Change of venue due to reasonable suspicion of judicial bias from professional ties and disseminated critiques

Şedinţa publică din data de 10 aprilie 2025

Deliberând asupra cererii de strămutare, în baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, la data de 26 martie 2025, sub nr. x/2025, petenta A. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2024 al Curţii de Apel Suceava, întrucât, în opinia sa, există suspiciuni rezonabile că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată datorită împrejurărilor cauzei.

În argumentare, petenta a arătat că judecarea acestei cauze la Curtea de Apel Suceava îi încalcă în mod flagrant dreptul la un proces echitabil prevăzut de art. 8 din C. proc. pen. şi art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, dreptul la apărare, în mod special componenta ce vizează dreptul pe care îl are orice persoană ca o instanţă independentă şi imparţială să statueze asupra acuzaţiilor ce i se aduc în materie penală.

În concret, a învederat că, în perioada decembrie 2019 - octombrie 2023, a avut calitatea de judecător în cadrul secţiei penale a Tribunalului Suceava, iar începând cu data de 01.11.2023 urma să fie promovată la Curtea de Apel Suceava.

Astfel, în perioada în care şi-a desfăşurat activitatea în cadrul secţiei penale a Tribunalului Suceava (decembrie 2019 - mai 2022), a fost colegă în cadrul aceleiaşi secţii cu domnul judecător B., promovat la Curtea de Apel Suceava, căruia i s-a repartizat judecarea cauzei nr. 62/39/2024 şi care a pronunţat încheierea de cameră preliminară din data de 04.07.2024.

Petenta a arătat că, în perioada în care a fost colegă cu domnul judecător B., a făcut parte în mod repetat din acelaşi complet de judecată învestit cu soluţionarea contestaţiilor şi a participat alături de acesta la diverse evenimente private şi activităţi colegiale, atât în cadrul, cât şi în afara instanţei.

Având în vedere aceste legături apropiate, petenta a apreciat că judecarea cauzei de către fostul coleg magistrat încalcă exigenţele de imparţialitate, temere care este întărită şi de faptul că domnul judecător B. a formulat o declaraţie de abţinere întemeiată pe aceleaşi motive, care a fost însă respinsă, în contextul unei reticenţe generale din partea judecătorilor Curţii de Apel Suceava de a se învesti cu soluţionarea unei cauze în care este implicat un fost coleg magistrat.

Totodată, petenta a susţinut că, încă din momentul sesizării instanţei cu rechizitoriul, a fost supusă unei campanii de denigrare în rândul colegilor magistraţi, manifestată prin răspândirea, în rândul foştilor colegi magistraţi, în special de la Curtea de Apel Suceava, a unor pasaje provenite din interceptările efectuate în cursul urmăririi penale, care ar conţine presupuse afirmaţii ale sale cu privire la diverşi colegi judecători de la Curtea de Apel Suceava, exprimate în mediul privat al domiciliului său, şi care au generat o atitudine generalizată de ostilitate din partea judecătorilor instanţei, precum şi o aversiune faţă de modul în care a afectat imaginea acestei curţi de apel.

În susţinerea cererii de strămutare, petenta a invocat, de asemenea, faptul că printre martorii propuşi ori citaţi în prezenta cauză se regăsesc magistraţi în funcţie în cadrul Curţii de Apel Suceava şi al Tribunalului Suceava, foşti colegi ai săi şi ai magistratului judecător B., situaţie care este de natură să accentueze aparenţa lipsei de imparţialitate a instanţei învestite.

În aceste condiţii, petenta a considerat că există o suspiciune rezonabilă că nu poate beneficia de o judecată dreaptă şi imparţială la Curtea de Apel Suceava.

Prin informaţiile transmise la dosarul cauzei s-a învederat că, la data de 31.01.2024, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a învestit Curtea de Apel Suceava cu rechizitoriul nr. x/2022, care a fost înregistrat sub nr. x/2024, prin care s-a dispus trimiterea în judecată, printre alţii, şi a inculpatei A., judecător în cadrul Tribunalului Suceava, dosarul fiind repartizat aleatoriu completului C8 C. civ. în a cărui componenţă participă domnul judecător B..

Prin încheierea nr. 38/04.07.2024 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Suceava, definitivă prin încheierea nr. 92/12.02.2025 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, au fost respinse, ca nefondate, cererile şi excepţiile formulate, printre alţii, şi de inculpata A. şi, în temeiul art. 346 alin. (2) din C. proc. pen., s-a constatat legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr. x/2022 din data de 29.01.2024 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală, precum şi a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi s-a dispus începerea judecăţii, printre alţii, şi cu privire la inculpata A., trimisă în judecată pentru săvârşirea următoarelor infracţiuni: folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, prev. de art. 12 lit. b) teza I şi teza a II-a din Legea nr. 78/2000, şi favorizarea făptuitorului, prev. de art. 269 alin. (1) din C. pen., ambele cu aplicarea art. 38 alin. (2) din C. pen. folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, prev. de art. 12 lit. b) teza I şi teza a II-a din Legea nr. 78/2000, şi favorizarea făptuitorului, prev. de art. 269 alin. (1) din C. pen., ambele cu aplicarea art. 38 alin. (2) din C. pen. luare de mită, prev. de art. 289 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 7 lit. b) din Legea nr. 78/2000; deţinere de droguri pentru consum, în formă continuată, prev. de art. 4 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 13 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 143/2000; punere la dispoziţie, cu ştiinţă, cu orice titlu, a unei locuinţe pentru consumul ilicit de droguri ori tolerarea consumului ilicit în asemenea locuri, în formă continuată, prev. de art. 5 din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 13 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 143/2000; trafic de droguri de mare risc în formă continuată, prev. de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 13 lit. b) şi c) din Legea nr. 143/2000, toate în concurs real, cu aplic. art. 38 alin. (1) din C. pen.

Relativ la motivele invocate în cererea de strămutare, curtea de apel a precizat că inculpata a participat la concursul de promovare în funcţii de execuţie organizat în perioada mai- octombrie 2023 şi, urmare a validării rezultatelor concursului la data de 05.10.2023, aceasta a fost promovată la Curtea de Apel Suceava, începând cu data de 1.11.2023.

S-a mai arătat că faţă de petentă s-a dispus măsura arestării preventive la data de 12.10.2023, pe o durată de 30 de zile, măsură care a fost prelungită ulterior, în momentul de faţă aceasta aflându-se sub măsura preventivă a controlului judiciar.

Prin Hotărârea nr. 2412 din 18.10.2023 a secţiei pentru judecători din cadrul CSM s-a dispus suspendarea din funcţie a petentei începând cu data de 12.10.2023, până la încetarea măsurii privative de libertate, precum şi suspendarea parţială a efectelor hotărârii prin care s-a dispus promovarea sa efectivă. Ulterior, după începerea judecăţii, a fost menţinută dispoziţia de suspendare din funcţie a petentei.

Totodată, s-a învederat că, deşi inculpata A. nu a activat nicio zi la Curtea de Apel Suceava, parte dintre judecătorii care activează la această instanţă (domnul judecător B., doamna judecător C.) au fost colegi de secţie şi de complet cu aceasta, au participat la zile de naştere sau la zile onomastice împreună.

În plus, judecătorul căruia i-a fost repartizată cauza (domnul magistrat judecător B.) a formulat declaraţie de abţinere, motivată în fapt, în esenţă, prin aceea că se află în relaţii de amiciţie şi colegiale cu petenta A., precum şi cu doi dintre martorii ce urmează a fi audiaţi în cauză, însă prin încheierea din data de 01.02.2024, cererea i-a fost respinsă, ca nefondată, în considerentele acestei hotărâri reţinându-se că nu există niciun indiciu în sensul că la soluţionarea dosarului nr. x/2024 al Curţii de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, imparţialitatea acestui magistrat ar fi afectată.

Revenind asupra motivelor invocate în cererea de strămutare, curtea de apel a precizat că, prin actul de sesizare a instanţei, au fost propuşi ca martori doamna judecător D. de la secţia penală a Curţii de Apel Suceava, domnul judecător E. care a fost preşedintele secţiei penale a Tribunalului Suceava în perioada în care sunt reţinute a fi săvârşite faptele, acesta fiind şi coleg de complet în soluţionarea contestaţiilor, F. - procuror pensionar la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava, grefier G. care este grefier şef secţie penală în cadrul Tribunalului Suceava şi care a avut ca atribuţii de serviciu tehnoredactarea încheierilor prin care judecătorul de drepturi şi libertăţi soluţiona cererile referitoare la metodele speciale de supraveghere sau cercetare.

Totodată, s-a mai arătat că din conţinutul unor convorbiri telefonice, redate în încheierile de arestare ale inculpaţilor trimişi în judecată, rezultă că petenta A. discuta cu diverse persoane, arătându-şi aprecierea sau dispreţul faţă de judecătorii de la curtea de apel.

În concluzie, s-a apreciat că aspectele concrete precizate de petenta A. ar putea crea suspiciunea rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor de la Curtea de Apel Suceava este afectată.

Analizând cererea formulată de petenta A., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 71 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calităţii părţilor ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.

Astfel, strămutarea este măsura dispusă pentru a se asigura buna desfăşurare a procesului penal şi respectarea dreptului la un proces echitabil, constând în trecerea unei cauze penale de la instanţa de judecată sesizată cu aceasta la o altă instanţă egală în grad, în situaţia în care nu există garanţii de imparţialitate, cu referire la judecarea cauzei, în privinţa niciunuia dintre judecătorii instanţei sesizate.

Referindu-se la conceptul de imparţialitate, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că aceasta se defineşte prin "absenţa prejudecăţilor sau a părerilor preconcepute". În acest context, s-a decis că imparţialitatea trebuie apreciată atât din punct de vedere subiectiv, luându-se în considerare convingerile sau interesele personale ale unui anume judecător într-un anume caz, cât şi potrivit unui test obiectiv, care stabileşte dacă judecătorul a oferit garanţii suficiente pentru a exclude vreo îndoială motivată din acest punct de vedere (Cazul Piersack contra Belgiei, hotărârea din 1 octombrie 1982).

Demersul obiectiv a fost explicat de CEDO în sensul că ceea ce trebuie asigurat este încrederea pe care, într-o societate democratică, instanţele trebuie să o inspire publicului (Fey contra Austria). În aplicarea acestui text, opinia părţii în cauză cu privire la imparţialitatea instanţei este importantă, dar nu decisivă. Imparţialitatea obiectivă constă "în a pune problema dacă, independent de conduita personală a judecătorului, anumite fapte verificabile justifică suspectarea imparţialităţii acestuia din urmă." (Cazul Hauschildt contra Danemarcei).

Motivele temeinice care pot fundamenta strămutarea sunt altele decât cele care constituie motiv de abţinere sau de recuzare a unui judecător, fiind vorba despre atitudini, comportamente, calităţi ale părţilor care nu pot fi încadrate strict în niciunul din cazurile de recuzare, dar care vădesc existenţa unei lipse de nepărtinire, reflex al influenţei exercitată de climatul în care se desfăşoară procesul penal.

În cazul unei cereri de strămutare, imparţialitatea judecătorilor care compun instanţa trebuie analizată din perspectiva împrejurărilor cauzei, a calităţii părţilor şi a pericolului de tulburare a ordinii publice.

Verificând, în acest context, actele şi lucrările dosarului, se reţine că temeiurile de fapt invocate în cuprinsul cererii de faţă vizează existenţa unor relaţii personale şi colegiale strânse între petentă şi judecătorul învestit cu soluţionarea cauzei, precum şi cu alţi magistraţi judecători în funcţie în cadrul Curţii de Apel Suceava, diseminarea unor interceptări din care rezultă opinii apreciative sau critice ale petentei la adresa judecătorilor Curţii de Apel Suceava, care au generat o presupusă campanie de discreditare în mediul profesional la nivelul acestei instanţe, precum şi împrejurarea că printre martorii citaţi se regăsesc magistraţi în funcţie în cadrul secţiei penale a Curţii de Apel Suceava, foşti colegi ai petentei şi actuali colegi ai judecătorului cauzei.

Se reţine că, deşi imparţialitatea magistratului se prezumă până la proba contrară, iar punctul de vedere al persoanei interesate nu joacă un rol determinant, ci trebuie să fie justificat în mod obiectiv (cauza Aleksandr Nikolayevich Ovcharenko v. Ucraina), şi aparenţele pot avea importanţă sau, aşa cum spune un proverb englezesc, "justice must not only be done, it must also be seen to be done" ("nu trebuie doar să se facă dreptate, trebuie să se şi vadă că se face dreptate"). Într-o societate democratică, instanţele trebuie să inspire încredere justiţiabililor. [Micallef împotriva Maltei (MC), pct. 98].

Analizând în aceste coordonate de principiu cererea de strămutare, Înalta Curte constată că aparenţa imparţialităţii rezultă din elemente obiective constând în audierea unor colegi magistraţi judecători aflaţi în funcţie în cadrul Curţii de Apel Suceava, precum şi în existenţa unor relaţii personale şi colegiale strânse între petentă şi o parte dintre judecătorii din cadrul instanţei pe rolul căreia se află cauza a cărei strămutare se solicită.

Totodată, se reţine că diseminarea unor înregistrări din care transpare exprimarea unor opinii, fie favorabile, fie critice, ale petentei cu privire la anumiţi judecători ai Curţii de Apel Suceava este de natură să întărească, în percepţia unui observator obiectiv, aparenţa unui climat posibil nefavorabil bunei administrări a justiţiei pe rolul acestei instanţe.

De altfel, în cazul strămutării, motivele nu privesc personal pe judecători, ci condiţiile în care o instanţă penală, în întregul ei, trebuie să judece o anumită cauză, iar admiterea unei cereri de strămutare nu presupune demonstrarea unei părtiniri efective, ci doar existenţa unei suspiciuni rezonabile, bazate pe împrejurări concrete şi verificabile, de natură a genera, în percepţia unei părţi obiectiv justificate, temerea că judecarea cauzei în faţa instanţei sesizate nu s-ar realiza cu deplină imparţialitate.

Or, ansamblul elementelor de fapt reţinute în cauză conturează, în mod obiectiv, aparenţa unei lipse de imparţialitate a întregului corp al judecătorilor instanţei pe rolul căreia se află cauza cu privire la care a fost formulată prezenta cerere.

Înalta Curte reţine că strămutarea constituie un remediu pentru situaţiile în care împrejurări concrete, strict prevăzute de lege, impun derogări de la normele generale de competenţă teritorială, faptele şi împrejurările asupra cărora este chemată să se pronunţe instanţa sesizată cu cererea de strămutare a judecării cauzei ţinând de asigurarea condiţiilor privind desfăşurarea normală a procesului penal, condiţie ce vizează şi interesează toate părţile din proces, independent de calitatea lor procesuală.

Aşadar, în vederea înlăturării oricăror suspiciuni cu privire la imparţialitatea magistraţilor de la Curtea de Apel Suceava, în baza art. 74 alin. (2) din C. proc. pen., va admite cererea formulată de petenta A. şi va dispune strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2024 al Curţii de Apel Suceava, la Curtea de Apel Iaşi, instanţă căreia i se va trimite dosarul.

În conformitate cu dispoziţiile art. 74 alin. (3) din C. proc. pen., evaluând stadiul procedurii, Înalta Curte apreciază că se impune menţinerea actelor procedurale îndeplinite în faţa Curţii de Apel Suceava.

În temeiul art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea cererii de strămutare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Admite cererea formulată de petenta A. şi dispune strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2024 al Curţii de Apel Suceava, la Curtea de Apel Iaşi, instanţă căreia i se va trimite dosarul.

Menţine actele procedurale îndeplinite în faţa Curţii de Apel Suceava.

Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea cererii de strămutare rămân în sarcina statului.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 10 aprilie 2025.