Transfer of criminal appeal jurisdiction for suspected judicial bias: failure to establish collective impartiality concerns

Şedinţa publică din data de 21 ianuarie 2025

Asupra cererii de strămutare de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

La data de 08.01.2025, pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală, sub nr. x/2025, a fost înregistrată cererea formulată de petenţii A. şi S.C. B. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2023 al Curţii de Apel Braşov, secţia penală.

Prin cererea formulată de petenţii A. şi S.C. B., prin apărător ales, s-a arătat că se solicită strămutarea dosarului mai sus menţionat la o altă instanţă de acelaşi grad, pentru următoarele motive:

Astfel, în esenţă, în cuprinsul cererii de strămurare, apărarea petenţilor a expus modalitatea de desfăşurare a cauzei şi stadiul dosarului nr. x/2023 al Curţii de Apel Braşov, pentru care a solicitat strămutarea, arătând că, în fapt, prin rechizitoriu, s-a reţinut că petenţii sunt responsabili pentru accidentul de muncă din data de 26.02.2019 produs în domeniul forestier cu prilejul efectuării unor lucrări de defrişare, soldat cu decesul victimei C. angajat la S.C. B.. Faţă de situaţia de fapt reţinută în rechizitoriu, pe fondul cauzei, petentul şi societatea S.C. B. au înţeles să urmeze procedura de drept comun, contestând tot probatoriul administrat în faza de urmărire penală.

S-a arătat că, în contextul evaluării probelor pe latura civilă a cauzei, la termenul de judecată din data de 4 martie 2024, a avut loc o dezbatere asupra solicitării părţii civile de încuviinţare a probelor cu înscrisuri şi testimoniale prin audierea martorilor D. şi E., ce puteau oferi informaţii referitoare la daunele morale şi cheltuielile de înmormântare. Apărătorul ales al inculpaţilor A. şi S.C. B. S.R.L. a argumentat împotriva încuviinţării acestei probe, invocând dispoziţiile art. 20 alin. (1) şi (2) din C. proc. pen., conform cărora constituirea de parte civilă trebuia să aibă loc până la începerea judecăţii şi să cuprindă, printre altele, expres indicarea probelor pe care se întemeiază pretenţiile. Instanţa de fond, deşi a apreciat că această solicitare a probei testimoniale este tardivă, cu toate acestea, instanţa din oficiu a apreciat că se impune administrarea probei cu cei doi martori indicaţi de avocatul părţilor civile în vederea lămuririi din toate punctele de vedere a cauzei.

În opinia apărării petenţilor, această acţiune a instanţei de fond a ridicat serioase întrebări asupra menţinerii unei atitudini imparţiale, întrucât părea să favorizeze în mod nejustificat partea civilă prin acceptarea unei probe pe care iniţial a declarat-o tardivă, decizia subită şi aparent contradictorie de a solicita din oficiu administrarea aceleiaşi probe, cu exact aceiaşi martori, pe care anterior a considerat-o inadmisibilă, sugera o posibilă părtinire şi o interpretare inadecvată a rolului său de a asigura aplicarea normelor de procedură civilă în materie penală, sens în care petenţii au înţeles să formuleze cerere de recuzare, care a fost respinsă.

S-a mai arătat că, ulterior, petenţii au formulat cerere de strămutare şi au solicitat Curţii de Apel Braşov să dispună strămutarea judecării dosarului nr. x/2023 aflat pe rolul Judecătoriei Târgu Secuiesc şi trimiterea dosarului în vederea judecării acestuia unei alte instanţe de acelaşi grad, în cuprinsul cererii de la dosar fiind expuse motivele pentru care s-a solicitat strămutarea dosarului de fond aflat pe rolul Judecătoriei Târgu Secuiesc (pag. 3-5 din cererea de strămutare de la dosar).

A menţionat apărătorul că prin încheierea nr. 25/2024 din data de 10.05.2024 pronunţată de Curtea de Apel Braşov în dosarul nr. x/2024, s-a dispus respingerea, ca nefondată, a cererii de strămutare formulată de petenţi, în dosarul nr. x/2023 ce se afla pe rolul Judecătoriei Târgu Secuiesc, iar prin sentinţa penală nr. 225/2024 din data de 08.08.2024 pronunţată de Judecătoria Târgu Secuiesc s-a dispus: încetarea procesului penal pornit împotriva petentului A. şi al S.C. B. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă, în baza disp. 396 alin. (1) şi (6) rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen.. ca urmare a intervenirii prescripţiei; condamnarea inculpatului A. la pedeapsa rezultantă de 2 ani şi 7 luni închisoare, cu suspendarea sub supraveghere a executării acesteia pe un termen de 3 ani, pentru săvârşirea infracţiunilor de ucidere din culpă, prev. de art. 192 alin. (1) şi (2) C. pen. şi uz de fals (două acte materiale), prev. de art. 323 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.; condamnarea S.C. B. la pedeapsa amenzii penale în cuantum de 60.000 RON, pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă, prev. de art. 192 alin. (1) şi (2) şi art. 136 alin. (2), art. 137 alin. (1) - (3) şi (4) lit. c) C. pen.; obligarea în solidar la plata daunelor morale în valoare de 200.000 RON către fiecare dintre cele trei părţi civile din dosar, a daunelor materiale în valoare de 4100 RON, a despăgubirilor cu titlu de întreţinere de 336 RON lunar către aceleaşi părţi şi a cheltuielilor de judecată cu avocatul părţilor civile în valoare 5355 RON, plus cheltuielile avansate de stat.

S-a menţionat că, împotriva acestei sentinţe, petenţii A. şi S.C. B. au declarat apel.

În continuare, în cuprinsul cererii de strămutare, s-a susţinut că, în cauză, există suspiciuni rezonabile cu privire la lipsa de imparţialitate a judecătorilor din cadrul Curţii de Apel Brasov, din cauza circumstanţelor procesului, a calităţii părţilor şi a unor relaţii conflictuale locale. S-a susţinut că în opinia apărării există suficiente argumente pentru ca un observator rezonabil şi informat să perceapă existenţa unei doze de subiectivism incompatibile cu standardele privind imparţialitatea judecătorilor din cadrul Curţii de Apel Braşov.

Astfel, s-a arătat că primul motiv pe care petenţii înţeleg să îl invoce, reglementat de art. 71 C. proc. pen.., este cel referitor la situaţia în care există o îndoială cu privire la imparţialitatea judecătorilor, din cauza calităţii părţilor şi a unor relaţii conflictuale locale, în acest sens, menţionând că petentul A. este o persoană care a avut şi are în continuare o expunere publică destul de mare, prin prisma faptului că de-a lungul timpului a deţinut mai multe funcţii de demnitate, în cadrul administraţiei publice locale cât şi în cadrul altor persoane juridice private din cadrul judeţului Covasna. Astfel, s-a arătat că petentul este consilier local în cadrul Consiliului Local al Comunei Ghelinţa, judeţul Covasna, deţine funcţia de preşedinte al F., în localitatea Ghelinţa, o formaţiune politică minoritară faţă de G., dominantă în zona Tg. Secuiesc, jud. Covasna; este preşedintele composesoratului "H." cu sediul în comuna Ghelinţa; deţine funcţia de preşedinte executiv al I., ce îşi are sediul în comuna Ghelinta.

Pe de altă parte, s-a precizat că, respingerea de către Curtea de Apel Braşov a precedentei cereri de strămutare a dosarului, atunci când acesta se afla în faza judecăţii în primă instanţă, în ciuda aspectelor prezentate mai sus şi care reflectau o evidentă lipsă de imparţialitate a completului de la Judecătoria Târgu Secuiesc, suspiciune ce a fost confirmată prin sentinţa pronunţată, reflectă o ratificare din partea curţii a modului discreţionar de administrare a actului de justiţie la instanţele din circumscripţia sa.

Mai mult, s-a arătat că ratificarea unor asemenea atitudini este cu atât mai periculoasă cu cât practica Curţii de Apel Braşov este aceea de a readministra în mod nemijlocit extrem de puţine probe ce au fost administrate la fond, în ciuda efectului devolutiv al apelului, şi chiar dacă suspiciunile asupra fiabilităţii acelor probe sunt foarte serioase.

S-a susţinut că relevanţa acestei situaţii, prin prisma cererii de strămutare formulate, rezidă în aceea că, judecarea cauzei la Tg. Secuiesc s-a făcut în mod evident în faţa unei instanţe evident ostile, ostilitate ce a fost evidenţiată şi de conţinutul depoziţiilor martorilor audiaţi. Această ostilitate îşi are izvorul în interesele economice locale, petentul fiind preşedintele mai multor composesorate de pădure locale unde interesele financiare personale inclusiv ale martorilor din prezenta cauză au fost serios afectate de modul în care a condus respectivele structuri. Mai mult, tensiunile de origine etnică şi politică din plan local au fost şi ele de natură să-şi pună amprenta asupra întregii judecăţi, iar în eventualitatea încuviinţării readministrării probelor, acest lucru nu s-ar putea realiza în bune condiţii în faţa unei instanţe situată atât de aproape de zona din care provin toţi cei implicaţi în cauză (inculpaţi, martori, părţi civile, alţi participanţi la actul de justiţie).

Nu în ultimul rând, s-a făcut referire la faptul că avocatul părţilor civile, av. J., este o persoană influentă atât în Covasna cât şi în Braşov, prin prisma faptului că a fost până recent decanul Baroului Covasna.

Faţă de motivele expuse în cererea de la dosar, apărarea petenţilor a considerat că există suficiente argumente pentru ca o un observator rezonabil şi informat să perceapă existenţa unei doze de subiectivism incompatibile cu standardele privind imparţialitatea judecătorilor din cadrul Curţii de Apel Braşov care ar trebui să soluţioneze prezentul dosar, astfel că, având în vedere împrejurările cauzei, dar şi complexitatea acesteia şi a rezonanţei pe care a avut-o în cadrul comunităţii locale, în opinia apărării există motive temeinice pentru a solicita strămutarea judecării cauzei la o altă instanţă, întrucât la actuala instanţă (Curtea de Apel Braşov) obiectivitatea şi imparţialitatea judecătorilor, în ceea ce îi priveşte pe petenţi, este ştirbită, considerând apărarea că, prin prisma calităţilor deţinute de petent este evident că au primat şi vor prima interesele economice locale şi astfel petenţii vor fi "spectatorii unui demers judiciar care nu numai că va submina dreptul la un proces echitabil garantat de legislaţia naţională şi convenţiile internaţionale, dar va pune în pericol şi încrederea publică în sistemul de justiţie."

A susţinut apărarea petenţilor că se află în faţa unui iminent risc de a primi o hotărâre pronunţată de o instanţă al cărei comportament procesual ne-a determinat deja să punem sub semnul întrebării independenţa şi obiectivitatea sa, întrucât au existat incidente repetate care au indicat în mod evident părtinirea în favoarea uneia dintre părţi, iar Curtea de Apel Braşov, prin pronunţarea încheierii nr. 25/2024 din data de 10.05.2024 în dosarul cu nr. x/2024 de respingere ca nefondată a cererii de strămutare, practic a tolerat modul de desfăşurare al judecării prezentei cauze în condiţii de imparţialitate. "Achiesarea la un astfel de comportament ne creează convingerea că această instanţă nu va reveni asupra propriei decizii, adoptând un comportament contrar soluţiei pronunţate, urmând ca desfăşurarea apelului să aibă loc în aceleaşi condiţii care nu sunt conforme cu dispoziţiile legale în materie."

Mai mult decât atât, s-a susţinut că, faptul că este judecat în prezenta cauză în calitate de inculpat şi de administrator al societăţii S.C. B. S.R.L., în legătură cu evenimentul nefericit al decesului persoanei vătămate, coroborat cu expunerea pe care a dobândit-o prin prisma funcţiilor şi calităţilor pe care le deţine, a fost de natură a produce tensiuni locale, generate de interesele economice mari avute în vedere în comunitate, precizând apărarea că "aceste animozităţi de natură politică au fost generate şi din cauza faptului că petentul este singurul consilier local al comunei Ghelinţa care provine dintr-un alt partid politic, în timp ce toţi ceilalţi consilieri fac parte din opoziţie. Totodată, consilieri din opoziţie sunt implicaţi indirect în cauza în care sunt în prezent judecat, întrucât rudele acestora sunt martori în proces, fiind astfel explicabil parcursul neobişnuit pe care l-a avut judecata cauzei în care suntem implicaţi subsemnatul şi subscrisa la nivelul instanţelor de judecată din Covasna şi Braşov."

Concluzionând, apărarea petenţilor a susţinut că, în cadrul procesului penal în derulare la Cutea de Apel Braşov, atât calitatea deţinută de către petent cât şi de către avocatul părţii adverse, coroborat cu interesele economice locale avute în vedere, dar şi prin raportare la respingerea cererii de strămutare a cauzei formulată de petenţi prin care au arătat atitudinea judecătorului şi a abaterilor procedurale menite a constitui baza unei suspiciuni rezonabile asupra imparţialităţii judiciare, ridică, în opinia apărării, suspiciuni cu privire la asigurarea unui proces echitabil şi imparţial în faza de judecată a apelului.

În consecinţă, pentru motivele invocate prin cererea de la dosar, petenţii A. şi S.C. B. au solicitat admiterea prezentei cereri de strămutare.

În cauză, potrivit art. 72 alin. (6) C. proc. pen., au fost solicitate informaţii de la Curtea de Apel Braşov, fiind stabilit termen pentru soluţionare la data de 21.01.2025.

Prin informarea transmisă de către Curtea de Apel Braşov, s-a prezentat istoricul cauzei, menţionându-se în esenţă că, împotriva sentinţei penale nr. 225/08.08.2024 pronunţată de Judecătoria Târgu Secuiesc în dosarul penal nr. x/2023 au declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Secuiesc, inculpaţii S.C. B., A., K. şi părţile civile L., C., M..

Dosarul, în calea de atac a apelului, a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apel Braşov la data de 29.10.2024 şi a fost repartizat aleatoriu completului de judecată Aj5-2018 compus din magistraţii judecători N. şi O., cu prim termen de judecată stabilit la data de 11.12.2024.

S-a arătat că, la termenul de judecată din data de 11.12.2024, instanţa a constatat că s-a depus la dosar o cerere de amânare a cauzei formulată de inculpata S.C. B. prin reprezentant legal, în vederea angajării unui apărător ales, fiind respinsă deoarece aceasta a avut cunoştinţă că a declarat apel împotriva sentinţei nr. 225/2004 pronunţată de Judecătoria Târgu Secuiesc şi din momentul declarării apelului şi până la acest termen a existat un interval de timp suficient pentru a fi angajat un apărător ales. Însă, faţă de lipsa de asistenţă juridică a apelantei inculpate S.C. B., obligatorie în cauză, curtea a apreciat că se impune amânarea judecării cauzei şi acordarea unui nou termen de judecată, astfel că, în cauză, s-a acordat termen la data de 29.01.2025.

Cu privire la cererea de strămutare formulată de către petenţi, prin informarea transmisă de Curtea de Apel Braşov, s-a menţionat că, în urma verificării motivelor pe care se sprijină cererea de strămutare s-a constatat că primul motiv se referă la nemulţumirea petenţilor raportat la soluţia pronunţată de Curtea de Apel Braşov în dosarul nr. x/2024 având ca obiect strămurarea dosarului penal nr. x/2023 aflat pe rolul Judecătoriei Târgu Secuiesc, dosarul nr. x/2024 fiind soluţionat la data de 10.05.2024, definitiv, prin sentinţa penală nr. 25/F/2024.

S-a reţinut că, un alt motiv de strămutare se referă la desfăşurarea procedurii judiciare la nivelul instanţei de control judiciar, respectiv practica Curţii de Apel Braşov este aceea de a readministra în mod nemijlocit extrem de puţine probe ce au fost administrate în fond, în ciuda efectului devolutiv al apelului şi chiar dacă suspiciunile asupra fiabilităţii acestor probe sunt foarte serioase.

A menţionat Curtea de Apel Braşov în informare faptul că, desfăşurarea procedurii judiciare, înfăptuirea actului de justiţie, modul de admitere a probatoriului, administrarea acestuia, sunt atribuţii exclusive ale completului de judecată, împrejurări care nu pot reprezenta motive de strămutare în accepţiunea dispoziţiilor art. 72 din C. proc. pen. şi care nu pot fi confundate cu suspiciunea rezonabilă, iar procedura strămutării nu poate constitui un remediu la eventualele vicii existente sau în cazul nerespectării dispoziţiilor procesual penale.

S-a mai reţinut în informare că un alt motiv al strămutării se referă la calitatea participanţilor procesuali, respectiv faptul că avocatul ales al părţii civile este o persoană influentă, fost decan al Baroului Covasna, iar petentul A. a deţinut sau deţine diferite funcţii în cadrul Consliului Local al Comunei Gherlinţa şi cea de preşedinte al F., menţionându-se că, aceste aspecte nu conduc nemijlocit la concluzia că imparţialitatea completului de judecată ar fi ştirbită. Suspiciunea rezonabilă presupune existenţa unor atitudini sau comportamente care relevă existenţa unei lipse de obiectivitate şi imparţialitate, reflex al climatului în care se desfăşoară procesul penal.

A concluzionat instanţa în informarea de la dosar că, motivele invocate de petenţi nu sunt de natură a produce nicio suspiciune cu privire la imparţialitatea completului de judecată Aj5-2018 şi nici în privinţa celorlalţi magistraţi ai secţiei penale datorită împrejurărilor cauzei sau calităţii părţilor şi nici nu dovedesc că ar exista un pericol de tulburare a ordinii publice, apreciindu-se că, faţă de dispoziţiile legale privitoare la instituţia strămutării şi în raport de cele expuse, la Curtea de Apel Braşov sunt asigurate condiţiile necesare pentru normala şi corecta soluţionare a cauzei.

Cu prilejul dezbaterilor asupra cererii de strămutare de faţă, la termenul de judecată din data de 21.01.2025, Înalta Curte a luat concluziile apărării petenţilor şi ale reprezentantului Parchetului, acestea fiind redate în partea introductivă a prezentei hotărâri.

Examinând cererea de strămutare formulată de petenţii A. şi S.C. B., în raport de motivele invocate şi de prevederile legale incidente, Înalta Curte apreciază că este nefondată, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 71 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie "strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calităţii părţilor ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice."

Înalta Curte, verificând actele dosarului şi motivele invocate prin prezenta cerere de strămutare, consideră că nu sunt incidente dispoziţiile prevăzute de art. 71 din C. proc. pen.

Prealabil, menţionează că potrivit acestor prevederi legale, motivele temeinice care pot determina strămutarea unei cauze trebuie să se refere la suspiciunea rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calităţii părţilor ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.

Strămutarea este un remediu procesual prin intermediul căruia judecarea unei anumite cauze penale este luată din competenţa unei instanţe şi dată spre soluţionare unei alte instanţe din aceeaşi categorie şi de acelaşi grad, în vederea înlăturării oricărei suspiciuni asupra lipsei de obiectivitate şi imparţialitate a tuturor judecătorilor unei instanţe.

Referindu-se la conceptul de imparţialitate, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că aceasta se defineşte prin "absenţa prejudecăţilor sau a părerilor preconcepute". În acest context, s-a decis că imparţialitatea trebuie apreciată atât din punct de vedere subiectiv, luându-se în considerare convingerile sau interesele personale ale unui anume judecător într-un anume caz, cât şi potrivit unui test obiectiv, care stabileşte dacă judecătorul a oferit garanţii suficiente pentru a exclude vreo îndoială motivată din acest punct de vedere (Cazul Piersack contra Belgiei).

Demersul obiectiv a fost explicat de CEDO în sensul că ceea ce trebuie asigurat este încrederea pe care, într-o societate democratică, instanţele trebuie să o inspire publicului (Fey contra Austria). În aplicarea acestui test, opinia părţii în cauză cu privire la imparţialitatea instanţei este importantă, dar nu decisivă. Imparţialitatea obiectivă constă "în a pune problema dacă, independent de conduita personală a judecătorului, anumite fapte verificabile justifică suspectarea imparţialităţii acestuia din urmă." (Cazul Hauschildt contra Danemarcei).

Existenţa în dreptul intern a mai multor reglementări referitoare la imparţialitate impune efectuarea unui demers de examinare a instituţiei incompatibilităţii şi de clarificare a diferenţelor dintre strămutare şi alte mijloace procedurale care vizează imparţialitatea.

Astfel, pentru a se asigura înfăptuirea la timp şi în condiţii normale a justiţiei, legea stabileşte în ce condiţii membrii unui organ judiciar au capacitatea subiectivă de a-şi îndeplini temeinic şi legal atribuţiile.

Subiecţii oficiali care lucrează în cadrul unui organ judiciar au capacitatea personală care implică o latură obiectivă (existenţa actului legal în baza căruia magistratul îndeplineşte acea funcţie) şi o latură subiectivă (aptitudinea judecătorului de a-şi îndeplini atribuţiile de serviciu).

Conţinutul generic al capacităţii subiective a magistraţilor constă în: calificarea profesională (condiţie care se consideră formal îndeplinită, verificarea ei rezultând implicit din actul de numire în funcţie); probitatea socio-morală (verificarea acestei condiţii se face cu ocazia numirii în funcţie); obiectivitatea şi imparţialitatea (îndeplinirea acestei condiţii este prezumată până la ivirea unei situaţii care ar pune la îndoială această prezumţie).

Instituţiile incompatibilităţii şi strămutării judecării cauzelor penale constituie remedii procesuale adecvate pentru situaţiile în care prezumţia de obiectivitate şi imparţialitate ar fi pusă la îndoială.

Una din cerinţele esenţiale pentru buna înfăptuire a justiţiei este încrederea deplină a justiţiabilului în organele judiciare. Neîncrederea în felul în care ar fi îndeplinite atribuţiile de serviciu ar zdruncina autoritatea hotărârilor şi ar submina prestigiul organelor judiciare şi al justiţiei. Acest fenomen al scăderii încrederii în organele judiciare se produce când apar situaţii care în mod evident relevă lipsa de probitate, obiectivitate sau imparţialitate a unui judecător care îşi exercită atribuţiile într-un proces penal, dar şi atunci când se ivesc situaţii care creează o suspiciune, o îndoială faţă de comportarea unui magistrat.

Cauza de suspiciune poate privi individual pe unul sau mai mulţi judecători sau în mod colectiv pe toţi subiecţii procesuali oficiali care lucrează în numele şi pentru un organ judiciar penal.

Suspiciunea colectivă este îndreptată în mod indivizibil contra tuturor subiecţilor procesuali oficiali care îndeplinesc atribuţiile ce intră în competenţa funcţională a unui organ judiciar, aşa încât aceasta se răsfrânge asupra capacităţii subiective a însuşi organului judiciar respectiv. În situaţia unei suspiciuni colective, remediul procesual este strămutarea cauzei, cu efectul unei deplasări de competenţă teritorială a soluţionării cauzei între instanţe de judecată de acelaşi grad.

Suspiciunea individuală este îndreptată personal faţă de un magistrat sau faţă de mai mulţi magistraţi, în acest ultim caz, motivele putând fi similare sau diferite. În cazul suspiciunii individuale, mijlocul procedural îl constituie excepţia de incompatibilitate care trebuie să fie invocată şi analizată individual, în raport cu subiectul sau cu fiecare dintre subiecţii procesuali oficiali a căror capacitate subiectivă este pusă la îndoială, sub raportul obiectivităţii sau imparţialităţii. Remediul este înlăturarea din proces, ca incompatibil a judecătorului suspicionat, pe calea abţinerii sau recuzării în cursul soluţionării cauzei, iar după rămânerea definitivă a hotărârii, pe calea contestaţiei în anulare.

Drept urmare, la momentul examinării cererii de strămutare, se analizează existenţa unei suspiciuni rezonabile colective, mai precis dacă imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată datorită împrejurărilor cauzei ori calităţii părţilor.

În cazul strămutării, motivele nu privesc - personal - pe judecători, ci condiţiile în care o instanţă penală, în întregul ei, trebuie să judece o anumită cauză.

Pe cale de consecinţă, verificând în acest context actele şi lucrările dosarului şi examinând motivele invocate în cauză din perspectiva împrejurărilor reglementate de dispoziţiile art. 71 din C. proc. pen. şi având în vedere obiectul cauzei a cărei strămutare se solicită, Înalta Curte constată că din ansamblul motivelor expuse de petenţii A. şi S.C. B., acestea nu sunt de natură a genera suspiciunea colectivă menţionată anterior, specifică unei cereri de strămutare.

În speţă, dosarul nr. x/2023 al Curţii de Apel Braşov, secţia penală, a cărui strămutare se solicită, are ca obiect apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Secuiesc, inculpaţii S.C. B., A., K. şi părţile civile L., C., M. împotriva sentinţei penale nr. 225/08.08.2024 pronunţată de Judecătoria Târgu Secuiesc în dosarul nr. x/2023, petenţii din prezenta cauză, A. şi S.C. B., având calitatea de apelanţi inculpaţi.

Din cuprinsul cererii de strămutare de faţă rezultă că petenţii A. şi S.C. B. au solicitat strămutarea dosarului penal nr. x/2023 aflat pe rolul Curţii de Apel Braşov, susţinându-se că există suspiciuni rezonabile că imparţialitatea judecătorilor este afectată de împrejurările cauzei şi calitatea părţilor.

Astfel, în esenţă, în susţinerea cererii de strămutare, se reţine că petenţii, prin apărător, au invocat următoarele aspecte:

- s-a arătat că, primul motiv pe care petenţii înţeleg să îl invoce, reglementat de art. 71 din C. proc. pen., este cel referitor la situaţia în care există o îndoială cu privire la imparţialitatea judecătorilor, din cauza calităţii părţilor şi a unor relaţii conflictuale locale, în acest sens, menţionând că petentul A. este o persoană care a avut şi are în continuare o expunere publică destul de mare, prin prisma faptului că de-a lungul timpului a deţinut mai multe funcţii de demnitate în cadrul administraţiei publice locale cât şi în cadrul altor persoane juridice private din cadrul judeţului Covasna. Astfel, s-a arătat că petentul este consilier local în cadrul Consiliului Local al Comunei Ghelinţa, judeţul Covasna; deţine funcţia de preşedinte al F., în localitatea Ghelinţa; este preşedintele composesoratului "H." cu sediul în comuna Ghelinţa; deţine funcţia de preşedinte executiv al I., ce îşi are sediul în comuna Ghelinta.

- pe de altă parte, s-a precizat că, respingerea de către Curtea de Apel Braşov a precedentei cereri de strămutare a dosarului, atunci când acesta se afla în faza judecăţii în primă instanţă, în ciuda aspectelor prezentate şi care reflectau o evidentă lipsă de imparţialitate a completului de la Judecătoria Târgu Secuiesc, suspiciune ce a fost confirmată prin sentinţa pronunţată, reflectă o ratificare din partea curţii a modului discreţionar de administrare a actului de justiţie la instanţele din circumscripţia sa. Sub acest aspect, apărarea petenţilor a susţinut că, prin pronunţarea încheierii nr. 25/2024 din data de 10.05.2024 în dosarul nr. x/2024, de respingere ca nefondată a cererii de strămutare, Curtea de Apel Braşov practic a tolerat modul de desfăşurare al judecării prezentei cauze în condiţii de imparţialitate şi "achiesarea la un astfel de comportament ne creează convingerea că această instanţă nu va reveni asupra propriei decizii, adoptând un comportament contrar soluţiei pronunţate, urmând ca desfăşurarea apelului să aibă loc în aceleaşi condiţii care nu sunt conforme cu dispoziţiile legale în materie."

- s-a mai făcut referire în susţinerea cererii de strămutare la faptul că practica Curţii de Apel Braşov este aceea de a readministra în mod nemijlocit extrem de puţine probe ce au fost administrate la fond, în ciuda efectului devolutiv al apelului, şi chiar dacă suspiciunile asupra fiabilităţii acelor probe sunt foarte serioase.

- nu în ultimul rând, în argumentarea cererii de strămutare, apărătorul petenţilor, a susţinut faptul că avocatul părţilor civile, av. J., este o persoană influentă atât în Covasna cât şi în Braşov, prin prisma faptului că a fost până recent decanul Baroului Covasna.

În concluzie, apărarea petenţilor a susţinut că, atât calitatea deţinută de către petent, cât şi de către avocatul părţii adverse, coroborat cu interesele economice locale, dar şi prin raportare la respingerea cererii de strămutare a cauzei formulată de petenţi (Curtea de Apel Braşov respingând prin încheierea nr. 25/2024 din data de 10.05.2024 pronunţată în dosarul nr. x/2024, cererea petenţilor de strămutare a dosarului de fond, x/2023, aflat pe rolul Judecătoriei Târgu Secuiesc), ridică, în opinia apărării, suspiciuni cu privire la asigurarea unui proces echitabil şi imparţial în faza de judecată a apelului, solicitând astfel strămutarea judecării cauzei la o altă instanţă, pentru motivele arătate.

Examinând în coordonatele anterior expuse, împrejurările invocate drept temeiuri ale cererii de strămutare formulate de petenţii A. şi S.C. B., Înalta Curte constată că acestea nu au aptitudinea de a fundamenta obiectiv suspiciuni plauzibile asupra imparţialităţii judecătorilor instanţei.

Argumentele petenţilor prezentate prin cererea de strămutare conform cărora există motive temeinice că imparţialitatea judecătorilor ar putea fi ştirbită datorită împrejurărilor cauzei şi calităţii părţilor şi astfel, în opinia apărării, la Curtea de Apel Braşov nu pot beneficia de un proces echitabil, nu sunt susţinute de elemente obiective care să genereze suspiciuni temeinice asupra imparţialităţii întregii instanţe.

Aşa cum rezultă din cuprinsul motivelor formulate în prezenta cauză, în concret, Înalta Curte constată că, în argumentarea cererii de strămutare, petenţii au invocat aspecte ce ţin de modul de desfăşurare a cauzei pe rolul instanţei căreia se află dosarul a cărui strămutare se solicită, cu referire la faptul că în opinia apărării, există o "practică a Curţii de Apel Braşov de a readministra în mod nemijlocit extrem de puţine probe dintre cele care au fost administrate la fond, în ciuda efectului devolutiv al apelului" şi faptul că, anterior, Curtea de Apel Braşov a respins cererea petenţilor de strămutare a dosarului de fond aflat pe rolul Judecătoriei Târgu Secuiesc. Or, toate aceste susţineri în mod evident nu constituie motive de strămutare în accepţiunea dispoziţiilor art. 71 din C. proc. pen. şi nu pot constitui, prin ele însele, un argument pentru a aprecia că judecătorii Curţii de Apel Braşov nu ar fi obiectivi sau imparţiali.

Nemulţumirea petenţilor A. şi S.C. B. relativ la soluţia dispusă de Curtea de Apel Braşov asupra unei cereri de strămutare formulată de petenţi vizând dosarul de fond aflat pe rolul Judecătoriei Târgu Secuiesc nu poate conduce de plano la dovedirea existenţei unei suspiciuni cu privire la imparţialitatea judecătorilor instanţei de apel pe rolul căreia se află cauza a cărei strămutare se cere în prezenta cauză şi nu generează, în mod automat, o suspiciune colectivă de parţialitate a întregii instanţe.

Tot astfel, simpla apreciere, subiectivă, a petenţilor, referitoare la modul în care urmează a se dispune asupra unor cereri de probe ce vor fi formulate de părţi în faţa instanţei de apel, nu constituie motive de strămutare, astfel că afirmaţia petenţilor relativ la modul în care urmează a fi soluţionate cererile de probe din apel, nu sunt de natură a da naştere unor îndoieli rezonabile asupra imparţialităţii tuturor judecătorilor instanţei pe rolul căreia se află cauza, nefiind susţinute de elemente obiective care să genereze suspiciuni asupra imparţialităţii judecătorilor Curţii de Apel Braşov.

Aşa fiind, în lipsa unor elemente concrete care să confirme suspiciunile petenţilor, împrejurările invocate de aceştia, astfel cum au fost expuse în cuprinsul cererii, rămân doar afirmaţii care nu pot conduce la admiterea cererii de strămutare.

De asemenea, nu poate fi primit nici argumentul apărării invocat în susţinerea cererii de strămutare cu referire la calitatea petentul A. având în vedere funcţiile deţinute de acesta, anterior enumerate sau faptul că avocatul părţilor civile, fost decan al Baroului Covasna, este o persoană influentă în Covasna şi în Braşov, Înalta Curte apreciind că aceste aspecte invocate în susţinerea cererii de strămutare nu sunt de natură să demonstreze că imparţialitatea judecătorilor de la instanţa pe rolul căreia se află dosarul nr. x/2023 ar fi afectată datorită împrejurărilor cauzei ori calităţii părţilor, nefiind identificate date ori informaţii apte să pună sub semnul îndoielii asigurarea dreptului petenţilor de a li se analiza calea de atac a apelului de către o instanţă independentă şi imparţială.

Aşa cum s-a arătat, conform prevederilor legale, motivele temeinice care pot determina strămutarea unei cauze trebuie să se refere la suspiciunea rezonabilă că imparţialitatea tuturor judecătorilor instanţei este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calităţii părţilor ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice. Remediul procesual al strămutării se impune atunci când, în desfăşurarea normală a unui proces penal, există anumite împrejurări care generează o îndoială asupra obiectivităţii şi imparţialităţii tuturor judecătorilor unei instanţe.

Or, faţă de cele reţinute în cauză şi având în vedere modul în care au fost formulate motivele de strămutare, dar şi informaţiile depuse la dosar, în opinia Înaltei Curţi, aspectele menţionate în cuprinsul cererii formulate de peteţii A. şi şi S.C. B. nu sunt de natură să genereze suspiciuni cu privire la lipsa de imparţialitate a instanţei sau să ştirbească climatul de încredere în care judecata trebuie înfăptuită.

Prin urmare, simpla afirmaţie a apărării petenţilor în sensul că "atât calitatea deţinută de către petent, cât şi de către avocatul părţii adverse, coroborat cu interesele economice locale, dar şi prin raportare la respingerea cererii de strămutare a cauzei formulată de petenţi, ridică, în opinia apărării, suspiciuni cu privire la asigurarea unui proces echitabil şi imparţial în faza de judecată a apelului", fără a se corobora cu alte informaţii obiective, de natură a da naştere unor îndoieli rezonabile asupra imparţialităţii tuturor judecătorilor instanţei pe rolul căreia se află cauza, nu pot conduce la strămutarea dosarului, Înalta Curte constatând că nu au fost evidenţiate în cauză elemente obiective pentru a considera că prin judecarea dosarului nr. x/2023 la Curtea de Apel Braşov, s-ar încălca dreptul la un proces echitabil în sensul art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Astfel, împrejurarea că petenţii au suspiciuni cu privire la modul de soluţionare a cauzei, nu conduce la ideea că există motive de strămutare a judecării dosarului, în lipsa unor informaţii obiective apte a genera suspiciunea colectivă menţionată anterior, vizând întregul colectiv de magistraţi din cadrul instanţei.

În consecinţă, faţă de cele reţinute, în raport de prevederile art. 71 din C. proc. pen., analizând împrejurările cauzei, calitatea părţilor şi obiectul cauzei a cărei strămutare se cere, şi totodată, având în vedere şi informaţiile furnizate de către Curtea de Apel Braşov, Înalta Curte constată că nu rezultă suspiciuni care ar putea pune sub semnul îndoielii imparţialitatea şi obiectivitatea judecătorilor instanţei de apel, cererea petenţilor fiind aşadar nejustificată, urmând a fi respinsă ca nefondată.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 74 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va respinge ca nefondată cererea formulată de petenţii A. şi S.C. B. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2023 al Curţii de Apel Braşov, secţia penală.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga petenţii la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petenţii A. şi S.C. B. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2023 al Curţii de Apel Braşov, secţia penală.

Obligă petenţii la plata sumei de câte 200 RON fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 21 ianuarie 2025.