dintre A. şi C. a avut loc, însă obiectul discuţiei nu a fost niciodată în sensul promiterii vreunei sume de bani pentru a se interveni pe lângă vreo persoană. Conotaţia pe care martorul C. a înţeles să o dea discuţiei (în cadrul căreia A. doar l-a întrebat dacă poate afla care era cauza controalelor, iar martorul a precizat că va pune întrebări nu reprezintă un element care să justifice o condamnare penală. C. se număra printre persoanele care erau suspectate de către B. că ar fi în spatele controalelor efectuate la firmele lui x (având o relaţie cu M. - care se afla în relaţie de duşmănie cu x), interesul acestuia fiind cel mai probabil de a-şi atribui anticipat calitatea de victimă pentru a evita eventuale acuzaţii penale faţă de el însuşi în raport cu posibile interpretări şi de antecedentele sale (care sunt de notorietate publică), În acest context, A. a dorit să poarte o discuţie în cadrul căreia să-i comunice că B. caută să afle cine este în spatele controalelor repetate (că îl bănuieşte inclusiv pe el - a se vedea fişierele audio nr. 22-25 (discuţia purtată între C.

şi M.), pe care această persoană le considera abuzive şi pentru care a făcut mai multe reclamaţii/plângeri la organele competente, urmărind, totodată, să afle dacă martorul era implicat în generarea acestor controale.

Apărătorul apelantei inculpate a menţionat că afirmaţiile lipsite de consecvenţă şi coerenţă ale martorului nu probează şi nu pot proba existenţa unei promisiuni ca element material al infracţiunii de cumpărare de influenţă.

Promisiunea reprezintă făgăduiala, angajamentul ferm şi neechivoc al cumpărătorului de influenţă că va remite în viitor bani ori alte foloase necuvenite persoanei care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionat public. Promisiunea trebuie să fie înţeleasă în mod univoc de către persoana căreia îi este adresată. Conform jurisprudenţei instanţei supreme, promisiunea ce constituie un act unilateral al cumpărătorului de influenţă, indiferent că se face verbal sau în scris, că este expresă sau tacită, trebuie să fie serioasă, nu vagă ori imposibil de realizat. Or, din această perspectivă din declaraţiile martorului C. nu rezultă că acestuia i-ar fi fost făcută o promisiune, că inculpata A. şi-ar fi luat un angajament ferm de a remite în viitor suma de 10.000 euro, toate împrejurările de fapt descrise de acest martor fiind contradictorii şi lipsite de precizie. Depoziţiile martorului C. pe care se sprijină apelul formulat de către DNA Galaţi nu sunt susţinute de alte probe, au un caracter subiectiv, speculativ şi nu întrunesc cerinţele de certitudine ale unei probe direct incriminatorii.

În ceea ce priveşte mesajul audio din 11.10.2021 acesta a fost generat unilateral de martorul C. şi transmis martorului E. la un interval de 4 zile după întâlnirea din data de 07.10.2021 pe care a avut-o cu inculpata A.. Acest mesaj audio nu conţine vreo referire la pretinsa sumă de 10.000 euro, vreo menţiune explicită a unei promisiuni, identificarea clientei, solicitări concrete de intervenţie şi nicio relatare obiectivă a unei discuţii cu relevanţă penale. Mai mult, mesajul audio nu reprezintă nici "probă indirectă" câtă vreme provine din aceeaşi sursă şi practic, redă afirmaţiile aceleiaşi persoane, martorul C..

Probele indirecte sunt cele care nu dovedesc direct existenţa ori inexistenţa faptei sau vinovăţia ori nevinovăţia inculpatului, dar care, prin coroborarea lor duc la concluzia că fapta a fost săvârşită sau că inculpatul este vinovat sau nu. Aşadar, probele indirecte sunt elemente de fapt, care în corelaţi cu alte elemente de aceeaşi natură, împreună, pot constitui proba comiterii unei fapte penale. În speţă, nu constituie şi nu pot constitui probe indirecte afirmaţiile martorului C. dintr-un mesaj audio şi nici declaraţiile persoanei căreia i-a fost adresat mesajul, respectiv (E.), care nu face altceva decât să declare care a fost conţinutul acelui mesaj primit d la C..

A admite teza Ministerului Public, care încearcă să acrediteze ideea că ar exista mai multe probe coroborate ce ar susţine teza vinovăţiei ar însemna că orice persoană îţi poate preconstitui/crea artificial probe "indirecte" nelimitate prin simpla răspândire, prin diferite mijloace, a unei informaţii, reale sau nu, ceea ce este de neconceput. În plus, în ce priveşte mesajul audio din data de 11.10.2021, acesta nu numai că nu susţine acuzaţia formulată împotriva doamnei A., pentru că nu cuprinde elemente care să descrie o pretinsă promisiune, nu face referire la vreo sumă de bani, nu face referire la stoparea controalelor etc., ci este o probă îndoielnică, care pare mai degrabă preconstituită de către martorul C., în raport cu "temerea" pe care susţine că o avea în raport cu faptul că ar fi putut fi subiectul unui flagrant.

În acest context, este relevant şi faptul că acel mesa audio a fost transmis la un interval de 4 zile de la data pretinsei fapte de corupţie, martorul C. motivând diferit, în raport cu momentul fiecărei audieri că a procedat în acest fel întrucât: pe de-o parte, nu a luat-o deloc în considerare pe doamna A., iar ulterior a fost "iritat" de mesajul scris al inculpatei prin care îi aducea la cunoştinţă că B. angajase un alt avocat, "crezând că doreşte să-mi facă un flagrant" (declaraţia din data de 12.11.2021 dată în faţa DNA Galaţi); pe de altă parte, "la momentul respectiv aveam foarte multă treabă în Bucureşti, iar când m-am eliberat de problemele personale, am considerat că trebuie să-i spun numitului E. despre situaţie" (declaraţia din data de 18.03.2024 dată în faţa Curţii de Apel Galaţi).

În realitate, raporturile conflictuale dintre părţile implicate şi legăturile personale complicate, pe de-o parte şi comportamentul atipic al fostului ofiţer de poliţie C. au condus la un comportament bizar, respectiv la susţinerea că discuţia dintre A. şi C. a avut un conţinut ocult, infracţional. Totodată, nu este exclus ca prin transmiterea mesajului către şeful poliţiei E., C. să fi urmărit intensificarea controalelor la firma deţinută de concubina sa şi B., iar susţinerea privind teama "de un flagrant" să fie făcută cu scopul de a acoperi adevărata intenţie şi pentru a face mai credibilă versiunea sa.

În legătură cu declaraţiile martorului E. se apreciază că sunt simple reluări fără autonomie probatorie. Se menţionează că declaraţiile martorului sunt simple reluări ale conţinutului mesajului audio transmis de C., fără nicio autonomie probatorie. Practic, martorul E. doar a relatat ce i-a transmis martorul C. în mesajul audio, existând, totodată şi mai multe inconsecvenţe în declaraţii. În cadrul declaraţiei din 08 noiembrie 2021 (DNA Galaţi), martorul E. relatează existenţa unui presupus demers de trafic de influenţă iniţiat de inculpată, însă detaliile sunt în mod evident diferite faţă de conţinutul mesajului audio primit, în contextul în care acelaşi martor a declarat că nu a mai avut alte discuţii cu C. legat de acest subiect până la momentul audierii sale iniţiale la DNA Galaţi.

În cadrul declaraţiei din 07.02.2024 la Curtea de Apel Galaţi, martorul E. revine şi afirmă că nu îi mai aminteşte suma exactă, dar "crede" că ar fi fost de 10.000 euro, deşi în conţinutul mesajului audio nu se pronunţă nicio sumă şi s-a afirmat că alte discuţii cu martorul C. nu au existat. Este de observat că în declaraţiile ate la DNA Galaţi martorul precizează că nu a mai vorbit cu nimeni despre mesajul primit de la C., iar în faţa Curţii de Apel Galaţi precizează că l-ar fi informat pe fostul şef - D.. În final, în cadrul declaraţiei din 22.05.2025 la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, martorul E. a afirmat că "am primit un mesaj vocal de la un fost inspector şef al meu, C., care mi-a adus la cunoştinţă că a fost contactat personal de A., care i-ar fi cerut să intervină la mine sau la fostul meu şef, D., pentru a mă determina să nu mai fac controale la firma dnei x şi să nu mai întocmesc dosare penale, în schimbul sumei de 10.000 euro", deşi în cuprinsul mesajului audio nu se menţionează nici cliente, nici stoparea controalelor sau întocmirea de dosare penale ori vreo sumă de bani.

A revenit apoi şi a precizat că, de fapt, "ulterior primirii mesajului, am mai avut discuţii cu C., care mi-a spus despre suma de 10.000 euro, ceva de genul. Nu am primit telefon, ci m-am întâlnit personal cu acesta. Nu pot aprecia discuţiile pe care le-am avut cu C., dacă au fost ulterioare începerii anchetei la DNA", deşi anterior afirmase că nu au mai existat discuţii cu C., iar suma de 10.000 euro a fost oricum vehiculată în presa locală în numeroase articole care au preluat informaţiile din dosar. Din probele administrate în cursul procesului rezultă şi o colaborare improprie cu martorul C., existând multiple mesaje cu caracter ostil faţă de martora B.

în cuprinsul cărora martorul afirmă " o să-i execut cu sânge rece"; "este doar începutul"; "surpriză şi pentru ea şi pentru prietenii ei." Aceste aspecte demonstrează nu numai lipsa unor probe care să certifice existenţa infracţiunii imputate inculpatei, ci şi lipsa totală de obiectivitate a martorului Munteanu. Astfel cum rezultă din depoziţiile sale, nu a existat nici un contact direct între inculpată şi martorul Munteanu (cu excepţia unor situaţii din trecut când A. a asistat diferite persoane în dosare instrumentate de martorul Munteanu, iar la acel moment martorul lucra la un post de poliţie aflat la 60 km de Brăila, aflat în subordinea unei alte unităţi de parchet).

Din depoziţia sa, nu rezultă că martorul ar fi avut cunoştinţă despre vreo sumă de bani, relatările sale fiind exclusiv pe baza mesajului audio primit de la C., care nu menţionează nicio sumă de bani, fiind imposibil de apreciat dacă declaraţia sa privind suma de 10.000 de euro este urmarea unor discuţii cu C. (discuţii pe care, anterior, în proces, le-a infirmat) sau urmare a deschiderii anchetei sau a numeroaselor articole de presă pe acest subiect. În plan procesual, depoziţia sa nu adaugă elemente noi de fapt, ci doar reia aspecte relatate de martorul C., fiind, în esenţă, o probă indirectă de percepţie mediată.

În concret, declaraţiile martorului E.: relevă aspecte care nu se regăsesc în conţinutul mesajului audio pe care l-a primit şi care nu pot fi deduse din acel mesaj, inclusiv cu privire la identitatea persoanei care ar fi fost clienta doamnei A.; tind să fie formulate de aşa natură încât să ofere protecţie martorului C., cu care, aparent, exista o relaţie de "colaborare profesională" fără o bază legală şi în contextul în care divulgarea datelor din dosarele de urmărire penală constituie infracţiunea reglementată de art. 304 din C. pen. par să fie "adaptate" în funcţie de încadrarea juridică a pretinselor fapte imputate persoanelor cercetate la momentul fiecărei audieri, ceea ce ridică dubii inclusiv din perspectiva loialităţii administrării probei de către organele de urmărire penală.

Concluzionând, declaraţiile martorului E. nu relevă elemente obiective din perspectiva obiectului probaţiunii în cauza de faţă, acesta menţionând exclusiv faptul că a primit mesajul audio de la C. şi că fie nu a existat, fie au existat alte discuţii cu C. legate de subiectul acelui mesaj, dar fără a oferi alte detalii, în special cu privire la momentul aşa-ziselor discuţii. Referirile martorului la aspecte care, în mod evident, nu rezultă din conţinutul acelui mesaj audio, dublate de existenţa altor probe (mesaje scrise purtate cu martorul C., aflate la dosarul cauzei), din care reiese că între cei do martori există o relaţi de colaborare, schimbând inclusiv informaţii confidenţiale, ambii manifestând un comportament ostil faţă de B., conferă, odată în plus, un caracter îndoielnic declaraţiilor sale.

Prin urmare, declaraţia martorului Munteanu nu confirmă existenţa unui act de corupţie şi nu poate suplini lipsa probelor directe necesare pentru stabilirea vinovăţiei inculpatei.

Referitor la declaraţiile martorei B. se arată că infirmă acuzaţiile. Martora B. a afirmat constant că nu a discutat niciodată cu inculpata despre remiterea unor sume de bani şi nu a oferit, promis ori finanţat vreo sumă în scopul vreunei intervenţii, ci dorea exclusiv să afle care erau cauzele controalelor repetate la firmele sale. Declaraţiile sale au fost consecvente, reiterând şi în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în declaraţia din data de 27.03.2024 contextul controalelor, relaţia cu av. A., discuţia cu L., relaţia cu asociata M., posibile legături M.-C.. Martora B. a mai relatat că nu a făcut alte demersuri în afara consultării avocaţilor şi a discuţiilor cu L., soţul martorei era la curent cu controalele (fiind prezent la domiciliu), nu a existat vreo implicare a avocatei A. în acte de cumpărare/trafic de influenţă sau alte intervenţii ilegale şi că în septembrie 2021 relaţia cu M. era în continuare de asociere, dar conflictuală. Concluzionând declaraţiile martorei B. nu relevă vreo implicare a inculpatei A. în săvârşirea unor fapte de natură penală. Martora a relatat exclusiv împrejurarea că dorea să afle cauza demersurilor de control ce vizau activitatea societăţii, fără a indica faptul că A. ar fi acţionat în alt scop decât cel profesional, specific activităţii avocaţiale. Potrivit propriilor afirmaţii ale martorei, inculpata A. s-a limitat la a oferi consultanţă juridică de specialitate, în limitele fireşti ale exercitării profesiei de avocat, fără a solicitat/primi sau promite/oferi foloase necuvenite şi fără a intermedia sau participa la vreo faptă ilicită. Declaraţia martorei nu descrie fapte materiale care să fundamenteze acuzaţia penală, nu relevă vreo înţelegere ocultă, iar în ansamblul său infirmă orice implicare a inculpatei înr-o presupusă activitate infracţională.

Sub aspectul interceptărilor telefonice se menţionează că redările convorbirilor telefonice nu reflectă vreo discuţie între A. şi B. privitoare la bani, influenţă, promisiuni de foloase sau intervenţii ilicite. Dimpotrivă, din acestea rezultă exclusiv preocuparea legitimă a martorei B. privind cauzele controalelor frecvente (fişier audio nr. 9, convorbiri B., data de 08.10.2021 în care este sfătuită a apela la instanţa de judecată în vederea recuperării banilor, lucru care s-a şi întâmplat, iar sumele de bani au fost restituite).

Inclusiv procurorul de caz recunoaşte inexistenţa acestor date în interceptări, fiind emisă o soluţie de clasare cu privire la B. exact urmare a constatării că nu au existat asemenea discuţii între inculpată şi martoră, fiind mai apoi lipsită de orice logică construcţia acuzaţiilor faţă de inculpata A.. Nu există probe rezultate din activităţile de supraveghere tehnică autorizată care să reflecte faptul că inculpata A. ar fi promis vreo sumă de bani vreunei persoane. De altfel, nici Ministerul Public nu a susţinut că ar exista astfel de probe, cu referire la convorbirile telefonice, inclusiv SMS redate în cuprinsul proceselor-verbale aflate la dosarul cauzei.

În mod particular, conversaţia telefonică din data de 06.10.2021 dinte A. şi B. (invocată de Ministerul Public în cuprinsul motivelor de apel) relevă explicit faptul că B. avea suspiciuni în legătură cu motivele ce stăteau la baza controalelor frecvente la firmele sale, concluzia discuţiei fiind că vor fi aflate răspunsurile în cadrul întâlnirii dintre A. şi persoana cu care urma să se întâlnească - sens în care inculpata a afirmat explicit "descoperim vineri". Astfel de afirmaţii nu pot fi interpretate, cu bună-credinţă, în alt mod şi reiese cu evidenţă că nu a existat nicio referire, nici măcar aluzivă, cu privire la promiterea sau oferirea vreunei sume de bani în schimbul informaţiilor sau în schimbul unei pretinse traficări a influenţei.

Totodată, există mesaje U. purtate între A. şi martorul C. din cuprinsul cărora rezultă că doamna A. l-a informat pe C. în legătură cu faptul că B. şi-a angajat un nou avocat, reacţia inculpatei la afirmaţia martorului "Bravo lui dacă o scapă/Contra cost" fiind una de indignare, iar nu acceptare a unei astfel de conduite. Aceste mesaje denotă şi faptul că expresia "contra cost" este una folosită de martorul C. recurent, iar nu de inculpată. Contrar susţinerilor Ministerului Public, toate aceste probe conduc la concluzia că niciodată nu s-a discutat despre cumpărare sau trafic de influenţă, nici explicit, nici implicit.

În legătură cu declaraţiile celorlalţi martori confirmă apărarea, respectiv declaraţiile martorului L. (decedat în prezent), acesta declarat în sensul că A. nu i-a solicitat niciodată să intervină în vreun fel în favoarea numitei B.. Contrar susţinerilor Ministerului Public, faptul că martorul L. nu a susţinut integral în faţa instanţei de judecată (fond) declaraţiile date în faţa organelor de urmărire penală nu constituie un motiv de excludere a ultimei sale declaraţii sau de apreciere a primelor declaraţii drept unele "care reflectă mai bine realitatea", întrucât sunt mai aproape de data pretinselor fapte.

Martorul L. nu a menţionat niciodată că nu şi-ar aduce aminte evenimentele, explicând de altfel, foarte clar care au fost motivele pentru care nu îşi menţine parte din declaraţiile date în faţa organelor de urmărire penală. În acelaşi registru, susţinerile Ministerului Public sunt absolut tendenţioase şi este necesar a fi înlăturate, pentru că sugerează într-o modalitate foarte directă (dar lipsită de orice fundament) că primele declaraţii ale martorului ar fi singurele ce trebuie luate în considerare, având în vedere că: inculpata nu ar fi avut timpul necesar să îşi organizeze linia de apărare elaborată şi nu îşi angajase avocaţi - ca şi când apărarea nu ar fi un drept fundamental, ci un instrument de influenţare a martorilor; martorii ar fi putut fi influenţaţi sau s-ar fi putut încerca acoperirea urmelor infracţiunii - ceea ce reflectă o acuzaţie extrem de gravă, în lipsa oricărei probe care să justifice o asemenea susţinere.

Revenind însă, dincolo de faptul că discuţiile sau întâlnirea dintre x şi L. nu constituie obiectul judecăţii şi nu s-au formulat niciodată acuzaţii pentru pretinse fapte în legătură cu acest subiect, în niciun caz martorul L. nu a făcut referire la promiterea, oferirea sau darea vreunei sume de bani de către B. sau A., aşa încât nu există nici elemente care să contureze concluzia că ar exista un modus operandi. Declaraţiile martorului N. (superiorul ierarhic al soţului numitei B.) a declarat, de asemenea, în faţa instanţei de fond, că "nu a fost vorba de nicio sumă de bani, nu mi-a oferit nimeni o astfel de sumă pentru a-l contacta pe numitul C.".

În acelaşi registru, martorul a declarat în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (27.03.2025) că J. (subalternul său) i-a comunicat că "sunt nişte controale care par a fi abuzive la magazinul soţiei", că "am încercat să obţinem un sfat, cum să procedeze să înceteze abuzurile sau controalele", că a discutat cu C. (pe care îl cunoştea din relaţiile de serviciu) despre "cum putem proceda ca acele controale să fie legale, pentru că aveam impresia, mie nu mi se părea normal să se facă controale şi să nu se lase niciun act contestator", că "J. era interesat cum poate proceda că aceste controale să ia o turnură legală".

Declaraţia martorului N. nu relevă niciun aspect de fapt concret care să o vizeze pe inculpata A.. Martorul a relatat exclusiv despre propriile demersuri iniţiate în urma discuţiilor cu soţul martorei B., demersuri care au constat într-o încercare personală de a solicita, pe cale legală, un punct de vedere de la C. în legătură cu controalele efectuate asupra firmelor administrate de B.. De observat şi că, odată în plus, declaraţia lui C. este lipsită de credibilitate, pentru că a infirmat existenţa vreunei alte persoane care să îl fi întrebat despre controale, inclusiv cu ocazia reaudierii în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Martorul a relatat expres că nu o cunoştea anterior pe inculpata A., cu excepţia unei prezenţe ocazionale într-un proces distinct, nu a discutat niciodată cu inculpata în legătură cu aceste controale, nu a asistat la nicio discuţie în care să fi fost formulată vreo solicitate de influenţare a organelor de urmărire penală sau a organelor de poliţie de către inculpată sau alte persoane. De asemenea, faptele relatate de martor nu configurează sub nicio formă existenţa vreunui comportament ilicit penal. Simplul fapt că martorul, din proprie iniţiativă, a încercat să afle dacă există vreo posibilitate de încetare a abuzurilor nu poate fi pus în sarcina inculpatei şi nu este de natură să contureze elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de influenţă.

Declaraţiile martorei M., respectiv cea dată în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (08.05.2025) se coroborează cu declaraţiile martorei B., în sensul că a fost asociată şi prietenă apropiată cu B. de mai mult de 10 ani, însă relaţia a devenit ulterior conflictuală. Confirmă existenţa mai multor controale repetate (3-4 controale în ultimul an) asupra magazinului deţinut de cele două martore. Nu cunoaşte detalii despre demersurile efectuate de B., însă aceasta din urmă a apelat la avocat. Recunoaşte că a avut o relaţie sentimentală cu C.

şi că B. i-a reproşat că ar fi implicată în generarea controalelor frecvent. Percepţia sa a fost că acele controale erau abuzive, deşi poliţia "îşi făcea treaba". Nu are cunoştinţă despre vreo sumă de bani oferită sau solicitată pentru aşa-zise intervenţii. Declaraţia martorei M. confirmă, în mod direct, netemeinicia acuzaţiilor formulate împotriva inculpatei A., arătând că nu a fost martoră la nicio solicitare formulată de B. sau inculpată către orice persoană din cadrul poliţiei sau a altor autorităţi în scopul influenţării desfăşurării controalelor asupra firmelor administrate de B..

Discuţiile relatate de martoră reflectă faptul că B. i-a comunicat doar intenţia de a discuta cu avocata sa pentru identificarea unor soluţii legale la problemele apărute, fără a face nicio referire la eventuale demersuri de natură ilicită. Martora a perceput caracterul repetitiv al controalelor drept abuziv şi nu cunoaşte existenţa vreunei discuţii privind sume de bani, nu a asistat la vreo astfel de discuţie şi nu deţine nicio informaţie cu privire la eventuale fapte de corupţie implicând-o pe fosta asociată x sau pe avocata A..

Rezultă, aşadar, că din propria percepţie şi cunoaştere directă a martorei M. nu reiese nici un element de fapt care să susţină existenţa vreunei fapte de cumpărare/trafic de influenţă sau altă faptă de corupţie în sarcina inculpatei A.. Dimpotrivă, depoziţia martorei susţine apărarea, confirmând că discuţiile dintre inculpată şi clienta sa s-au purtat în cadrul raportului profesional firesc, cu caracter de asistenţă juridică. Declaraţiile apelantei inculpate A.. Aceasta a declarat în faţa instanţei de fond că nu au exista vreodată discuţii cu B. privind promiterea, oferire sau remiterea vreunei sume de bani şi că discuţia cu martorul C. a fost în cu totul alte coordonate.

De asemenea, inculpata a declarat că nu a promis nicio sumă de bani pentru ca martorul să intervină pe lângă vreo persoană, întrebându-l doar dacă cunoaşte care sunt motivele din spatele controalelor la firmele numitei B. sau dacă poate afla astfel de informaţii.

Apelanta inculpată A. prin apărător ales a criticat lipsa de claritate a susţinerilor Ministerului Public, susţinând că se reiterează acuzaţiile formulate prin rechizitoriu, lipsind orice intenţie de a observa şi răspunde apărărilor şi criticând hotărârea instanţei de fond exclusiv din perspectiva modalităţii de apreciere a probelor, respectiv prin prisma faptului că judecătorul fondului nu a dat curs supoziţiilor, iar nu faptelor probate propuse de acuzare. Dincolo de lipsa probelor este important de observat şi că parchetul a susţinut iniţial că B. ar fi promis inculpatei suma de 10.000 euro (trafic de influenţă), iar apoi a clasat cauza faţă de B., constatând că nu există nicio probă privind existenţa unor discuţii legate de sume de bani, foloase sau intervenţii.

În paralel, a menţinut şi apoi transformat acuzaţia faţă de inculpată pe ideea că aceasta ar fi promis, din proprie iniţiativă, exact aceeaşi sumă, fără să aibă vreo sursă sau vreo justificare economică. Or, această inconsecvenţă exclude însăşi verosimilitatea tezei de acuzare. Chiar Ministerul Public a afirmat că martora B. ar fi fost direct interesată de "apropierea unor date şi informaţii" şi că a declarat în mod constant pe parcursul procesului că nu au existat niciodată discuţii cu inculpata A. privind sume de bani care să fie remise vreunei persoane pentru traficarea influenţei sau pentru coruperea vreunui funcţionar public.

Aceste declaraţii coroborate cu probele obţinute din interceptări au fost valorificat de către procurorul de caz prin pronunţarea unei soluţii de clasare faţă de B., soluţie care infirmă însăşi fundamentul acuzaţiei aduse inculpatei A.. Cu alte cuvinte, Ministerul Public încearcă să acrediteze ideea că A., din proprie iniţiativă ar fi promis martorului C. suma de 10.000 euro pentru rezolvarea situaţiei juridice a numitei B.. O astfel de teorie în acuzare nu poate fi primită, pentru că este imposibil de conciliat ideea că, în primă fază, procurorul apreciază că suma de 10.000 euro ar fi fost promisă/oferită de către B. către A., iar ulterior, exact aceeaşi sumă ar fi fost promisă, din proprie iniţiativă, de către A. către C., dar fără a se reţine vreo implicare a numitei B. - persoana care ar fi fost direct interesată de aflarea informaţiilor legate de controalele ce aveau loc la firmele sale, iar nu inculpata A..

Aceasta nu avea suma de 10.000 euro, nu i s-a promis şi nu a primit o astfel de sumă de la B., singurele sume de bani, reprezentând onorarii avocaţiale totalizând, pe perioadă de mai mulţi ani, aprox. 10.000 RON şi nici nu avea un interes propriu pentru promiterea, din proprie iniţiativă, a unei sume de 10.000 euro pentru a afla răspunsurile la întrebările unei alte persoane B.. Or, probele din cauză nu relevă nici existenţa unei asemenea promisiuni şi nici existenţa vreunui interes propriu al inculpatei de a promite sume de bani unor persoane pentru a afla informaţii de care era interesată B..

Inculpata A. nu a primit vreo sumă de bani de la clienta sa (cu excepţia onorariului avocaţial care, pe întreg parcursul relaţiei profesionale, nu a depăşit 10.000 RON şi cu atât mai puţin nu avea nici disponibilitatea şi niciun interes propriu pentru a promite sau oferi o sumă de 10.000 euro pentru clienta sa.

În concluziile pe apelul parchetului, apelanta inculpată A. prin apărător ales a menţionat că din analiza probatoriului administrat, atât în faza de urmărire penală, cât şi pe parcursul judecăţii, inclusiv în etapa apelului, rezultă cu evidenţă că apelul formulat de Ministerul Public nu este susţinut de date de fapt noi, relevante şi concludente, care să infirme soluţia de achitare dispusă de instanţa de fond. În esenţă, situaţia de fapt reţinută rămâne neschimbată, fiind dovedit că inculpata A. a desfăşurat exclusiv activităţi specifice profesiei de avocat, în limitele legale ale asistenţei juridice acordate clientei sale, martora B..

Scopul demersurilor a fost acela de a obţine explicaţii cu privire la cauzele unor controale repetate, percepute ca abuzive de către clientă, iar nu de a determina intervenţii nelegale sau de a angaja promisiuni de foloase necuvenite. Nu există nicio probă concretă, directă şi obiectivă care să confirm existenţa unei promisiuni de bani sau de alte foloase în schimbul exercitării unei presupune influenţe. Întreaga acuzaţie este construită exclusiv pe declaraţiile oscilante, contradictorii şi neverosimile ale martorului C., ale cărui depoziţii au fost infirmate atât prin propriile incoerenţe, cât şi prin ansamblul celorlalte probe administrate.

Declaraţiile martorei B. au fost constante, coerente şi confirmă lipsa oricărei discuţii cu privire la remiterea unor sume de bani. Declaraţiile celorlalţi martori audiaţi (L., M., N.) nu relevă fapte care să susţină acuzaţiile formulate, ci, dimpotrivă, confirmă teza apărării. Probele tehnice (interceptările telefonice, mesajele electronice) nu indică nicio discuţie cu conţinut ilicit sau vreo referire la vreo sumă de bani, cu atât mai puţin la suma de 10.000 euro invocată de acuzare. Ministerul Public nu a administrat în apel nicio probă suplimentară care să modifice situaţia de fapt deja analizată în fond, apelul rezumându-se la reluarea unor aprecieri subiective asupra aceloraşi probe deja examinate de instanţa de fond.

În context, nu pot fi identificate, prin prisma principiului consacrat de art. 103 alin. (1) din C. proc. pen., mijloacele de probă care dovedesc săvârşirea pretinsei infracţiuni dincolo de orice îndoială rezonabilă, astfel încât acestea să poată fundamenta o soluţia de condamnare, în conformitate cu art. 103 alin. (2) teza a-II-a şi art. 396 alin. (2) din acelaşi cod. Astfel, în mod corect instanţa de fond a constatat că în favoarea inculpatei A. operează principiul de drept in dubio pro reo, probele invocate în acuzare sunt nesigure şi contradictorii, iar restul probelor cauzei demonstrează o altă versiune a evenimentelor, ceea ce creează o puternică şi raţională îndoială cu privire la veridicitatea acuzaţiei, împrejurare în care nu se poate trage altă concluzie decât aceea afirmată de prezumţia de nevinovăţie.

În concluzie, s-a solicitat ca, în urma reevaluării probatoriului administrat în cauză, inclusiv a celui readministrat direct şi nemijlocit în faza apelului, Înalta Curte să constate că nu s-a dovedit, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că inculpata A. ar fi comis infracţiunea de cumpărare de influenţă, astfel încât soluţia de achitare dispusă de instanţa de fond este legală şi temeinică, iar criticile formulate de parchet sunt nefondate.

În ceea ce priveşte apelul formulat de către apelanta inculpată se consideră de către apărătorul acesteia că este fondat. S-a arătat că apelul formulat nu contestă soluţia de achitare în sine şi nici analiza sau modalitatea de apreciere a probelor realizată de prima instanţă, ci vizează exclusiv temeiul de drept al achitării. În mod concret s-a solicitat schimbarea temeiului de achitare din art. 16 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen. (nu există probe că o persoană a săvârşit infracţiunea) în art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen. (fapta nu există), în principal sau art. 16 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen. (fapta nu este prevăzută de legea penală şi nu există vinovăţie), în subsidiar. Instanţa de fond a constatat corect că nu există probe certe care să confirme teza acuzării, respectiv pretinsa promisiune asociată infracţiunii de cumpărare de influenţă ce i-a fost imputată apelantei-inculpate.

În ceea ce priveşte schimbarea temeiului juridic principal art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen. este aplicabil atunci când fapta nu există în materialitatea sa ori există un dubiu cu privire la existenţa faptei. Faţă de cauzele care împiedică exercitarea acţiunii penale, soluţiile de achitare trebuie să respecte ordinea cronologică prevăzută de lege, prioritar fiind acest temei. În speţă, în raport cu considerentele judicioase ale hotărârii apelate, rezultă că nu există probe privind existenţa infracţiunii de cumpărare de influenţă, întâlnirea dintre inculpată şi martorul C. nu demonstrează existenţa vreunei promisiuni. Inexistenţa faptei rezultă din lipsa actului material al promisiunii, respectiv a elementului material al infracţiunii, invocând ca jurisprudenţă, decizia nr. 307/A/2021 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi care confirmă că, în lipsa actului de conduită în materialitatea sa, soluţia corectă este achitarea pentru inexistenţa faptei.

În subsidiar s-a solicitat aplicarea art. 16 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen. (fapta nu este prevăzută de legea penală sau nu este comisă cu vinovăţia cerută de lege), urmând a se constata lipsa tipicităţii obiective şi subiective a faptei întrucât: în primul rând, nu există şi nu a fost demonstrată o înţelegere specifică infracţiunilor de corupţie (cumpărare - trafic de influenţă). În contextul în care acuzaţiile par să se refere la o eventuală acţiune a martorului C. de a interveni pe lângă funcţionari din cadrul IPJ Brăila sau al Poliţiei Municipiului Brăila, nu există niciun element de fapt sau vreo probă din care să rezulte că s-ar fi materializat vreo înţelegere prealabilă, specifică infracţiunilor de corupţie în acest sens, fiind invocată decizia nr. 208/A din 13 iunie 2019 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

În al doilea rând, în raport cu definiţia legală, infracţiunea presupune "cumpărarea" (promisiune, oferire, dare a unei sume de bani) influenţei unei persoane care are sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar. Sumele de sau foloasele nu sunt promise, oferite sau date vânzătorului de influenţă pentru ca acesta să le folosească pentru a determina funcţionarul să acţioneze într-un anumit mod, ci reprezintă "preţul" pretinsei influenţe. Or, în cauză, acuzaţia însăşi nu descrie o cumpărare a influenţei martorului C., nu rezultă că pretinsa sumă de bani ar fi fost "destinată a o remite, la rândul său, unul dintre cei doi ofiţeri de poliţie", ceea ce descrie, de fapt, o instigare la dare de mită, neurmată de executare, neprevăzută de legea penală. Cu alte cuvinte, în raport, cu descrierea faptei, rezultă că, de fapt, nici măcar nu s-a cumpărat o aşa-zisă influenţă a martorului C., de vreme ce suma reţinută drept "preţ" al influenţei ar fi fost destinată altor persoane, iar nu pretinsului traficant de influenţă.

În al treilea rând, nu este îndeplinită cerinţa ca elementul material al infracţiunii să se realizeze anterior sau concomitent cu actul de serviciu al unui funcţionar public, indicând ca jurisprudenţă decizia nr. 142 din 21.07.2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală. Din această perspectivă, rezultă din probele administrate în cauză că B. dorea să afle care este cauza controalelor şi percheziţiilor ce avuseseră deja loc. În niciun moment, nu s-a pus problema că ar urma alte controale şi nici nu era posibil ca B. sau A. să cunoască dacă urmau sau nu alte controale la firmele administrate de B.. Or, construcţia acuzaţiei este lipsită de logică, pentru că este un non-sens ca o persoană să promită sume de bani pentru a obţine încetarea unor controale care, de fapt, încetaseră.

În al patrulea rând, nu există influenţă şi nu s-a pretins că ar exista influenţă asupra vreunui funcţionar public. Este necesar ca infracţiunea de cumpărare de influenţă să fie însoţită de o faptă (nu neapărat infracţiune) de trafic de influenţă, respectiv este esenţial ca o persoană să "vândă" influenţa, respectiv să aibă influenţă sau să lase să creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public, indicând ca jurisprudenţă, decizia nr. 828 din 3 iunie 2015 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a-II-a Penală.

Astfel, nu poate fi vorba despre cumpărare de influenţă, fiind în prezenţa unei fapte putative. Din această perspectivă, probele administrate în cauză nu relevă concluzia că martorul C. ar fi avut o influenţă asupra funcţionarilor din cadrul IPJ Brăila şi al Poliţiei Municipiului Brăila sau ar fi lăsat să se creadă că ar avea o asemenea influenţă: nu există nici cea mai vagă presupunere că o persoană care, până în anul 2011, a ocupat o funcţie de conducere în cadrul IPJ Brăila ar putea avea vreo influenţă, în anul 20211, asupra şefului actul al IPJ Brăila sau al Poliţiei Municipiului Brăila, care, teoretic, îşi desfăşoară activitatea conform legii, iar nu în contra legii; martorul C. a declarat, în mod explicit,în faţa instanţei de judecată (declaraţia din data de 18.03.2024, Curtea de Apel Galaţi) că nu are influenţă asupra martorului E. şi nici nu rezultă că s-ar fi lăudat în faţa inculpatei că ar avea o astfel de influenţă; martorul E. a declarat, în mod explicit, în faţa instanţei de judecată (declaraţia din data de 07.02.2024, Curtea de Apel Galaţi) că nicio persoană, inclusiv C., nu are influenţă asupra sa.

Cerinţa legală este ca presupusul traficant de influenţă să aibă în mod real influenţă sau să lase să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public, iar nu percepţia proprie a cumpărătorului de influenţă, în lipsa oricărei acţiuni de "vânzare" a influenţei/pretinsei influenţe de către traficant. În speţă, inculpata A. nici nu a avut o astfel de reprezentare şi nici nu există probe din care să rezulte că l-a contactat pe martorul C. în considerarea faptului că acesta din urmă ar fi avut o influenţă asupra persoanelor din conducerea poliţiei din Brăila.

Dimpotrivă, inculpata a considerat că martorul ar fi putut deţine informaţiile sau ar fi putut afla informaţiile de care era interesată numita B., acesta fiind motivul pentru care l-a contactat pe martor, iar nu pentru cumpărarea vreunei influenţe a acestuia, care nici măcar nu există.

În al cincilea rând, nu a existat nicio promisiune că se va interveni pe lângă vreun funcţionar public. În speţă, nu există şi nici nu s-a afirmat că ar fi existat vreo discuţie în aceste coordonate între A. şi C. sau că acesta din urmă şi-ar fi luat vreun angajament faţă de inculpată sau i-ar fi promis acesteia că îşi va exercita pretinsa influenţă pentru a determina un anumit funcţionar sau o altă persoană menţionată de lege să adopte o anume conduită ce ar fi fost dorită de presupusul cumpărător de influenţă, indicând ca jurisprudenţă, decizia CCR nr. 489/2016. Dincolo de faptul că A. nu avea niciun interes să cumpere influenţă, motivul determinant al contractării martorului nu a fost pretinsa influenţă a martorului C., care nu exista şi nici nu s-a susţinut vreodată că ar fi existat, ci faptul că martorul C. ar fi putut cunoaşte cauzele controalelor sau ar fi putut afla răspunsul la întrebările numitei B.. De altfel, în contextul în care B. avea suspiciunea că M. avea o legătură cu controalele ce aveau loc la firmele sale în considerarea relaţiei pe care M. o avea cu C., suspiciune comunicată şi inculpatei, A. l-a contactat pe C. şi pentru a verifica dacă astfel de suspiciuni sunt reale.

În al şaselea rând, nu există nicio legătură cu atribuţiile de serviciu ale vreunui funcţionar public: sub un prim aspect, nici rechizitoriul întocmit în cauză nu cuprinde vreo referire la atribuţiile de serviciu ale martorului E. sau ale numitului D. şi dacă printre acestea s-ar număra şi atribuţii legate de stoparea controalelor la firmele numitei x sau ridicării/confiscării unor sume de bani sau a unor mărfuri; sub un al doilea aspect, orice legătură cu atribuţiile de serviciu ale unui funcţionar este exclusă prin raportare la faptul că: pentru a înceta o acţiune de control, ar trebui să existe o acţiune de control în curs, or, în cazul de fapt, controalele la firmele numitei B. avuseseră loc, deci nu putea fi încetate controalele care erau deja finalizate; pentru recuperarea sumelor/bunurilor ridicate, numita B. a iniţiat acţiuni în faţa instanţelor de judecată, organele de poliţie neavând nicio competenţă în faţa instanţelor de judecată; probele cauzei demonstrează că ceea ce dorea B. era să afle informaţii, respectiv "dacă cineva îi doreşte răul"/"cine este în spatele controalelor" (aspect reţinut în repetate rânduri chiar de procurorul de caz), având în vedere frecvenţa foarte ridicată a acestora şi inexistenţa unor controale similare la alte firme de profil, iar nu să determine o anumită conduită a vreunui funcţionar public.

În al şaptelea rând, nu există şi poate exista nici vinovăţie (intenţie) atâta vreme cât nu există o faptă penală căreia vinovăţia să îi fie asociată. Inculpata a acţionat în limitele legii şi nu a urmărit coruperea vreunei persoane în interesul numitei B.. Discuţiile purtate cu C. au fost limitate la a-l întreba pe acesta dacă cunoaşte care sunt cauzele controalelor vizând firmele numitei B. sau dacă poate afla aceste informaţii. În niciun moment A. nu a promis, nici explicit, nici implicit, vreo sumă de bani sau alte foloase pentru a-l determina pe martorul C. să trafice pretinsa influenţă, pe care, aşa cum rezultă din probe, nu o avea şi nu a pretins că o are. Simplul fapt că între inculpată şi martor a existat o relaţie în trecut, finalizată încă din anul 2015, nu constituie o probă a faptului că inculpata ar fi avut formată convingerea că martorul avea influenţă asupra conducerii poliţiei din Brăila şi ar fi fost dispus să o trafice în favoarea numitei B..

De altfel, dacă "antecedenţa relaţională" ar fi fost motivul contactării martorului şi ar fi stat la baza convingerii că martorul ar fi avut influenţă şi ar fi fost dispus să o sprijine pe inculpată, este dificil de înţeles cum, în logica parchetului, ar mai fi fost necesară, în acest scop, promiterea unei sume de 10.000 euro, din surse proprii, fără ca numita B. să aibă cunoştinţă, pentru ca martorul să acţioneze în sensul pretins dorit de către inculpată, în favoarea numitei B..

În realitate, starea de fapt rezultată din analiza coroborată a probelor nu reflectă existenţa unei infracţiuni, nu corespunde modelului legal de incriminare şi nu există cumpărare de influenţă, indiferent că sunt în discuţie aspecte de tipicitate obiectivă sau subiectivă.

Pentru toate aceste motive, a solicitat instanţei de control judiciar să dispună: în temeiul art. 421 alin. (1) pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., respingerea apelului formulat de către DNA ST Galaţi, ca nefondat; în temeiul art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. a) din C. proc. pen., admiterea apelului formulat către apelanta A. şi schimbarea temeiului de drept al soluţiei de achitare, în sensul reţinerii incidenţei dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., în principal, sau art. 16 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen., în subsidiar, având în vedere ordinea de prioritate a temeiurilor de achitare.

La termenul de la 19 iunie 2025, Înalta Curte, având în vedere dispoziţiile art. 391 alin. (1) şi alin. (2) din C. proc. pen. cu ref. la art. 421 alin. (2) rap. la art. 405 alin. (1), art. 406 alin. (1) şi alin. (2) din C. proc. pen., precum şi nevoia de timp pentru a aprofunda studiul dosarului a stabilit termen pentru deliberare, redactare şi pronunţarea hotărârii pentru 30 iunie 2025.

La termenul de la 30 iunie 2025, Înalta Curte în aceeaşi compunere, având în vedere dispoziţiile art. 391 alin. (1) şi alin. (2) din C. proc. pen. cu ref. la art. 421 alin. (2) rap. la art. 405 alin. (1), art. 406 alin. (1) şi alin. (2) din C. proc. pen., precum şi nevoia de timp pentru a aprofunda studiul dosarului, a stabilit termen pentru deliberare, redactare şi pronunţarea hotărârii pentru 2 iulie 2025.

La termenul de la 2 iulie 2025, Înalta Curte în aceeaşi compunere, având în vedere dispoziţiile art. 391 alin. (1) şi alin. (2) din C. proc. pen. cu ref. la art. 421 alin. (2) rap. la art. 405 alin. (1), art. 406 alin. (1) şi alin. (2) din C. proc. pen., precum şi nevoia de timp pentru a aprofunda studiul dosarului, a stabilit termen pentru deliberare, redactare şi pronunţarea hotărârii pentru astăzi 18 iulie 2025, când a dat următoarea decizie:

IV. Examinând apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Galaţi şi de apelanta inculpată A. împotriva sentinţei pronunţate de prima instanţă, în raport, cu motivele invocate de fiecare dintre apelanţi ce se vor analiza prin prisma dispoziţiilor art. 417 cu referire la art. 420 alin. (8)-(10) din C. proc. pen., Înalta Curte constată că apelul declarat de parchet este fondat, iar apelul declarat de inculpată este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta pentru fiecare.

IV.1. În ceea ce priveşte apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Galaţi:

Prealabil examinării motivului de apel al parchetului cu privire la netemeinicia soluţiei de achitare pronunţată de prima instanţă, instanţa de apel consideră necesar a menţiona în mod expres că au fost respectate toate garanţiile procesuale ale apelantei inculpate A. în faţa instanţei de control judiciar, atât prin respectarea standardului naţional, cât şi a standardului impus de blocul de convenţionalitate european în accepţiunea art. 6 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale

Astfel, pe parcursul procesului penal în faţa instanţei de apel, învestită cu apelurile declarate de parchet şi de inculpată, toate şedinţele de judecată, (cercetarea judecătorească în apel şi dezbateri) s-au desfăşurat în şedinţă nepublică, în condiţiile art. 420 alin. (11), alin. (4), alin. (5), alin. (6), alin. (7) rap. la art. 352 alin. (3), (5), (6) din C. proc. pen., aşa cum rezultă din încheierile de şedinţă de la 13 februarie 2025, 27 martie 2025, 8 mai 2025, 22 mai 2025, pentru ca prezenta decizie să fie pronunţată în şedinţă publică, în condiţiile asigurării echilibrului între excepţia aducerii atingerii interesului justiţiei pentru a favoriza schimbul liber de informaţii şi opinii în realizarea justiţiei şi pronunţarea publică a hotărârii judecătoreşti, respectiv a deciziei pronunţate în cauza de faţă, în condiţiile prevăzute la art. 421 alin. (2) cu ref la art. 405 alin. (1) şi art. 406 alin. (1), alin. (2) din C. proc. pen.

Pe durata desfăşurării judecării apelurilor au fost respectate principiile oralităţii, continuităţii compunerii completului de judecată, contradictorialităţii şi nemijlocirii, astfel că au fost propuse probe de către reprezentantul Ministerului Public, în raport, cu soluţia de achitare a inculpatei A. de către prima instanţă, în conformitate cu dispoziţiile art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. a) din C. proc. pen. care statuează că "instanţa de apel readministrează declaraţiile pe care prima instanţă şi-a întemeiat soluţia de achitare, dispoziţiile art. 374 alin. (1)-(12) şi ale art. 383 alin. (3) şi (4) aplicându-se corespunzător", instanţa de apel încuviinţând în condiţiile menţionate detaliate readministrarea probei testimoniale, în sensul reaudierii martorilor B., C. şi N., ce a avut loc la data de 27 martie 2025, iar în raport cu declaraţiile martorilor administrate, a apreciat din oficiu, că se impune şi reaudierea martorilor E. şi M., care a avut loc la datele de 8 mai 2025 şi respectiv 22 mai 2025, ceea ce asigură şi îndeplinirea garanţiilor procesuale ale echităţii procesului penal, precum şi ale dreptului la apărare, nemijlocirii, dând posibilitatea, atât acuzării, cât şi apărării să formuleze întrebări directe martorilor, care se regăsesc în conţinutul declaraţiilor acestora, fiind respectat şi principiul egalităţii armelor.

Altfel spus, instanţa de apel a făcut aplicabilitatea standardelor impuse de C. proc. pen., dar şi de art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, nefiind incidente cauzele Cutean contra României, Hanu împotriva României, AA. împotriva României şi Lazu contra Republicii Moldovei, ca urmare a faptului că în cauzele menţionate, instanţele s-au rezumat la valorificarea declaraţiilor martorilor fără a le mai readministra cu respectarea principiului nemijlocirii, ceea ce în cauza pendinte a avut loc, prin readministrarea, în sensul reaudierii martorilor indicaţi, cu perceperea nemijlocită asupra elementelor de fapt furnizate, cât şi prin intermediul întrebărilor adresate de către acuzare şi apărare, aşa încât acestea urmează să fie valorificate coroborat cu ansamblul probelor administrate în cauză, cu privire la credibilitatea martorilor şi asigurării echităţii procedurii.

Apelanta inculpată A. a uzat de dreptul la tăcere, nedorind să dea declaraţie în faţa instanţei de apel, în condiţiile art. 420 alin. (4) din C. proc. pen., aşa cum rezultă din încheierea de la data de 13 februarie 2025, având şi ultimul cuvânt, în condiţiile art. 420 alin. (11) rap. la art. 389 din C. proc. pen., aşa cum a fost consemnat în încheierea de dezbateri de la data de 22 mai 2025.

De asemenea, apelantei inculpate i-a fost desemnat apărător din oficiu, care s-a prezentat la data de 13 februarie 2025, când s-au prezentat trei apărători aleşi, cu împuterniciri avocaţiale depuse la dosar, dosarul Înaltei Curţi, care au asigurat ulterior asistenţa juridică în cauză pe toată durata procesului penal, încetând delegaţia apărătorului din oficiu la prezentarea apărătorilor aleşi, conform delegaţiei, aflate la dosarul Înaltei Curţi, în condiţiile art. 91 alin. (4) din C. proc. pen.

Apărătorii apelantei inculpate A. nu au solicitat probe în apărare, în apelul declarat de inculpată, în raport, cu motivul de apel formulat, respectiv schimbarea temeiului în drept al soluţiei de achitare, nefiind de acord cu readministrarea probelor solicitate de parchet, întrucât temeiul invocat nu reglementează o obligaţie absolută pentru instanţa de apel, critica vizând modul de apreciere a probelor de către prima instanţă şi fiabilitatea unora din probele administrate, iar ulterior fiind de acord cu readministrarea din oficiu dispusă de instanţa de apel cu privire la alţi doi martori, după readministrarea audierii celor trei martori menţionaţi. Exercitarea dreptului la apărare a fost efectivă prin formularea de întrebări care se regăsesc consemnate în declaraţiile martorilor reaudiaţi, fiind respectate garanţiile procesuale ce decurg din art. 6 §1 şi § 3 lit. d) din Convenţia Europeană.

Totodată, dreptul efectiv la apărare al apelantei inculpate A. a fost asigurat şi în etapa dezbaterilor prin concluzii puse şi cuvântul în replică al apărării în condiţiile menţionate în încheierea de la data de 22 mai 2025, precum şi ulterior prin stabilirea la data de 5 iunie 2025 pentru a fi depuse concluzii scrise detaliate şi care au fost depuse la dosar, în condiţiile amănunţit expuse în conţinutul prezentei decizii.

Înalta Curte nu poate avea în vedere susţinerea că în cauză nu au fost administrate şi alte probe noi care să conducă la schimbarea soluţiei de achitare, întrucât în jurisprudenţa Curţii Europene mai sus menţionată, respectiv în cauzele Cutean, Hanu, AA. împotriva României şi Lazu împotriva Republicii Moldova, instanţa de contencios european a constatat încălcarea art. 6 § 1 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale pentru faptul că nu au fost readministrate nemijlocit declaraţiile martorilor de la prima instanţă, fiind doar valorificate declaraţiile acestora, neexistând vreo menţiune directă şi expresă cu privire la administrarea unor probe noi, ceea ce conduce la concluzia că a fost respectat standardul reamintit constant cu privire la necesitatea readministrării, în sensul reaudierii martorilor, în mod nemijlocit de către instanţa de control judiciar.

Mai mult, instanţa de apel în mod nemijlocit a audiat şi vizualizat fişierele indicate în procesul-verbal din data de 26 mai 2025, în condiţiile expuse.

În concluzie, Înalta Curte, ca instanţă de control judiciar, în raport cu motivul de apel invocat de către procuror, a readministrat proba testimonială cu martorii indicaţi, în mod nemijlocit, în condiţiile în care martorul L. audiat, la urmărirea penală şi la prima instanţă, nu a mai putut fi audiat, ca urmare a decesului acestuia, ceea ce conduce la concluzia că efectiv şi complet a fost respectat standardul impus de instanţa de contencios european.

Din analiza coroborată a materialului probator administrat în cursul urmăririi penale şi primă instanţă, Înalta Curte constată că în mod netemeinic prima instanţă a considerat că organele de urmărire penală nu au răsturnat prezumţia de nevinovăţie a inculpatei A. şi a dat eficienţă principiului in dubio pro reo achitând-o pe inculpată în temeiul art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen.

Instanţa de control judiciar consideră că prima instanţă a apreciat eronat insuficienţa probelor pe care şi-a fundamentat soluţia de achitare, cu referire la declaraţiile martorului C. şi ale martorului E., precum şi mesajul audio pe care martorul C. l-a trimis martorului E., dând o mai redusă valoare probantă convorbirilor telefonice dintre inculpata A. şi martora B.. Totodată, în considerentele sentinţei prima instanţă a redat conţinutul amplu al declaraţiilor martorilor audiaţi în etapa cercetării judecătoreşti, respectiv declaraţia martorei B. la termenul de la 11.01.2024, declaraţia martorului E. la termenul de la 07 februarie 2024, declaraţia martorului L. la termenul de la 07 februarie 2024, declaraţia martorului C. de la termenul de la 18.03.2024, declaraţia martorei M. la termenul de la 18.03.2024, declaraţia inculpatei A. de la termenul de la 13 mai 2024.

Totodată, reţinând că nu s-a făcut dovada că martora B. ar fi fost de acord să ofere suma de 10.000 euro (ori o altă sumă) în scopul declarat de martorul C., iar în lipsa consimţământului din partea martorei B., instanţa nu a găsit o motivaţie pertinentă pentru care inculpata ar fi putut promite martorului C. o sumă de bani cu scopul arătat de acesta.

De asemenea, prima instanţă a dat o apreciere greşită asupra declaraţiei martorului C., în sensul că nu are o forţă probantă covârşitoare, în condiţiile în care nu a fost dovedită conivenţa infracţională între inculpata A. şi martora B., dând veridicitate apărării inculpatei exprimată cu ocazia declaraţiei date în faţa instanţei, în sensul că a vrut să se întâlnească cu acest martor pentru a vedea dacă are cunoştinţă despre aceste controale şi, în acelaşi timp, să-l testeze, să verifice dacă nu cumva martora M. avea vreo implicare în controalele ce se efectuau la numita x. Prima instanţă a evidenţiat existenţa unei relaţii intime atât între martora M. şi martorul C., cât şi între inculpata A. şi martorul C., precum şi faptul că acesta din urmă cunoştea că existau neînţelegeri între martorele M. şi B. şi nu era străin de controalele ce se efectuau asupra firmelor administrate de cea din urmă, fiind informat în mod constant despre acestea de către martora M..

Prima instanţă a considerat în mod netemeinic că probatoriul administrat în cauză se rezumă la dovedirea în mod cert doar a întrevederii ce a avut loc între inculpată şi martorul C., însă nu şi la conţinutul discuţiilor dintre aceştia, care, aşa cum s-a menţionat anterior, este afirmat doar de martorul C., considerând în legătură cu declaraţiile acestuia că are rezerve în a constata un eventual caracter neechivoc al aspectelor relatate de acesta, întrucât există o serie de elemente care nasc un real dubiu în referire la credibilitatea celor învederate. Astfel, referitor la pretinsa sumă de 10.000 euro, instanţa a arătat că, deşi a menţinut declaraţia dată în cursul urmăririi penale în care a arătat că inculpata i-a gesticulat cu una din mâini şi a mimat pronunţia sumei de 10.000 de euro, audiat nemijlocit în faţa instanţei, martorul C. a precizat că "din gestul dumneaei a înţeles că este vorba de o sumă de bani, dar nu a înţeles exact cât, depindea de valoarea domniei sale, putea fi 5 RON, 10 RON, 15 RON, euro sau orice altă valută", precum şi faptul că martorul a acţionat pentru servirea propriilor interese, fără însă ca acţiunile respective să fie chiar adevărate, după cum a arătat chiar acesta.

De asemenea, prima instanţă, evaluând caracterul de repetabilitate a modului de operare, pe care parchetul a încercat să-l evidenţieze prin redarea conţinutului convorbirilor telefonice purtate între inculpată şi martorul L. (care nu au nicio legătură cu acuzaţia concretă) a considerat că acest aspect nu poate înclina balanţa în a forma convingerea instanţei că inculpata ar fi comis infracţiunea de cumpărare de influenţă ce face obiectul cauzei. Instanţa a mai avut în vedere, referitor la pretinsele fapte, că parchetul nu a formulat nicio acuzaţie penală, precum şi că a pronunţat o soluţie de clasare cu privire la suspecta B. referitor la comiterea de către aceasta a infracţiunii de "cumpărare de influenţă", prevăzută de art. 292 din C. pen., cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000, întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală. Pentru a pronunţa soluţia menţionată, s-a arătat că din probele administrate în cauză, reprezentate de "procesele-verbale de redare şi certificare" a dialogurilor telefonice purtate de către suspecta B. şi de către inculpata A., din datele de 14.09.2021 şi 06.10.2021 şi de declaraţiile acesteia nu au rezultat date care să probeze că aceasta a determinat-o pe inculpată, prin promisiunea, oferirea sau darea unei sume de bani, să-şi trafice influenţa, reală sau nu, pe lângă un funcţionar public pentru a-l determina să acţioneze în sensul realizării scopurilor pe care cea dintâi le dorea concretizate. S-a reţinut sub aspectul componentei pecuniare motivaţionale, fie în forma primirii şi pretinderii, fie în cea a acceptării că nu a putut fi probată, situaţie de drept care nu a permis, în raport cu împrejurările de fapt respective, reţinerea răspunderii juridico-penale a suspectei B..

Prima instanţă a redat conţinutul declaraţiei martorului L. date la instanţă reţinând că şi-a schimbat substanţial declaraţiile date în cursul urmăririi penale, din care a redat aspectele pe care le-a considerat relevante, precum şi faptul că declaraţiile martorilor M. şi N. nu oferă niciun fel de informaţii cu privire la conţinutul discuţiei din data de 07.10.2021 purtată între inculpată şi martorul C., acestea putând fi valorificate doar prin prisma aspectelor ce au fost analizate anterior în cuprinsul prezentei hotărâri.

Totodată, a fost invocată cauza Telfner contra Austriei în sensul că o condamnare a inculpatului în lipsa unor dovezi convingătoare de vinovăţie, probe directe care să susţină temeinicia în fapt şi în drept a acuzaţiei, este de natură să atragă constatarea încălcării articolului 6§2 din Convenţie, precum şi jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în care s-a reţinut că "Important pentru justa soluţionare a cauzei este faptul că mijloacele de probă să asigure aflarea adevărului şi justa soluţionare a cauzei, iar prin coroborarea lor să se confirme o situaţie exactă, neafectată, de vreun dubiu".(decizia nr. 2479 din 8 septembrie 2014 a ÎCCJ, secţia penală)

Înalta Curte în temeiul efectului devolutiv al apelului prevăzut de art. 417 rap la art. 420 alin. (5) din C. proc. pen. a reevaluat materialul probator administrat în cursul urmăririi penale, respectiv înscrisuri, plan de acţiune pentru data de 15.09.2021, proces-verbal de instruire, sinteza planului de acţiune, procese-verbale de investigaţii, plan de acţiune pentru data de 6.10.2021, raport solicitare structură de intervenţie, proces-verbal de instruire, procese-verbale de percheziţie domiciliară, plan de acţiune pentru data de 27.10.2021 dispozitiv de acţiune, proces-verbal de instruire proces-verbal de constatare a infracţiunii flagrante, alte procese-verbale, aflate la filele x în vol. 1 doar de urmărire penală, procesele-verbale de consemnare a activităţilor de supraveghere tehnică aflate la filele x în vol.

I dosar de urmărire penală; procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice aflate la filele x; 416-483 în vol. 1 dosar de urmărire penală; procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice aflate la filele x; 63-132; în vol. 2 dosar de urmărire penală, declaraţia martorului L. din 9 noiembrie 2021 aflată filele x în vol. 2 dosar de urmărire penală, declaraţia martorului C. din 2 noiembrie 2021, aflată la filele x; declaraţia martorului C. de la 12 noiembrie 2021, aflată la filele x, declaraţia martorului C. de la 11 ianuarie 2022, aflată la filele x, toate declaraţiile martorului, în vol. 2 dosar de urmărire penală), fişierele privind mesajele scrise, aflat ele filele x în vol. 2 dosar de urmărire penală, declaraţiile martorului E. de la 8 noiembrie 2021, aflată la dosar de urmărire penală; declaraţia martorului E. de la 11 ianuarie 2022, aflată la filele x, ambele declaraţii în vol. 2 dosarul de urmărire penală, fişa postului martorului E., aflată la filele x în vol. 2 dosar de urmărire penală; dispoziţia şefului Inspectoratului de Poliţie Judeţean Brăila nr. 455410 din 12.05.2021, privind pe comisarul şef de poliţie E., aflată la fila x; declaraţia martorei M. de la 12 noiembrie 2021, aflată la filele x în vol. 2 dosar de urmărire penală,declaraţia martorei M. de la 14 ianuarie 2022, aflată la filele x în vol. 2 dosar de urmărire penală, declaraţia martorului N. de la 15 noiembrie 2021, aflată la filele x în vol. 2 dosar de urmărire penală, declaraţia în calitate de suspectă a lui A. de la 19 noiembrie 2021, aflată la filele x în vol. 2 dosar de urmărire penală, fotocopia deciziei nr. 629 din 03.09.2020 de trecere în rândul avocaţilor suspendaţi pe durata concediului de creştere copil, începând cu data de 25.06.2020, aflată la fila x în vol. 2 dosar de urmărire penală; declaraţia în calitate de suspectă a lui A. de la 25 noiembrie 2021 aflată la filele x în vol. 2 dosar de urmărire penală, fotocopie mesajelor, aflate la filele x în vol. 2 dosar de urmărire penală; declaraţia de inculpată a lui A. de la 25 noiembrie 2021, aflată la filele x în vol. 2 doar de urmărire penală, declaraţia de inculpată a lui A. de la 15 decembrie 2021, aflată la filele x în vol. 2 dosar de urmărire penală, declaraţia de inculpată a lui A. de la 14 ianuarie 2022, aflată la filele x în vol. 2 dosar de urmărire penală; declaraţia dată de suspecta B. la data de 17 noiembrie 2021, aflată la filele x în vol. 2 dosar de urmărire penală, declaraţia dată de suspecta B. la data de 18 noiembrie 2021, aflată la filele x în vol. 2 dosar de urmărire penală, declaraţia dată de suspecta B. la data de 11 ianuarie 2022, aflată la filele x în vol. 2 dosar de urmărire penală, coroborat cu materialul probator administrat în primă instanţă, respectiv declaraţia martorei B. de la 11 ianuarie 2024, aflată la dosarul Curţii de Apel Galaţi, declaraţia martorului E. de la 7 februarie 2024, aflată la dosarul Curţii de Apel Galaţi, declaraţia martorului L. de la 7 februarie 2024, aflată la dosarul Curţii de Apel Galaţi, declaraţia martorei M. de la 18 martie 2024 aflată la dosarul Curţii de Apel Galaţi, declaraţia martorului C. de la 18 martie 2024, aflată la dosarul Curţii de Apel Galaţi, declaraţia martorului N. dată la 22 aprilie 2024, aflată la dosarul Curţii de Apel Galaţi, declaraţia dată de inculpata A. la 13 mai 2024, aflată la dosarul Curţii de Apel Galaţi, fotocopiile înscrisurilor aflate la dosarul Curţii de Apel Galaţi, precum şi coroborat cu proba testimonială, readministrată de către instanţa de apel, respectiv cu declaraţiile martorilor care au fost reaudiaţi în mod nemijlocit de către instanţa de apel, declaraţia martorei B. la data de 27 martie 2025, aflată la dosarul Înaltei Curţi; declaraţia martorului C. de la 27 martie 2025, aflată la dosarul Înaltei Curţi, declaraţia martorului N. de la 27 martie 2025, aflată la dosarul Înaltei Curţi, declaraţia martorei M. de la 8 mai 2025, aflată la dosarul Înaltei Curţi, declaraţia martorului E. de la 22 mai 2025 aflată la dosarul Înaltei Curţi, stabilind următoarea situaţie de fapt:

Inculpata A., avocată în cadrul Baroului Brăila, care în calitate de fostă apărătoare a intereselor juridice ale martorei B., cunoscând interesul imediat al acesteia de a determina încetarea activităţilor de control care erau efectuate de reprezentanţii Poliţiei Municipiului Brăila la magazinele firmelor pe care le administra şi de a evita consecinţele lor sancţionatorii, atât în plan juridic, cât şi pecuniar, l-a contactat pe martorul C., fost inspector şef al Inspectoratului Judeţean de Poliţie (IPJ) Brăila, în perioada 2005-2011, persoană pe care o cunoştea din împrejurări relaţionale anterioare şi despre care avea formată convingerea că dispunea de ascendenţa relaţională şi posibilitatea reală de a influenţa voinţa decidenţilor din cadrul instituţiei publice mai sus menţionate (în persoana conducătorilor Inspectoratului Judeţean de Poliţie Brăila, cms.şef D. şi Poliţiei Municipiului Brăila, cms. şef E.) şi s-a întâlnit cu acesta la data de 07.10.2021, în autoturismul proprietate personală cu care s-a deplasat în parcarea unei staţii de carburanţi din apropierea uneia dintre ieşirile din municipiul Brăila, promiţându-i în respectiva împrejurare (într-un mod gesticular explicit asumat, precum şi prin mimica feţei) că îi va preda suma de 10.000 euro, destinată a o remite, la rândul său, unuia dintre cei doi ofiţeri de poliţie mai sus menţionaţi, cu scopul de a-i determina pe aceştia să dispusă încetarea acţiunilor de control desfăşurate la firmele S.C. F. S.R.L. Brăila şi S.C. G. S.R.L. Brăila, ambele administrate de martora (fostă suspectă) menţionată mai sus, acţiuni soldate cu constatarea încălcării dispoziţiilor Legii nr. 84/1998 precum şi recuperarea sumelor sau a bunurilor ridicate în vederea confiscării, cu prilejul efectuării acestora.

În procesul de evaluare a materialului probator, Înalta Curte constată că înscrisurile aflate la dosarul de urmărire penală şi anume planurile de acţiune pentru datele de 15.09.2021, 06.10.2021, 27.10. 2021 întocmite de IPJ Brăila semnate de martorul E., împuternicit al şefului Poliţiei mun. Brăila, comisar şef de poliţie, fişa postului comisarului şef de poliţie E. se coroborează cu procesele-verbale de instruire de investigaţii, sinteze ale planurilor de acţiune privind prevenirea şi combaterea infracţiunilor de natură economică în conformitate cu prevederile Legii nr. 84/1998 rep. În conţinutul planului de acţiune în vederea efectuării controlului la data de 15.09.2021 la S.C G. S.R.L. Brăila la punctele de lucru s-a menţionat că societatea în cauză nu deţinea licenţă sau alte documente prevăzute de lege, iar numita B. era informată cu privire la activităţile poliţiei ce o vizează în mod direct de către un lucrător de poliţie. De asemenea tot în planul de acţiune se menţiona că în zilele 05.10.2021-06.10.2021 pe raza de competenţă a Poliţiei mun. Brăila, zona urban-rural în locurile stabilite a fi pretabile săvârşirii unor fapte ilicite, vor fi oprite în trafic autoturismele, efectuarea a cinci percheziţii domiciliare la locaţiile indicate ale numitelor B., BB., CC.: Totodată, în planul de acţiune pentru controlul din data de 27.10.2021 se indica faptul că se va acţiona la O. la complexul comercial P. din localitatea Vărsătura, judeţul Brăila, se vor verifica în trafic autoturismele de transport marfă cunoscute că transportă mărfuri pentru societăţile comerciale vizate, rezultând că la punctele de lucru indicate se deţin în continuare bunuri care provin din activităţi de contrabandă atât la punctele de desfacere pe care le deţin societăţile principale, cât şi în alte locaţii care au fost identificate ulterior.

Toate înscrisuile menţionate se coroborează cu planşele fotografice privind aspectele constatate cu ocazia desfăşurării, în datele de 14.09.2021, 05.10.2021, 26.10.2021 a activităţilor de supraveghere video, audio sau prin fotografierea numitei B., cu procesele-verbale de percheziţie domiciliară, cu procesele-verbale de redare a convorbirilor purtate cu privire la controalele efectuate între B. şi J., J. şi I., B. şi Mama, B. şi DD., DD. şi un bărbat, B. şi EE., B. şi FF. şi GG., B. şi HH., B. şi II., B. şi JJ., B. şi o doamnă, B. şi KK. cu privire la aspectele privind controalele efectuate, percheziţii, la mărfuri, (filele x în vol. 1 dosar urmărire penală filele x în vol. 2 dosar de urmărire penală), precum şi cu procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice purtate de B. cu diferite persoane, aflate la filele x în vol. 2 dosar de urmărire penală.

Mijloacele de probă mai sus menţionate care atestă indubitabil controalele efectuate la firmele, punctele de lucru deţinute de B., discuţiile cu persoanele menţionate referitoare la modul în care au avut loc acestea, percheziţiile, mărfurile ridicate, dovedesc interesul acesteia de stopare a controalelor efectuate şi se coroborează cu convorbirea telefonică purtată la data de 06.10.2021 de inculpata A. şi martora (fostă suspectă) B. (filele x din vol. 2 dosar de urmărire penală)

Astfel,"…Bălan Luiza A.: Dar ce-au avut? B.: Mandat de percheziţie. A.: Pe cine? B.: Pe mine. Pe B.. A.: Pe B., nu? B.: Da. Da. A.: Am înţe…Deci, n-are legătură cu…virgulă J.. B.: Cu J. al meu? Nu!, A.:Da!Păi, cu J. al meu!Da. Mă gândeam că-i şi vizat de cesa sau…Da. În fine! B.: Da. Nu. Nu. Eu, în baza acestgor haine…Mă rog, haine!Aşa. Nu. Acasă au venit, dacă deţinem sau nu deţinem bunuri de orice fel, ilegal! A.: Şi de ce…Trebuia să spunem:!Nu am!Decât banii de protofel". Nu era nicio problemă! B.: Păi,nu! Că au…Păi, dar au făcut percheziţii şi au căutat peste tot. A.:Pe bune? B.: Au răsturnat toată casa. Adică…Bălan Luiza A.: Nu"Deci!, este…Da. Am sunat astăzi…Am sunat, azi pe cineva…x B.:Da? A.: Da. Pe cinvea, care nu-i aici…x B.:Da. A.:Da?. B.: Da. A.: Şi mă întâlnesc vineri. Vineri!Mâine-i joi, vineri! Da?B.:Da. A.: Pentru că nu se poate de ici, că n-avem cu cine de aici. N-avem cu cine. B.: Nu!Ideea este aşa! Că, după o analiză amănunţită, o să discutăm noi doi aşa…Ei sunt foarte bine şi sus! Ştim. A.: Eu am senzaţie că, după ce am…am făcut eu aşa, o chestie! După ce aţi zis că au fost, de aia nici nu mi-a mai răspuns cineva la telefon, cred, două zile. Abia acum am făcut legătura. B.:Oare? A.: Cred că ştia. Ba da! Eu zic că ştiu. B. Nu. Nu. Nu ştiu. A.: Eu zic să ştia. B.: Nu. Nu ştia. A.: Eu zic că ştia ceva şi o fi zis:"Băi, ştii ceva? Ia stai tu în banca ta. Da? B.: Am înţeles!Ideea este că cu oricine, aşa, discută, este…Adică, noi trebuie …căAdică, trebuie aşa! Aţi înţeles ideea! A.:Nu cu oricie! Nu cu oricine! (…) A.:Nu mai, că nu mă mai interesează. Deja gata! Nu maai…ne luăm gândul de acolo şi ne îndreptăm spre altceva, că nu mai merge cu de-astea. Trebuia cineva, de…din…de la 2000 de kilometri, nu de aicea! B.: Da. Şi nu la…la modul de rugăminte, că dacă funcţionăm pe rugăminte, nu funcţionăm. A.:Nu"Nu la modul de rugăminte şi vineri o să discut foarte clar cu ce am sunat astăzi şi am spus:

"Mă, vreau 10 minute să ne vedem!" şi a zis că:"Vineri, fără niciun fel de problemă!" (…) A.: Că sunt atâţia care fac acelaşi lucru. Deci, cineva este pus pe treaba asta. Dar…x B.: Pus pe noi!Corect! (…)A.:Ei"Sesizări, pe dracu, anonime. Nu sunt sesizări anonime. Nu, nu sunt sesizări anonime. Nu. Vineri, oricum…Haideţi să luăm număr de dosar, să vedem dacă reuşim să găsim număr de dosar, dar nu cred că astăzi or să ni-l dea. Creed că mâine, Sigur mâine. (…) A.: Aiurea. Da. Ştie totă lumea despre ce-i vorba. B.:Da. da. A.:Bun!haideşi, să vedem ce facem astăzi, dacă nu, rămâne să găsesc eu număr de dosar şi vineri mă întâlnesc cu cineva, şi ne vedem amândouă şi vorbim amândouă. B.: Dar cel…Adică, să mergem şi să…aşa, cu Subiect şi Predicat, să…Bălan Luiza A.:Nu, că vineri…Vineri, undeva, nu ştiu!O să sun eu, cred că în jur de 10, s-au înţeles, ceva de genul! Da?(…) A.: E altceva. Nu ştiu! O să trebuiască să decoperim vineri. B.: dar nu descoperim, dracului, odată, că de atâţia ani nu mai descoperim! A.:Eeei, nu! Descoperim vineri. Descoperim vineri, sigur. B.:Da? A.: Vorbesc eu vineri şi vorbim amândouă. Da?.

Această convorbire telefonică dintre A. şi B. se coroborează cu convorbirea telefonică purtată la data de 07.10.2021 dintre A. şi martorul C., astfel: C.: Pe unde eşti domnişoară? A.: Eu, acasă! Acasă. C.:Păi, şi unde stai? A.: Eii, acum pe Buzăului! C.:Pe Buzăului?(discutând cu o altă persoană în mediul ambiental) Dă-i pe Buzăului, fă stânga. C.: Păi, vin acolo şi cobori două minute! A.: Ia, zii, vrei să pleci? Sau ce? C.: Da. Şi venim acum. A.: Ia, stai puţin. Cât îi ceasul? La patru fără ceva? C.: Patru fără cât? A.: Nu ştiu. Fără douăzeci!?!.C.: Fără douăzeci. Dar, să-mi zici unde! La biserică sau unde? C.: Sau la S.? A.: Vin eu unde vrei! C.:La S., cu…centura. A.: Gata, bine. C.: Bine,bine. Pa,pa. A.:Pa. pa." cu convorbirea dintre inculpata A. şi martorul C. din aceeaşi zi: C.: Eu am ajuns. S. cu centura ai zis! A.: Acum cobor. Imediat!. C.:Bine. A.:Imediat! C.: Bine." (filele x în vol. 2 dosar de urmărire penală.

Aceste convorbiri telefonice dintre inculpata A. şi martorul C. se coroborează şi cu fişierele video cu imaginile surprinse la S., aflate la filele x în vol. 1 dosar de urmărire penală.

Mijloacele de probă mai sus menţionate se coroborează cu declaraţiile martorului C., date în cursul urmăririi penale la data de 02 noiembrie 2021, 12 noiembrie 2021 (ulterior audierii martorului E., audiat la 8 noiembrie 2021, la procuror), filele x;153-156 în vol. 2 dosar urmărire penală), declaraţia martorului C. de la 11 ianuarie 2022 (filele x în vol. 2 dosar urmărire penală), declaraţia dată de C. la data de 18 martie 2024 la prima instanţă, Curtea de Apel Galaţi, (dosar prima instanţă), declaraţia dată de martorul C. la 27 martie 2025 la instanţa de apel, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (dosarul instanţei de apel).

Înalta Curte constată că declaraţiile martorului C. reflectă în mod constant şi concordant împrejurările la care acesta a participat în mod direct, inclusiv aspectele privind cuantumul sumei de bani indicate de inculpată la data critică (declaraţiile date la 12 noiembrie 2021 şi 11 ianuarie 2022). Diferenţele referitoare la cuantumul concret al sumei de bani promise, regăsite în declaraţiile succesive date de martor la diferite intervale de timp, respectiv în faţa instanţelor judecătoreşti în perioada 2024-2025, nu evidenţiază contradicţii de substanţă, de natură a ridica îndoieli asupra sincerităţii martorului, ci reprezintă simple inadvertenţe determinate atât de circumstanţele particulare în care a intervenit promisiunea ilicită (prin gesturi/mimică), cât şi de estomparea inerentă a detaliilor memorate, urmare a trecerii timpului.

În conţinutul declaraţiei date de martorul C., la instanţa de apel, la 27 martie 2025 a menţionat că "Îmi menţin declaraţiile date la urmărirea penală la datele de 02.11.2021, 12.11.2021, 11.01.2022 şi la Curtea de Apel Galaţi la 18.03.2024 pe care le-a da de bunăvoie şi a spus adevărul. O cunosc pe inc. A. de cel puţin 15 ani, de când aceasta lucra ca avocat în Baroul Brăila, iar eu exercitam funcţia de şef al IPJ Brăila. Nu pot preciza exact ziua, dar am fost sunat de dna avocat A., care mi-a solicitat să ne întâlnim într-un loc din municipiul Brăila pentru a purta o anumită discuţie, fără a preciza scopul discuţiei.

M-am prezentat la benzinăria S. Brăila, care este pe centura oraşului, inculpata a venit cu un autoturism de teren de culoare kaki, m-am urcat în maşina acesteia. Am observat că în spatele inculpatei se afla un coşuleţ în care se afla un copil şi aceasta a început un anumit tip de discuţie cu privire la posibilitatea de a o ajuta în sensul de a interveni pe lângă persoane din cadrul Poliţiei jud. Brăila de la acea vreme, pentru un ajutor dat clientei sale, respectiv B.. Discuţia a fost purtată pe un ton normal şi când mi-a solicitat acest ajutor, a intensificat tonalitatea vocii în mod nefiresc, în condiţiile în care în maşină se afla un copil de câteva luni.

I-am spus că ne auzim, vorbim, m-am dat jos din autoturism şi am plecat. Precizez că ajutorul consta într-o intervenţie pe lângă forurile de conducere de la acea vreme ale Poliţiei Brăila, mai exact, trebuia să vorbesc cu cineva din conducere să stopeze controalele efectuate de instituţie la firma clientei sale, B.. La momentul la care a mărit vocea, am intrat într-un tip de alarmă având în vedere experienţa mea profesională, în sensul că m-am gândit că urmează un flagrant, fapt pentru care, am încheiat discuţia şi am plecat din maşină.

Inc. A., atunci când mi-a făcut această solicitare de ajutor, nu mi-a spus prin viu grai ce anume urmează să primesc în schimbul efectuării serviciului, ci doar mi-a arătat mâna dreapta, cu degetele răsfirate, nu mai reţin, o dată sau de două ori. Nu pot preciza exact cuvintele rostite de inculpată pentru că au trecut 4 ani şi nu îmi amintesc. Percepţia mea a fost că este vorba de o sumă de 2 sau 10.000 euro, presupunând că aceasta era moneda în care se purtau asemenea discuţii. Atunci am intrat în alarmă, când inculpata a ridicat vocea.

După un interval de timp pe care nu-l pot preciza concret, am fost sunat de magistraţi ai DNA-ST Galaţi, unde am fost audiat. Nu am purtat nicio discuţie cu inc. A. de la momentul la care m-am dat jos din maşina sa şi până când am fost audiat de DNA. Întrebări formulate de reprezentantul Ministerului Public:Î. Dacă martorul poate preciza de cât timp acesta nu a mai vorbit cu inc. A., anterior datei de 07.10.2021? R: Ştiu că am primit nişte mesaje înainte de acea întâlnire cu inculpata, în scopul stabilirii acelei întâlniri, eu locuind în Bucureşti la momentul respectiv.

Alte discuţii nu am purtat anterior. Nu mai ţin minte de cât timp nu mai vorbisem cu A.. Î. Dacă martorul a avut o relaţie cu inc. A. şi care era natura relaţiei? R. În momentul acela, nu aveam niciun fel de relaţie cu A., însă în tinereţe, cu peste 10 ani înainte, respectiv 2009-2010, am avut o relaţie cu aceasta. Î: Dacă martorul poate preciza, în afara gesticulaţiei inculpatei, dacă aceasta a mai făcut şi alte semne sau a spus ceva? R. Din percepţia mea, mimica feţei inculpatei exprima îngrijorare legată de realizarea ajutorului pe care urma să îl dau în rezolvarea situaţiei clientei sale, B., în sensul afirmaţiilor făcute de aceasta "ca toţi suntem în această situaţie, pe care trebuie să o rezolvăm".

Percepţia mea cu privire la sintagma "cu toţi suntem", ceea ce mă includea şi pe mine, o viza pe B., clienta inculpatei şi persoanele adiacente acesteia, pe care nu le pot preciza, pentru că erau foarte multe. I: Dacă martorul poate preciza ca în discuţia purtată cu A., a făcut şi nominalizarea unor persoane la care trebuia să se solicite ajutorul? R: A individualizat aceste persoane cu funcţie sau cu numele, respectiv şeful IPJ Brăila şi persoana care era la conducerea Poliţiei municipale Brăila, comisarul LL.. Î: Dacă martorul poate preciza cât a durat discuţia purtată în maşină?R:

Durata discuţiei a fost redusă, nu îmi amintesc exact, dar cred că a fost sub 10 minute. Î:Dacă martorul a dat curs solicitărilor inculpatei A.? R:În nici un caz, i-am informat pe cei în cauză că sunt predispuşi la săvârşirea unei infracţiuni, i-am informat prin mesaje, şi le-am redirecţionat mesajele inculpatei. Î: Dacă martorul poate preciza dacă a fost singura solicitare de natura celei menţionate privind controalele la firmei dnei x? R: A fost singura solicitare din partea inculpatei A.. Întrebare adresată de instanţă:

Î: Dacă martorul a avut şi alte solicitări din partea altor persoane cu privire la controalele firmei dnei x? R: Nu am mai avut alte solicitări din partea unei alte persoane privind controalele firmei lui x. Întrebări adresate de procuror:Î: Dacă martorul îl cunoaşte pe martorul N.? R:Da, îl cunosc datorită profesiei, acesta era Şeful AJVPS Brăila, iar eu, la acel moment, eram şeful Serviciului Arme, Exploziv, Substanţe Toxice Brăila. Î: Dacă martorul poate preciza dacă a purtat discuţii cu N. cu privire la controalele firmei lui x? R:

Niciodată. Î: Care a fost motivul pentru care inculpata A. a apelat la el pentru a-i acorda sprijin? R: Percepţia mea este aceea ca domnia sa a crezut că eu încă mai conduc Poliţia jud. Brăila fapt ireal, întrucât am părăsit sistemul în 2015. Întrebări formulate de apărătorul ales al apelantei inculpat A.: Î: dacă martorul s-a aflat într-o relaţie intimă cu inc. A. de peste 10 ani? R: Nu m-m aflat într-o relaţie intimă cu inculpata de peste 10 ani. Î: Dacă a fost o durată mai mică de 10 ani şi poate preciza? R: Nu mai ţin minte pe ce perioadă a fost relaţia intimă cu inculpata, cred că a fost mai mult de 1 ani.

Î: Dacă a avut relaţii intime cu dna M. şi dacă a mers la locuinţa dnei x, singur sau împreună cu cea dintâi? R: Este posibil să fi fost cu alte persoane, în diferite locuinţe din municipiu Brăila, pentru a rezolva anumite situaţii. Da, am avut o relaţie intimă cu dna M. şi nu ţin minte în câte locaţii am fost cu aceasta, probabil că am fost în locuinţa dnei x, dar nu ţin minte, ştiu că erau prietene. Nu îmi amintesc perioada în care am purtat aceste relaţii intime. Dacă martorul mai are o relaţie cu M., în prezent? Adresată de instanţă.

R:Nu, niciuna. Întrebări formulate de apărătorul ales al apelantei inculpate A.: Î: Dacă martorul, în perioada 2020-2021 a primit informaţii de la dna. M. cu privire la controale, divergenţele dintre aceasta şi x? R: Din 2015 nu mai lucrez în sistem şi în perioada 2020-2021 nu am primit informaţii de la dna M.. În această perioadă vorbeam cu dna M., ştiu că nu se "înghiţeau" una pe alte şi nu mi-a comunicat nicio informaţie legate de controale sau divergenţe între aceasta şi B.. Î: Dacă martorul s-a implicat personale, prin comunicarea de informaţii de la dna M. către dl.

LL. sau cu sfaturi directe către dna M. despre acest confict? R: Am avut întâlniri şi discuţii, dar nu mai ţin minte exact conţinutul acestora. Am trimis mesaje dlui E., în sensul că le-a redirecţionat pe cele ale inculpatei A., iar cu dna M. nu mi-am permis să îi ofer un sfat pentru că nu aveam calitatea necesară. Î: dacă martorul poate preciza dacă inc. A. l-a întrebat care este sursa controalelor? R: Nu mai ţin minte această situaţie. Î: dacă este adevărat că a încercat să blocheze o licitaţie a dnei x şi care a fost motivaţia să stopeze sau să încurce această licitaţie? R:

Nu mai îmi amintesc aceste aspecte, dar îmi menţin declaraţia dată anterior. Aş vrea să precizeze că am cunoştinţe legate de aprecierea comportamentului uman, absolvind un curs cu această denumire la Cuantico, MM., SUA, la Departamentul de Justiţie şi consider că am veleităţi de a înţelege comportamentul uman legat de discuţia purtată cu dna A.. Întrebare adresată de apărătorul inculpatei: Î: Dacă martorul poate preciza care a fost motivul ca după 4 zile de la întâlnirea cu A. a dat mesaje la şeful Poliţiei şi şeful IPJ? R:

După discuţia avută cu inculpata, am plecat imediat la Bucureşti, pentru ca acolo locuiam în acea perioada şi pot proba acest lucru, am dat acele mesaje. Î: Dacă martorul îşi menţine afirmaţia făcută în sensul "nu am luat-o deloc în considerare pe numita A.", din declaraţia din 11.01.2022, DNA Galaţi? R: Afirmaţia că nu am luat-o deloc în considerare pe numita A. a avut la bază faptul că în accepţiunea mea, dna avocat este profund neserioasă prin aceea că a încercat să mă introducă în această problemă, adică trafic de influenţă, la asta m-am referit"

Această declaraţie dată în faţa instanţei de apel confirmă pe deplin împrejurările descrise în faţa procurorului la data de 11 noiembrie 2021 data cea mai apropiată de data de 07.10.2021 în sensul că "În mod concret, doamna avocat A. mi-a spus textual" Să încercăm dacă putem să intervenim, contra cost, la conducerea poliţiei brăilene, respectiv la domnul E. şi şeful IPJ Brăila, domnul D., pentru a i se returna clientei sale, pe nume B., bunurile şi banii confiscaţi cu ocazia efectuării unor percheziţii." De asemenea mi s-a spus să încercăm să stopăm controalele efectuate asupra magazinului sau domiciliului clientei sale.

Cu prilejul acelui dialog. Doamna avocat nu a formulat în mod expres ceea ce înţelegea dumneaei prin expresia contra cost, însă mi-a gesticulat cu una din mâini şi a mimat pronunţia sumei de 10.000 euro. Cel puţin aşa am înţeles eu din mimica şi gestica doamnei avocat. Mi-am dat seama imediat de intenţia doamnei avocat, anume aceea de a trafica influenţa asupra celor doi conducători ai poliţiei brăilene, adică şeful Poliţiei Municipiului Brăila şi şeful IPJ Brăila şi m-am întrebat evident de ce credea dumneaei că eu aş fi putut să dau curs unei asemenea cereri.

Am înţeles că, datorită antecedenţei noastre relaţionale, de natură intimă, a apreciat, în mod eronat, că eu mă pot preta la un asemenea gest şi aş putea avea influenţă asupra celor doi ofiţeri de poliţie. I-am replicat că mă deplasez la Bucureşti în următoarele cinci minute, lucru care s-a şi întâmplat şi am coborât din autoturism fără să-i ofer vreun răspuns. Mai adaug că în maşina acesteia se mai afla şi copilul ei, cu o vârstă de până la doi ani. Am rămas uimit de modul în care dânsa a înţeles să se comporte faţă de mine şi să mă abordeze cu privire la un astfel de subiect.

Am coborât din autoturismul meu, am urcat în autoturismul meu şi am plecat la Bucureşti….În atare condiţii, doresc să precizez şi faptul că, realizând gravitatea intervenţiei doamnei avocat, precum şi eventualitatea/posibilitatea ca doi ofiţeri de poliţie pe care-i cunoşteam şi cu care lucrasem, ar fi putut fi expuşi unei situaţii faţă de care nu aveam niciun fel de vină a fi fost creată, am procedat încă din seara zilei de 11.10.2021, la redirecţionarea către domnul comisar şef E. a informaţiei referitoare la solicitarea doamnei avocat A.

şi în ce scop. Precizez că am redirecţionat şi comunicat şi alte mesaje despre posibile aduceri la cunoştinţă de informaţii din cele nedestinate publicităţii către domnul E. încă din data de 06.10.2021. Totodată, cu acelaşi prilej, i-am redirecţionat domnului E. mesajele vocale ale asociatei lui B. din care reieşea clar faptul că aceasta din urmă conform celor spuse de ea însăşi beneficia de sprijinul unor organe de poliţie care o informau cu privire la controalele şi percheziţiile ce urmau a fi efectuate la magazinele firmelor lui B..

Sunt de acord să pun la dispoziţie în format electronic toate convorbirile purtate de mine sau transmise către mine, în format letric sau audio, referitoare la situaţia de fapt cu privire la care am fost audiat."

Totodată, aceste susţineri ale martorului se regăsec şi în declaraţia dată de martorul C. la data de 11 ianuarie 2022, când acestuia i-au fost puse întrebări de către apărătorii inculpatei, astfel:

"Întrebare avocat T.: Vă rog să relataţi împrejurările întâlnirii dumneavoastră cu inculpata A., în ziua de 07.10.2021, la benzinăria S.? Răspuns martor: În legătură cu întâlnirea cu privire la care se face referire la conţinutul întrebării, precizez că nu pot preciza data când aceasta a avut loc, însă în urma apelurilor telefonice ale doamnei A., prin care mă ruga textual să-i acord câteva minute la momentul respectiv am apelat-o înapoi şi i-am comunicat că mă aflu în benzinăria S., de la intersecţia străzii Şoseaua Buzăului cu Şoseaua de Centură şi că o rog să vină aici, întrucât mă grăbeam să plec către Bucureşti.

Doamna A. s-a prezentat cu un autovehicul de tren, de culoare verde închis, eu m-am dat jos din maşina mea ce era parcată tot la S. şi am urcat în maşina domniei sale, maşina fiind parcată în prima treime de la accesul în S. dinspre Şoseaua Buzăului. M-am urcat în maşină, am observat că ea venise cu copilul pe care-l avea pe bancheta din spate şi a început să-mi vorbească pe un ton uşor ridicat. Domnia sa mi-a spus faptul că doreşte să o ajute pe clienta sa B. să-şi recupereze bunurile pe care Poliţia Brăila i le-a ridicat cu ocazia unor controale şi percheziţii şi citez "pentru a o lăsa în pace cu toată această tevatură".

De asemenea, domnia sa mi-a precizat că trebuie vorbit, contra cost, cu numărul unu din poliţie, fără să-i pronunţe numele, eu înţelegând că este vorba de inspectorul şef, sau cu domnul E., căruia i-a precizat numele. În cursul discuţiei, doamna A. mi-a relatat faptul că, clientei sale i-au fost ridicate bunuri de aproximativ un miliard de RON vechi şi că poliţia mai caută încă o sută de mii de euro ascunşi de numita B.. Nu mi-a pronunţat nicio sumă de bani în schimbul efectuării de către mine a potenţialei intervenţii, dar a deschis mâna dreaptă de două ori, cu palma deschisă, cu degetele răsfirate, eu din mimica şi gestica domniei sale am înţeles că este vorba de o sumă multiplu de cinci, respectiv o mie, cinci, cincizeci.

Asta am perceput eu. Suma respectivă ar fi reprezentat costul intervenţiei mele. Această precizare a avut loc după ce aceasta îmi relatase că fuseseră efectuate confiscările. Aceasta m-a privit în ochi când a gesticulat, iar eu asta am înţeles. După ce s-a terminat această discuţie, i-am spus că plec la Bucureşti, m-am dat jos din maşină, m-am urcat în maşina mea şi am plecat spre capitală fără să-i spun nimic decât "La revedere!". Întrebare avocat T.: Cui aţi perceput că era destinat contra costul? Răspuns martor:

Eu am perceput, deşi doamna A. nu a precizat expres acest lucru, că banii urmau să-mi fie daţi mie şi eu mai departe să dau suma respectivă direct celor doi sau unuia dintre ei, sau suma respectivă să fie remisă direct unuia dintre aceştia….Întrebare avocat V.: Care este motivul pentru care există o diferenţă de conţinut între mesajele telefonice purtate cu avocata A. şi aceleaşi mesaje remise de dumneavoastră ulterior domnului E.? Răspuns martor: I-am transmis ce am dorit. Nu am alterat în niciun fel conţinutul mesajelor.

I-am răspuns şi i-am retrimis domnului E. ceea ce am dorit, însă este foarte posibil să fi omis anumite replici din conţinutul lor. În privinţa succesiunii cronologice a acestor mesaje, consider că este valabil răspunsul pe care l-am formulat anterior, în sensul că am trimis ce-am vrut şi este posibil să fi omis anumite mesaje…Întrebare procuror: Cine a avut iniţiativa întâlnirii din data de 07.10.2021, pe care aţi avut-o cu doamna A.? Răspuns martor: Doamna avocat m-a contactat telefonic şi m-a întrebat când mai vin prin Brăila pentru a sta un pic de vorbă.

Întrebare procuror: V-a precizat la momentul contactării care era motivul pentru care vă solicita respectiva întâlnire? Răspuns martor: Nu,nu mi-a precizat acest motiv. … Întrebare procuror: Vă rugăm să ne precizati, în mod punctual, care sunt elementele funcţie de care aţi concluzionat, în urma discuţiei pe care aţi avut-o ca doamna avocat în autoturismul acesteia, asupra naturii şi motivaţiei întâlnirii pe care v-a solicitat-o? Răspuns martor: Fără echivoc, mi s-a spus clar că trebuie să intervenim la numărul unu, despre care eu am înţeles că se referă la şeful IPJ Brăila, sau la domnul E., pentru două lucruri.

Primul, pentru a recupera marfa confiscată cu ocazia controalelor şi percheziţiilor efectuate de poliţie şi al doilea pentru ca această clientă a domniei sale să fie lăsată în pace de către poliţie şi să se termine tevatura. Aceste două aspecte le-a precizat în mod expres. Întrebare procuror: Vă rugăm să ne precizaţi dacă în privinţa modului în care a optat să vă convingă să întreprindeţi respectivele intervenţii, a apelat şi la alt mijloc sau alte mijloace, în afara celor gesticulare de care aţi făcut vorbire cu prilejul răspunsului formulat la prima întrebare ce v-a fost adresată cu ocazia prezentei audieri? Răspuns martor:

S-a uitat în ochii mei şi după terminarea discuţiei referitoare la interesul poliţiei de a descoperi o sumă de 100.000 euro pretins a fi fost deţinută de B., a deschis de două ori palma mâinii drepte având toate degetele răsfirate. Întrebare procuror: În opinia dumneavoastră natura în sine a celor două solicitări formulate de doamna A. cu prilejul întâlnirii din 07.10.2021, care ar fi fost? Răspuns martor: Nu ştiu. Mi-a pronunţat foarte clar să facem ceea ce este necesar pentru ca doamna B., clienta ei să scape de cele două probleme.

Nu a pronunţat nicio sumă, însă a făcut gesturile de care am făcut referire mai sus."

Totodată, aspectele mai sus menţionate se coroborează şi cu declaraţia dată de martorul C. la 18 martie 2024 la prima instanţă, în care a arătat că "Îmi menţin în totalitate declaraţiile date în cursul urmăririi penale şi arăt astăzi în faţa instanţei următoarele aspecte: În urmă cu aproximativ 3 ani, nu mari reţin exact perioada, dar îmi amintesc că am fost contactat telefonic de către inculpata A., care mi-a solicitat să ne întâlnim, fără a-mi comunica exact despre ce este vorba. În perioada respectivă lucram în Bucureşti.

Am fost de acord să ne întâlnim, sens în care am şi făcut-o. M-am întâlnit cu inculpata la benzinăria S., la ieşirea din municipiul Brăila. Inculpata m-a rugat să intervin pe lângă unul dintre cei doi şefi ai poliţiei pentru a rezolva o problemă a unei cliente de-ale sale, respectiv numita B.. Clienta sa deţinea mai multe magazine în Brăila şi dorea ca respectivele controale să fie "mai moi" sau să înceteze. La începutul discuţiei, inculpata a făcut dosar o referire generală la cei doi şefi ai poliţiei care ar putea rezolva problema, iar când am întrebat cine anume, inculpata mi-a răspuns că respectivele controale sunt dispuse de către numitul E..

La momentul respectiv am avut senzaţie că discuţia este înregistrată, deoarece inculpata vorbea foarte tare şi avea copilul într-u cărucior portabil, în care ar fi putut fi ascunsă cu uşurinţă tehnica de supraveghere. Această discuţie am purtat-o cu inculpata în maşina acesteia, eu aflându-mă pe scaunul din dreapta-faţă, dumneaei la volanul maşinii, iar copilul în spate pe banchetă. Inculpata nu mi-a precizat în mod expres vreo sumă de bani, ci doar mi-a spus că o să fie bine, arătându-mi mâna cu degetele răsfirate de două sau de trei ori.

Nu a pronunţat însă nicio sumă de bani. Nu îmi amintesc dacă a mimat pronunţarea unei sume de bani. Din gestul dumneaei am înţeles că este vorba de o sumă de bani, dar nu am înţeles exact cât, depindea de valoarea domniei sale, putea fi 5 RON, 10 RON, 15 RON, euro sau orice altă valută. Îmi menţin declaraţia dată în cursul urmăririi penale în care am arătat că inculpata mi-a gesticulat cu una din mâini şi a mimat pronunţia sumei de 10.000 de euro. Aşa am perceput eu lucrurile. Percepţia mea a fost că suma de bani posibil oferită era pentru mine sau pentru unul dintre cei doi şefi ai poliţiei şi că urmează "să plecăm în bagaje" de acolo, gândindu-mă că ar putea fi un flagrant.

Nu îmi mai amintesc dacă inculpata mi-a solicitat să intervin "contra cost", dar îmi menţine declaraţia din cursul urmăririi penale sub acest aspect. Cred că inculpata a apelat la mine în această privinţă, deoarece, în tinereţe, am avut o relaţie de natură intimă cu dumneaei. I-am spus inculpatei că trebuie să plec la Bucureşti, am coborât şi am mers spre autoturismul meu care se afla parcat la aproximativ 10 metri distanţă. Nu i-am dat inculpatei niciun răspuns cu privire la solicitarea de a interveni pe lângă şefii poliţiei, aşa cum am arătat anterior.

În continuare, l-am informat pe unul dintre cei doi şefi, respectiv pe numitul E., să aibă grijă să nu fie victima unui flagrant. Menţionez că nivelul tonalităţii vocii inculpatei m-a făcut să cred că este o provocare. Nu ştiu care erau intenţiile inculpatei A., dar pe parcursul discuţiei avută cu aceasta, am perceput că aceasta doreşte să-mi trafic influenţa pe lângă cei doi şefi de poliţie pentru rezolvarea problemelor numitei x…"

Înalta Curte constată, în concluzie, din analiza tuturor declaraţiilor date de martorul C., că aspectele relatate de acesta sunt constant precizate, cu privire la locul unde s-a desfăşurat întâlnirea cu inculpata A., iniţiativa întâlnirii având-o inculpata, scopul acesteia fiindu-i adus la cunoştinţă la momentul discuţiei, cele două motive ale discuţiei, respectiv intervenirea la cele două persoane, respectiv domnul E. şi şeful IPJ Brăila, domnul D., pentru recuperarea mărfii confiscate cu ocazia controalelor şi percheziţiilor efectuate de poliţie şi stoparea eventualelor controale ulterioare ("să se termine tevatura"). Aceleaşi declaraţii demonstrează că, în schimbul solicitării exprese adresate martorului C., de a interveni la cei doi ofiţeri de poliţie, inculpata a promis o contraprestaţie pecuniară utilizând gesturi explicite - degetele răsfirate ale mâinii prin deschidere de două ori - şi o mimică a feţei care au stat la baza convingerii martorului că era vorba de suma de 10.000 euro.

De altfel, faptul că martorul C. a considerat credibilă o atare semnificaţie a demersului inculpatei este confirmat atât de împrejurări anterioare, referitoare la un anumit tip de relaţie apropiată avută cu aceasta în urmă cu mai mulţi ani (şi care a permis, neîndoielnic, cunoaşterea îndeaproape a modului său de exprimare), cât şi de împrejurări ulterioare, respectiv mesajul transmis martorului E., prin care acesta era informat cu privire la promisiunea ilicită.

Declaraţiile martorului C. se coroborează şi cu mesajele pe care acesta le-a transmis martorului E., aflate la filele x în vol. 2 dosarul de urmărire penală.

Totodată, declaraţiile martorului C. se coroborează şi cu declaraţiile martorului E., date atât în cursul urmăririi penale, în primă instanţă şi în faţa instanţei de apel.

În declaraţia dată la 22 mai 2025 la Înalta Curte, martorul E. a menţionat că "Îmi menţin declaraţiile date în cursul urmăririi penale la data de 08.11.2021 la DNA, la 11.01.2022 la DNA, la 07.02.2024 la Curtea de Apel Galaţi, unde am spus că am îndeplinit funcţia de adjunct şef al Pol. municipiului Brăila şi am iniţiat diferite controale la mai multe firme, inclusiv la două firme administrate de dna x în calitate de administrator şi asociat. Cred că un număr de 6,7 controale au fost efectuate la firmele dnei x, controalele au avut ca obiect idenificarea unor mărci protejate.

Unele controale au fost în baza unor sesizări din partea unor persoane de sprijin, altele făcute din oficiu în baza instictului de poliţist. La controalele efectuate, au fost identificate mai multe produse, obiecte de îmbrăcăminte ce au fost ridicate în vederea confiscării, întrucât acele produse nu erau conform cu ceea ce s-a prezentat, erau vândute sub denumirea unor mărci protejate. Pe parcursul acestor controale, au fost discuţii în mod direct cu mai mulţi colegi care au încercat să îmi sugereze că este o doamnă de bună-credinţă, că ar fi mai bine să nu o mai controlăm pentru că am avea ceva personal cu dumneaei, lucruri care nu au fost adevărate.

Cred că în anii 2021-2022, nu îmi amintesc exact perioada, am primit un mesaj vocal de la un fost inspector şef al meu, C., care mi-a adus la cunoştinţă că a fost contactat personal de A., care i-ar fi cerut să intervină la mine sau la fostul meu şef, D., pentru a mă determina să nu mai fac controale la firma dnei x să nu mai întocmesc dosare penale, în schimbul sumei de 10.000 euro. Bănuiesc că această suma urma să fie dată de x. Am adus la cunoştinţa procurorului de caz acest mesaj, care bănuiesc, a informat DNA Galaţi şi aşa a început acnheta.

Am fost audiat la DNA -ST Galaţi şi am depus acel mesaj pe care l-am primit de la C., declarându-se cercetări şi urmărirea penală faţă de inculpată. Ulterior, nu am mai fost contactat de nimeni. Eu, personal, nu am fost contactat de dna A.. Percheziţiile au fost declanşate de mine în cadrul acelor operaţiuni şi au rezultat confiscări şi întocmirea dosarelor penale. Sunt convins că dna x a iniţiat activitatea de a fi contactat şi de a mă împiedica să fac controale la firmele sale. Această afirmaţie o fac ca urmare a faptului că un coleg de-al meu care a participat, efectiv, la operaţiune, K. a fost cercetat de DNA şi condamnat pentru fapte de corupţie în acest caz, ceea ce demonstrează că x a făcut tot ce i-a stat în putinţă să nu o controlez.

Întrebări adresate de către reprezentantul Ministerului Public: Î: Dacă martorul o cunoştea personal pe dna x? R: Nu o cunoşteam personal. I: Dacă martorul o cunoştea personal pe dna A.? R:Da, ca urmare a relaţiei profesionale, eu poliţist, dna A., avocat, reprzenta anumiţi clienţi în cercetările respective. Întrebări adrestate de avocatul inculpatei A.: Î: Dacă martorul cunoaşte ca inculpata A. să fi avut o calitate procesuală în dosarul privind condamnarea lui K.? R: Nu cunosc. Î: dacă martorul are cunoştinţă dacă la aceste controale, inc.

A. a fost prezentă? R: Nu îmi aduc aminte să fi fost prezentă, efectiv la controale pt. că nu le-am făcut eu, personal, şi nu ştiu dacă la momentul efectuării acelor controale, dna A. reprezenta din punct de vedere profesional pe dna x, dar anterior, cunosc că dna A. a reprezentat-o ca avocat pe dna x. Î: De unde cunoaşte martorul despre suma de 10.000 euro având în vedere că din conţinutul mesajului nu rezultă această sumă* R: Ulterior primirii mesajului, am mai avut discuţii cu C., care mi-a spus despre suma de 10.000 euro, ceva de genul.

Nu am primit telefon, ci m-am întâlnit personal cu acesta. Nu pot aprecia discuţiile pe care le-am avut cu C., dacă au fost ulterioare începerii anchetei la DNA: Î: Dacă martorul era într-o stare de conflict personal cu dna x şi care este sensul frazei "după ce o să-i aflu, o să-i execut cu sânge rece…o să fie surpriză şi pentru ea şi pentru prietenii ei" din mesajul primit pe U. primit la 07.09.2021? R: Nu eram într-o stare de conflict personal cu dna x, sensul acelei fraze a fost de fi corect în raport cu activitatea mea profesională.

Î: Care este relevanţa profesională a dialogului avut cu martorul C. prin care acesta i-a relatat cum a încurcat-o la o licitaţie pe dna x? R: A fost o discuţie privată, care nu avea legătură cu cazul. Î: Dacă martorul apreciază discuţia dintre acesta şi C. legat de inculpată era o discuţie profesională sau privată? R: Sunt două lucruri diferite, la momentul primirii mesajului vocal prin care C. îmi aduce la cunoştinţă intervenţia dnei avocat, mă aflam în momentul operativ în sensul că atunci coordonam activitatea la cele două societăţi ale dnei x şi a fost foarte importantă informaţia pentru că ulterior, s-a dovedit a fi foarte corectă.

Cealaltă, a fost o discuţie privată cu C.. Î: dacă martorul poate preciza care a fost data corectă a acestei discuţii, întrucât controalele au avut loc pe data de 06.10.2021, întâlnirea C.-A. este în data de 07.10.2021, iar mesajul audio primit de martor, a fost la data de 11.10.2021. Faţă de aceste date, martorul mai era în moment operativ? R: Da, eram în momentul operativ, deoarece controalele s-au desfăşurat în continuare la cele două societăţi, nu s-au oprit şi nu se poate afirma că mesajul nu corespunde cu momentul anterior.

Mesajul nu m-a împiedicat să controlez, în continuare, firmele dnei x şi nici a altora. Î: dacă martorul îşi aminteşte că după data de 06.10.2021 să mai fi existat alte controale la firmele dnei x? R: Da, au mai fost, dar nu sunt materializate la dosarul cauzeo. Acesta este declaraţia pe care o dau, o susţin şi o semnez personal."

Declaraţia dată în faţa instanţei de apel confirmă declaraţia dată de martorul E. la data de 8 noiembrie 2021, acesta fiind cel care a pus la dispoziţia organelor de urmărire penală mesajul anterior menţionat, el fiind audiat anterior martorului C., în cursul urmăririi penale astfel:

"Îndeplinesc funcţia de şef al Poliţiei Municipiului Brăila, calitate în care am desfăşurat activităţile de planificare a unor controale la nivelul municipiului Brăila pentru identificarea locurilor sau a persoanelor carre comercializează produse contrafăcute sau sub denumirea unor branduri internaţionale. Activitatea de control nu a vizat anumite persoane fizice sau juridice, ci realitatea infracţională ca atare. Astfel se face că, pe fondul desfăşurării de cercetări în mai multe cauze penale ce aveau ca obiect descoperirea şi cercetarea faptelor penale de natura celor mai sus menţionate, în perioada septembrie- octombrie anul curent, au fost organizate de către mine activităţi specifice de control pe linia mai sus menţionată.

Astfel cum se procedează în mod curent în astfel de cazuri, am convocat de fiecare dată acele structuri din cadrul organigramei Poliţiei Municipiului Brăila ale căror competenţe specifice şi efective erau de natură de a aservi scopului investigativ mai sus menţionat. Raportându-mă la intervalul de timp mai sus menţionat, am organizat respectivele activităţi informale la datele de 14.09.2021, 05.10.2021 şi 26.10.2021, fiecare dintre aceste activităţi precedând cu 24 de ore activităţile efective de control. Adaug că, în cazul activităţii informale din data de 05.10.2021 am adus la cunoştinţa colaboratorilor mei datele şi informaţiile de natură a le permite organizarea cât mai judicioasă a efectuării unor activităţi de percheziţii domiciliare la destinaţiile ce reprezentau interes în raport cu problematica infracţională vizată.

De asemenea, gama activităţilor investigative ce a constituit obiectul respectivelor întâlniri informale viza sau includea şi oprirea în trafic şi percheziţionarea autovehiculelor ce aparţineau sau erau folosite de persoanele suspicionate a fi comis faptele penale a căror combatere o viza. Referindu-mă în mod punctual la structurile de poliţie pe care le-am cooptat cu prilejul organizării şi desfăşurării acţiunilor de control şi a percheziţiilor mai sus menţionate, menţionez: B.I.C., Poliţia Rurală, B.O.P., Biroul Proximitate, secţia 1 Poliţie Rurală şi secţia 2 Poliţie Rurală.

Modalitatea concretă prin care persoanele implicate în desfăşurarea activităţilor de control şi de percheziţie menţionate luau la cunoştinţă de datele ce individualizau fiecare dintre operaţiuni, anume obiectivele acestora, intervalul de desfăşurare, metodele şi mijloacele concrete de care urma a se uza pe parcursul efectuării controalelor şi percheziţiilor erau, fie cele presupuse de prezenţa fizică a respectivelor persoane (ofiţeri şi agenţi), fie încunoştinţarea acestora de către participanţii direcţi la respectivele activităţi informale prin intermediul aplicaţiei de socializare "U.", în care erau organizate diferite grupuri de comunicare.

Referindu-mă concret la persoana subcomisarului de poliţie K., menţionez că am pus la dispoziţia D.N.A. - S.T. Galaţi, copii de pe planurile de acţiune şi de pe procesele-verabe de instruire, care au fost întocmite cu prilejul efectuării fiecăreia dintre activităţile informale mai sus menţionate. Astfel, la întrunirea care a avut loc la data de 15.09.2021, ofiţerul mai sus menţionat nu a participat personal la activitatea de instruire în cauză, însă în mod indubitabil a cunoscut despre data, locul şi obiectivele acţiunii de control care urmau să se desfăşoare în cursul zilei următoare.

Argumentele acestei afirmaţii constau în aceea că i-au fost comunicate aceste date de către participanţii la activitatea informală, prin intermediul modalităţii de comunicare precizată mai sus (grupurile de comunicare din aplicaţia U.). Această stare de fapt este cu atât mai dovedită cu cât, în desfăşurarea activităţilor de control stabilită la data de 15.09.2021, erau implicate şi cadre aflate în subordinea acestuia, el îndeplinind funcţia de şef al secţiei 1 de Poliţie Rurală. Concluzionând cu privire la cele menţionate mai sus de mine, afirm fără nicio reţinere, că în după amiaza zilei de 14.09.2021, numitul K. cunoştea despre faptul efectuării în cursul zilei următoare a controlului ce viza firmele G.

S.R.L. şi S.C. F. S.R.L.. Cu privire la activitatea de informare desfăşurată în data de 05.10.2021, menţionez, de asemenea, că au fost parcurse aceleaşi etape de informare a cadrelor de poliţie ce urmau a participa, atât la efectuarea percheziţiilor ce erau programate a avea loc la domiciliul numitei B. şi la adresele magazinelor ce aparţineau firmelor S.C. G. S.R.L. şi S.C. F. S.R.L., cât şi la activităţile de oprire în trafic şi control a autovehiculelor deţinute şi utilizate de reprezentanţii celor două firme. De această dată, la respectiva activitate informală a fost prezent efectiv domnul subcomisar K., acesta putând lua act în mod direct de datele care urmau a individualiza activităţile de percheziţie ce urmau a avea loc în ziua următoare.

Menţionez că, pa parcursul desfăşurării respectivului instructaj am menţionat persoanele juridice ce erau vizate a fi percheziţionate şi totodată am individualizat prin indicarea mărcilor şi numerelor de înmatriculare, autoturismele ce urmau a fi oprite şi controlate. K. nu a făcut part din vreo echipă de efectuare a percheziţiilor, însă a luat la cunoştinţă de respectivele acţiuni, întrucât subordonaţi de-ai săi urmau a fi implicaţi în mod direct în desfăşurarea respectivelor activităţi investigative. Ca atare, şi de această dată, ofiţerul de poliţie în cauză era în măsură ca în după-amiaza zilei de 05.10.2021 să cunoască şi să disemineze informaţiile respective.

Cu privire la activitatea de informare din data de 26.10.2021, menţionez că de asemenea au fost parcurse aceleaşi proceduri în sensul că K. a fost convocat şi a participat la instruirea care a premers acest control. Această participare şi informare a lui, era cu atât mai necesară întrucât acesta a fost şi coordonatorul echipei nr. 6, care urma a efectua un control pe linia descoperirii de bunuri ori produse vestimentare care puteau fi suspicionate a constitui obiectul material al infracţiunilor prvăzute de Legea nr. 84/1998. În atare condiţii este de la sine înţeles că în după amiza zilei de 26.10.2021 K. era cel mai în măsură să cunoască despre destinaţia activităţii de control pe care urma să o desfăşoare a doua zi.

B. Pe parcursul desfăşurării activităţilor investigative ce vizau cercetarea fapelor penale ce se suspiciona a fi fost comise de numita B., în una din după amiezile zilelor din prima jumătate a lunii octombrie, cel mai probabil 11 sau 12 octombrie, am fost contactat printr-un mesaj telefonic audio prin aplicaţia U. de către domnul C., fost şef al PIJ Brăiala, care mi-a comunicat faptul că de curând (cu câteva zile în urmă) fusese contactat telefonic de către doamna avocat A., din Baroul Brăila, care îi solicitase să-i înlesnească prin influenţa pe care aceasta credea că interlocutorul meu o avea asupra mea, sau asupra Inspectorului Şef al IPJ Brăila, domnul D., posibilitatea de a se întâlni cu mine sau cu respectiva persoană şi, în schimbul unor sume de bani, să ne convingă că prin autoritatea funcţiilor pe care le ocupăm să dispunem încetarea controalelor sau oricăror alte investigaţii la firmele unei cliente ale acesteia.

În cuprinsul aceluiaşi mesaj, domnul C. a adăugat, referindu-se la clienta doamnei avocat A., că aceasta apelase între timp şi la domnul Q., tot din cadrul Baroului Brăila, persoană care a ocupat în trecut funcţia de procuror la unităţile de parchet din judeţul Brăila. Conţinutul respectivului mesaj şi referinţele punctuale la persoanele doamnei avocat A. şi domnului Q., mi-au format şi întărit convingerea că identitatea clientei în cauză, a cărei intervenţie s-a dorit a fi facilitată de doamna A., era numita B.. În ceea ce mă priveşte, am înţeles intenţia făţişă a avocatei în cauză de a-şi trafica influenţa pe care o avea sau pretindea că o are asupra domnului C., pentru a mă determina, inclusiv din punct de vedere pecuniar, să-mi încalc atribuţiile de serviciu şi să acţionez într-un mod contrar legii. Este de la sine înţeles că am continuat acţiunile de control ce le vizau pe numita B. şi firmele acesteia S.C. G. S.R.L. şi S.C. F. S.R.L. În legătură cu acest aspect, doresc să mai adaug că, de la acea dată şi până în prezent nu m-am mai întâlnit cu domnul C. şi nici n-am fost contactat de către acesta considerând mesajul în cauză ca pe o atenţionare a mea în privinţa intenţiilor avute în vedere atât de avocata A., cât şi de clienta acesteia. De asemenea, doresc să mai adaug că nu am adus la cunoştinţa nimănui despre primirea respectivului mesaj. Întrebare procuror. Mai aveţi ceva de adăugat? Răspuns martor: Doresc să adaug că pun la dispoziţia organelor de urmărire penală mesajul trimis în datele de 11 sau 12 octombrie 2021 de către C.."

Totodată, cele două declaraţii se coroborează şi cu declaraţia dată de martorul E. la data de 11 ianuarie 2022, în cursul urmăririi penale la procuror, astfel:

"…Întrebare avocat T.: Anterior aţi discutat cu domnul C. sau cu alte persoane despre doamna B., speţa dânsei sau situaţia juraidică a acesteia? Dacă da, cu cine şi în ce context? Răspuns martor: Nu am discutat anerior cu nimeni despre situaţia juridică a B.. Repet că, în ceea ce priveşte situaţia juridică a doamnei B., nu am discutat cu nimeni. În ceea ce priveşte activitatea mea investigativă ce avea ca obiect faptele comise de B., am discutat cu mai multe persoane pe care nu le pot menţiona, atât persoane care erau implicate în crcetările din cauzele penale respective, cât şi cu persoane care din punct de vedere investigativ puteau să furnizeze informaţii.

Întrebare avocat T.: Faţă de răspunsul dumneavoastă anterior, puteţi preciza dacă dumneavoastră aţi avut delegare în a efectua actele la care aţi făcut referire sau dacă existau dosare penale la Poliţia Municipiului Brăila ori la SICE, structură care nu aparţine de Poliţia Municipiului Brăila? Răspuns martor: Cu privire la activitatea investigativă, astfel cum am făcut referire mai devreme am intrat în virtutea atribuţiilor mele de serviciu în posesia unor informaţii care vizau pe numita B. şi pe cele două societăţi pe care le administra.

Am organizat diferite activităţi operative ce au condus la întocmirea mai multor dosare penale, subiect fiind B. şi cele două societăţi pe care aceasta le administra. După întocmirea acestor dosare penale am fost delegat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila să desfăşor activităţi operative în cauzele menţionate anterior. Cu privire la SICE - IPJ Brăila, nu cunosc ce dosar aveau în lucru, nu am solicitat date sau să lucrez în acele dosare şi nu cunosc ce lucrători le instrumentau…..Întrebare avocat T.: Având în vedere referirile dumneavoastă anterioare la activitatea de natură informativă/operativă referitoare la pretinse fapte penale comise de B., vă solicităm să ne precizaţi dacă respectivele demersuri au presupus contactarea numitului C.

şi în caz afirmativ care a fost motivaţia unei asemenea iniţiative având în vedere că persoana respectivă avea la acea dată statutul de pensionar MAI* Răspuns martor: Cu privire la întrebarea formulată doresc să fac următoarele precizări. C. mi-a fost şef o perioadă lungă de timp, perioadă în care am colaborat foarte bine. După trecerea în rezervă a acestuia, am păstrat legătura cu el şi de foarte multe ori, m-a informat cu privire la diferitele aspecte de interes profesional care m-au ajutat în instrumentarea unor cauze.

Tangenţial am avut anumite discuţii şi cu privire la numita B. şi în special referitor la activitatea economică a societăţilor administrate de aceasta. Menţionez că C. mi-a dat informaţii despre B. şi în special referitor la activitatea economică a societăţilor administrate de aceasta. Menţionez că C. mi-a dat informaţii despre B. şi despre firmele administrate de aceasta şi era o persoană de încredere pentru mine. Se ştia că această doamnă se ocupa cu activităţi infracţionale, care au condus la întocmirea mai multor dosare penale de-a lungul timpului.

Întrebare avocat T.: Ce puteţi preciza cu privire la afirmaţia domnului C. comunicată direct dumneavoastră în referire la B. "I-am pus eu pe unu ca s-o încurce, ridicase la 90.000 şi i-am trimis vorba dacă se lasă să pomenească numele meu îl lua mai ieftin cu vreo 40.000, dar nu a vrut proasta"? răspuns martor: Nu am nicio explicaţie cu privire la aspectele pe care le-a comunicat C.. Întrebat fiind însă cu privirre la motivele pentru care C. a apreciat a-mi fi de folos să cunosc respectivele împrejurări despre care se face vorbire în msajul telefonic înregistrat, mesaj pe care am avut posibilitatea să-l ascult cu prilejul audierii mele, precizez că mesajul respectiv mi-a fost remis pentru a-mi confirma datele pe care deja le aveam în legătură cu deţinerea de către una din firmele lui x a unui teren în zona respectivă.

Întrebare avocat T.: Anterior datei de 11 sau 12 octombrie, aţi mai fost contactat de C. în sensul unei presupuse intervenţii realizate de inculpata A. pentru B.? Răspuns martor: Singurul aspect şi discuţie legată de doamna A. a fost doar prin acel mesaj. Nu am avut alte discuţii anterior cu domnul C. referitor la doamna A.. Întrebare avocat T.: Având în vedere conţinutul mesajului care aţi făcut referire anterior, anume acelea în cuprinsul căruia C. face referire expresă la doamna A., pe ce v-aţi bazat când aţi apreciat că se referă la doamna B.? Răspuns martor:

Doamna A., din câte ştiu, o reprezenta pe doamna B., în cauzele penale în lucru în care dumneaei era cercetată şi care se aflau în evidenţele Poliţiei Municipiului Brăila, iar cu privire la conţinutul mesajului am făcut legătura că doamna A. în calitate de avocat, care o reprezenta pe doamna B. a încercat să-l determine pe domnul C. să intervină la mine sau la inspectorul şef, D., să fie oprite controalele. Altfel spus, eu ştiam că doamna avocat A. o repezenta pe doamna B., iar eu lucram în dosarele ce vizau faptele comise de doamna B., prin delegarea unităţii locale de parchet.

Elementul în funcţie de care am făcut corelaţia între demersul la care se referea C. şi identitatea clientei la care se făcea referire, anume B., a fost acela că doamna avocat A. asigura reprezentarea doamnei B. în cauzele penale ce o vizau pe aceasta şi în acelaşi interval de timp îşi manifesta interesul de a găsi o modalitate de a mă influenţa pe mine sau pe şeful IPJ Brăila. Am avut în vedere în afara acestei corelaţii pe care am descris-o mai sus şi alte elemente pe care nu le pot preciza acum, adaug însă că B. încercase de mai multe ori, anterior, să ajungă la mine.

În privinţa modului în care înţeleg să argumentez ori să detaliez demersurile doamnei x de a mă contacta, doresc să menţionez că aceasta a încercat prin diferite persoane, inclusiv C., să ajungă la mine. Am refuzat întotdeauna întâlnirea cu aceasta având în vedere două motive, primul este că aceasta era cercetată în mai multe cauze penale care se aflau în curs la Poliţia Municipiului Brăila, iar în al doilea rând, motivat de această împrejurare, am încercat să evit a lua legătura cu o persoană care este cercetată.

Întrebat fiind, dacă B. m-a contactat direct sau prin intermediari, precizez, referindu-mă la prima dintre modalităţi, că B. mi-a remis un mesaj telefonic, pe aplicaţia "U.", prin care mi-a solicitat să se întâlnească cu mine. Apreciez că doamna B. avea în vedere o altă modalitate de a se întâlni cu mine decât printr-o audienţă. I-am răspuns acesteia că "dacă vizita este în legătură cu controalele, subiectul este închis." Astea este tot….Întrebare procuror: Vă solicităm să ne precizaţi dacă dosarul penal x/2021 aflat în evidenţa PJ Brăila, s-a aflat până la momentul declinării lui către DNA -ST Galaţi, înregistrat în evidenţa cauzelor penale în care urmărirea penală se efectua sub supravegherea procurorului de caz sau în regim de anchetă proprie a procurorului.

Răspuns martor: Până la momentul declinării cauzei cercetările s-au efectuat în regim de anchetă proprie a procurorului de caz, iar eu eram delegat. Întrebare procuror: Vă solicităm să ne precizaţi dacă, până la momentul septembrie- octombrie 2021, firmele administrate de B., anume S.C. F. S.R.L. Brăila şi S.C. G. S.R.L. Brăila, au mai constituit, prin activitatea pe care o desfăşurau obiectul cercetărilor în cauze penale aflate în evidenţa Poliţiei Municipiului Brăila? Răspuns martor: Da. Începând cu 2009, 2010, 2012, organele de poliţie au constatat mai multe fapte penale care constituiau încălcări ale Legii nr. 84/1988.

Din câte cunosc unele cauze au fost trimise pe rolul instanţelor, iar altele au primit soluţia de clasare. În acest context, doresc să precizez că acţiunile de control ce vizau respectarea dispoziţiilor Legii nr. 84 nu vizau doar cele două firme, ci şi alte societăţi care desfăşurau activităţi comerciale similare. Întrebare procuror: Vă solicităm să ne precizaţi, într-un mod cât mai detaliat, dacă şi care a fost contribuţia lui C. la desfăşurarea şi desfăşurarea acţiunilor de control din toamna anului 2021, care au vizat firmele administrate de către B.? Răspuns martor:

Discuţiile cu domnul C. au fost de natură a mă ajuta în activitatea informativă ce viza pregătirea actelor de control ce urmau a fi efectuate la cele două societăţi. În privinţa răspunsului la întrebarea dumneavoastră, precizez că activităţile mele informative nu au avut ca sursă singulară pe C., ci şi alte surse care se contactează în mod obişnuit în astfel de situaţii, contactul meu cu C. nu viza în mod exclusiv situaţia juridio-penală a B., ci aceasta a fost adiacentă, eu având drept motivaţie antecedenţa profesională a acestia inclusiv în privinţa faptelor penale trecute comise de B.

şi cercetate de organele de poliţie brăilene. Este clar că în virtutea experienţei profesionale a dânsului am abordat cu acesta subiectul referitor la B., iar împrejurarea de a-mi pune iniţiativa de a-l contacta pe C. mi-a aparţinut mie…"

De asemenea, declaraţiile mai sus menţionate se coroborează şi cu declaraţia dată de martorul E. la 07 februarie 2024 la Curtea de Apel Galaţi, în care se confirmă menţiunile făcute anterior, astfel:

"Îmi menţin declaraţia dată în cursul urmăririi penale şi arăt în faţa instanţei următoarele aspecte: Am fost contactat telefonic printr-un mesaj audio de către fostul şef al I.P:J. Brăila, numitul C., care îmi aducea la cunoştinţă faptul că a fost contactat de inculpata A. pentru a interveni la mine sau la şeful meu din perioada respectivă, numitul D. pentru a stopa controalele ce se efectua la firmele unei cliente de-ale dumneaei. Din câte îmi amintesc, la acel moment, numitul C. mi-a precizat şi despre oferirea unei sume de bani, al cărei cuantum nu mi-l amintesc exact, dar cred că era vorba de 10.000 de euro.

În acea perioadă, ocupam funcţia de adjunct la Poliţia Municipiului Brăila. Nu îmi mai amintesc dacă numitul C. mi-a mai făcut alte precizări care să aibă legătură cu cauza de faţă, prin mesajul audio pe care am arătat anterior că mi l-a trimis. Precizez că inculpata A. nu a încercat niciodată să mă abordeze direct sau în vreun alt mod. În schimb, clienta sa a încercat să ajungă la mine folosindu-se de diverse persoane şi, de aceea, presupun că l-a şi contactat pe numitul C., despre care, probabil credea că are o oarecare influenţă asupra mea.

Precizez că mesajul audio respectiv nu a fost în măsură de a mă determina în vreun fel să stopeze activităţile de control, ba dimpotrivă, acestea având loc chiar şi ulterior acestui moment. Întrebare avocat: Legat de mesajul primit de la numitul C. a mai existat o altă discuţie pe acel subiect? Răspuns: Nu a existat o altă discuţie pe acel subiect, cel puţin până la momentul la care am fost audiat în calitate de martor de către prouror în cauza de faţă. Despre perioada ulterioară, arăt că este posibil să mai fi întâlnit cu numitul C., însă nu-mi amintesc dacă am mai discutat ceva legat de subiectul respectiv, cer este că nu s-a materializat sub nicio formă.

Întrebare avocat: De unde a precizat dumnealui suma de 10.000 de euro, având în vedere să în mesajul audio nu se menţionează nimic despre acest aspect? Răspuns: Este posibil să fi discutat ulterior cu numitul C. şi să îmi fi precizat suma respectivă. Întrebare avocat: Informaţiile pe care martorul le-a primit de la C. în mesajul audio au fost preluate ca atare sau erau verificate şi din alte surse? A mai discutat cu alte persoane conţinutul mesajului respectiv? Răspuns: Nu am mai discutat cu nimeni conţinutul mesajului respectiv şi nici nu am verificat realitatea celor comunicate în acel mesaj audio.

Precizez că am crezut că cele relatate de C. erau adevărate, întrucât doamna vizată de control încercase şi prin alte persoane să ajungă la mine. Am fost sigur de conţinutul mesajului şi de ceea ce s-a precizat la momentul respectiv. Nu am crezut nicio clipă că mesajul respectiv ar fi invenţie a numitului C.. Întrebare avocat: Având în vedere funcţia ocupată în pezent, există vreo persoană inclusiv numitul C., care ar avea vreo influenţă asupra dumnealui şi asupra deciziilor pe care ar trebui să le adopte? Răspuns: Consider că nu există o altfel de persoană, care să aibă influenţă asupra mea.

Întrebare avocat: Cu privire la faptul că la urmărirea penală a precizat că a dedus că în cadrul mesajului era vorba de numita x, ce cauze a instrumentat care o vizau pe aceasta şi în ce perioadă? Răspuns: Nu pot preciza o perioadă anume în care am fost delegat să efectuez controale la firmele numitei x, pot arăta doar că acestea au fost într-un număr destul de mare. Informaţiile solicitate se pot regăsi în dosarul cauzei. Întrebare avocat: În octombrie 2021 martorul efectua cercetări în dosarul ce o viza pe numita x? Răspuns:

Coordonam activitatea de documentare, ce nu necesita delegare. Întrebar avocat: Martorul avea certitudinea faptului în perioada septembrie- octombrie 2021 inculpata A. asigura asistenţa juridică a numitei x? Răspuns: Nu pot confirma acest lucru, întrucât nu aveam de unde să ştiu dacă inculpata A. o asista pe numita x în dosarele penale în care era cercetată. Mai precizez că numitei x i s-au efectuat mai multe controale la firmele pe care le administra, fapt ce a generat mai mult dosare penale. Întrebare avocat: De unde a dedus martorul din mesajul audio că este vorba despre alte persoane, context în care aveam cunoştinţă că numita x era consiliată de inculpata A..

Întrebare avocat: Avea cunoştinţă de faptul că din 25 iunie 2020 doamna A. era în concediu de creştere copil şi era suspendată din funcţie? Răspuns: Nu aveam de unde să ştiu acest aspect. Întrebare avocat: Numitul C. folosea în mod uzual mesaje audio? Răspuns: Am fost contactat de numitul C. pe toate canalele de comunicare, inclusiv prin mesaje audio. Întrebare avocat: La momentul la care martorul a predat înregistrările privind prezenta cauză către D.N.A. a predat toate fişierele referitoare la discuţiile cu numitul C.? Răspuns:

Nu pot preciza câte astfel de mesaje am predat către organele de urmărire penală sau dacă au fost toate. Întrebare avocat: A participat vreodată la vreo discuţie în mod direct a numitului C. cu inculpata A.? Răspuns: Nu, cel puţin cu privire la această cauză. De altfel, cred că o discuţie în 3 nu a existat vreodată, nici măcar din punct de vedere profesional. Întrebare avocat: Cum a perceput mesajul audio primit de la C.? Răspuns: Scopul mesajului primit de la C. a fost acela de a mă informa cu privire la existenţa acelei discuţii dintre el şi doamna A., cât şi cu privire la faptul că doamna x încearcă din răsputeri să ajungă la mine pentru a mă face să opresc controalele.

Mai precizez că la momentul respectiv l-am informat pe şeful meu direct, numitul D., cu privire la mesaj, cât şi din ce îmi amintes, pe procurorul care instrumenta cauza."

Înalta Curte consideră că declaraţiile martorului E. se coroborează cu înscrisurile privind controalele efectuate la firmele martorei (fostă suspectă) B., cu procesele-verbale de percheziţii, cu procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice anterior menţionate, cu declaraţiile martorului C. şi cu mesajele aflate la dosar, precum şi cu fişierele audio de pe suportul optic CD-R "DNA-ST GL D.P. 170/P/2021 puse la dispoziţie de martorul C. la data de 12.11.2021 şi vizualizarea suportului optic CD-R inscripţionat DNA - ST GL D.P. 170/P/2021 Mesaj audio pus la dispoziţie de martorul E. la data de 08.11.2021" pe care completul de judecată le-a audiat şi vizualizat în mod nemijlocit, percepând conţinutul acestora.

Martora B. audiată la 27 martie 2025 în faţa Înaltei Curţi, în declaraţia aflată la dosar a menţionat că "Îmi menţin declaraţia dată în calitate de martor la Curtea de Apel galaţi, unde am spus adevărul, am dat declaraţia de bunăvoie şi s-au consemnat cele menţionate conform celor declarate de mine. Menţionez că am declarat acum 3 ani şi nu îmi amintesc, cu acurateţe, împrejurările. Administrez două firme începând cu anul 2004, iar legat de speţa de faţă, începând cu 2014 s-au succedat nenumărate controale ale IPJ Brăila legate de Legea nr. 84 privind mărcile.

Au fost întocmite dosare penale, procese-verbale şi aşa am ajuns să fiu reprezentată de dna A. în cadrul acestor dosare. În a doua parte a anului, septembrie- octombrie 2021, aceste controale au fost reluate, cu o repetabilitate frecventă, de aceleaşi organe de control. În concret, pe 1 septembrie, 15 septembrie, 06 octombrie, 28 octombrie, controale, percheziţii, atât la domiciliu cât şi la rude de gradul I,II, familiei. În această perioadă, dna A. era suspendată din activitate, fiind substituită de soţul acesteia. V.. Îmi amintesc că în urma percheziţiei din 06 octombrie 2021, de la domiciliu, mi-au fost ridicate nişte sume de bani, ulterior percheziţiei, am contactat-o pe dna A. pentru a-mi explica care sunt paşii procedurali şi în urma discuţiei, pe data de 04 noiembrie, am fost audiată la DNA, unde am dat o declaraţie, având calitatea de suspect, ulterior, cauza a fost clasată, iar după aceea, am dat declaraţie la Curtea de Apel în calitate de martor.

În legătură cu controalele care au fost efectuate am avut senzaţie şi o am în continuare, că ar fi fost făcute la "umbra legii". Legat de dl. L., această senzaţie a mea m-a determinat să întreb pe orice persoană, inclusiv pe dna A., pe dl. L. dacă aceste controale sunt fireşti sau doar eu am o senzaţie că cineva ar avea ceva cu mine. Întrebări formulate de reprezentantul Ministerului Public: Î: Dacă martora a purtat discuţii cu inculpata legat numai de acele controale, numai de acele percheziţii sau şi de controalele efectuate? R:

Controalele şi percheziţiile au fost efectuate simultan, după percheziţia de la domiciliu a urmat cea de la magazin. Î: Dacă martora a avut o solicitare către inculpata de rezolvare, pe căi juridice sau inclusiv pe căi ocualte? R: Am apelat pe căi juridice la dna avocat, şi i-am adresat şi întrebarea dacă ştie, cumva, de unde mi s-ar trage şi dacă ştie de la cine. Inculpata mi-a spus că nu are cunoştinţă de unde ar proveni aceste controale sau mai bine zis, cauza acestora, dar ca, în zilele următoare, se va întâlni cu o persoană, al cărui nume nu mi-a fost comunicat, îi va adresa acelei persoane întrebarea despre controalele care mi-au fost făcute.

Ulterior, nu am mai purtat o altă discuţie cu dna avocat, urmând audierea la parchet. Î: Dacă martora poate preciza ce a vrut să spună în discuţia din 06.10.2021 purtată cu inculpata, prin sintagma "şi nu la modul de rugăminte, că dacă funcţionam pe rugăminte, nu funcţionam?" R: Aşa cum am declarat şi la Curtea de Apel, eu folosesc nişte stereotipuri verbale, de fapt, eu voiam să transmit că am disponibilitatea de a merge personal la această întâlnire cu persoana cu care urma să se întâlnească dna avocat, a cărei identitate nu am cunoscut-o, pentru a prezenta personal situaţia.

Pentru a lămuri care este cauza acestor controale, m-am deplasat la locuinţa dlui L., fiind o cunoştinţă comună, anterior discuţiei noastre. Conţinutul discuţiei purtate cu dl. L. a constat în aceleaşi întrebări pe care i le-am adresat legat de faptul dacă este normal, firesc, este posibil să fi deranjat pe cineva prin activitate sau personal, care să determine aceste controale. M-am adresat dlui L. pentru că ştiam că a mai instrumentat dosare pe Legea nr. 84, neştiind exact ce calitate are acesta, dar eram convinsă că mă poate lămuri.

Pentru că mie mi se părea că aceste controale erau abuzive, m-am deplasat la locuinţa dlui L. să port aceste discuţii cu dânsul. Î: Dacă martora ştie dacă inculpata a avut vreo legătură cu intermedierea acestor întâlniri? R: Nu îmi mai amintsc cine a avut iniţierea acestor discuţii, însă am avut o discuţie telefonică cu dna A. care mi-a sugerat că ar fi mai bine să o fac personal, adică să mă adresez dlui L.. Î: Dacă martora a încercat să facă şi alte demersuri direct sau indirect şi prin soţul acesteia? R: Nu am făcut nici un alt demers.

Î: Dacă soţul martorei ştia despre controale? R: Da, pentru că au fost percheziţii făcute la 6 dimineaţa la domiciliu, şi trăind în aceeaşi casă, evident că a cunoscut toată situaţia şi afirm că am considerat că am fost "vânaţi". Au fost făcute numeroase percheziţii la mai multe persoane, inclusiv la mama, la bona copilului. Î: Dacă martora ştie despre întâlnirea ce a avut loc la data de 07.10.2021 între inc. A. şi acea persoană? R: Am aflat ulterior despre aceasta în cursul urmăririi penale. Î: Dacă martora poate preciza ce anume a determinat-o să renunţe la serviciile de avocat ale inculpatei şi să aleagă un alt avocat? R:

Nu am renunţat la serviciile dlui avocat V., ci am mai angajat un alt avocat. Î: Dacă martora poate spune care a fost cauza tuturor demersurilor făcute, să afle cauza sau să stopeze controalele? R: Demersurile făcute au fost pentru a afla cauza, pentru că nu puteam stopa controalele. Întrebări formulate de apărătorul ales al apelantei inculpat A.: Î: Dacă martora poate preciza, în urma discuţiilor purtate cu inc. A., dacă a fost sfătuită de către aceast să formuleze contestaţii? R: Da, am fost sfătuită să formulez personal contestaţii, de altfel, au fost şi formulate, inclusiv o plângere penală împotriva unui lucrător de poliţie.

Î: Dacă martora a cerut o audienţă la IPJ pentru a afla cauza controalelor? R: Da, ulterior controalelor din 01.09.2021 am făcut o solicitare care IPJ Brăila, care mi-a fost aprobată, dar atunci când am ajuns în cadrul instituţiei, respectiva persoană nu era, adică E.. Î: Dacă martora, ulterior întâlnirii cu L. a purtat o discuţie cu inc. A.? R: Din câte îmi amintesc, nu. Î: Care a fost percepţia martorei cu privire la intervenţiile făcute de dna avocat A. în sensul dacă au depăşit limita legalităţii? R: Nu am lucrat cu mai mulţi avocaţi, singurul avocat din dosar a fost dna A., substituită de dl.

V., soţ, pe perioada de timp în care dna avocat a fost suspendată şi ulterior, am şi angajat un alt avocat, respectiv R.. Î: Dacă martora i-a cerut dnei A. să facă intervenţii public la mai multe autorităţi, inclusiv să dea sume de bani? R:Nu am avut niciodată astfel de discuţii. Î: Dacă martora a suspicionat că aceste controale ar fi avut legătură cu asociata firmei, dna M.? R: Da, pentru că între noi existau disensiuni de natură pecuniară şi personal. Î: Dacă martora cunoaşte care era natura relaţiilor între C. şi M.? R:

Da, ştiu că în 2014, inclusiv la un prim control, dl. C. care lucra la acel moment, în cadrul SIC Brăila, a fost la un prim control. Ulterior, pe parcursul anilor, ştiu că au avut o relaţie apropiată. În acest sens, arăt că au fost situaţii în care eu şi familia mea eram plecaţi de acasă, iar dl. C. şi dna M. se întâlneau la noi în locuinţă. Întrebări formulate de instanţa de judecată: Î: Dacă martora cunoaşte că şi în anul 2021 existau aceste relaţii între M. şi C. şi în prezent? R: Da, în 2021, în prezent am doar bănuieli că ar exista o relaţie între cele două persoane menţionate.

Î: Dacă martora poate să precizeze dacă din 2021 până în prezent, mai există colaborare între aceasta şi M.? Întrebare adresată de avocatul inc. A.. R: În 03.12.2021, magazinul pe care îl aveam cu M. a fost efectiv golit, furat, sens în care exista un dosar penal. Nu mai exista o colaborare pentru că existau probe cu înregistrări video în acest sens. Întrebări formulate de instanţa de judecată: Î: În anul 2021, în ce modalitate a pus martora la dispoziţie, apartamentul, dnei M.? Î: Nu doar în 2021, dar în anumite situaţii, când eu nu eram acasă, dna M. dispunea de chei.

Eram prietene de 20 ani cu dna M., iar din 2013, am lucrat asociat cu aceasta. Dna M. avea cheile de la apartamentul meu putând intra oricând: Î: Dacă în septembrie 2021, mai era în relaţii de prietenie cu M.? R: Eram în relaţi de asociere, dar de la începutul anului 2021, relaţiile s-au răcit, fiind în relaţii de divergenţă. În luna august 2021 am purtat cu aceasta o discuţie mai aprinsă, eu îmi doream să închei colaborarea, cu atât mai mult cu cât la finele anului 2021 ne expira contractul de închiriere cu P., iar eu mi-am exprimat această dorinţă de a ne pune lucrurile în ordine şi fiecare să pornească pe drumul său.

Divergenţele erau de la începutul anului, dar nu am crezut că pot denatura în acea modalitate, relaţia mea cu ea. Întrebare adresată de instanţă: Î: Dacă martora îl cunoştea personal pe C.? R: Nu îl cunoşteam personal, doar ne salutam. Întrebare adresată de procuror: Î: Dacă cunoştea ce funcţie avea C. şi cu ce se ocupa? R: Nu cunoşteam. Întrebare adresată de instanţă: Î: Dacă M. i-a spus martorei cu ce se ocupa C.? R: Nu."

Declaraţia martorei B. dată în faţa instanţei de apel mai sus menţionată se coroborează cu declaţia dată de aceasta în faţa primei instanţe şi cu materialul probator administrat în cauză deja menţionat.

Martorul N. audiat în faţa Înaltei Curţi la data de 27 martie 2025 în declaraţia dată a precizat că:"Îmi menţin declaraţiile date la 15.11.2021 la DNA Galaţi şi respectiv la Curtrea de Apel Galaţi la data de 22.04.2024, în care am spus adevărul şi le-am dat de bunăvoie. Nu o cunosc pe dna A. decât atunci când a avut loc un proces în care dânsa apără un membru al AJVPS Brăila. Fiind director al AJVPS Brăila, îl cunoşteam pe soţul dnei B., respectiv J., care conducea fazaneria aparţinând AJVPS Brăila şi prin natura meseriei, mă deplasam zilnic acolo. Într-una din seri, când parcurgeam incinta respectivă, dl. J. mi-a comunicat că sunt nişte controale care par a fi abuzive la magazinul soţiei sale întrucât nu se lasă niciun act, document. Pentru că acesta să nu se mai gândească la aceste lucruri, am încercat să obţinem un sfat, cum să procedeze să înceteze abuzurile sau controalele. Am luat legătura cu dl. C. pe care îl ştiam din relaţiile de serviciu, dânsul fiind şeful Biroului Arme şi Muniţii, cu care AJVPS avea legătură. Nu mai reţin exact niciunul şi nici momentul în care am avut discuţia cu dl. C. cum putem proceda ca acele controale să fie legale pentru că aveam impresia, mie nu mi se părea normal să se facă controale şi să nu se lase niciun act constatator. C. m-a refuzat şi mi-a spus să-mi văd de treabă sau eventual, să apelăm la un avocat, cam asta a fost despre această situaţie. Întrebări formulate de reprezentantul Ministerului Public: Î: Dacă martorul poate preciza dacă numitul C. se afla în funcţie la momentul respectiv sau ieşise la pensie? R: Cred că ieşise la pensie cu 2, 3 ani mai înainte de această intervenţie a mea. Î: Dacă martorul poate preciza dacă J. era interesat să afle care este cauza controalelor sau să le stopeze? R: J. era interesat cum poate proceda ca aceste controale să ia o turnură legală. Î: Dacă martorul s-a întâlnit cu C. sau a discutat telefonic? R: Ne-am întâlnit. Î: Dacă martorul i-a spus lui J. în ce a constat discuţia purtată cu C.? R: Da, i-am spus că m-a refuzat, iar eu mă retrag. Î: Dacă ulterior, martorul a mai vorbit cu J. despre aceste controale? R: Nu,nu am mai vorbit, cred că între timp, acesta a fost chemat la Galaţi la audiere."

Declaraţia mai sus menţionată se coroborează cu declaraţia martorului dată la procuror în care a arătat că "….În raport de situaţia de fapt mai sus descrisă, eu am acţionat cu bună credinţă, apreciind că salariatul unităţii al cărei director sunt este victima unor abuzuri şi că nu aş fi încălcat cu nimic legea dacă atenţionam cumva asupra acestei stări de fapt cu privire la care mă informase x, pentru a-l scuti pe acesta şi familia lui de alte fapte cu caracter abuziv. Aşa se face, ulterior discuţiei pe care a avut-o cu mine J. şi al cărei context l-am precizat mai sus, l-am contactat telefonic pe domnul C., fost şef al IPJ Brăila, căruia i-am cerut să ne întâlnim, expunându-i pe scurt situaţia şi rugându-l să mă îndrume. În mod concret aveam în vedere că persoana pe care o contactasem să se intereseze asupra realităţii aspecteleor de fapt pe care mi le relatase J. şi în cazul în care acestea se dovedeau a fi reale să determine persoanele în cauză să respecte legea şi să înceteze abuzurile. Persoana pe care am contactat-o a dat curs solicitării mele, astfel că în urmă cu aproximativ 10-15 zile, m-am întâlnit cu domnul C. ca urmare a prezenţei lui în mun. Brăila, la un punct de întâlnire pe care l-am stabilit împreună. I-am expus pe scurt situaţia, iar acesta şi-a declinat orice fel de intenţie de a acţiona în sensul avut în vedere de mine, exclamând:

"Să fie sănătos!". Ulterior întâlnirii cu C., cu ocazia întâlnirilor profesionale pe care le-am avut cu J. i-am comunicat acestuia identitatea persoanei cu care mă întâlnisem, precum şi atitudinea pe care acesta o adoptase în raport cu intervenţia mea. Doresc să adaug faptul că, prin gestul pe care l-am făcut nu am avut intenţia de a mă folosi şi trafica influenţa pe care J. credea că o am asupra persoanelor pe care eu le consideram în măsură să "rezolve probelemele care îl deranjau". Am fost convins la acea dată că familia sa era victima unor abuzuri din partea organelor de poliţie brăilene. Întrebare procuror: De ce nu aţi apreciat, în raport de aspectele pe care vi le-a adus la cunoştinţă J. a fi mai oportun şi firesc să-i recomandaţi acestuia contactarea unui avocat care să iniţieze procedurile de contestaţie ori de sesizare cu privire la pretinsele acte de abuz comise de organele de poliţie? Răspuns martor: Am apreciat că nu fac nimic rău dacă procedez în modalitatea în care am descris-o mai sus. Practic la un avocat nici nu m-am gândit. Întrebare procuror: Mai aveţi ceva de declarat? Răspuns martor: Nu."

De asemenea, declaraţiile mai sus se coroborează şi cu declaraţia martorului N. dată în faţa primei instanţe, astfel: " Îmi menţin declaraţiile date în cursul urmăririi penale şi arăt astăzi în faţa instanţei următoarele aspecte: Am fost director AJVPS Brăila, iar la un moment dat am avut o discuţie cu un subordonat de al meu, numitul J., în care acesta mi-a relatat că societatea pe care o administra soţia sa era cumva supusă unor abuzuri din partea organelor abilitate să efectueze controale la magazinele acestea, în sensul că erau ridicate diferite obiecte vestimentare, fără a fi întocmit un proces-verbal de confiscare, iar aceste controale erau destul de dese. În acest context, nu mai reţin cui i-a aparţinut iniţiativa de a lua legătura cu numitul C., pe care eu îl cunoşteam în relaţia de muncă, întrucât acesta lucrase la "arme şi muniţii", îmi amintesc că am luat legătura cu acesta pentru a-l întreba cum să procedeze pentru încetarea respectivelor controale. M-am gândit atunci că a putea merge în audienţă la şeful poliţiei sau la un alt organ abilitat, eu crezând că era vorba de nişte abuzuri din partea lucrătorilor de poliţie, întrucât personal, fusesem şi eu anterior ţinta acestora. C. nu a dat curs solicitărilor mele, spunându-mi, practic, să-mi văd de treabă, că acele lucruri nu mă privesc pe mine. Precizez că pe numita x nu o cunosc personal, am întâlnit-o întâmplător doar de două sau trei ori. La acel moment nu m-am gândit să-l sfătuiesc pe J. să ia legătura cu un avocat pentru clarificarea situaţiei, negândindu-mă că situaţia este atât de gravă şi nedorind să-l fac să plătească sume inutile de bani prin angajarea unui avocat. Întrebar avocat: În cadrul întâlnirilor s-au purtat discuţii cu privire la vreo sumă de bani? Răspuns: Menţionez că nu a fost vorba de nicio sumă de bani, nu mi-a oferit nimeni o astfel de sumă pentru a-l contacta pe numitul C., întrucât în această situaţie, în mod evident, mi-aş fi văzut de treaba mea."

Declaraţiile martorului N. se coroborează cu ansamblul materialului probator mai sus menţionat.

Martora M. în declaraţia dată în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 8 mai 2025 a arătat că " Menţin declaraţiile date la 14.01.2021 şi 12.11.2021 la DNA - Serviciul Teritorial Galaţi şi 18.03.2024 la Curtea de Apel Galaţi în care am spus adevărul şi le-am dat de bunăvoie. De asemenea, le-am citit şi le-am semnat. O cunosc pe inculpată, cred, din 2014, 2015, fiind avocata fostei mele asociate. Cunosc doar ce mi-a spus fosta mea asociată, B., în sensul că acestea vorbeau mai des, respectiv B. şi A., respectiv eu şi asociata am avut un proces cu inculpata M., iar doamna A. a fost avocata fostei asociate.

Doamna B. mi-a spus destul de fragmentat pentru că nu era destul de deschisă, despre ce urmează să facă în cauza privind pe doamna M.. Noi la momentul acela aveam nişte controale la magazinul respectiv, îmi spunea ce o să facă, anume să vorbească cu doamna A., să rezolvăm cumva. Mie atât mi-a spus că doar că "o să vorbească şi o să rezolve". Noi am oprit activitatea în 2021 şi în ultima perioadă septembrie- noiembrie 2021, nu prea mă întâlneam cu doamna B.. Aveam controale de la Poliţia Economică, Poliţia de Proximitate cu privire la hainele pe car le deţineam.

Am avut de trei, patru ori controale în ultimul an de la aceste entităţi. La momentul în care persoanele care controlau veneau în magazin, verificau hainele dacă erau de marcă sau contrafăcute, ne cereau actele de provenienţă, au fost şi discuţii, în sensul că "unele însemne de pe haine semănau cu unele branduri" şi ni le confiscau. În legătură cu dl. C. mă aflam între-o relaţie de prietenie, acesta venea şi pe la magazin şi îşi cumpăra haine ca şi client. Domnul C. nu a interferat în cadrul controalelor efectuate. De cele mai multe ori eram împreună atât eu, cât şi B. de faţă la discuţiile pe care le-am purtat cu C. legat de controalele efectuate, doar o singură dată cu acesta din urmă am purtat o discuţie telefonică.

I-am spus domnului C. că am avut control de la poliţie şi m-a întrebat dacă doamna B. cunoaşte de acest control, pentru că în acea perioadă B. nu prea venea pe la magazin, ci doar seara câteodată la închiderea magazinului. I-am povestit că nu era pentru prima dată când eram controlate şi ne-au fost confiscate nişte haine. Îmi menţin afirmaţia făcută în declaraţia dată la instantă cu privire la afirmaţia făcută de B. că respectiveele controale erau iniţiate şi conduse de dl. E., în condiţiile în care am precizat că îmi menţin declaraţia dată în cursul urmăririi penale sub acest aspect.

Relaţia dintre mine şi dl. C. era o relaţie de prietenie. Dl. C. s-a întâlnit cu doamna B. doar întâmplător şi numai când era în magazin. Doamna B. mi-a făcut menţiunea doar cu privire la E. că ar fi iniţiat aceste controale. Am fost într-o relaţie de foarte bună prietenie cu B., de 10 ani, iar la un moment dat am avut nişte discuţii prosteşti legate de familie şi aspecte private. Chiar mergeam împreună la marfă, discutam despre marfa respectivă, dar la un moment dat am început să mergem separat la marfă până când în decembrie 2021 s-a terminat contractul de închiriere a spaţiului magazinului şi astfel cred că ne-am fi despărţit mai de mult.

Cred că B. este o fire mai posesivă şi eu mi-am făcut două, trei prietene şi ea se simţea marginalizată. În afară de faptul că am fost într-o relaţie de prietenie cu C., am avut şi o relaţie sentimentală, au fost doar câteva întâlniri, care s-au încheiat cu un an înainte de decembrie 2021. Aveam în permanenţă cheia locuinţei lui B. şi dânsa avea cheia de la locuinţa mea. Doamna B. a locuit trei ani la mine până şi-a terminat locuinţa. Nu am dat cheia locuinţei mele domnului C. şi nici cheia locuinţei doamnei B. nu i-am dat-o domnului C..

M-am întâlnit în locuinţa doamnei B. cu C. o singură dată şi i-am spus de această întâlnire doameni B.. Eram prietene pe vemea aceea şi îi spuneam chiar tot. Întrebări formulate de reprezentantul Ministerului Public: Î: dacă martora a perceput aceste controale ca fiind abuzive? R: Da, cred că erau cam abuzive, deşi cei de la poliţie îşi făceau treaba. Am apreciat că controalele erau abuzive, pentru că, deşi unele haine nu aveau nicio legătură cu anumite branduri, totuşi ne-au fost confiscate. Î: Dacă martora sau asociata acesteia au contestat pe cale legală măsura confiscării? R:

Nu. Î: Cum a perceput martora discuţiile purtate cu B. referitoare la afirmaţia acesteia că "va rezolva problema" ca fiind pe căi legale? R: Da, la momentul acela B. mi-a spus că vrea să vorbească cu E. în legătură cu aceste controale, în sensul că vroia să ştie de ce sunt atât de multe, dese. Ea a mai avut o societate la care era asociat unic, şi acolo erau controale, ca şi la magazin. Nefiind în relaţii prea bune, nu povestea prea mult. Întrebări adresate de apărătorul inculpatei A.: Î: Dacă martora ştie că doamna A. avea contract de asistenţă juridică cu firma S.C.

F. S.R.L. Brăila unde era acţionar şi asociată. R: Contractul de asistenţă nu l-am văzut niciodată, doar ce mi-a povestit B.. Este corectă afirmaţia că era avocatul firmei. Î: Dacă martora îşi aminteşte măsurile legale în legătură cu firma şi controalele? R: Da, am înţeles că a existat o contestaţie formulată, dar la firma S.C. F. S.R.L. Brăila fiecare dintre noi asociatele aveam avocaţi diferiţi în dosarul penal pe care îl aveam. Eu am făcut contestaţie şi asociata a făcut contestaţie. Î: Dacă aţi rămas în relaţii de prietenie cu C.? R:

Da, după ce am terminat acea relaţie cu dânsul, am rămas prieteni, chiar şi acum ne întâlnim şi vorbim, chiar şi la magazin venea şi îşi lua haine şi discutam. Î: Dacă martora a avut o discuţie cu B. legată de bănuiala cu privire la persoana care se afla în spatele controalelor? R: Nu îmi amintesc. Î: dacă martora îşi aminteşte că B. i-a reproşat că se află în spatele acestor controale dumneaei şi C.? R: Da, dacă am spus că îmi menţin declaraţia. Întrebare pusă de procuror: Î: Dacă martora se afla în spatele acestor controale? R:

Nu."

Declaraţia mai sus menţionată a martorei se coroborează cu declaraţiile date de aceasta în cursul urmăririi penale. Astfel, în declaraţia dată la 12 noiembrie 2021, la procuror, martora M. a menţionat că "Întrebare procuror: Cunoscând faptul că, în intervalul august- octombrie 2021, la magazinul firmei pe care o deţineţi împreună cu B. au avut loc mai multe acţiuni verificatorii - controale şi percheziţii - care au vizat stabilirea provenienţei mărfii pe care o comercializaţi sub aspectul incidenţei dispoziţiilor Legii nr. 84/1998, vă solicităm să ne precizaţi dacă numita B. cunoştea, anterior desfăşurării acestora acţiuni, despre faptul producerii lor? Răspuns martor: Confirm faptul că numita B., asociata mea, cunoştea despre acţiunile de control şi despre percheziţiile în legătură cu care sunt întrebată. Referindu-mă în mod concret la aceste acţiuni, menţionez că, în cursul lunii septembrie 2021, la începtul şi respectiv jumătatea lunii, au avut loc două controale efectuate de către organele de poliţie din cadrul Poliţiei Municipiului Brăila. Modul în care aflam despre faptul că B. cunoştea datele de efectuare a respectivelor controale era înlesnit de angajata noastră HH., aceasta fiind persoana căreia B. îi comunica verbal sau telefonic (convorbire telefonică sau mesaje) despre cunoaşterea datelor la care urmau a avea loc respectivele controale. Expresiile pe care le folosea B. pentru a comunica respectivele informaţii erau de genul:

"Vezi că mâine avem control!" Semnificaţia acestor avertisment era aceea că, fie eu, fie vânzătoarea, fie împreună trebuia să luăm măsurile de retragere din spaţiul de expunere al magazinului a acelor mărfuri care avea inscripţionate logo-uri asemănătoare cu unele branduri internaţionale. Această retragere presupunea fie depozitarea respectivelor mărfuri în depozitul magazinului, fie transferul lor în alte locuri decât cele din depozitul magazinului. Cu privire la sursa informaţiilor de care B. dispunea cu privire la datele calendaristice la care urmau a ave loc acţiuni de control şi/sau percheziţii şi la obiectivele ce erau vizate prin efectuarea acestora, eu pot declara că sigure a proveni din cadrul Poliţiei Municipiului Brăila, însă nu cunosc o identitate anume a vreunui lucrător din cadrul respectivei instituţii.

Cert este faptul că, în cazul ambelor acţiuni de control din cursul lunii septembrie, B. a fost în măsură să ne prevină, atât pe mine, cât şi pe HH., despre fatpul că acestea urmau a fi efectuate, iar intervalul de timp în care eram avertizate despre producerea acestor viitoare acţiuni de verificare, era doar de o zi înainte de efectuarea lor, prin aceasta înţeleg că în mod concret, atât eu, cât şi HH. am avut timpul necesar a retrage de la vânzare acele mărfuri care, dacă ar fi fost găsite de organele de poliţie, puteau fi considerate în sine indicii ale comiterii infracţiunilor prevăzute de Legea nr. 84/1998.

Cu privire la percheziţiile efectuate în primele zile ale lunii octombrie precizez că într-una din respectivele zile, nu mai reţin exact, am fost încunoştiinţată telefonic de către HH., cu privire la faptul că în cursul zilei următoare cele în care purtam convorbirea telefonică urma să aibă loc un alt control la magazinul din incinta P., informaţie pe care aceast o aflase tot de la B.. Deşi prin transmiterea respectivei informaţii, atât eu, cât şi HH. înţelegeam că trebuie să procedăm ca şi în cazurile anterioare, deşi marfa aflată în magazin mai fusese suplimentată de la data ultimelor controale, m-am confruntat personal cu situaţia în care, în cursul dimineţii zilei următoare a fost efectuată la domiciliul meu o percheziţie domiciliară.

Cu ocazia efectuării respectivei percheziţii am aflat de la membrii echipei care se deplasaseră la domiciliul meu că acţiunea în sine viza descoperirea de articole vestimentare, din categoria acelora mai sus descrise de mine dar şi sume de bani, care se prezumă a proveni din comercializarea respectivelor produse. Rezultatul percheziţiilor a fost unul negativ, însă după ce s-a terminat percheziţia şi m-am deplasat la magazin, am aflat că acţiuni verificatorii similare adică tot percheziţii, avuseseră loc atât la adresa celuilat magazin deţinut de B., anume cel din O., cât şi la domiciliul acesteia.

În legătură cu rezultatele percheziţiilor efectuate la magazinul O. şi la domiciliul lui B., am aflat în cursul aceleaşi zile de la B. că fuseseră descoperite şi ridicate câteva articole vestimentare de la magazin şi nişte bănuţi, adică o sumă de bani cifrată între 200.000 RON şi 400.000 RON. Cu prilejul respectivei întâlniri pe care am avut-o la Mall cu x, i-am comunicat acesteia că fusese efectuată percheziţie şi la domiciliul meu, în cursul aceleaşi dimineţi, informaţie în raport cu aflarea căreia aceasta a fost surprinsă, spunându-mi textual:

"Eu ştiam doar de mine.", eu înţelegând din această expresie că B. cunoştea despre faptul că urma să fie efectuate la ea la domiciliu şi la O., dar de percheziţia de la domiciliul meu nu ştia. Sunt sigură despre faptul că B. a avut această manifestare/reacţie, adică că s-a exprimat în mod expres cu privire la faptul că ştia despre percheziţiile care urmau a fi efectuate în acea dimineaţă la magazinul aflat în incinta O. şi la ea acasă. Prezenţa B. la magazinul din P. precum şi comentariile acesteia cu privire la percheziţiile efectuate în cursul acelei dimineţi s-au prelungit până spre după amiază, astfel că, în jurul orei 16, am asistat la momentul în care aceasta a fost apelată de către vânzătoarea de la O., persoană care i-a comunicat că la acea unitate s-au prezentat organele de poliţie pentru a efectua o altă percheziţie.

Aceasta a plecat de îndată spre respectiva destinaţie şi nu a mai revenit în cursul acelei zile. După efectuarea celei de-a doua percheziţii, la magazinul din incinta O., la un interval de aproximativ o săptămână m-am reîntâlnit cu B., aceasta comentând revoltată că nu este corect să fie verificată în acest mod, adică atât de des şi amănunţit, exprimându-şi convingerea că cineva, adică o persoană care avea autoritatea necesară şi suficientă dorea să-i provoace pierderi financiare, adică "să-i facă rău". În acest context x opina că şi eu pot să mă număr printre persoanele care-i puteau provoca respectivele controale şi percheziţii, sau dacă nu cu neapărat, vreo altă concurentă pe piaţa de profil.

Întrebare procuror: Urmare a informării HH. de către B. cu privire la controlul ce urma a fi efectuat la magazinul din incinta P. al S.C. F. S.R.L. aţi luat vreo măsură de retragere a mărfii din magazin? Răspuns martor: Da. Am făcut acest lucru, în sensul că, în după amiaza zilei de 05.10.2021, singură, am depozitat, în portbagajul autoturismului proprietate personale, mai multe articole vestimentare şi de încălţăminte în valoare de aproximativ 1.000 RON, acţiune motivată de interesul meu de a evita posibilitatea confiscării respectivei cantităţi de marfă de către organele de poliţie cu prilejul controlului ce fusesem atenţionată că urma să aibă loc în cursul dimineţii zilei următoare.

Efortul meu nu a avut rezultatul scontat întrucât în dimineaţa zilei următoare cu prilejul efectuării percheziţiei la domiciliul meu, mi-a fost percheziţionat şi autoturismul, iar marfa găsită în protbagaj mi-a fost confiscată. În legătură cu controlul care a avut loc în data de 27.10.2021, la magazinul NN. din complexul P., precizez că şi de această ată, în dimineaţa zilei respective numita HH. m-a anunţat despre faptul că fusese atenţionată B. cu privire la faptul că, în scurt timp, urma să aibă loc un control la magazin.

Şi de această dată, vânzătoarea noastră a dat curs aceloraşi acţiuni/reacţii la care apela de obicei în astfel de situaţii. Sintetizând sau concluzionând asupra aspectelor menţionate şi descrise de mine îmi permit să aprecieze că, pe fondul unor acumulări materiale desfăşurate pe parcursul a ultimilor 4-5 ani, B. a început să creadă că dispune de posiilitatea de a accede în sfere relaţionale de natură a-i permite asigurarea unei anumite protecţii intereselor ei financiare. Astfel îmi explic posibilitatea B. de a cunoaşte datele calendaristrice la care urma a avea loc fiecare din cele trei acţiuni de verificare, control şi percheziţie, mai sus menţionate de mine, pentru că altfel nu-mi explic cum şi-ar fi putut permite aceasta să aibă acces la persoane care deţineau respecticele informaţii.

Prin această formulare, eu înţeleg să mă refer la faptul că B. avea suficiente contacte în cadrul poliţiei, astfel încât putea să cunoască încă de la sursă date de natura acelora de care am făcut vorbire mai sus. Întrebare procuror: Ce cunoaşteţi în legătură cu demersurile doamnei B. iniţiate în vederea contactării a diferite persoane ale căror funcţii ori atribuţii le confereau autoritatea de a influenţa favorabil situaţia juridică şi patrimonială a firmelor pe care aceasta le administra? Răspuns martor: Cunosc faptul că, împreună cu doamna avocat A., din cadrul Baroului Brăila, B. a efectuat demersuri de natură a permite celei din urmă, prin intermediul doamnei avocat să-l contacteze pe domnul procuror L. - despre care ştiu că acum lucrează la o unitate de parchet din judeţul Brăila, dar care la data când aveau loc aceste demersuri lucra în unitatea de parchet din municipiul Brăila - pentru ca acesta, prin autoritatea funcţiei lui, să le ajute în privinţa modului în care urmau să le fie soluţionate cauzele penale ce aveau ca obiect faptele comise de B.

şi firmele acesteiea, adică să favorizeze dosarele într-un fel. Din câte ştiu, domnul L. a avut repartizate spre soluţionare cauzele ce o priveau pe x şi firmele ei, dar din câte cunosc acesta nu a procedat la trimiterea în judecată a vreuneia din respectivele cauze. Cert este faptul că respectivele discuţii cu domnul L. erau abordate prin intermediul doamnei A.. Întrebare procuror: Mai aveţi ceva de declarat? Răspuns martor: Nu"… Întrebare avoat V.: Vă solicităm să ne detaliaţi care este sensul expresiei spuse de persoana a cărei voce înregistrată aţi ascultat-o şi care formulează afirmaţia referitoare la "pe E. îl avea şi nu mai voia să o ajute"? Răspuns martor:

Dialogul înregistrat pe care l-am ascultat a fost purtat de către mine tot cu domnul C. şi a avut loc pe fondul comentării de către mine a acuzelor pe care mi le formula B. cu privire la acea că eu aş fi provocat declanşare acţiunilor de control care vizau firmele acestea. În mod concret, i-am spus domnului C. Că x a afirmat sau a invocat o aşa numită a treia sursă care i-a fi confirmat implicarea mea în privinţa desfăşurării şi declanşării acţiunilor de control. În legătură cu expresia folosită de domnul C." pe E. îl avea şi nu vrea să o mai ajute" eu ştiu că B.

îl cunoştea pe E. şi atât. Nu ştiu dacă acesta a ajutat-o sau nu anterior…."

Declaraţiile mai sus menţionate se coroborează şi cu declaraţia martorei M. de la prima instanţă în care relatează aceleaşi aspecte ce au fost deja menţionate.

Materialul probator amplu prezentat şi coroborat infirmă poziţia de negare a acuzaţiei aduse inculpatei A., în declaraţia de la urmărirea penală (află la filele x în vol. 2 dosar de urmărire penală), precum şi poziţia nuanţată din declaraţia dată de inculpată la prima instanţă cu privire la întânirea cu martorul C. şi aspectele discutate cu acesta, acreditând trei explicaţii cu privire la redirecţionarea mesajelor martorului (declaraţie aflată la dosarul Curţii de Apel Galaţi), poziţie care nu a putut fi verificată de către Înalta Curte, întrucât apelanta inculpată a uzat de dreptul la tăcere în faţa instanţei de apel.

Înalta Curte constată că declaraţiile martorelor B. şi M. se coroborează şi cu declaraţiile martorului L. audiat în cursul urmăririi penale şi la prima instanţă cu privire la contactarea acestuia de către inculpata A.. Declaraţia martorului cu privire la scopul întâlnirii cu martora B., şi anume posibilitatea stopării controalelor, a fost modificată în faţa primei instanţe, fază în care martorul a revenit asupra conţinutului declaraţiei de la urmărire penală, în sensul că "La domiciliul meu, numita B. mi-a relatat din nou aceleaşi aspecte în sensul că avea senzaţia că organele de poliţie efectuează controale repetate la firmele pe care le deţine într-un mod intenţionat, pentru a-i periclita activitatea. Numita B. nu mi-a solicitat în niciun fel să intervin peste activitatea organelor de poliţie, eu înţelegând relatările dumneaei ca fiind o sesizare către un procuror, având în vedere că şi anterior formulase astfel de sesizări… Din aceste contactări ale inculpatei nu am înţeles faptul că doamna avocat A. ar fi încercat să mă convingă să intervin în vreun fel pentru numita B. pe lângă persoanele competente din municipiul Brăila. Despre cele pe care le-am declarat în sens contrar în declaraţia dată la procuror, arăt că respectiva situaţia era doar o deducţie a mea. Precizez că inculpata A. nu mi-a solicitat niciodată în mod direct să intervin în vreun fel în favoarea doamnei B.. Din acest motiv, arăt că nu menţin declaraţia dată în faţa procurorului…La acel moment nu mi s-au cerut nuanţări de acest gen. Procurorul care m-a audiat dicta persoanelor care tehnoredactau declaraţia formulări directe, fără nuanţările pe care le făceam. Declaraţia a fost luată contra-timp."

Aceste contradicţii între declaraţiile martorului L. de la urmărirea penală şi de la prima instanţă nu au mai putut fi verificate în mod nemijlocit de către instanţa de apel, ca urmare a decesului martorului, motiv pentru care nu pot fi valorificate exclusiv în susţinerea vreuneia dintre poziţiile divergente ale acuzării sau apărării. De altfel, aspectele referitoare strict la poziţia martorului (decedat) L. excedează acuzaţiei aduse inculpatei A., astfel cum a fost descrisă în rechizitoriu, chestiune confirmată în camera preliminară prin respingerea cererii de trimitere a cauzei la procuror şi, ulterior, a contestaţiei formulate, de către completul de doi judecători de cameră prleiminară.

În schimb, faptul necontestat al existenţei unor întâlniri între martorul L. şi numita B., intermediate de inculpata A., este confirmat şi de alte probe administrate în cauză, respectiv declaraţiile martorei B. şi procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate autorizat, astfel încât va fi avut în vedere de Înalta Curte pentru lămurirea cauzei.

În acest sens, reevaluarea tuturor probelor administrate conduce la concluzia lipsită de echivoc că, încă din data de 14 septembrie 2021, ulterior constatării iniţiale efectuate de organele de poliţie la societăţile deţinute de B. şi premergător controlului din 15 septembrie 2021, inculpata A. l-a contactat în mod repetat pe martorul L., la acea vreme procuror, în scopul de a intermedia o discuţie directă între acesta şi B., referitoare la posibile intervenţii la conducerea poliţiei locale sau judeţene.

Procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice purtate de martora B. în acea perioadă - respectiv la 14 septembrie 2021, ora 17:29, cu inculpata [A.: "Da, am mai sunat pe... că am văzut unde sunteti!...Ă...vă urcaţi în maşină şi vă duceţi pe Mioriţei! (. . . . . . . . . . .) Vă duceţi acuma, că am vorbit cu el. Tot am insistat (...) Duceţi-vă şi vorbiţi cu el, şi-i spuneţi tot ce aveţi de spus, că după aia vorbesc eu cu el."] şi la ora 17:46 cu martorul L. (B.: Eu aicea-s la blocul B17") - filele x/volumul 2 dup, şi declaraţiile martorului L. confirmă această împrejurare.

În plus, rezultă din analiza coroborată a proceselor-verbale de redare a convorbirilor telefonice iniţiate sau, după caz, purtate de inculpată cu martorul L. în perioada 1 - 5 octombrie 2021 că A. a încercat insistent, în mod repetat, în respectiva perioadă, să intermedieze alte întâlniri cu numitul L., demersuri cărora cel din urmă nu le-a mai dat însă curs, fie evitându-le sub diverse pretexte, fie refuzând să răspundă apelurilor telefonice iniţiate de inculpată.

În acest sens, Înalta Curte are în vedere procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice purtate de inculpată cu L. la datele de 1 octombrie 2021 orele 09:27, 10:26 şi 10:59, 2 octombrie 2021 ora 11:24, 3 octombrie 2021 ora 11:55, 4 octombrie 2021, ora 09:58, precum şi de procesul-verbal întocmit la data de 14 octombrie 2021, din care rezultă că inculpata l-a apelat pe martorul L. la 4 octombrie 2021, ora 18:34 şi la 5 octombrie 2021 ora 14:57, însă acesta nu a răspuns .

Această atitudine ezitantă adoptată de martorul L. la începutul lunii octombrie 2021 a constituit un motiv determinant al deciziei inculpatei A. de a iniţia contacte cu alte persoane potenţial influente din afara localităţii, "de la 200 de kilometri, nu de aicea!", decizie afirmată ca atare în convorbirea purtată la data de 6 octombrie 2021, ora 10:39 cu B., redată detaliat inclusiv în considerentele sentinţei.

Relevanţa acestui aspect particular nu a fost examinată în mod adecvat de către prima instanţă, care a omis, de altfel, să dea o reală eficienţă probatorie şi altor elemente factuale care demonstrează interesul major al inculpatei de a identifica o modalitate efectivă de a stabili un contact cu numitul E., în jurul datei de 6 octombrie 2021.

Un astfel de element relevant îl constituie faptul că, la data respectivă, a fost solicitat pentru a fi audiat de către organele de poliţie numitul I., (filele x/volumul 1 dup) - persoană aflată în cercul relaţional apropiat al familiei x - împrejurare care a fost de natură să amplifice nu doar interesul sus-menţionat al inculpatei, ci şi efortul său concret în acest scop.

Procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice purtate la data de 6 octombrie 2021, orele 16:25, 18:05, 18:51, 19:25, 19:27, 21:26 între soţii x sau între martora B. şi alte persoane, precum şi întâlnirea ce a avut loc la acea dată între J. şi numitul N. tocmai în scopul de a identifica persoane care ar fi putut influenţa derularea controalelelor efectuate (întâlnire confirmată de procesul-verbal de consemnare a activităţilor de supraveghere tehnică, dar şi de declaraţiile martorului N.) confirmă accentuarea panicii generate familiei x de noile acte de cercetare efectuate de organele de poliţie, inclusiv de D., menţionat explicit în convorbirea din 6 octombrie 2021, ora 19:25, purtată între soţii x.

Or, evaluate în contextul necesar al tuturor acestor elemente factuale demonstrate de probatoriul administrat, declaraţiile martorului C. referitoare la conţinutul propriu-zis şi scopul discuţiei avute cu inculpata la data de 7 octombrie 2021 reprezintă probe directe, credibile şi fiabile atât ale existenţei interesului inculpatei de a-i determina, prin interpuşi, pe cei doi lucrători de poliţie menţionaţi să nu îşi îndeplinească îndatoririle de serviciu sau să facă acte contrare acestor îndatoriri (stoparea controalelor, restituirea bunurilor confiscate), cât şi, implicit, ale realizării acţiunii specifice elementului material al infracţiunii, în circumstanţele anterior reţinute.

Instanţa de apel, în raport cu materialul probator administrat în cauză consideră, aşadar, că acuzaţia adusă inculpatei A. a fost dovedită sub aspectul existenţei infracţiunii comise de către aceasta, respectiv de cumpărare de influenţă prevăzută de art. 292 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000, în raport cu baza factuală expusă şi condiţiile de tipicitate ale acesteia.

Înalta Curte constată că înscrisurile la care a făcut deja referire cu privire la controalele declanşate la firmele martorei B. se coroborează nu numai cu procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice menţionate, planşele fotografice, cu procesele-verbale de parcheziţie, dar şi cu declaraţiile martorilor M., B., E., în condiţiile amplu menţionate, care atestă că martora B. era interesată de recuperarea mărfurilor confiscate şi stoparea controalelor la firmele acesteia.

Pe fondul acestei situaţii, inculpata A., avocată în cadrul Baroului Brăila, fostă apărătoare a intereselor martorei B. şi cunoscând interesul acesteia de încetare a activităţilor de control la firmele sale şi de evitare a consecinţelor lor sancţionatorii, din proprie iniţiativă l-a contactat pe martorul C., fost inspector al Inspectoratului Judean de Poliţie (IPJ) Brăila, pe care-l cunoştea anterior dintr-o relaţie intimă cu acesta şi despre care a avut formată convingerea că dispunea de ascendenţa relaţională şi posibilitatea de a influenţa voinţa decidenţilor din cadrul instituţiei publice indicate, în persoana conducătorilor Inspectoratului Judeţean de Poliţie Brăila, cms. şef D. şi Poliţiei Municipiului Brăila, cms. şef E..

După ce au stabilit locul şi ora întânirii ca urmare a unei discuţii purtate de inculpata A. cu martorul C., aceste două persoane s-au întâlnit la data de 07 octombrie 2021, în autoturismul proprietate personală cu care s-a deplasat în parcarea unei staţii de carburanţi din apropierea uneia dintre ieşirile din municipiul Brăila, S., inculpata promiţându-i martorului în respectiva împrejurare, într-un mod gesticular explicit (de două ori deschiderea mâinii cu degetele răsfirate, precum şi prin mimica feţei) că îi va preda suma de 10.000 euro destinată a o remite, la rândul său, unuia dintre cei doi ofiţeri de poliţie menţionaţi în scopul de a-i determina pe aceştia să dispună încetarea acţiunilor de control desfăşurate la firmele S.C. F. S.R.L. Brăila şi S.C. G. S.R.L. Brăila, ambele administrate de martora B., acţiuni soldate cu constatarea încălcării dispoziţiilor Legii nr. 84/1998, precum şi recuperarea sumelor sau a bunurilor ridicate în vederea confiscării, cu prilejul efectuării acestora.

Împrejurările mai sus menţionate au fost dovedite cu ansamblul proceselor-verbale de redare a convorbirilor telefonice, în mod particular discuţia purtată de martora B. cu inculpata A. la data de 6 octombrie 2021 (prin care inculpata confirmă întâlnirea preconizată cu o persoană din afara localităţii), precum şi discuţia purtată de inculpată cu martorul C. referitor la stabilirea locului şi a orei de întâlnire, aspecte ce se coroborează cu imaginile surprinse de camerele de supraveghere în locaţia unde a avut loc respectiva întâlnire, cu declaraţiile martorilor C. (în care a relatat amănunţit conţinutul şi scopul solicitării/promisiunii făcute de inculpată) şi E. (care a confirmat primirea mesajelor de la C., prin care acesta îi aducea la cunoştinţă demersul inculpatei), cu mesajele transmise acestui ultim martor, mesaje stocate pe suport optic şi audiate de completul de judecată.

În ceea ce priveşte credibilitatea martorului C., aceasta este verosimilă dată fiind poziţia constantă avută, de a admite relaţiile intime avute cu inculpata cu 10 ani în urmă şi cu martora M., precum şi de a nu da curs promisiunii ilicite formulate de inculpată, aspect confirmat, de altfel, şi de declaraţiile martorului N., care l-a contactat pe C. în legătură cu acţiunile de control desfăşurate la firmele deţinute de martora B.. Depoziţiile martorului N. relevă refuzul martorului C. de a da informaţii sau de a se implica în problema sus-menţionată, demonstrând astfel - indirect, dar neechivoc - atitudinea acestuia de respingere a oricăror demersuri de natura celor întreprinse de inculpată, aspect confirmat, totodată, şi de însuşi faptul informării martorului E. cu privire la respectivul demers ilicit.

Susţinerile apărării inculpatei A. privind relaţia intimă a a acesteia cu martorul C., care ar fi influenţat declaraţia dată ca urmare a existenţei unui sentiment de răzbunare nu sunt veridice.

Contrar susţinerilor inculpatei, Înalta Curte apreciază că istoricul relaţional al martorului C. în raport cu inculpata sau cu martorele ascultate în cauză nu este de natură a ridica dubii temeinice asupra credibilităţii martorului.

Nu există nicio dovadă a unei pretinse animozităţi între acest martor şi B., cauzate în mod indirect de conflictele celei din urmă cu fosta sa asociată M.. Distinct de faptul că o stare de animozitate între cele două martore nu ar putea fi transferată automat şi în raport cu persoana terţului C., această susţinere izolată a apărării nu clarifică însă, nici măcar tangenţial, motivul pentru care, în măsura în care ar fi existat o atare animozitate, declaraţiile incriminatoare ale martorului au vizat-o nu pe B., ci pe inculpata A. - aflată incontestabil în relaţii amicale cu martorul, fapt necontestat.

Concluzia Înaltei Curţi este întărită, contextual, de circumstanţele în care, în mod real, a fost devoalat organelor de urmărire penală mesajul transmis de C. lui E. la data de 11 octombrie 2021. Nu martorul C. a fost cel care a relatat cel dintâi despre existenţa acestui mesaj (în declaraţia iniţială din 2 noiembrie 2021, refuzând să facă precizări), ci martorul E., cu ocazia audierii sale din 8 noiembrie 2021. La această dată, tot martorul E. a pus la dispoziţia organelor de urmărire penală mesajul audio transmis prin intermediul aplicaţiei U., de către C., prin care aceasta din urmă îi aducea la cunoştinţă solicitarea de intervenţie "contra cost" a inculpatei A., astfel cum rezultă din procesul-verbal întocmit la data de 8 noiembrie 2021 .

Prin urmare, faptul că martorul C. a acceptat, cu ocazia ascultării sale ulterioare din 12 noiembrie 2021, să relateze detalii privind episodul ilicit în care a fost implicată inculpata A. şi, la aceeaşi dată, a pus la dispoziţia organelor de anchetă mesajele telefonice avute inclusiv cu E., a constituit expresia îndeplinirii obligaţiei sale procesuale de a spune adevărul în calitate de martor, asupra unor elemente de fapt în privinţa cărora a fost chestionat şi de a căror existenţă organele de urmărire penală aveau deja cunoştinţă.

În acest context probator, Înalta Curte concluzionează că declaraţiile martorului C. reprezintă probe directe şi credibile ale conţinutului discuţiei purtate cu inculpata la data de 7 octombrie 2021 şi ele demonstrează dincolo de orice îndoială rezonabilă existenţa promisiunii unei sume de bani, făcute în mod direct de aceasta din urmă, sumă destinată altor persoane (respectiv, ofiţerii de poliţie care instrumentau cauzele în care era implicată numita B.).

Acest demers ilicit întreprins de apelanta intimată inculpată, circumscris elementului material al infracţiunii prevăzute de art. 292 din C. pen., a fost realizat în raport cu persoana martorului C. tocmai în considerarea funcţiei pe care acesta din urmă o deţinuse în trecut în cadrul unităţii de poliţie locale, a raporturilor profesionale avute de martor cu funcţionarii implicaţi în instrumentarea cauzelor penale în care era vizată fosta clientă a inculpatei şi a menţinerii unui contact informal cu respectivii funcţionari şi ulterior datei pensionării martorului. Dat fiind propriul istoric relaţional avut cu numitul C., inculpata cunoştea particularităţile mai sus menţionate şi influenţa pe care, cel puţin aparent, cel din urmă o avea asupra ofiţerilor de poliţie încă în activitate, acesta fiind motivul determinant al iniţiativei inculpatei de a-l contacta în scopul şi în circumstanţele proprii speţei.

Înalta Curte a subliniat anterior, în considerentele prezentei decizii, că întâlnirea dintre inculpată şi martorul C. la data critică a survenit în contextul încercărilor repetate, anterioare, ale inculpatei de a identifica mijloace de relaţionare cu ofiţerii de poliţie implicaţi în ancheta vizând societăţile administrate de fosta sa clientă, în particular E..

Or, evaluată în contextul necesar al acestui ansamblu de elemente factuale, iniţiativa inculpatei de a stabili o întâlnire directă cu martorul C. a avut un scop identic celui urmărit încă de la debutul cercetărilor întreprinse de organele de poliţie locale, şi anume încercarea de a obţine stoparea demersurilor întreprinse şi restituirea bunurilor şi a sumelor de bani indisponibilizate. Eşecul repetat de a atinge acest scop - urmare fie a refuzului martorului L., fie a atitudinii martorului N. - corelat cu intensificarea actelor procedurale efectuate de organele de poliţie se relevă ca factori cauzali determinanţi ai întâlnirii avute la 7 octombrie 2021, cu martorul C..

Aceşti factori demonstrează, contextual, că scopul respectivei întâlniri a fost întocmai cel pretins de către martorul C. şi întăresc, circumstanţial, credibilitatea susţinerilor sale privind promisiunea ilicită a unei sume de bani făcută cu acea ocazie de către inculpată, pentru a se interveni la conducerea poliţiei brăilene (E. şi D.).

Prin urmare, împrejurarea că existenţa elementului material al infracţiunii de cumpărare de influenţă, la fel ca şi celelalte cerinţe asociate laturii obiective a acestei infracţiuni (suma de bani promisă, scopul promisiunii) rezultă în mod determinant din declaraţiile martorului C. nu justifică înlăturarea acestor declaraţii, de vreme ce ele sunt constante, sigure şi coroborate atât între ele, cât şi cu restul probelor administrate. Aceste declaraţii constituie probe directe, apte a demonstra prin ele însele existenţa verbum regens şi, în plus, se coroborează cu celelalte probe indirecte administrate în cauză, inclusiv cele reevaluate prin prezenta decizie.

Probele cu înscrisuri aflate la dosarul primei instanţe (liste dosare ale martorului C. cu menţiunea răspundere civilă delictuală, daune morale, imagini foto, articole din ziare), aflate la dosarul Curţii de Apel Galaţi nu sunt de natură să atenueze sau să infirme credibilitatea martorului C., respectivele cauze având la bază, aparent, aprecieri jurnalistice care conţin judecăţi de valoare, cu caracter subiectiv, iar lista de dosare nu prezintă relevanţă prin obiectul generic al acestora.

De asemenea, nu pot fi avute în vedere apărările formulate pentru apelanta inculpată A. cu privire la insuficienţa sau lipsa probelor, referitoare la acţiunile inculpatei de a promite suma menţionată, ceea ce a condus la aplicarea principiului in dubio pro reo de către prima instanţă, întrucât varietatea şi existenţa mijloacelor de probă amplu descrise în precedent, respectiv înscrisuri, procese-verbale de redare convorbiri telefonice, percheziţii, înscrisuri, imagini foto, declaraţiile martorilor, fişiere audio, mesaje, mijloace de probă, ce au fost evaluate coroborat de către instanţa de apel, dovedesc nu numai existenţa infracţiunii, dar sunt şi apte să formeze convingerea dincolo de orice îndoială că inculpata A. a comis infracţiunea de care a fost acuzată, aşa încât prezumţia de nevinovăţie a fost răsturnată.

Înalta Curte consideră că fapta inculpatei A., avocată în cadrul Baroului Brăila, care în calitate de fostă apărătoare a intereselor juridice ale martorei B. (fostă suspectă), cunoscând interesul imediat al acesteia de a determina încetarea activităţilor de control care erau efectuate de reprezentanţii Poliţiei Municipiului Brăila la magazinele firmelor pe care le controla şi de a evita consecinţele lor sancţionatorii, atât în plan juridic, cât şi pecuniar, l-a contactat pe martorul C., fost inspector şef al Inspectoratului Judeţean de Poliţie (IPJ) Brăila, în perioada 2005-2011, persoană pe care o cunoştea din împrejurări relaţionale anterioare şi despre care avea formată convingerea că dispunea de ascendenţa relaţională şi posibilitatea reală de a influenţa voinţa decidenţilor din cadrul instituţiei publice mai sus menţionate (în persoana conducătorilor Inspectoratului Judeţean de Poliţie Brăila, cms.şef D. şi Poliţiei Municipiului Brăila, cms. şef E.) şi s-a întâlnit cu acesta la data de 07.10.2021, în autoturismul proprietate personală cu care s-a deplasat în parcarea unei staţii de carburanţi din apropierea uneia dintre ieşirile din municipiul Brăila, promiţându-i în respectiva împrejurare (într-un mod gesticular explicit asumat precum şi prin mimica feţei) că îi va preda suma de 10.000 euro, destinată a o remite, la rândul său, unuia dintre cei doi ofiţeri de poliţie mai sus menţionaţi, cu scopul de a-i determina pe aceştia să dispună încetarea acţiunilor de control desfăşurate la firmele S.C. F. S.R.L. Brăila şi S.C. G. S.R.L. Brăila, ambele administrate de martora (fostă suspectă) menţionată mai sus, acţiuni soldate cu constatarea încălcării dispoziţiilor Legii nr. 84/1998 precum şi recuperarea sumelor sau a bunurilor ridicate în vederea confiscării, cu prilejul efectuării acestora, întruneşte condiţiile de tipicitate obiectivă şi subiectivă ale infracţiunii de cumpărare de influenţă, prevăzută de art. 292 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000.

În literatura de specialitate s-a statuat "Cumpărarea de influenţă este o infracţiune în strânsă legătură cu traficul de influenţă, fără însă ca cele două să fie infracţiuni corelative în sens propriu… Situaţia premisă la cumpărarea de influenţă este dată de existenţa unor "îndatoriri de serviciu" ale funcţionarului public (sau privat), funcţionar cu privire la care se pretinde existenţa unei influenţe. Elementul material al laturii obiective constă într-o acţiune ce se poate realiza în trei modalităţi prevăzute de textul incriminator: promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, urmarea imediată este reprezentată de o stare de pericol cu privire la relaţiile de serviciu, iar legătura de cauzalitate rezultă din materialitatea faptei. Sub aspectul laturii subiective, la infracţiunea de cumpărare de influenţă vinovăţia este cerută sub forma intenţiei, în ambele modalităţi, directă sau indirectă. Consumarea infracţiunii are loc în momentul realizării elementului material în oricare din cele trei modalităţi: fie la momentul promiterii, fie la momentul oferirii, fie la momentul dării de bani sau alte foloase. În cazul în care se face iniţial o promisiune, iar ulterior se dă o sumă de bani, spre exemplu, fapta se consumă în momentul promisiunii, iar nu în momentul remiterii efective a banilor." (C. Rotaru, A.-R. Trandafir, V. Cioclei, Drept penal, Partea specială II, Curs tematic, ediţia 7, Editura C.H. Beck, 2024, filele x).

În contextul cauzei pendinte, faţă de martora B. s-a dispus clasarea cu privire la cumpărarea de influenţă prevăzută de art. 292 din Codul de penal, cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000, întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală. Această soluţie nu are, însă, nicio relevanţă cu privire la infracţiunea de cumpărare de influenţă comisă de inculpata A., fiind o infracţiune distinctă, comisă din proprie iniţiativă de către inculpată, care subzistă prin condiţiile de tipicitate ce urmează a fi menţionate.

Înalta Curte constată că este îndeplinită condiţia situaţiei premisă prin existenţa unor "îndatoriri de serviciu" ale cms.şef D. şi Poliţiei Municipiului Brăila, cms. şef E., funcţionari faţă de care exista pretinsa influenţă (fişa postului martorului E. aflată la dosarul de urmărire penală în condiţiile menţionate).

Din perspectiva condiţiilor de tipicitate obiectivă, rezultă că inculpata A. l-a contactat pe martorul C., fost inspector şef al Inspectoratului Judeţean de Poliţie (IPJ) Brăila, în perioada 2005-2011, cu care s-a întânit la locul stabilit, promiţându-i în respectiva împrejurare (într-un mod gesticular explicit asumat precum şi prin mimica feţei) că îi va preda suma de 10.000 euro, destinată a o remite, la rândul său, unuia dintre cei doi ofiţeri de poliţie mai sus menţionaţi, cu scopul de a-i determina pe aceştia să dispună încetarea acţiunilor de control desfăşurate la firmele S.C. F. S.R.L. Brăila şi S.C. G. S.R.L. Brăila, ambele administrate de suspecta martora (fostă suspectă) menţionată mai sus, acţiuni soldate cu constatarea încălcării dispoziţiilor Legii nr. 84/1998 precum şi recuperarea sumelor sau a bunurilor ridicate în vederea confiscării, cu prilejul efectuării acestora. Această faptă întruneşte condiţiile de tipicitate obiectivă ale infracţiunii de cumpărare de influenţă, în sensul că se circumscrie primei modalităţi a elementului material, a promisiunii unei sume de bani, în scopurile menţionate.

Urmarea imediată este reprezentată de o stare de pericol cu privire la relaţiile de serviciu, iar legătura de cauzalitate rezultă din materialitatea faptei.

Sub aspectul laturii subiective, infracţiunea de cumpărare de influenţă a fost comisă de inculpata A. sub forma intenţiei directe.

Consumarea infracţiunii a avut loc la momentul formulării promisiunii în condiţiile mai sus menţionate.

Înalta Curte constatând, dincolo de orice îndoială, din analiza materialului probator administrat în condiţiile arătate, că fapta de cumpărare de influenţă există şi că a fost săvârşită de inculpata A., faţă de considerentele arătate, în temeiul art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. a) va admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curete de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie- Serviciul Teritorial Galaţi, va desfiinţa sentinţa penală apelată şi în rejudecare, în temeiul art. 396 alin. (2) din C. proc. pen., va condamna inculpata, urmând ca, în raport cu criteriile prevăzute la art. 74 din C. pen. privind individualizarea pedepsei, să stabilească pedeapsa şi modalitatea de executare a acesteia.

Astfel, luând în considerare toate criteriile de individualizare prevăzute de art. 74 C. pen., Înalta Curte apreciază că aplicarea unei pedepse cu închisoarea, cu o durată superioară minimului special legal, reflectă în mod adecvat gravitatea infracţiunii comise şi periculozitatea inculpatei.

În acest sens, are în vedere împrejurările săvârşirii faptei, cu precădere faptul că promisiunea oferirii sumei de 10.000 euro martorului C. a fost realizată pentru a-l determina pe acesta să îşi exercite influenţa asupra unor lucrători de poliţie cu funcţii de conducere în IPJ Brăila pentru ca aceştia la rândul lor să aibă o conduită nelegală, contrară obligaţiilor profesionale.

Modul în care inculpata a înţeles să rezolve problema juridică a societăţilor martorei B., cărora de-a lungul timpului le-a asigurat asistenţa juridică denotă periculozitatea inculpatei, conduita sa fiind cu atât mai gravă cu cât aceasta având pregătire juridică şi fiind de profesie avocat, nu doar că avea capacitatea de a înţelege pe deplin potenţialul unei astfel de fapte de a submina încrederea publicului în instituţiile statului, ci şi că fiind comisă chiar de către un avocat, o astfel de faptă creşte gradul de toleranţă faţă de corupţie şi creează în mentalitatea colectivă ideea că problemele juridice pot fi rezolvate pe alte căi decât cele legale.

Dincolo de faptul că inculpata a ales să comită fapte antisociale, deşi a beneficiat de o educaţie adecvată, aspecte ce ar trebui să confere un grad ridicat de moralitate şi responsabilitate, în evaluarea periculozităţii inculpatei nu poate fi omis faptul că aceasta a persistat în identificarea unei persoane sau a împrejurării adecvate care să facă posibilă solicitarea de intervenţie la conducerea poliţiei judeţene, dar nici faptul că aceasta a comis infracţiunea în prezenţa copilului său minor, aspecte care coroborate cu atitudinea procesuală a inculpatei impun condamnarea acesteia la o pedeapsă în cuantum de 3 ani.

Înalta Curte are în vedere durata de timp scursă de la data săvârşirii faptelor şi până la pronunţarea prezentei decizii, interval de timp suficient pentru a legitima concluzia unei diminuări a impactului infracţiunilor comise asupra colectivităţii, dar şi pe cea a conturării unor posibilităţi concrete de reintegrare socială a inculpatei, chiar şi fără executarea pedepsei în regim de detenţie, având în vedere conduita inculpatei în tot acest interval de timp, apreciază că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 91 alin. (1) lit. a)-d) C. pen., urmând a dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante, pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani, stabilit potrivit de art. 92 alin. (1) C. pen.. Această modalitate este singura aptă să asigure realizarea scopurilor educativ, coercitiv şi disuasiv ale pedepsei, pentru comiterea infracţiunii de cumpărare de influenţă, infracţiune de corupţie, dând posibilitatea unei îndreptări reale a inculpatei.

Sub aspectul conţinutului şi duratei pedepselor complementare, Înalta Curte reţine că aplicarea acestora este obligatorie pentru infracţiunea pentru care urmează a condamna inculpata şi, având în vedere natura şi gravitatea faptei comise, circumstanţele în care inculpata a acţionat şi persoana acesteia, notând cu precădere modalitatea în care s-a raportat la exercitarea unei funcţii publice, va aplica acesteia pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat pe o perioadă de 3 ani, drepturi a căror exercitare va fi interzisă şi cu titlu de pedeapsă accesorie, având în vedere dispoziţiile art. 65 din C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) din C. pen. condamnata trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Brăila la datale fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. (2) lit. b) din C. pen. se va impune condamnatei să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

În baza art. 93 alin. (3) din C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, condamnata va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă de 90 zile, în afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă, în cadrul Bibliotecii Judeţene "Panait Istrati" sau în cadrul Consiliului Local Municipal Brăila - Serviciul de utilitate publică Seroplant Brăila, condamnata exprimându-şi acordul cu privire la desfăşurarea unei munci în folosul comunităţii.

În baza art. 404 alin. (2) din C. proc. pen. se va atrage atenţia condamnatei cu privire la dispoziţiile art. 96 din C. pen. referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

IV.2 Referitor la apelul declarat de apelanta inculpată A. împotriva sentinţei pronunţate de prima instanţă:

Înalta Curte nu poate reţine criticile formulate cu privire la schimbarea temeiului soluţiei de achitare din art. 16 lit. c) din C. proc. pen. pentru infracţiunea de cumpărare de influenţă prevăzută de art. 292 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000 în principal în temeiul art. 16 lit. a) din C. proc. pen. (fapta nu există), iar în subsidiar, art. 16 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen., având în vedere pe de-o parte amplele considerente expuse în apelul parchetului pe care l-a considerat fondat, fiind pronunţată o soluţie diametral opusă soluţiei de achitare, în sensul condamnării apelantei inculpate, pentru infracţiunea reţinută în sarcina inculpatei A..

Pe de altă parte, instanţa de apel a readministrat proba testimonială cu martorii menţionaţi şi a reevaluat ansamblul mijloacelor de probă din faza urmăririi penale, prima instanţă şi din apel, constatând în baza analizei şi argumentelor expuse că prezumţia de nevinovăţia a fost răsturnată, completul de judecată formându-şi convingerea dincolo de orice îndoială că fapta comisă de apelanta inculpată A. din proprie iniţiativă, de a promite suma de 10.000 de euro ce urma să fie predată martorului C. şi acesta să o remită lucrătorilor de poliţie menţionaţi, în scopurile arătate, respectiv pentru stoparea unor controale şi recuperarea sumelor sau a bunurilor ridicate în vederea confiscării, de la martora B., se circumscrie condiţiilor de tipicitate ale infracţiunii de cumpărare de influenţă, în modalitatea promisiunii. Această faptă a avut loc, în materialitatea sa, ca urmare a întâlnirii dintre inculpată şi martorul C., în condiţiile arătate, concretizându-se în modalitatea promisiunii sumei de bani, condiţie de tipicitate obiectivă a infracţiunii menţionate. Probele administrate şi reevaluate aşa cum s-a arătat au dovedit existenţa infracţiunii de cumpărare de influenţă comisă de apelanta A., aşa încât a fost înfrânt principiul in dubio pro reo.

Totodată, nici solicitarea subsidiară de schimbare a temeiului soluţiei de achitare în art. 16 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen. (fapta nu este prevăzută de legea penală sau nu este comisă cu vinovăţia cerută de lege) nu este fondată.

Susţinerea apărării în sensul că acuzaţia adusă inculpatei nu reflectă existenţa unei înţelegeri specifice între cumpărătorul de influenţă şi vânzătorul de influenţă, indicat ca fiind martorul C. şi că, din acest motiv, fapta nu realizează tipicitatea infracţiunii de cumpărare de influenţă este lipsită de suport legal, o astfel de condiţie nefiind prevăzută de norma de incriminare.

Este adevărat că infracţiunea de cumpărare de influenţă are o strânsă legătură cu infracţiunea de trafic de influenţă, însă incriminările aşa cum sunt formulate denotă că cele două infracţiuni sunt distincte şi autonome, tipicitatea acestora nefiind condiţionată de vreo înţelegere sau o corelare a acţiunilor cumpărătorului de influenţă cu cele ale traficantului de influenţă.

Pentru considerente ce ţin de principiul legalităţii, nu poate fi primită nici critica referitoare la pretinsa lipsă de tipicitate a faptei de cumpărare de influenţă în considerarea faptului că suma de bani promisă de inculpată martorului C. ar fi fost sau nu destinată altor persoane, având în vedere că sintagma "pentru sine sau pentru altul", alăturată elementului material din cuprinsul normei de incriminare, clarifică destinaţia banilor sau a altor foloase, cerinţă esenţială a elementului material, în sensul că prevede explicit această variantă.

Situaţia factuală reţinută de Înalta Curte în cele ce preced, infirmă afirmaţia potrivit căreia nu este îndeplinită cerinţa ca elementul material să fie realizat anterior sau concomitent cu actul de serviciu al funcţionarului public, atât timp cât la momentul promisiunii organele de poliţie aveau în lucru dosare nefinalizate, fiind dispuse confiscări asupra unor bunuri şi sume de bani, iar promisiunea viza intervenţia la conducătorii poliţiei în vederea obţinerii unui tratament favorabil pe viitor în legătură cu activitatea de control a poliţiei.

Fără a relua consideraţiile factuale deja expuse, Înalta Curte reiterează că pentru întregirea laturii obiective a infracţiunii de cumpărare de influenţă, este necesar ca elementul material să se raporteze la o persoană care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra funcţionarului care exercită atribuţiile de care depinde efectuarea actului solicitat. Această influenţă poate fi una reală sau imaginară. Astfel, norma legală foloseşte sintagma "unei persoane care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă", fără a condiţiona existenţa cerinţei esenţiale de afirmarea expresă a influenţei de către autor, ceea ce interesează este ca, influenţa reală sau presupusă, să fi constituit motivul determinant al faptei de cumpărare de influenţă. Este adevărat că infracţiunea de cumpărare de influenţă este o infracţiune comisivă, însă această caracteristică se referă la elementul material, fapta interzisă de norma de incriminare, iar nu la cerinţa esenţială. Or, promisiunea sumei de bani făcută de inculpată martorului C. a fost determinată exclusiv de convingerea inculpatei că acesta are influenţă asupra persoanelor cu putere de decizie din conducerea poliţiei în virtutea funcţiei deţinute de acesta în trecut, pentru ca, în exercitarea abuzivă şi nelegală a puterii conferite de organizarea ierarhică a organelor de poliţie, aceştia să asigure un tratament favorabil societăţilor administrate de martora B..

Cât priveşte cerinţa esenţială ca actul pentru a cărui îndeplinire a fost promisă suma de bani să fie în legătură cu atribuţiile de serviciu ale unui funcţionar public, Înalta Curte constată că funcţionarii asupra cărora inculpata a crezut că martorul C. are influenţă exercitau prerogative de conducere şi coordonare a activităţii organelor de poliţie, putând da dispoziţii obligatorii pentru funcţionarii din subordine în legătură cu efectuarea sau nu a unor controale a căror finalitate este constatarea şi sancţionarea faptelor nelegale, ceea ce conferă faptei caracter tipic. Astfel, infracţiunea de cumpărare de influenţă subzistă şi în situaţia în care prerogativele funcţionarului public nu constituie decât componenta unui act de serviciu la care participă şi alţi funcţionari având atribuţii legate de acesta, iar cumpărarea de influenţă vizează exercitarea abuzivă a acestora, dincolo de limitele legale ale atribuţiilor de serviciu.

Concluzionând, contrar susţinerilor apelantei inculpate A., conţinutul constitutiv al infracţiunii de cumpărare de influenţă nu presupune ca influenţa persoanei căreia se realizează elementul material să fie reală sau pretinsă de o manieră explicită şi nici ca acesta să promită o astfel de intervenţie, în lipsa unei prevederi exprese în norma de incriminare, cum, de altfel, nu prevede nici ca atribuţiile de serviciu în legătură cu exercitarea cărora se realizează cumpărarea de influenţă să fie realizate în limitele legale, apelul apelantei fiind nefondat şi sub acest aspect.

Totodată, sub aspectul condiţiei de tipicitate subiectivă, modalitatea în care a acţionat apelanta inculpată A. relevă existenţa intenţiei directe, prin promisiunea unei sume de bani, respectiv a celei de 10.000 euro, aşa cum a fost percepută de martorul C., în condiţiile în care inculpata, în calitate de avocat, avea cunoştinţă de condiţiile legii şi consecinţele acesteia.

Faţă de argumentele expuse, Înalta Curte consideră că apelul formulat de apelanta inculpată A. nu este fondat, urmând ca în baza art. 421 alin. (1) pct. 1 lit. a) din C. proc. pen., apelul să fie respins, ca nefondat împotriva sentinţei penale nr. 144/F din data de 18 noiembrie 2024 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Se va constata că apelanta intimată inculpată A. s-a aflat sub măsura controlului judiciar de la data de 25.11.2021 până la data de 16.03.2022.

În baza art. 274 alin. (3) din C. proc. pen. cheltuielile judiciare ocazionate cu soluţionarea apelului declarat de Ministerul Public vor rămâne în sarcina statului.

În baza art. 274 alin. (2) din C. proc. pen. se va obliga apelanta inculpată la plata sumei de 9000 RON reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat, respectiv 700 RON cheltuieli judiciare avansate în faza de urmărire penală, 5300 RON cheltuieli judiciare avansate la judecata în fond şi 3000 RON cheltuieli judiciare avansate în apel.

În baza art. 274 alin. (6) din C. proc. pen. onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 261 RON, se va suporta din fondul Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

I. Admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia naţională Anticorupţie- Serviciul Teritorial Galaţi împotriva sentinţei penale nr. 144/F din data de 18 noiembrie 2024 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Desfiinţează sentinţa penală apelată şi în rejudecare:

În temeiul art. 396 alin. (2) din C. proc. pen. condamnă inculpata A., la o pedeapsă de 3 (trei) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de cumpărare de influenţă, prevăzută de art. 292 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000.

În baza art. 67 alin. (2) din C. pen. aplică inculpatei A. pedeapsa complementată a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen. (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat), pe o durată de 3 ani, începând cu data rămânerii definitive a prezentei decizii.

În baza art. 65 din C. pen. aplică inculpatei A. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen. (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat), ce urmează a se executa în situaţia anulării sau revocării suspendării sub supraveghere.

În baza art. 91 din C. pen. dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere aplicate inculpatei pe un termen de supraveghere de 3 (trei) ani, în condiţiile dispoziţiilor art. 92 din C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) din C. pen. condamnata trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a)să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Brăila la datale fixate de acesta;

b)să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c)să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d)să comunice schimbarea locului de muncă;

e)să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. (2) lit. b) din C. pen. impune condamnatei să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

În baza art. 93 alin. (3) din C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, condamnata va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă de 90 zile, în afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă, în cadrul Bibliotecii Judeţene "Panait Istrati" sau în cadrul Consiliului Local Municipal Brăila - Serviciul de utilitate publică Seroplant Brăila.

În baza art. 404 alin. (2) din C. proc. pen. atrage atenţia condamnatei cu privire la dispoziţiile art. 96 din C. pen. referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

II. Respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelanta inculpată A. împotriva sentinţei penale nr. 144/F din data de 18 noiembrie 2024 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Constată că apelanta intimată inculpată A. s-a aflat sub măsura controlului judiciar de la data de 25.11.2021 până la data de 16.03.2022.

În baza art. 274 alin. (3) din C. proc. pen. cheltuielile judiciare ocazionate cu soluţionarea apelului declarat de Ministerul Public rămân în sarcina statului.

În baza art. 274 alin. (2) din C. proc. pen. obligă apelanta inculpată la plata sumei de 9.000 RON reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat, respectiv 700 RON cheltuieli judiciare avansate în faza de urmărire penală, 5300 RON cheltuieli judiciare avansate la judecata în fond şi 3000 RON cheltuieli judiciare avansate în apel.

În baza art. 274 alin. (6) din C. proc. pen. onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 261 RON, se suportă din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 18 iulie 2025.