Decizia nr. 160/A/2025 · Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie — Secţia Penală

Şedinţa publică din data de 26 iunie 2025

Deliberând asupra apelului de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 124/F din 11.09.2024 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în dosarul nr. x/2022, astfel cum a fost îndreptată prin încheierea din 25.09.2024, în temeiul art. 386 C. proc. pen., a fost admisă cererea de schimbare a încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina inculpatei A., formulată de reprezentantul Ministerului Public şi s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care a fost trimisă în judecată inculpata, astfel:

1. din 9 infracţiuni de înşelăciune într-o singură infracţiune de înşelăciune, în formă continuată, prevăzută de art. 244, alin. (2) din C. pen., cu aplic art. 35, C. pen. (9 acte materiale);

2. din 2 infracţiuni fals în înscrisuri sub semnătură privată într-o singură infracţiune de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, prevăzută de art. 322 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (4 acte materiale);

3. din 9 infracţiuni de fals material în înscrisuri oficiale într-o singură infracţiune de fals material în înscrisuri oficiale, în formă continuată, prevăzută de art. 320 alin. (1) C. pen.. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (35-40 de acte materiale);

4. din 9 infracţiuni de uz de fals într-o singură infracţiune de uz de fals, în formă continuată, prevăzută de art. 323 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (39 acte materiale).

I. În temeiul art. 396 alin. (2) C. proc. pen., a fost condamnată inculpata A. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, în formă continuată, prevăzută de art. 244, alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 35 C. pen. (9 acte materiale).

În temeiul art. 67 alin. (2) C. pen., i-a fost aplicată inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii exercitării dreptului de a fi aleasă în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi a dreptului de a exercita profesia de avocat, prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen., pe o durată de 5 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În temeiul art. 65 C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen., i s-a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii aceloraşi drepturi pe durata executării pedepsei.

II. În temeiul art. 396 alin. (2) C. proc. pen., a fost condamnată inculpata A. la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, prevăzută de art. 322 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.. (4 acte materiale).

În temeiul art. 67 alin. (2) C. pen., i-a fost aplicată inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii exercitării dreptului de a fi aleasă în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi a dreptului de a exercita profesia de avocat, prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen., pe o durată de 5 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În temeiul art. 65 C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen., i-a fost aplicată inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii aceloraşi drepturi pe durata executării pedepsei.

III. În temeiul art. 396 alin. (2) C. proc. pen., a fost condamnată inculpata A. la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale, în formă continuată, prevăzută de art. 320 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (35-40 de acte materiale).

În temeiul art. 67 alin. (2) C. pen., i-a fost aplicată inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii exercitării dreptului de a fi aleasă în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi a dreptului de a exercita profesia de avocat, prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen., pe o durată de 5 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În temeiul art. 65 C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen., i-a fost aplicată inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii aceloraşi drepturi pe durata executării pedepsei.

IV. În temeiul art. 396 alin. (2) C. proc. pen., a fost condamnată inculpata A. la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de uz de fals, în formă continuată, prevăzută de art. 323 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (39 acte materiale).

În temeiul art. 67 alin. (2) C. pen., i-a fost aplicată inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii exercitării dreptului de a fi aleasă în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi a dreptului de a exercita profesia de avocat, prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen., pe o durată de 5 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În temeiul art. 65 C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen., i-a fost aplicată inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii aceloraşi drepturi pe durata executării pedepsei.

V. În temeiul art. 396 alin. (2) C. proc. pen., a fost condamnată inculpata A. la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de împiedicarea exercitării drepturilor electorale prevăzută de art. 385 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

În temeiul art. 67 alin. (2) C. pen., i-a fost aplicată inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii exercitării dreptului de a fi aleasă în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi a dreptului de a exercita profesia de avocat, prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen., pe o durată de 5 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În temeiul art. 65 C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen., i-a fost aplicată inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii aceloraşi drepturi pe durata executării pedepsei.

VI. În temeiul art. 396 alin. (2) C. proc. pen., a fost condamnată inculpata A. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de falsificarea documentelor şi evidenţelor electorale prevăzută de art. 391 alin. (1) C. pen.

În temeiul art. 67 alin. (2) C. pen., i-a fost aplicată inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii exercitării dreptului de a fi aleasă în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi a dreptului de a exercita profesia de avocat, prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen., pe o durată de 5 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În temeiul art. 65 C. pen., raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen., i-a fost aplicată inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii aceloraşi drepturi pe durata executării pedepsei.

În temeiul art. 38 alin. (1) C. pen. raportat la art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele principale stabilite şi i-a fost aplicată inculpatei pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare, la care s-a adăugat un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse (6 luni + 6 luni + 6 luni + 6 luni + 1 an), urmând ca în final inculpata A. să execute pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare.

În temeiul art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen., i-a fost aplicată inculpatei A. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) (constând în dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice), lit. b) (constând în dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat), lit. g) (constând în dreptul de a exercita profesia de avocat) C. pen., pe o perioadă de 5 ani.

În temeiul art. 45 alin. (5) C. pen., i-a fost aplicată inculpatei A. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) (constând în dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice), lit. b) (constând în dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat), lit. g) (constând în dreptul de a exercita profesia de avocat) C. pen.

S-a dispus executarea pedepsei în regim de detenţie.

În temeiul art. 19, art. 23 alin. (3) şi art. 25, art. 397 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 1357 şi urm. C. civ., au fost admise acţiunile civile formulate de părţile civile B., C. şi D., E. şi F., G. şi H. şi a fost obligată inculpata A. la plata următoarelor sume de bani reprezentând daune morale şi materiale, echivalentă în RON potrivit cursului BNR din ziua plăţii:

- către partea civilă B. suma totală de 347.640 RON, din care suma de 97.640 RON reprezentând daune materiale şi suma de 250.000 RON reprezentând daune morale;

- către părţile civile C. şi D. sumele de 3.500 euro cu titlu de daune materiale şi 10.000 euro cu titlu de daune morale, echivalente în RON potrivit cursului BNR din ziua plăţii.;

- către părţile civile E. şi F. suma de 100.000 euro, reprezentând daune morale şi materiale, echivalentă în RON potrivit cursului BNR din ziua plăţii.;

- către părţile civile G. şi H. suma de 100.000 euro, fiecare.

În temeiul dispoziţiilor art. 249 alin. (1), (2), (5) şi alin. (7) din C. proc. pen. raportat la art. 397 alin. (2) C. proc. pen., s-a instituit măsura sechestrului asigurator asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile ale inculpatei A. prezente şi viitoare, până la concurenţa sumelor la plata cărora a fost obligată inculpata prin sentinţă.

În temeiul art. 112 alin. (1) lit. e) C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpata A. a sumei de 4.000 de RON, încasată cu titlu de onorariu de avocat (pentru servicii juridice pe care nu le-a prestat) de la clientul I., care nu a formulat pretenţii civile în cauză.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. i) C. proc. pen. raportat la art. 25 alin. (3) C. proc. pen., au fost desfiinţate, în totalitate, următoarele înscrisuri întocmite în fals de inculpata A.:

- sentinţa civilă nr. 4729 din 23.03.2019 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a Civilă, în dosarul nr. x/2018, adresă emisă la data de 21.02.2019 de Tribunalul Bucureşti în dosarul numărul x/2018, rezoluţia nr. 39956/02.05.2018 pronunţată în dosarul nr. x/1952.03.2018 de către Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, Certificatul de înregistrare seria x nr. x emis de ORC pentru firma J. S.R.L. şi două ordine de plată falsificate, aparent emise de un executor judecătoresc, transmise de inculpată persoanelor vătămate C. şi D..

- decizia nr. 65/DEC/P/06.11.2019 pronunţată în dosarul nr. x/2019 de Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă, referatul din 6.02.2020 întocmit de grefier K. în dosarul nr. x/2019, extras din Registrul partidelor politice nr. 204 semnat de prim grefier L., extras din Registrul partidelor politice nr. 208 semnat de prim grefier L., transmise de inculpată persoanei vătămate M..

- citaţia pentru data de 25.03.2020, ora 09:00 emisă în dosarul nr. x/2019 la Curtea de Apel Bucureşti, cererea de revizuire pe care a fost aplicată în fals ştampilă de înregistrare de la registratura instanţei, transmise de inculpată persoanelor vătămate E. şi N. şi răspunsul pretins comunicat de Biroul de informare şi relaţii publice din cadrul Curţii de Apel Bucureşti la data de 24.06.2020 către av. A..

- decizia nr. 7/DEC/P din 02.03.2020 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă în dosarul cu nr. x/2019, încheierea Tribunalului Bucureşti din data de 30.07.2020, adresa nr. x din data de 27.10.2020 eliberată de Tribunalul Bucureşti, două dovezi de înregistrare în Registrul partidelor politice cu numere distincte 213 şi 224, programul politic, actul de constituire al partidului şi statutul, pe care s-a aplicat în fals ştampila Tribunalului Bucureşti şi Certificatul de înregistrare fiscală seria x nr. x pretins eliberat de ANAF pentru O. la data de 1.08.2020, întocmite în fals de inculpata A. în legătură cu înregistrarea O..

- decizia Tribunalului Bucureşti nr. 63/dec/28.10.2019, adresa nr. x/21.07.2020 emisă de Tribunalul Bucureşti, extrasul din Registrul partidelor politice nr. 207 şi adresa Biroului Electoral Central nr. 1777/BEC/l/2020 (document electoral) întocmite în fals de inculpata A. în legătură cu înregistrarea Partidului pentru proiecte şi idei de interes local.

- decizia Tribunalul Bucureşti nr. 23/DEC/P/15.04.2020, extrasul privind nr. crt. 220 din Registru Partidelor Politice, Statutul P. şi Voinţei şi Actul Constitutiv al P. şi Voinţei, pe care a fost aplicată în fals ştampila Tribunalului Bucureşti, întocmite în fals de inculpata A. în legătură cu înregistrarea Partidului pentru proiecte şi idei de interes local.

- sentinţa nr. 2040/22.05.2020 pronunţată în dosarul cu nr. x/2020 de Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti, încheierea de şedinţă din data de 28.05.2020 emisă în dosarul nr. x/2020 şi decizia civilă nr. 413/13.07.2020 pronunţată de Tribunalul Bucureşti în dosarul nr. x/2018 al Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti, pe care a fost aplicată în fals ştampila Tribunalului Bucureşti, întocmite în fals de inculpata A. şi transmise persoanei vătămate Q..

- sentinţa civilă nr. 547/28.10.2019 şi sentinţa nr. 958 pronunţate de Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti, sentinţa civilă nr. 357/2018 şi sentinţa civila nr. 497/2019 pronunţate de Judecătoria Bolintin - Vale, adresa nr. x/30.11.2018 emisă de executorul judecătoresc R., înscrisurile nr. 2713/18.04.2019, nr. 73284/3.12.2018 şi nr. 122568/7.10.2020 emise de S.C. P..E.J. S. şi 2 înscrisuri sub semnătură privată, respectiv adresele nr. x/15.05.2019 şi nr. y/30.10.2020 emise de T. S.A, întocmite în fals de inculpata A. cu privire la dosarele de executare silită în care are calitatea de debitoare B..

- certificatul de grefă emis de Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale prin care se atesta în fals că a fost înregistrat sub nr. x/2020 dosarul având ca obiect contestaţie la dispoziţia de concediere nr. 130/2020, privind pe G..

S-a dispus emiterea mandatului de executare a pedepsei închisorii la rămânerea definitivă a sentinţei.

În temeiul art. 274 alin. (1) C. proc. pen., a fost obligată inculpata la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cuantum de 6.000 RON, dintre care suma de 2545.65 RON reprezentând cheltuieli judiciare stabilite prin rechizitoriu.

Onorariul apărătorului din oficiu desemnat pentru inculpată, în cuantum de 942 RON, s-a stabilit să fie avansat din fondurile Ministerului Justiţiei.

Prin încheierea din 25 septembrie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în dosarul nr. x/2022, s-a dispus îndreptarea erorilor materiale strecurate în cadrul minutei pronunţate la data de 11.09.2024, urmând a fi reţinute "din 9 infracţiuni de fals material în înscrisuri oficiale într-o singură infracţiune de fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată, prevăzută de art. 320 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (39 acte materiale), în loc de " din 9 infracţiuni de fals material în înscrisuri oficiale într-o singură infracţiune de fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată, prevăzută de art. 320 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (35-40 acte materiale) şi "III. În temeiul art. 396 alin. (2) C. proc. pen., condamnă pe inculpata A. la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale, în formă continuată, prevăzută de art. 320 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (39 acte materiale), în loc de "III. În temeiul art. 396 alin. (2) C. proc. pen., condamnă pe inculpata A. la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale, în formă continuată, prevăzută de art. 320 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (35-40 acte materiale).

S-a dispus îndreptarea erorii materiale strecurate în sensul reţinerii în cadrul considerentelor a unui număr de "39 acte materiale" în loc de "35-40 acte materiale".

Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut că, pin rechizitoriul nr. x/2019 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatei A. sub aspectul săvârşirii următoarelor infracţiuni:

I. - tentativă la înşelăciune, prevăzută de art. 32 alin. (1) C. pen. raportat la 244 alin. (1), (2) C. pen.,

- fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prevăzută de art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (2 acte materiale),

- fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată, prevăzută de art. 320 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (4 acte materiale),

- uz de fals în formă continuată, prevăzută de art. 323 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (4 acte materiale) cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., constând în aceea că în perioada martie 2018- octombrie 2019, inculpata A., în calitate de avocat, în vederea obţinerii în mod injust a onorariului de avocat, care nu a fost efectiv încasat, a indus şi menţinut în eroare persoanele vătămate C. şi D. cu privire la efectuarea unor demersuri avocaţiale legate de înfiinţarea societăţii J. S.R.L., redactarea şi semnarea unor cereri şi acordarea asistenţei juridice la Tribunalul Bucureşti pentru obţinerea unei ordonanţe preşedinţiale în vederea obligării Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Bucureşti la plata de despăgubiri pentru erorile pretins produse în legătură cu înregistrarea societăţii, demararea unei proceduri de executare silită a hotărârii judecătoreşti pronunţată de Tribunalul Bucureşti, activităţi pe care în realitate nu le-a desfăşurat, în acest scop transmiţând persoanelor vătămate 4 înscrisuri oficiale întocmite în fals, respectiv sentinţa civilă nr. 4729 din 23.03.2019 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a Civilă în dosarul nr. x/2018, adresă emisă la data de 21.02.2019 de Tribunalul Bucureşti în dosarul cu numărul x/2018, rezoluţia nr. 39956/02.05.2018 pronunţată în dosarul cu nr. x/28.03.2018 de către Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, Certificatul de înregistrare seria x nr. x pentru firma J. S.R.L. şi două înscrisuri sub semnătură privată întocmite în fals, respectiv două ordine de plată aparent emise de un executor judecătoresc, prin care urmau să le fie virate în cont sumele de 149.720,88 RON, respectiv 207.807,6 RON.

II. - tentativă la înşelăciune, prevăzută de art. 32 alin. (1) C. pen. raportat la 244 alin. (1), (2) C. pen.,

- fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată, prevăzută de art. 320 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen..(4 acte materiale),

- uz de fals în formă continuată, prevăzută de art. 323 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (4 acte materiale) cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., constând în aceea că, în baza contractul de asistenţă juridică nr. x/11.10.2019 încheiat cu x SCA, inculpata A., desemnată în cadrul firmei de avocatură să presteze servicii juridice, în scopul obţinerii în mod injust a onorariului de avocat în sumă de 2500 de RON, care nu a fost efectiv încasat, în perioada 11.10.2019 - iulie 2020, a indus în eroare persoana vătămată M., în legătură cu desfăşurarea procedurii de înfiinţare a U. şi reprezentare în faţa instanţei de judecată în vederea înregistrării partidului, activităţi pe care nu le-a desfăşurat în realitate şi în acest scop a transmis persoanei vătămate 4 înscrisuri oficiale întocmite în fals, respectiv decizia nr. 65/DEC/P/06.11.2019 pronunţată în dosarul nr. x/2019 de Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă, referatul din 6.02.2020 întocmit de grefier K. în dosarul nr. x/2019, extras din Registrul partidelor politice nr. 204 semnat de prim grefier L., extras din Registrul partidelor politice nr. 208 semnat de prim grefier L..

III. - tentativă la înşelăciune, prevăzută de art. 32 alin. (1) C. pen. raportat la 244 alin. (1), (2) C. pen.,

- fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată, prevăzută de art. 320 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (3 acte materiale),

- uz de fals în formă continuată, prevăzută de art. 323 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (2 acte materiale) cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., constând în aceea că, în baza contractul de asistenţă juridică 2365259/06.06.2019 încheiat cu x SCA, inculpata A., desemnată în cadrul cabinetului de avocatură să presteze servicii juridice, în scopul obţinerii în mod injust a onorariului de avocat în sumă de 2562,14 ron, care nu a fost efectiv încasat, în perioada 6.06.2019 - iulie 2020, a indus şi menţinut în eroare persoanele vătămate E. şi N. în legătură cu efectuarea unor demersuri avocaţiale specifice în vederea promovării unei căi extraordinare de atac în dosarul nr. x/2015 al Judecătoriei Cornetu, activitate pe care nu a desfăşurat-o în realitate, în acest scop a transmis persoanelor vătămate 2 înscrisuri oficiale întocmite în fals, respectiv o citaţie pentru data de 25.03.2020, ora 09:00, în dosarul nr. x/2019, la Curtea de Apel Bucureşti şi o cerere de revizuire pe care a fost aplicată în fals ştampila de înregistrare de la registratura instanţei şi a întocmit în fals un răspuns pretins comunicat de Biroul de informare şi relaţii publice din cadrul Curţii de Apel Bucureşti la data de 24.06.2020 către av. A., identificat în spaţiul său de lucru la x SCA, cu privire la care nu există dovada transmiterii către persoanele vătămate.

IV. - înşelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1), (2) C. pen.

- fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată, prevăzută de art. 320 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (9 acte materiale),

- uz de fals în formă continuată, prevăzută de art. 323 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (9 acte materiale)

- împiedicarea exercitării drepturilor electorale, prevăzută de art. 385 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., constând în aceea că, în baza contractul de asistenţă juridică nr. x din 12.12.2019 încheiat cu x S.C.A., fiind desemnată în cadrul cabinetului de avocatură să presteze servicii juridice, în scopul obţinerii în mod injust a onorariului de avocat în sumă de 2.000 de RON, în perioada 12.12.2019 - noiembrie 2020, inculpata A. a indus şi menţinut în eroare persoanele vătămate H. şi G., în legătură cu desfăşurarea procedurii de înfiinţare şi înregistrare la instanţa de judecată a O., activităţi pe care nu le-a desfăşurat în realitate şi în acest scop a transmis persoanelor vătămate 9 înscrisuri oficiale întocmite în fals, respectiv: decizia nr. 7/DEC/P din 02.03.2020 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă în dosarul cu nr. x/2019, încheierea Tribunalului Bucureşti din data de 30.07.2020, adresa nr. x din data de 27.10.2020 eliberată de Tribunalul Bucureşti, două dovezi de înregistrare a O. în Registrul partidelor politice cu numere distincte 213 şi 224, programul politic, actul de constituire al partidului şi statutul, pe care era aplicată în fals ştampila Tribunalului Bucureşti şi Certificatul de înregistrare fiscală seria x nr. x pretins eliberat de ANAF pentru O. la data de 1.08.2020, cu data atribuirii CIF x la 1.08.2020. Înscrisurile comunicate de inculpată au fost folosite de G. la Biroului Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 26 Maramureş pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor din anul 2020, întrucât intenţiona să participe la alegeri din partea O., ocazie cu care a aflat că aceste înscrisuri oficiale sunt întocmite în fals. Prin inducerea în eroare a membrilor fondatori în legătură cu înregistrarea partidului politic, inculpata le-a împiedicat acestora dreptul de a participa şi de a fi aleşi la alegerile locale din data de 27.09.2020 şi la alegerile pentru Camera Deputaţilor şi Senat din anul 2020.

V. - înşelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1), (2) C. pen.,

- fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată, prevăzută de art. 320 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (3 acte materiale),

- falsificarea documentelor şi evidenţelor electorale, prevăzută de art. 391 alin. (1) C. pen.,

- uz de fals în formă continuată, prevăzută de art. 323 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (4 acte materiale) cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., constând în aceea că, în baza contractul de asistenţă juridică nr. x din 12.09.2019 încheiat cu x SCA, inculpata A., desemnată în cadrul cabinetului de avocatură să presteze servicii juridice, în scopul obţinerii în mod injust a onorariului de avocat în sumă de 4000 RON, în perioada 12.09.2019 - septembrie 2020, a indus şi menţinut în eroare martorul I., în legătură cu desfăşurarea procedurii de înfiinţare şi reprezentarea în faţa instanţei de judecată în vederea înregistrării Partidului pentru proiecte şi idei de interes local, activităţi pe care nu le-a desfăşurat în realitate şi în acest scop a transmis clientului 4 înscrisuri oficiale întocmite în fals, respectiv decizia Tribunalului Bucureşti nr. 63/DEC/28.10.2019, adresa nr. x/21.07.2020 emisă de Tribunalul Bucureşti, extrasul din Registrul Partidelor Politice nr. 207 şi adresa Biroului Electoral Central cu nr. 1777/BEC/L/2020 (document electoral) . Înscrisurile comunicate de inculpată au fost folosite de I. la Biroului Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 14 Constanţa pentru alegerile locale din anul 2020, ocazie cu care s-a constat că aceste înscrisuri oficiale sunt întocmite în fals.

VI. - înşelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1), (2) C. pen.,

- fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată, prevăzută de art. 320 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (4 acte materiale);

- uz de fals în formă continuată, prevăzută de art. 323 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (4 acte materiale) cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., constând în aceea că, în baza contractul de asistenţă juridică nr. x din 04.02.2020 încheiat cu x SCA, inculpata A., desemnată în cadrul cabinetului de avocatură să presteze servicii juridice, în scopul obţinerii în mod injust a onorariului de avocat în sumă de 4000 RON, în perioada 4.02.2020 - septembrie 2020, a indus în eroare martorul V., în legătură cu desfăşurarea procedurii de înfiinţare a P. şi Voinţei şi reprezentarea în faţa instanţei de judecată în vederea înregistrării partidului, activităţi pe care nu le-a desfăşurat în realitate şi în acest scop a transmis clientului 4 înscrisuri oficiale întocmite în fals, respectiv decizia Tribunalul Bucureşti cu nr. 23/DEC/P/15.04.2020, extrasul privind nr. crt. 220 din Registru Partidelor Politice, Statutul P. şi Voinţei şi Actul Constitutiv al P. şi Voinţei, pe care a fost aplicată în fals ştampila Tribunalului Bucureşti. Înscrisurile comunicate de inculpată au fost folosite de V. la Biroului Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 21 Harghita pentru alegerile locale din anul 2020.

VII. - înşelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1), (2) C. pen.,

- fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată, prevăzută de art. 320 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (3 acte materiale);

- uz de fals în formă continuată, prevăzută de art. 323 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (3 acte materiale) cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., constând în aceea că, în baza contractul de asistenţă juridică nr. x/22.11.2018 încheiat cu x S.C.A., inculpata A., desemnată în cadrul firmei de avocatură să presteze servicii juridice, în scopul obţinerii în mod injust a onorariului de avocat în sumă totală de 6.730,2 RON, în perioada martie- decembrie 2020, a indus şi menţinut în eroare persoana vătămată Q. în legătură cu efectuarea unor demersuri avocaţiale specifice în vederea promovării apelului în dosarul nr. x/2018 şi a obţinerii pe cale de ordonanţă preşedinţială a acordului instanţei pentru stabilirea domiciliului provizoriu al minorei W. la mamă, activităţi pe care nu le-a desfăşurat în realitate şi în acest scop a transmis persoanei vătămate 3 înscrisuri oficiale întocmite în fals, respectiv sentinţa cu nr. 2040/22.05.2020 pronunţată în dosarul cu nr. x/2020 de Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti, încheierea de şedinţă din data de 28.05.2020 emisă în dosarul nr. x/2020 şi decizia civilă nr. 413/13.07.2020 pronunţată de Tribunalul Bucureşti în dosarul nr. x/2018 al Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti.

VIII - înşelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1), (2) C. pen.,

-fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată, prevăzută de art. 320 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (8 acte materiale),

- uz de fals în formă continuată, prevăzută de art. 323 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen..(8 acte materiale)

- fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prevăzută de art. 322 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (2 acte materiale), cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., constând în aceea că în perioada 2018 - august 2020, inculpata A., în calitate de avocat, în vederea obţinerii în mod injust a onorariului de avocat, din care a încasat un avans de 500 RON şi a sumei de 1000 RON pe care a solicitat-o cu titlu de taxă de timbru, a indus şi menţinut în eroare persoana vătămată B. în legătură cu efectuarea unor demersuri specifice în vederea asistenţei juridice în procedura desfăşurată în dosarul de executare silită nr. x/2016 înregistrat la X. şi în dosarul de executare silita nr. x/2018 înregistrat la S. şi a promovării unor contestaţii la executare, activităţi pe care nu le-a desfăşurat în realitate şi a transmis persoanei vătămate B. 8 înscrisuri oficiale întocmite în fals, respectiv sentinţa civilă nr. 547/28.10.2019 şi sentinţa nr. 958 (nedatată) pronunţate de Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti, sentinţa civilă nr. 357/2018 şi sentinţa civila nr. 497/2019 pronunţate de Judecătoria Bolintin-Vale, adresa nr. x/30.11.2018 emisă de executorul judecătoresc R., înscrisurile nr. 2713/18.04.2019, nr. 73284/3.12.2018 şi nr. 122568/7.10.2020 emise de S.C. P..E.J. S. şi 2 înscrisuri sub semnătură privată întocmite în fals, respectiv adresele nr. x/15.05.2019 şi nr. y/30.10.2020 emise de T. S.A. Adresa nr. x/7.10.2020 emisă de S.C. P..E.J. S. a fost transmisă către Primăria Ulmi, adresa nr. x/30.11.2018 emisă de executorul judecătoresc R. şi adresele nr. x/18.04.2019, nr. y/3.12.2018 emise de S.C. P..E.J. S. au fost transmise la Y. S.A. şi au produs consecinţe juridice.

IX. - înşelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1), (2) C. pen.,

- fals în înscrisuri oficiale, prevăzută de art. 320 alin. (1) C. pen.,

- uz de fals, prevăzută de art. 323 C. pen. cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., constând în aceea că în perioada ianuarie 2020 - iunie 2021, inculpata A., în calitate de avocat, în scopul obţinerii în mod injust a onorariului de avocat, a indus şi menţinut în eroare persoana vătămată G. în legătură cu efectuarea unor activităţi specifice în vederea asistenţei juridice şi reprezentării în procedura de contestare a deciziei de concediere nr. 130/9.01.2020, conform contractului de asistenţă juridică nr. x din 30.01.2020 încheiat cu x S.C.A., activităţi pe care nu le-a desfăşurat în realitate şi a transmis persoanei vătămate un înscris oficial întocmit în fals, respectiv certificatul de grefă emis de Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale prin care se atesta că a fost înregistrat sub nr. x/2020 dosarul având ca obiect contestaţie la dispoziţia de concediere nr. 130/2020.

Analizând mijloacele de probă administrate în cauză, Curtea a reţinut sub aspectul situaţiei de fapt că:

1. În perioada martie 2018 - decembrie 2019, avocat A. a indus în eroare persoanele vătămate cu privire la efectuarea unor demersuri avocaţiale în legătură cu: înfiinţarea societăţii J. S.R.L., asociaţi fiind cele două persoane vătămate; acordarea asistenţei juridice şi reprezentarea în relaţia cu un intermediar pentru accesarea unor fonduri europene de către societatea nou înfiinţată; redactarea şi semnarea unor cereri şi acordarea asistenţei juridice la Tribunalul Bucureşti pentru obţinerea unei ordonanţe preşedinţiale; redactarea şi semnarea unor cereri şi acordarea asistenţei juridice la Tribunalul Bucureşti pentru obligarea O.N.R.C la plata unor despăgubiri; redactarea şi semnarea unor cereri şi acordarea asistenţei juridice împotriva Z. la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1; redactarea şi semnarea unor cereri şi acordarea asistenţei juridice în relaţia cu Z. şi AA.; alte activităţi.

În îndeplinirea activităţii infracţionale, inculpata A. a transmis persoanelor vătămate mai multe înscrisuri întocmite în fals pentru a le induce şi menţine în eroare cu privire la realizarea pretinselor activităţi de natură avocaţială.

Aşadar, persoanelor vătămate C. şi D. le-a fost creată, iniţial, falsa reprezentare că vor reuşi înfiinţarea societăţii şi vor accesa programul START-UP NATION 2018, iar, ulterior că vor primi despăgubiri morale şi materiale în cuantum de 75.000 euro pentru eroarea produsă la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului Bucureşti cu privire la "ştergerea societăţii din baza de date".

În cursul lunii iunie 2018, persoana vătămată C. a fost anunţată de către inculpată că au apărut noi probleme la O.N.R.C., întrucât "vizibilitatea" societăţii în motoarele de căutare nu ar fi fost posibilă.

Prin urmare, în cursul lunii octombrie 2018, A. le-a asigurat pe persoanele vătămate că a sesizat Tribunalul Bucureşti pentru emiterea unei hotărâri, susţinând că cererea a fost admisă, iar, instanţa a obligat O.N.R.C. să soluţioneze problema în termen de 10 zile sub aplicarea unor sancţiuni pecuniare, fără ca în realitate să fi făcut aceste demersuri.

În acest scop, persoanele vătămate au plătit o taxă de timbru, fiind în continuare induse în eroare în urma manoperelor frauduloase realizate de inculpată.

Persoanele vătămate au fost încredinţate de inculpata A. cu privire la faptul (mincinos) că hotărârea judecătorească favorabilă pronunţată de instanţă a fost pusă în executare silită şi pentru acest demers C. a deschis un cont bancar la Z. România pentru virarea sumelor de bani rezultate din urmărirea silită.

Întrucât sumele de bani nu se evidenţiau în contul bancar al persoanei vătămate C., A. i-a comunicat faptul că a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 cu o plângere penală împotriva Z., pentru refuzul nejustificat de executare a ordinelor de plată în favoarea persoanei vătămate.

Urmare a demersurilor întreprinse de C., aceasta a fost înştiinţată de funcţionarii Z. şi AA. că ordinele de plată a căror întârziere la procesare o reclama nu sunt reale.

În acelaşi sens, persoanele vătămate au mai aflat cu ocazia verificărilor efectuate la Tribunalul Bucureşti că numărul de dosar al hotărârii ce le-a fost prezentată de avocat este alocat altei cauze.

De asemenea, de la O.N.R.C. petenţii au aflat că certificatul de înmatriculare a societăţii J. S.R.L. procurat de inculpata A. este fals, întrucât cererea de înmatriculare a firmei fusese respinsă de O.N.R.C. la data de 16.04.2018, deşi avocatul le adusese la cunoştinţă contrariul, menţinându-i în eroare.

În urma analizării rezultatului percheziţiei informatice efectuată asupra SSD-ului existent în laptopul-ul, utilizat de inculpata A., a fost identificat un document care dovedeşte încercarea de întocmire în fals a unei hotărâri judecătoreşti privind pe C. şi D., respectiv sentinţa civilă nr. 4729/4.04.4019 pronunţată de Judecătoria Bolintin Vale în dosarul nr. x/2019, în care se consemnează în primul aliniat că este pe rol soluţionarea cererii de chemare în judecată formulată de contestatoarea B. (n.n. persoană vătămată raportat la infracţiunile descrise la punctul VIII din rechizitoriu), în contradictoriu cu J., C., în calitate de asociat şi administrator, D. în calitate de asociat, în contradictoriu cu pârâtul Oficiului Registrului Comerţului, având ca obiect obligaţia de a face şi pretenţii. În rest hotărârea se referă la contestaţia formulată de BB. împotriva candidaturilor propuse de PRO ROMÂNIA, cu privire la care instanţa a hotărât respingerea.

2. La data de 11.10.2019, persoana vătămată M. a încheiat cu x S.C.A. contractul de asistenţă juridică nr. x/2019 pentru servicii de asistenţă juridică, constând în verificarea statutului şi a documentelor necesare înregistrării U. şi reprezentare în faţa instanţei de judecată în vederea înregistrării partidului.

Inculpata A., avocat în cadrul S.C.A. x i-a transmis persoanei vătămate, prin curier, documente întocmite în fals ce atestă înfiinţarea partidului, respectiv decizia nr. 65/DEC/P/06.11.2019 pronunţată în dosarul nr. x/2019 de Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă, extras din Registrul partidelor politice nr. 204 semnat de prim grefier L., extras din Registrul partidelor politice nr. 208 semnat de prim grefier L..

Ulterior, la data de 17.02.2020, persoana vătămată a primit, prin e-mail, de la inculpată referatul din 6.02.2020 întocmit de grefier K. în dosarul nr. x/2019.

În urma cercetărilor efectuate în cauză, a rezultat că, partidul nu figurează înregistrat şi s-a confirmat că actele comunicate de către inculpata A. persoanei vătămate M. sunt întocmite în fals, inclusiv ştampila de pe hotărârea judecătorească fiind aplicată în fals.

În urma percheziţiei informatice efectuate în baza mandatul de percheziţie informatică nr. x/8.03.2021 emis de Curtea de Apel Bucureşti pentru sistemele informatice laptopul şi telefonul mobil utilizate de inculpata A., ridicate de la Societatea Civilă de Avocaţi x, în baza ordonanţelor din datele de 8.02.2021 şi 15.02.2021, în cadrul secţiunii Mesaje instant în telefonul mobil utilizat de suspecta A. au fost identificate mesaje tip SMS şi în aplicaţia CC. purtate de inculpata A. şi persoana vătămată M. al căror conţinut se coroborează cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză.

Totodată, în urma analizării rezultatului percheziţiei informatice efectuată asupra SSD-ului existent în laptopul-ul utilizat de inculpata A. au fost identificate ca mesaje electronice/ataşamente înscrisurile întocmite în fals transmise persoanei vătămate M.: decizia nr. 65/DEC/P/06.11.2019 pronunţată în dosarul nr. x/2019 de Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă, referatul din 6.02.2020 întocmit de grefier K. în dosarul nr. x/2019, extras din Registrul partidelor politice nr. 204 semnat de prim grefier L., extras din Registrul partidelor politice nr. 208 semnat de prim grefier L..

3. Persoanele vătămate E. şi N. au reclamat că au încheiat cu S.C.A. x contractul de asistenţă juridică nr. x/06.06.2019, în vederea formulării unei căi extraordinare de atac în dosarul nr. x/2015 al Judecătoriei Cornetu, având ca obiect acţiune în răspundere delictuală, în care aveau calitatea de pârâţi.

În contract s-a prevăzut un onorariu orar de 60 euro + TVA/oră, iar, după obţinerea de înscrisuri noi, au contactat-o pe A., care le-a comunicat că a depus cerere de revizuire la Curtea de Apel Bucureşti.

Având în vedere că în decurs de câteva luni, inculpata le-a comunicat persoanelor vătămate că dosarul a fost amânat, succesiv, pentru diferite motive, acestea au efectuat, personal verificări, în urma cărora nu au identificat dosarul de revizuire.

Prin urmare, persoanele vătămate au solicitat explicaţii inculpatei A., care i-a asigurat că dosarul a fost înregistrat, iar, pentru a întări afirmaţia, le-a trimis pe aplicaţia CC. o citaţie pentru data de 25.03.2020, ora 09:00, în dosarul nr. x/2019, la Curtea de Apel Bucureşti, iar, ulterior o cerere de revizuire purtând ştampilă de înregistrare de la registratura instanţei.

În urma demersurilor efectuate de persoanele vătămate, E. şi N. cu privire la situaţia dosarului, Curtea de Apel Bucureşti le-a comunicat că pe rolul instanţei nu există înregistrat dosarul cu nr. x/2019

4. La data de 29.10.2020, Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 26 Maramureş pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor din anul 2020 a comunicat Parchetului de pe lângă Judecătoria Baia Mare decizia nr. 31 din 28.10.2020 a Biroului Electoral de Circumscripţie Judeţeană privind anularea deciziei nr. 30/23.10.2020, anularea procesului-verbal nr. x/25.10.2020 şi respingerea candidaturii propuse de O. la alegerile pentru Camera Deputaţilor, în vederea efectuării de cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de fals şi uz de fals.

Astfel, s-a reţinut că, la data de 22.10.2020, s-a prezentat la sediul BEJMM numitul G., care a solicitat înregistrarea candidaturilor pentru Camera Deputaţilor şi Senat a numiţilor G., respectiv DD., în acest sens fiind depusă decizia civilă nr. 7/02.03.2020 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a Civilă, primită prin e-mail de la inculpata A., prin care a fost admisă cererea şi s-a dispus înregistrarea O..

Prin deciziile BEJMM nr. 29, respectiv 30/23.10.2020 s-a dispus admiterea candidaturii pentru Camera Deputaţilor a numitului G. şi respingerea candidaturii pentru Senat a numitului DD..

La data de 27.10.2020, a fost trimisă la BEJMM, prin e-mail, adresa Tribunalul Bucureşti nr. 2366/27.10.2020 prin care se atesta înregistrarea O. în Registrul partidelor politice la nr. 224.

Efectuându-se verificări cu privire la O., s-a constatat că nr. crt. 224 nu există în Registrul partidelor politice, ultima înregistrare fiind nr. crt. 223 şi că nu există înregistrată nicio cerere având ca obiect partide politice - acordare personalitate juridică, depusă de O..

În consecinţă, s-a dispus anularea deciziei BEJMM nr. 30/23.10.2020 şi a procesului-verbal nr. x/25.10.2020 şi respingerea candidaturii propuse de O. la alegerile pentru Camera Deputaţilor din anul 2020.

La data de 2.11.2020, a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Baia Mare plângerea penală formulată de numitul G. prin care a solicitat efectuări de cercetări faţă de avocaţii din cadrul S.C.A. x pentru infracţiuni de fals şi înşelăciune.

Fiind audiat în calitate de persoană vătămată, G. a declarat că, în luna decembrie 2019, împreună cu H. şi EE. s-a prezentat la S.C.A. x şi au încheiat un contract de asistenţă juridică în vederea constituirii O.. La biroul de avocatură au fost preluaţi de avocat A., care a fost desemnată să se ocupe de dosarul lor. Pentru prestaţiile juridice au achitat un avans de 1.000 de RON conform facturii seria x nr. x/12.12.2019, iar ulterior diferenţa de 1.000 de RON.

La data de 02.03.2020, au fost anunţaţi telefonic de către inculpată că s-a pronunţat hotărârea privind înfiinţarea partidului şi s-a dispus înregistrarea acestuia în Registrul Partidelor Politice.

Ca urmare, persoanei vătămate i-a fost comunicată de către inculpata A. prin firma de curierat FF., decizia nr. 7/DEC/P din 02.03.2020 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă în dosarul cu nr. x/2019, prin care era admisă cererea şi se dispunea înregistrarea O., programul politic, actul de constituire al partidului şi statutul, pe care era aplicată ştampila Tribunalului Bucureşti.

Observând o eroare în hotărârea judecătorească cu privire la data cererii de înregistrare a partidului politic, persoana vătămată i-a sesizat avocatului acest aspect.

Ca urmare, avocatul i-a comunicat, prin e-mail, decizia Tribunalului Bucureşti din data de 09.07.2020, definitivă prin neapelare la data de 30.07.2020, prin care a fost îndreptată eroarea materială din decizia nr. 7/DEC/P.

Persoana vătămată G. a solicitat de la inculpata A. înscrisuri care să dovedească înregistrarea partidului şi i-a fost comunicată prin corespondenţă electronică, în data de 27.10.2020, adresa Tribunalului Bucureşti nr. 2366/27.10.2020, prin care era confirmat faptul că O. i s-a eliberat în format scriptic extrasul din Registrul partidelor cu nr. crt. 224, solicitarea de înregistrare şi eliberare a extrasului fiind înregistrată în data de 14.10.2020. Se preciza că solicitarea de înregistrare în Registrul Partidelor Politice a fost depusă ca urmare a rămânerii definitive a sentinţei civile nr. 7/DEC/P pronunţată în dosarul nr. x/2019. Întrucât s-a semnalat faptul că acest dosar nu este public pe portalul instanţelor de judecată, solicitarea petentului a fost redirecţionată spre a fi luate toate măsurile ce se impun şi pentru a se facilita accesul la dosarul electronic nou creat. G. a depus această adresă la Biroul electoral de circumscriţie judeţeană Maramureş.

Inculpata A. a întârziat comunicarea certificatului de înregistrare fiscală, motivând că s-a greşit C.U.I-ul şi trebuie depuse alte acte la Administraţia Financiară Sector 5. Ulterior, în data de 4.08.2020 (după cum reiese din corespondenţa electronică depusă la dosar de H.) i-a transmis lui H. Certificatul de înregistrare fiscală seria x nr. x eliberat pentru O. la data de 1.08.2020, cu data atribuirii CIF x la 1.08.2020, înscris cu privire la care a rezultat din cercetări că este întocmit în fals.

G. a depus actele necesare pentru a candida la Camera Deputaţilor şi, în condiţiile în care i s-a solicitat un mandatar financiar, prin contabil a luat legătura cu Administraţia Financiară, instituţie care a comunicat prin adresa din 23.10.2020 că O. nu figurează înregistrat la Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă.

Persoana vătămată H. a menţionat că, întrucât a dorit înfiinţarea unui partid denumit O., a luat legătura cu avocatul GG., care i-a prezentat-o pe A., ca fiind o colaboratoare a societăţii de avocatură. Au convenit un onorariul în sumă de 2.000 RON pentru serviciile juridice necesare înfiinţării partidului politic şi la data de 12.12.2019 au semnat contractul de asistenţă juridică nr. x. Cu ocazia încheierii contractului de asistenţă juridică, persoana vătămată a achitat un avans de 1.000 de RON conform chitanţei seria/nr. x din 12.12.2019, iar ulterior restul de 1.000 de RON.

Statutul, actul constitutiv şi programul politic al partidului au fost semnate în original de numitul H. şi înmânate inculpatei A., urmând ca aceasta să demareze procedurile legale de înfiinţare a partidului politic.

La sfârşitul lunii martie 2020, inculpata A. i-a înmânat decizia nr. 7/DEC/P legalizată de către Tribunalul Bucureşti cu menţiunea definitivă, apoi i-a adus la cunoştinţă că urmează să se ocupe de obţinerea codului unic de înregistrare de la Administraţia Finanţelor Publice Sector 5 Bucureşti.

Văzând că nu s-a obţinut într-un termen rezonabil codul unic de înregistrare al partidului, persoana vătămată H. a insistat, întrucât intenţiona să depună candidaturile pentru alegerile locale din data de 27.09.2020, însă avocatul îl tot amâna, invocând faptul că un cod unic de înregistrare se obţine foarte greu datorită birocraţiei, iar cei de la administraţia finanţelor publice nu au interes să elibereze acel cod unic de înregistrare, precizând că va depune o plângere penală împotriva personalului Administraţiei Finanţelor Publice Sector 5 Bucureşti şi a Ministerului Finanţelor Publice şi i-a trimis persoanei vătămate plângerea penală din data de 28.08.2020 prin mail, apoi prin serviciul FF. în data de 31.08.2020.

Totodată, inculpata A. i-a adus la cunoştinţă că în decizia de înfiinţare a partidului a fost o eroare de redactare, în sensul că data cererii de înfiinţare a fost trecută în mod eronat 23.12.2020 în loc de 23.12.2019, motiv pentru care a făcut o cerere de îndreptare eroare materială, care s-a soluţionat, conform încheierii Tribunalului Bucureşti din data de 30.07.2020, comunicată de inculpată persoanei vătămate.

După lungi insistenţe, numitul H. a primit de la inculpata A., pe aplicaţia CC., Certificatul de înregistrare fiscală seria x nr. x eliberat pentru O., cu data atribuirii 01.08.2020 şi cu data eliberării 01.08.2020, aspect care i-a trezit suspiciuni, întrucât era diferit de alte certificate de atestare fiscală pe care le-a văzut. Av. A. i-a înmânat în două exemplare declaraţia 010 completată de ea, prin care a solicitat înregistrarea fiscală a partidului.

Văzând că respectivul cod de înregistrare nu pare în regulă şi că se tot întârzie eliberarea lui, persoana vătămată H. s-a prezentat personal la Administraţia Finanţelor Publice Sector 5 Bucureşti, ocazie cu care i s-a adus la cunoştinţă faptul că nu există nici o solicitare de înregistrare pentru obţinerea codului unic de înregistrare privind O., acest partid neexistând.

Persoana vătămată a mai arătat că, inculpata A. i-a comunicat, două dovezi de înregistrare în Registrul partidelor politice cu numere distincte 213 şi 224, iar, în urma verificării, a observat că în Registrul partidelor politice nu figurează înregistrat O. cu nici un număr din cele comunicate.

Inculpata A. i-a comunicat adresa nr. x din data de 27.10.2020 eliberată de Tribunalul Bucureşti, care atestă faptul că partidul a fost înfiinţat cu număr de înregistrare în Registrul partidelor politice 224, adresă pe care a înmânat-o numitului G. în vederea susţinerii candidaturii sale pentru Camera Deputaţilor. Candidatura acestuia a fost respinsă de către Biroul Electoral Judeţean Maramureş pe motiv că, în urma verificărilor efectuate s-a stabilit că O. nu există, fiind sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Baia Mare, în vederea efectuării de cercetări privind infracţiunile de fals şi uz de fals.

H. a depus la dosarul penal Certificatul de înregistrare fiscală seria x nr. x eliberat pentru O. la data de 1.08.2020, cu data atribuirii CIF x la 1.08.2020, primit de la inculpata A..

Prin adresa din 4.08.2021 ANAF Direcţia Generală a Finalţelor Publice Bucureşti - Administraţia Finanţelor Publice - Sector 5 Bucureşti a comunicat Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti că Administraţia Sector 5 a Finanţelor Publice nu a procedat la înregistrarea fiscală a O. şi nu a eliberat certificatul.

Prin adresa din 10.08.2021 ANAF-Cabinet Vicepreşedinte a comunicat că, în urma verificărilor efectuate în baza de date Registrul contribuabililor cu privire la Certificatul de înregistrare fiscală seria x nr. x eliberat pentru O., nu au fost identificate codul de înregistrare x, numărul de înregistrare fiscală nr. x, data atribuirii codului de înregistrare fiscală şi denumirea.

H. a considerat că inculpata A., prin infracţiunile săvârşite, i-a încălcat dreptul de asociere privind înfiinţarea O., dreptul de a putea candida pentru o funcţie publică în condiţiile legii, atât la alegerile locale din 27.09.2020, cât şi la alegerile parlamentare din 06.12.2020, precizând că se constituie parte civilă cu suma de 100.000 de euro.

Aspectele penale sesizate în legătură cu înregistrarea O. sunt dovedite şi de corespondenţa electronică purtată de inculpată cu persoana vătămată H. .

Prin adresa nr. x/14.10.2021 x S.C.A. a comunicat că avocaţii colaboratori ai firmei primesc un onorariu lunar pentru activitatea desfăşurată, nefiind plătite onorarii ca urmare a încheierii sau desfăşurării de activităţi cu privire la vreun contract de asistenţă juridică în particular.

Periodic, firma oferă bonusuri avocaţilor pentru ore suplimentare lucrate şi o parte din onorariile de succes încasate, în cazul avocaţilor care au desfăşurat activităţi în cauzele pentru care s-a prevăzut în contract onorariul de succes.

Prin urmare, instanţa de fond a apreciat că nu se justifică confiscarea specială de la inculpata A. a onorariului de avocat achitat de H. şi G. în baza contractului de asistenţă juridică încheiat cu x S.C.A., nefiind incidente dispoziţiile art. 112 C. pen.

5. La data de 12.02.2021, Societatea Civilă de Avocaţi x a formulat un denunţ împotriva inculpatei A. cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de fals în înscrisuri oficiale prev. de art. 320 C. pen.

Astfel, s-a precizat că firma de avocatură a încetat de la data de 27.01.2021 colaborarea cu inculpata A. din cauza descoperirii unor reclamaţii venite de la clienţii de care s-a ocupat exclusiv, reclamaţii care nu fuseseră aduse la cunoştinţa conducerii societăţii şi că în urma unei anchete interne au fost identificate în spaţiul de lucru utilizat de A., respectiv în birou şi în dulapuri, mai multe înscrisuri cu privire la care există suspiciuni că au fost întocmite în fals.

Înscrisurile ataşate la denunţ privesc persoanele vătămate G., H., M. şi pe numiţii I., V., HH., care au încheiat contracte de asistenţă juridică cu Societatea Civilă de Avocaţi x în vederea înregistrării unor partide politice.

Referitor la clientul I., cu care S.C.A. x a încheiat contractul de asistenţă juridică nr. x din 12.09.2019, pentru înfiinţarea Partidului pentru proiecte şi idei de interes local, au fost identificate în urma anchetei interne, în spaţiul de lucru folosit de inculpata A., adresa nr. x/21.07.2020 emisă de Tribunalul Bucureşti şi extras din Registrul Partidelor Politice nr. 207, cu privire la care există suspiciuni că ar fi întocmite în fals.

Prin memoriul depus la dosar, la data de 25.02.2021, Societatea Civilă de Avocaţi x a sesizat posibila falsificare a adresei nr. x/28.08.2020, aparent emisă de Biroul Electoral Central.

A sesizat, de asemenea faptul că, în documente publice II. şi P. nu figurează ca fiind înfiinţate legal, iar P. figurează ca participant la alegerile locale.

La data de 22.07.2021, s-a înregistrat la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti dosarul nr. x/2021 în baza ordonanţei nr. 8678/P/2020 din 12.07.2021 prin care Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanţa şi-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei având ca obiect sesizarea formulată de reprezentanţii BECJ nr. 14 Constanţa cu privire la săvârşirea infracţiunilor de falsificarea documentelor şi evidenţelor electorale, prevăzute de art. 391 alin. (1) C. pen. şi uz de fals, prevăzută de art. 323 C. pen., în legătură cu candidaturile depuse de reprezentanţii Partidului pentru proiecte şi idei de interes local.

La data de 30.09.2020, s-a înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanţa sesizarea Biroului Electoral de Circumscripţie Judeţeană Constanţa, constituit pentru alegerile locale din 27.09.2020 sub aspectul săvârşirii de către I., JJ., KK. şi alţi autori necunoscuţi a infracţiunilor de falsificarea documentelor şi evidenţelor electorale prevăzută de art. 391 alin. (1) C. pen. şi uz de fals, prevăzută de art. 323 C. pen.

În cuprinsul sesizării, s-a arătat că, la data de 23.09.2020, pe adresa de e-mail a BECJ nr. 14 Constanţa s-a primit de la KK., ca ataşament la un e-mail, un document emis de Biroul Electoral Central către Instituţia Prefectului Judeţul Constanţa, înregistrat cu nr. x din 28.08.2020 prin care se solicita completarea buletinului de vot pentru funcţia de primar al Municipiului Medgidia cu candidatura lui I., iar pentru funcţia de consilier local a numiţilor I., LL. şi JJ., candidaţi din partea Partidului pentru proiecte şi idei de interes local.

În urma verificărilor efectuate, s-a stabilit că adresa din 28.08.2020 emisă de Biroul Electoral Central este întocmită în fals, neconţinând date reale.

La data de 24.09.2020, s-au prezentat la sediul BECJ nr. 14 Constanţa numiţii I. şi JJ., în calitate de reprezentanţi ai Partidului pentru proiecte şi idei de interes local şi şi-au exprimat nemulţumirea cu privire la respingerea propunerilor de candidatură depuse la Biroul Electoral de Circumscripţie Medgidia. Întrebat fiind dacă a formulat contestaţie, I. a afirmat că s-a făcut contestaţie, dar nu poate să dea detalii întrucât de acest lucru s-a ocupat avocatul său, A..

I. a depus la BECJ nr. 14 Constanţa un dosar conţinând adresa Tribunalului Bucureşti nr. 392 din 21.07.2020, decizia Tribunalului Bucureşti nr. 63/DEC/P din 28.10.2019 pronunţată în dosarul nr. x/2019, statutul şi programul Partidului pentru proiecte şi idei de interes local şi o contestaţie formulată către Judecătoria Medgidia.

Numiţii I. şi JJ. au fost citaţi telefonic în mai multe rânduri în vederea audierii la Poliţia Municipiului Constanţa, însă, conform proceselor-verbale întocmite de ofiţerul de poliţie care a efectuat acte de urmărire penală în dosar, audierile au fost amânate de 5 ori de către avocat A..

6. În legătură cu clientul V., cu care Societatea Civilă de Avocaţi x a încheiat contractul de asistenţă juridică nr. x din 4.02.2020, pentru înfiinţarea P. şi Voinţei, în urma anchetei interne, în spaţiul de lucru (birou şi dulapuri) folosit de inculpata A. în cadrul firmei, a fost identificată decizia Tribunalul Bucureşti cu nr. 23/DEC/P/15.04.2020, prin care s-a dispus înfiinţarea partidului, cu privire la care existau suspiciuni că ar fi întocmită în fals.

Prin adresa din 09.04.2021, Autoritatea Electorală Permanentă a comunicat că verificările efectuate au evidenţiat existenţa unor candidaturi admise din partea P. şi voinţei la alegerile locale din 2020 în Circumscripţia Electorală Borsec, judeţul Harghita.

În Procesul-verbal privind centralizarea pe ţară a voturilor şi constatarea rezultatelor pentru alegerea Consiliilor Locale din data de 27 septembrie 2020 este menţionat P. la poziţia 246, cu un număr de 58 de voturi valabil exprimate. În urma voturilor obţinute nu i s-a repartizat acestui partid politic niciun mandat.

În Procesul-verbal privind centralizarea pe ţară a voturilor şi constatarea rezultatelor pentru alegerea Primarilor din data de 27 septembrie 2020, 11 octombrie 2020 şi 24 ianuarie 2021 este menţionat P. la poziţia 217, cu un număr de 84 de voturi valabil exprimate. În urma voturilor obţinute nu i s-a repartizat acestui partid politic niciun mandat.

V. nu a dorit să participe în procesul penal în calitate de persoană vătămată.

Ulterior, după ce i s-a adus la cunoştinţă că documentele au fost întocmite în fals şi că partidul nu figurează ca fiind legal înfiinţat, numitul V. şi-a menţinut, în continuare, poziţia exprimată în sensul de a nu participa în procesul penal, în calitate de persoană vătămată şi că nu are pretenţii faţă de S.C.A. x şi nici faţă de inculpata A., întrucât, la data de 10.03.2021, firma de avocatură i-a restituit onorariul plătit şi s-a oferit să întocmească gratuit documentaţia necesară pentru înregistrarea partidului.

Prin adresa din 31.03.2021 emisă de Tribunalul Bucureşti, la care au fost ataşate înscrisuri doveditoare, s-a comunicat că Decizia nr. 23/DEC/P din 15.04.2020 nu a fost pronunţată în nici un dosar aflat pe rolul acestei secţii. Ştampila aplicată pe Statutul P. şi Voinţei, Actul Constitutiv al P. şi Voinţei, Statutul O. şi Programul Partidului Alianţei Poporului Suveran nu aparţine secţiei a V-a Civilă a Tribunalului Bucureşti.

P. şi II. nu sunt înscrise în Registru Partidelor Politice, neexistând hotărâri judecătoreşti în baza cărora să se fi putut efectua înregistrarea.

Extrasul privind nr. crt. 220 din Registrul Partidelor Politice, în format electronic, nu a fost semnat de grefier MM. cu privire la P., întrucât, nu există o hotărâre judecătorească, în baza căreia să se fi putut efectua înregistrarea.

În urma percheziţiei informatice efectuată în telefonul mobil utilizat de inculpata A., ridicat de la Societatea Civilă de Avocaţi x au fost identificate conversaţii purtate pe aplicaţia CC., cu utilizatorul postului telefonic cu număr de apel +4x, memorat în agenda telefonică sub denumirea de V. (ataşamentele aferente acestor conversaţii fiind stocate pe suport optic tip CD inscripţionat cu instrument scriptural Analiză percheziţie informatică, anexat procesului-verbal), în cadrul cărora a fost transmisă de către inculpată clientului V. Decizia nr. 23/DEC/P din 15.04.2020, întocmită în fals.

7. Persoana vătămată Q. a fost reprezentată de către avocat A. în dosarele cu nr. x/2018, având ca obiect divorţ cu minori şi nr. 7477/303/2020, având ca obiect ordonanţă preşedinţială, schimbare provizorie a domiciliului minorei, înregistrate la Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti.

S-a mai arătat că, inculpata A. i-a transmis petentei sentinţa civilă nr. 2040/22.05.2020 pronunţată în dosarul nr. x/2020, încheierea de şedinţă din data de 28.05.2020 emisă în dosarul nr. x/2020, sentinţa civilă nr. 5227/18.07.2019 şi decizia civilă nr. 413/13.07.2020 pronunţate în dosarul nr. x/2018, hotărâri de care s-a folosit cu bună-credinţă.

În perioada octombrie 2018 - martie 2021, petenta a ţinut legătura cu inculpata A. şi a avut discuţii cu aceasta referitor la dosare.

La data de 01.04.2021, când s-a deplasat la sediul x SCA pentru a se interesa de dosarele aflate încă pe rolul instanţei, a aflat că inculpata A. nu mai lucrează la această societate de avocatură şi că este cercetată pentru săvârşirea unor infracţiuni comise în legătură cu exerciţiul profesiei, iar discuţiile purtate cu av. GG. i-au trezit suspiciuni cu privire la autenticitatea hotărârilor primite de la avocat A..

S-au solicitat de la S.C.A. x şi s-au ataşat în copie la dosarul penal: contractul de asistenţă juridică nr. x/22.11.2018 încheiat cu clienta Q. pentru asistenţă juridică şi reprezentare în dosarul nr. x/2018 aflat pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti, având ca obiect desfacerea căsătoriei şi stabilirea autorităţii părinteşti asupra minorului, pentru ciclul procesual al fondului, facturile fiscale şi chitanţele care dovedesc plata onorariului de avocat în sumă totală de 6.730,2, respectiv: chitanţa seria x nr. x/28.03.2019 emisă pentru suma de 2215,92 RON, chitanţa seria x nr. x/28.03.2019 emisă pentru suma de 1133.47 ron, chitanţa seria x nr. x/13.06.2019 emisă pentru suma de 1130,19 ron, chitanţa seria x nr. x/13.06.2019 emisă pentru suma de 1124,00 ron, chitanţa seria x nr. x/12.11.2019 emisă pentru suma de 1126.62 ron.

Persoana vătămată Q. a declarat că onorariul de avocat a fost plătit pentru ea de către cumnatul NN., prin compensare, întrucât spaţiul în care funcţionează S.C.A. x este închiriat de la acesta.

Din verificări a rezultat că au fost prestate şi servicii juridice în mod legal de către avocat A., conform contractelor de asistenţă juridică pentru care S.C.A. x a încasat onorariul de avocat în sumă totală de 6.730,2 RON de la clienta Q..

În urma cercetărilor efectuate, s-a arătat că, nu s-a putut stabili ce parte din sumă constituie beneficiu ilicit raportat la activităţile ce nu au fost desfăşurate în realitate, cu privire la care a fost indusă în eroare clienta.

Prin adresa nr. x/14.10.2022 S.C.A. x a comunicat Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti că numitul NN. a achitat facturile de onorarii datorate de către Q., fără a avea loc o compensare de datorii cu chiria achitată societăţii Atelier D S.R.L., proprietara clădirii în care firma îşi desfăşoară activitatea.

Prin adresa din data de 18.05.2021, Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti a comunicat că dosarul cu nr. x/2020 are ca obiect încuviinţare executare silită formulată de OO. şi PP., prin urmare nu o priveşte pe Q., iar sentinţa civilă nr. 2040/22.05.2020, care a fost primită de persoana vătămată de la inculpata A., nu a fost emisă de Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti. Sentinţa cu nr. 2040/22.05.2020 a fost pronunţată în dosarul cu nr. x/2019, având ca obiect consfinţire acord mediere, privind pe petenţii QQ. şi RR.. Din verificările efectuate la nivelul instanţei cu privire la dosarul nr. x/2018 s-a constat că împotriva sentinţei civile nr. 5227/18.07.2019 nu s-a declarat apel de către părţi, motiv pentru care dosarul nu a fost înaintat Tribunalului Bucureşti, iar hotărârea a rămas definitivă prin neapelare.

Aspectele sesizate de Q. sunt dovedite şi de corespondenţa electronică purtată de aceasta cu inculpata A..

În urma analizării rezultatului percheziţiei informatice efectuată asupra SSD-ului existent în laptopul-ul utilizat de inculpata A. au fost identificate în cadrul secţiunii e-mail ca mesaje electronice/ataşamente înscrisurile întocmite în fals transmise persoanei vătămate Q.: decizia civilă nr. 413/13.07.2020 pronunţată în apel în dosarul cu nr. x/2018 şi încheierea de şedinţă din data de 28.05.2020, prin care se modifica dispozitivul sentinţei civile nr. 2040/22.05.2020 pronunţată în dosarul cu nr. x/2020 de Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti.

A fost identificată şi decizia civilă nr. 372/22.05.2020 pronunţată de Tribunalul Bucureşti în dosarul cu nr. x/2018, în care se regăsesc fragmente din hotărârile falsificate transmise de inculpată persoanei vătămate nr. 413/13.07.2020 şi nr. 2040/22.05.2020, document care dovedeşte încercările de întocmire în fals a hotărârilor judecătoreşti.

8. La data de 16.04.2021, a fost primita spre înregistrare la Judecătoria Bolintin-Vale contestaţia în anulare formulată de contestatoarele SS. şi TT., împotriva sentinţei civile nr. 497/2019, pronunţata la data de 04.04.2019 de către Judecătoria Bolintin-Vale, depusă de către debitoarea B. la S., în dosarul de executare silită nr. x/2018. La cererea de chemare în judecata, a fost anexata o copie a sentinţei civile nr. 497/2019. Din conţinutul sentinţei civile nr. 497/04.04.2019, reiese ca aceasta are ca obiect contestaţia la executare formulata de B., în contradictoriu cu SS., prin UU. S.R.L. SRL, privind dosarul de executare silita nr. x/2018 înregistrat la S..

În urma verificărilor efectuate de preşedintele Judecătoriei Bolintin-Vale, s-a stabilit că sentinţa civilă nr. 497/2019 este un înscris întocmit în fals.

Din cercetările efectuate în cauză a rezultat că B. ce utilizează adresa de email x@x.com, la data de 24.05.2019, ora 19:58:54, a primit de la persoana ce utilizează adresa de email x@x.com, folosită de inculpata A., mesajul care are la rubrica "subiect", documentul denumit: New Doc 24.05, care conţine sentinţa civilă nr. 497/2019, întocmită în fals.

Cu prilejul punerii în executare a mandatului de percheziţie domiciliară nr. 31 emis la data de 11.05.2021 Judecătoria Bolintin-Vale, la domiciliul suspectei B. au fost identificate următoarele înscrisuri:contractul de asistenţă juridică nr. x din 20.06.2017 încheiat cu A. - avocat în cadrul Baroului Bucureşti în vederea formulării contestaţiei la executare în dosarul de executare silită nr. x/2016 înregistrat la BEJ R., factura seria x nr. x din data de 29.06.2017 şi chitanţa aferentă care dovedesc încasarea de către avocat A. a unui onorariu de avocat în cuantum de 500 de RON de la B. şi 3 hotărâri judecătoreşti cu privire la care existau suspiciuni că ar fi întocmite în fals, respectiv sentinţa civilă nr. 547/28.10.2019 şi sentinţa nr. 958 (fără dată) pronunţate de Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti şi sentinţa civilă nr. 357/2018 pronunţată de Judecătoria Bolintin-Vale.

Prin adresa nr. x/19.05.2021 Judecătoria Bolintin Vale, a comunicat că la această instanţă, în cursul anului 2018, nu a fost pronunţată sentinţa nr. 357/2018, în vreun dosar având ca obiect contestaţie la executare şi părţi contestatoarea B. şi creditor UU. S.R.L.

S-a precizat faptul că, în cursul anului 2018, doamna judecător VV., ce figurează în hotărârea ridicată de la domiciliul numitei B., nu şi-a desfăşurat activitatea în cadrul Judecătoriei Bolintin Vale, fiind desemnată judecător de supraveghere a privării de libertate la Penitenciarul Giurgiu.

Prin adresa din 15.06.2021, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti - Cabinetul Preşedintelui, a comunicat că modelul sentinţei civile nr. 547 din data de 28.10.2019 şi a sentinţei nr. 958, care au fost ridicate de la domiciliul numitei B., nu corespund cu cele tehnoredactate de către grefierii/judecătorii din cadrul Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti. Au fost efectuate verificări şi în aplicaţia ECRIS, după dosarul de executare nr. 3513/2016, la care se face referire în practicaua sentinţei nr. 547 din 28.10.2019 şi după numele părţii B. şi nu au fost identificate înregistrări având în componenţă aceste date. În ceea ce priveşte ştampila aplicată pe înscrisurile ridicate de la domiciliul numitei B., Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti a transmis pe foaie velină, impresiunile ştampilei folosite de către Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti, pentru comparaţie.

Fiind audiată în calitate de persoană vătămată de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, B. a declarat că a încheiat contractul de asistenţă juridică nr. x cu inculpata A., la data de 20.07.2017, pentru a o reprezenta în dosarul de executare nr. 3513/2016 înregistrat la X., în care avea calitatea de debitoare şi i-a dat suma de 500 de RON cu titlu de onorariu de avocat şi suma de 1000 de RON pentru a plăti o taxă de timbru.

În anul 2018, a aflat că este executată silit şi de S. în dosarul cu nr. x/2018, în care i s-a pus poprire pe salariu. A discutat despre acest dosar cu av. A., care a fost de acord să o asiste şi să o reprezinte şi în această procedură de executare silită, fără a încheia un alt contract de asistenţă juridică, urmând ca la final să-i achite un onorariu, al cărui cuantum nu a fost stabilit. S)-a) prezentat împreună cu av. A. la S. şi a cerut o copie a dosarului de executare. Av. A. i-a spus că urmează să conteste şi această executare silită, întrucât creanţa s-a prescris.

Inculpata A. i-a transmis prin e-mail şi prin aplicaţia CC. sentinţa civilă nr. 547/28.10.2019 pronunţată de Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti, sentinţa civilă nr. 357/2018 şi sentinţa civila nr. 497/2019 pronunţate de Judecătoria Bolintin-Vale, în legătură cu cele două dosare de executare silită înregistrate la BEJ R. şi S., cu privire la care nu a avut suspiciuni că ar fi întocmite în fals.

De asemenea, a primit hotărârea nr. 958 pronunţată de Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti, privind o altă creanţă pe care o avea la UU., pentru care nu fusese deschis dosar de executare silită la momentul respectiv.

La data de 18.05.2021, cu ocazia efectuării percheziţie domiciliare la locuinţa sa, B. a aflat că hotărârea cu nr. 497/2019 este falsă. Ulterior, i s-a adus la cunoştinţă că şi celelalte trei hotărâri primite de la inculpata A. sunt întocmite în fals. B. a declarat că a folosit cu bună credinţă hotărârea cu nr. 497/2019, fiind indusă în eroare de inculpată. Nu a avut suspiciuni că hotărârile ar fi fost false, în condiţiile în care i s-a ridicat poprirea de pe conturi în mai multe rânduri şi a primit sume mari de bani înapoi.

Curtea a mai reţinut că relevantă sub aspect probator în susţinerea acuzaţiilor în legătură cu persoana vătămată B. sunt şi convorbirile telefonice purtate între B. şi A., la data de 18.05.2021, interceptate autorizat.

În continuarea cercetărilor, B. a depus la dosar următoarele înscrisuri, primite de la inculpata A., prin e-mail şi prin aplicaţia CC.: adresa nr. x/15.05.2019 către B. semnată de WW. (primită prin e-mail la data de 24.05.2019) şi adresa nr. x/30.10.2020 către B. semnată de director general XX., emise de T. S.A (primită prin aplicaţia CC.), adresa nr. x/30.11.2018 emisă de executorul judecătoresc R. către Y. privind desfiinţarea popririi în dosarul de executare nr. 3513/2016 privind pe debitoarea B. (primită prin e-mail la data de 4.05.2019); adresa nr. x/18.04.2019 către Y. privind desfiinţarea popririi în dosarul de executare nr. 160I/2018 (primită prin e-mail la data de 23.04.2019), adresa nr. x/3.12.2018 către Y. privind desfiinţarea popririi în dosarul de executare nr. 160I/2018 privind pe debitoarea B. (primită prin e-mail la data de 4.05.2019) şi adresa nr. x/7.10.2020 către Primăria Ulmi din dosarul de executare nr. 160I/2018(primită prin aplicaţia CC.), toate emise de S.C. P..E.J. S..

La data de 14.07.2021, T. S.A a comunicat Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti că adresele cu nr. x/15.05.2019 şi nr. y/30.10.2020, presupus comunicate către B., nu au fost emise de către Biroul de Credit S.A, semnătura nu aparţine directorului general XX., WW. nu este şi nu a fost angajatul Biroului de Credit S.A., iar S.C. UU. S.R.L. nu deţine calitatea de participant la sistemul Biroului de credit, prin urmare nu are posibilitatea de a raporta date şi nici de a şterge datele înregistrate în baza de date a Biroului de Credit S.A.

S.C. P..E.J. X. a comunicat că înscrisul depus la dosar de B., primit de la inculpata A., respectiv Adresă privind desfiinţarea popririi, având nr. 4723/30.11.2018, ce poartă antetul, semnătura şi ştampila BEJ R., nu a fost emisă în dosarul de executare silită nr. x/2016.

La dosarul de executare silită nu există înscrisul reprezentat de sentinţa civilă nr. 357/2018 la care se face referire în adresă, iar în dosar nu au fost emise adrese de sistare cu privire la popririle instituite.

Prin adresa cu nr. x/9.07.2021, S.C. P..E.J. S. a comunicat că înscrisurile nr. 2713/18.04.2019, nr. 73284/3.12.2018 şi nr. 122568/7.10.2020, depuse la dosar de B., primite de la inculpata A., nu au fost emise de acest birou în dosarul de executare silită nr. x/2018, iar informaţiile pe care le conţin nu sunt reale.

S.C. Y. S.A. a comunicat prin adresa nr. x/26.08.2021 că adresele de sistare cu nr. 160I/2018 şi 3513/2016 au fost depuse la Agenţia Bolintin Vale a Y. şi trimise către departamentul poprire pe e-mail, sistările pe conturile debitoarei B. fiind operate în sistem în data de 9.05.2019.

Prin adresa nr. x/26.08.2021 Primăria Ulmi a comunicat că adresa nr. x/7.10.2020 emise de S.C. P..E.J. S. a fost depusă la această unitate de către B. şi a produs efecte juridice, având în vedere că nu a fost trimis răspuns la adresa nr. x/24.09.2020 primită de la S.C. P..E.J. S..

Probatoriul administrat în cauză dovedeşte întocmirea în fals de către inculpata A. a următoarelor înscrisuri: adresele nr. x/15.05.2019 şi nr. y/30.10.2020 către B., emise de T. S.A., adresa nr. x/30.11.2018 emisă de executorul judecătoresc R., înscrisurile nr. 2713/18.04.2019, nr. 73284/3.12.2018 şi nr. 122568/7.10.2020 emise de S.C. P..E.J. S. şi folosirea lor în vederea producerii de consecinţe juridice prin transmiterea către Y. S.A şi către clienta B., în scopul inducerii ei în eroare în legătură cu asistenţa juridică acordată în procedura executării silite şi cu reprezentarea în faţa instanţei de judecată în contestaţiile la executare, în scopul obţinerii în mod injust a onorariului de avocat şi a sumei încasate cu titlu de taxă de timbru.

Aspectele rezultate din corespondenţa electronică purtată de inculpata A. cu persoana vătămată B. se coroborează cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză.

În urma analizării rezultatului percheziţiei informatice efectuată asupra SSD-ului existent în laptopul-ul utilizat de inculpata A. au fost identificate în cadrul secţiunii e-mail ca mesaje electronice/ataşamente înscrisurile privind persoana vătămată B.: sentinţa nr. 784/21 august 2018 prin care s-a admis contestaţia la executare formulată de B. în contradictoriu cu TT.. cu sediul ales la UU. S.R.L. şi au fost anulate toate actele de executare din dosarul de executare nr. 160I/2018, cu consecinţa restabilirii situaţiei anterioare prin întoarcerea executării silite; adresa BEJA YY. emisă în dosarul de executare 160IC/2018 cu nr. 125738/20.12.2018 către Y. S.A. referitoare la anularea executării silite prin sentinţa civilă nr. 784/2018 a Judecătoriei Bolintin Vale.

9. Persoana vătămată G. a fost angajat la D.G.A.S.P.C Sector 3 Bucureşti ca asistent medical.

În anul 2019, a primit o sancţiune pecuniară pe care a contestat-o, fiind înregistrat la Tribunalul Bucureşti dosarul cu nr. x/2019, iar, la data de 14.01.2020 a fost concediat de la DGASPC Sector 3 Bucureşti.

La data de 17.01.2020, s-a adresat firmei de avocatură S.C.A. x pentru asistentă juridică şi reprezentare în conflictul de muncă pe care îl avea cu angajatorul, fiind desemnată să se ocupe de cazul său A.. A încheiat contractul de asistenţă juridică nr. x/17.01.2020 pentru servicii juridice constând în consultaţie cu privire la contestaţia împotriva deciziei de concediere, achitând onorariu de 250 ron prevăzut în acest contract.

La data de 30.01.2020, a încheiat al doilea contract de asistenţă juridică cu nr. x cu S.C.A. x pentru 1. preluare şi analiză dosar nr. x/2019, redactare precizări şi reprezentare la termenele de judecată şi 2. pentru analiză documente, redactare contestaţie împotriva dispoziţiei de concediere nr. 130/2020 şi reprezentare la termenele de judecată ce urmează a fi stabilite. Pentru serviciile de la punctul 1 s-a prevăzut în contractat un onorariu de 500 Ron + TVA şi un onorariu de 500 Ron + TVA pentru fiecare termen de judecată, iar pentru serviciile de la punctul 2 un onorariu de 1000 Ron + TVA şi 500 Ron + TVA pentru fiecare termen de judecată, la care se adăugă un onorariu de succes de 15% din sumele recuperate. A convenit cu av. A. să plătească onorariu la sfârşitul procesului.

Inculpata A. l-a reprezentat în ultima fază a judecăţii în dosarul cu nr. x/2019, în care s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 741/2020, prin care i s-a dat câştig de cauză cu privire la sancţiunea pecuniară.

Totodată, în luna ianuarie 2020, i-a solicitat inculpatei A. să introducă o acţiune prin care să conteste decizia de concediere şi să obţină anularea ei.

Pe tot parcursul anului 2020 a întrebat-o periodic despre situaţia dosarului şi a primit diverse explicaţii de genul: să mai aştepte, cauza s-a amânat, se va rezolva şi să stea liniştit. La finalul anului 2020, inculpata A. i-a trimis pe aplicaţia CC. un certificat de grefă emis de Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale prin care se atesta că a fost înregistrat sub nr. x/2020 dosarul având ca obiect contestaţie la dispoziţia de concediere nr. 130/2020 de către reclamantul G., în contradictoriu cu pârâta DGASPC Sector 3, cu termen de judecată acordat în data de 21.01.2021. A transmis acest document prin e-mail la Ordinul Asistenţilor Medicali Filiala Bucureşti, în vederea avizării certificatului de membru.

La data de 21.01.2021, a contactat-o telefonic pe A., care i-a comunicat că s-a amânat cauza întrucât reprezentantul pârâtei nu era pregătit. Persoana vătămată a solicitat informaţii cu privite la dosar şi în lunile februarie, martie, aprilie, inculpata spunându-i să stea liniştit pentru că dosarul a fost mutat la altă secţie.

La data de 16.04.2021, G. s-a prezentat personal la Tribunalul Bucureşti pentru a se interesa de dosar, ocazie cu care a aflat că nu există înregistrat la Tribunalul Bucureşti dosarul cu nr. x/2020, în care să aibă calitatea de reclamant. În această situaţie, a contactat-o din nou pe A., care i-a spus să stea liniştit, întrucât dosarul a fost transferat la secţia de contencios administrativ. Persoana vătămată s-a interesat telefonic şi prin e-mail la Tribunalul Bucureşti şi a aflat că dosarul nu este înregistrat nici la această secţie.

La data de 10.06.2021, G. s-a întâlnit cu inculpata A. în faţa Tribunalului Bucureşti, pentru a studia dosarul x/2020 Inculpata i-a spus că urmează să-i comunice în săptămâna următoare un alt număr de dosar, întrucât numărul transmis anterior fusese greşit de o grefieră.

Fiind convins că dosarul nu a fost înregistrat la instanţă, G. a formulat plângere penală, reclamând că, datorită acestei situaţii, nu a reuşit să conteste în termenul legal decizia de concediere şi astfel a fost vătămat de acţiunile inculpatei A..

Tribunalul Bucureşti a comunicat prin adresa din 9.07.2021 că în urma verificărilor efectuate în sistemul Ecris, nu a fost identificat dosarul cu nr. x/2020 ca fiind înregistrat pe rolul secţiei a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, iar înscrisul intitulat certificat de grefă nu a fost emis de această secţie a Tribunalului Bucureşti.

S-au solicitat de la x S.C.A. şi s-au ataşat în copie la dosarul penal contractele de asistenţă juridică nr. x/17.01.2020 şi nr. x/30.01.2020 încheiate cu G., chitanţele/facturile care dovedesc plata onorariului de avocat şi înscrisurile care dovedesc prestarea serviciilor juridice în dosarul cu nr. x/2019 Prin adresa de înaintare din data de 15.07.2021, x S.C.A. a comunicat că la nivelul firmei nu există nicio informaţie cu privire la dosarul nr. x/2020.

Din verificări a rezultat că au fost prestate şi servicii juridice în mod legal de către avocat A., conform contractelor de asistenţă juridică pentru care S.C.A. x a încasat onorariul de avocat în sumă de 250 RON de la clientul G.. Nu s-a putut stabili în urma cercetărilor efectuate în cauză ce parte din sumă constituie beneficiu ilicit raportat la activităţile ce nu au fost desfăşurate în realitate, cu privire la care a fost indus în eroare clientul.

Fiind audiat în calitate de martor în cauză, GG. a declarat că a angajat-o pe A. în cadrul Societăţii de Avocatură x în luna august 2018 apreciind că este bine pregătită profesional.

Începând cu anul 2019, a fost desemnată în cadrul firmei să se ocupe de dosarele în materie electorală, întrucât studiase legislaţia în materie. Inculpata A. discuta cu clienţii cu privire la modalitate de plată a onorariului, pe care de obicei îl stabilea el. Nu verifica activităţile desfăşurate de inculpata A. în dosarele repartizate, doar se interesa din când în când de stadiul procedurilor. De problemele apărute în dosarele instrumentate de inculpata A. a aflat în data de 18.01.2021 când a fost contactat de un ofiţer de poliţie în vederea audierii într-un dosar penal în care a formulat plângere clientul H. în legătură cu procedura de înfiinţare a O..

Urmare acestei situaţii, la data de 27.01.2021, a încetat colaborarea cu inculpata A. şi a procedat la verificarea dosarelor de care aceasta s-a ocupat exclusiv în cadrul firmei. De la secretarele cabinetului de avocatură a aflat că au fost primite două e-mailuri de la clienta M. în data de 18.02.2020 şi o ordonanţă de predare acte de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti în data de 20.01.2021 de care nu avusese cunoştinţă. În data de 28.01.2020, secretarele cabinetului au verificat documentele din spaţiul de lucru utilizat de A., identificând mai multe înscrisuri în legătură cu care existau suspiciuni că ar fi întocmite în fals şi o serie de înscrisuri originale care nu ar fi trebuit să fie în posesia avocatului în situaţia în care partidele politice ar fi fost înregistrate, motiv pentru care a făcut o sesizare penală la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.

Cu privire la persoanele vătămate C. şi D., a precizat că nu au fost clienţii societăţii de avocatură x, iar inculpata A. nu se ocupa de dosare având ca obiect înfiinţarea de societăţi comerciale.

Cu privire la clienţii M., F., E., H., I., V., Q., cu care a încheiat contracte de asistenţă juridică societatea de avocatură. A. nu i-a semnalat probleme de procedură.

La data de 20.01.2021, pe adresa de e-mail a societăţii a fost primită o ordonanţă de predare acte emisă în dosarul cu nr. x/2020 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti în legătură cu sesizarea clientului ZZ., e-mailul fiind preluat de asemenea de inculpată, care a luat şi plicul sigilat cu acelaşi număr transmis prin poştă.

Prin adresa nr. x/14.10.2021 x S.C.A. a comunicat că avocaţii colaboratori ai firmei primesc un onorariu lunar pentru activitatea desfăşurată, nefiind plătite onorarii ca urmare a încheierii sau desfăşurării de activităţi cu privire la vreun contract de asistenţă juridică în particular. Periodic firma oferă bonusuri avocaţilor pentru ore suplimentare lucrate şi o parte din onorariile de succes încasate, în cazul avocaţilor care au desfăşurat activităţi în cauzele pentru care s-a prevăzut în contract onorariul de succes. Cu privire la contractele de asistenţă juridică încheiate de firma de avocatură cu clienta Q. s-a precizat că NN. a achitat facturile de onorarii datorate de către Q., fără a avea loc o compensare de datorii cu chiria achitată societăţii Atelier D S.R.L., proprietara clădirii în care x S.C.A îşi desfăşoară activitatea.

Audiată în cursul cercetării judecătoreşti, persoana vătămată B. a declarat că a solicitat inculpatei să o reprezinte în două dosare de executare în care apreciase că executarea silită este prescrisă, inculpata A. spunându-i că a făcut demersurile necesare, prezentându-i în acest sens patru sentinţe civile în care i se dăduse câştig de cauză, ulterior persoana vătămată aflând că acestea erau false în momentul în care s-a trezit cu poliţia acasă, cu ocazia punerii în aplicare a unui mandat de percheziţie domiciliară, iar în momentul în care a procedat la contactarea telefonică a inculpatei, de faţă cu organele de poliţie, aceasta din urmă i-a spus că nu are cunoştinţă că ar fi reprezentat-o în dosarele de executare respective şi nu ştie nimic de acele falsuri. A mai declarat că după acea convorbire, nu a mai reuşit să ia legătura cu inculpata A..

Din declaraţia persoanei vătămate C. reiese că a contactat-o pe inculpată pentru a-i acorda asistenţă juridică în vedere înfiinţării unei societăţi comerciale, oferindu-i mandat pentru a ridica dovada înregistrării societăţii, după ce în prealabil persoana vătămată a depus anumite documente la Registrul Comerţului.

Inculpata i-a comunicat că au apărut nişte probleme la Registru, în sensul că a fost atribuit acelaşi C.U.I. şi societăţii persoanei vătămate şi altei societăţi, sens în care i-a comunicat că trebuie acţionat în instanţă Registrul Comerţului pentru remedierea acestei situaţii. A arătat că, în aceste condiţii, a făcut demersurile necesare, achitând o taxă către trezoreria statului, iar inculpata i-a prezentat o sentinţă care i s-a părut a fi reală, dar care s-a dovedit în final a fi falsă, societatea comercială nefiind înfiinţată.

A mai arătat că inculpata A. a simulat punerea în executare a sentinţei civile şi chiar i-a emis două ordine de plată, cu sume destul de mari, care urmau să intre în contul său, dar în schimb a fost interogată de biroul de risc al băncii, întrucât exista suspiciunea că ar încerca fraudarea acesteia. După acest moment inculpata nu i-a mai răspuns, iar în urma contactării diferitelor instituţii, a descoperit că sentinţa civilă şi actul constitutiv era false.

Nu în ultimul rând, persoana vătămată a precizat că nu a încheiat un contract de asistenţă juridică cu biroul de avocatură x, dar cu toate acestea, anumite acte apăreau ca fiind emise de această societate de avocatură, deşi nu a contactat niciodată pe nimeni din cadrul respectivei societăţi, cu excepţia inculpatei.

Persoana vătămată E. a declarat că a contactat societatea de avocatură "x" pentru a promova o cerere de revizuire împotriva unui dosar care a pornit de la Judecătoria Cornetu, şi în acelaşi timp a dorit să facă şi o cerere către CEDO. Numitul GG. i-a spus că nu se va ocupa el şi i-a recomandat-o pe inculpata A., care l-a asigurat că a formulat cererea de revizuire şi că trebuie doar să aştepte să fie chemaţi în instanţă el şi soţia sa, lucru care nu s-a petrecut, inculpata spunându-le că judecătorii sunt în grevă, că a venit pandemia şi alte pretexte. A arătat că soţia sa a mers la grefa instanţei şi a făcut demersurile necesare, astfel aflând că dosarul nu există, iar inculpatei nu i-au plătit efectiv o sumă de bani.

Totodată, a precizat că a semnat un singur contract de asistenţă juridică cu societatea de avocatură "x", iar inculpata nu i-a mai reprezentat şi în alte dosare.

Fiind audiată în cursul cercetării judecătoreşti, persoana vătămată F. a reiterat cele arătat de soţul său, E., adăugând că acesta din urmă s-a deplasat ulterior la societatea de avocatură, însă nu ştie cu cine a vorbit pentru că ea nu mai avea nervi să facă acest lucru.

Fiind audiat în faţa Curţii, persoana vătămată H. a declarat că, dorind să înfiinţeze un partid, a contactat societatea de avocatură "x", a vorbit cu numitul GG., cu care a negociat onorariul, de la 4000 RON la 2000 RON, din care a plătit suma de 1000 RON, urmând ca restul de bani să îi plătească la final, când se înfiinţează partidul. Persoana vătămată a arătat că numitul Tofin a delegat-o pe inculpata A. să se ocupe de caz, aceasta comunicându-i o deciziei a Tribunalului Bucureşti şi tot felul de documente şi acte care erau false, în final partidul nefiind înregistrat în timp util, astfel că nu a putut participa nici la alegerile locale şi nici la alegerile pentru Camera Deputaţilor şi Senat. A încercat să ia legătura cu numitul GG., însă acesta nu i-a răspuns la telefon, a mers la sediul casei de avocatură, unde inculpata A. nu le-a permis să intre în sediu, totodată aflând de la o persoană apropiată de numitul x că acesta se afla la sediul societăţii, dar nu voia să îl primească.

A mai precizat că, urmare a sentinţei şi documentelor false pe care inculpata i le-a oferit, a fost cercetat penal de către organele de cercetare penală din cadrul secţiei 17 Poliţie Bucureşti cu privire la ce s-a întâmplat cu partidul pe care voia să îl înfiinţeze, fiind formulată plângere din partea Biroului Electoral Maramureş cu privire la faptul că a înscris un candidat la alegeri din partea unui partid inexistent, precum şi plângere din partea ANAF pentru că a depus documente false privind partidul. Aceste acuzaţii au fost clarificate la momentul audierii sale, fiind depuse numeroase documente.

În continuare, Curtea a reţinut că, potrivit declaraţie persoanei vătămate G., acesta a încheiat un contract de asistenţă juridică cu societatea de avocatură "x", în vederea contestării deciziei de concediere, urmând ca demersurile de asistenţă juridică să le efectueze inculpata A., care nu a făcut nimic, i-a dat un număr de dosar de la Tribunalul Bucureşti, iar când a verificat, a aflat că acel număr de dosar era fals, nu exista. Cerându-i socoteală inculpatei cu privire la faptul că nu a depus contestaţia, aceasta i-a spus să aibă încredere că se va rezolva, întrucât o grefieră a pierdut dosarul, lucru pe care nu l-a crezut. Ulterior a luat legătura cu numitul GG., care i-a comunicat faptul că într-adevăr nu există o contestaţie înregistrată, sfătuindu-l să depună plângere penală împotriva inculpatei.

Fiind audiat în calitate de martor, numitul I. a arătat că a luat legătura cu firma x, care a desemnat-o pe inculpata A. să se ocupe de cazul său. Aceasta i-a spus că l-a înscris în registrul partidelor politice şi pe buletinele de vot, totodată povestindu-i că nu a apărut pe site din cauza unor probleme cu platforma Tribunalului. A mai arătat că Judecătoria Medgidia i-a primit anumite documente pentru candidatură, dar Biroul Electoral de Circumscripţie Medgidia nu i-a primit candidatura, aşa cum nici Biroul Electoral.

Din declaraţia martorei AAA. reiese că în perioada în care a lucrat la societatea de avocatură "x", respectiv 2018-2020, a perceput-o pe inculpată ca fiind o persoană care se înţelegea bine cu toată lumea, îşi făcea treaba şi nu se certa cu nimeni, aceasta semnând, în perioada în care numitul GG. era plecat, documente în reprezentarea acestuia. Din declaraţie a mai reieşit că o perioadă de timp, inculpata ar fi lucrat fără forme legale, dar nu din cauză lui x, ci pentru că nu s-a dus să-şi înregistreze contractul la Barou.

În cursul cercetării judecătoreşti a mai fost audiată martora BBB., care a declarat că a fost secretara societăţii de avocatură "x" şi o cunoştea pe inculpată, care avea o relaţie foarte bună cu colegii şi cu restul angajaţilor, că în mod normal toţi avocaţii aveau contract de colaborare încheiat, dar nu ştie cine trebuia să înregistreze contractele la barou, precum şi faptul că atribuţiile sale în firmă constau în primirea şi deschiderea mail-urilor, urmată de repartizarea acestora către avocaţi şi nu avea acces la adresa de mail a lui GG..

Nu în ultimul rând, a fost audiată martora CCC., soţia persoanei vătămate H., care a arătat că în luna ianuarie 2020 a luat legătura cu inculpata A. pentru a o reprezenta la un notar, fiind amânată de 3 ori motivat de faptul că doamna notar are covid. A mai arătat că inculpata i-a păcălit de câteva ori pe ea şi pe fiica ei, spunându-le că doamna notar are covid, iar în luna mai 2020 a fost chemată de inculpată la sediu, dar nu s-a rezolvat nimic. Totodată, a precizat că i-a achitat acesteia mai multe sume de bani.

În ceea ce o priveşte pe inculpată, Curtea a observat că aceasta nu a dat declaraţii referitoare la infracţiunile pentru care este cercetată nici în cursul urmăririi penale şi nici în cursul judecăţii, deşi a fost citată în repetate rânduri cu mandat de aducere şi i-au fost admise cererile de amânare a cauzei pe care le-a formulat, dând astfel dovadă de rea-credinţă prin faptul că a ales să se sustragă de la proces.

Aşadar, Curtea a apreciat că întreg materialul probator administrat în cauză dovedeşte, în mod indubitabil, că faptele există, constituie infracţiuni şi au fost săvârşite de către inculpată cu vinovăţie, iar, solicitarea inculpatei, prin apărător din oficiu, de achitare nu poate fi primită, apărările acesteia fiind infirmate de probele analizate mai sus, probe care dovedesc vinovăţia sa.

În drept, Curtea a apreciat că faptele constând în inducerea şi menţinerea în eroare a clienţilor de către inculpata A. în legătură cu prestarea serviciilor de asistenţă şi reprezentare juridică, pe care nu le-a desfăşurat în realitate, prin manopere dolosive constând în comunicarea unor înscrisuri oficiale şi a unor înscrisuri sub semnătură privată întocmite în fals, cu scopul obţinerii în mod injust a onorariului de avocat, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1), (2) C. pen. în cazul clienţilor de la care a încasat onorariul total sau parţial, respectiv H., G., I., V., Q., B., G. şi tentativă la înşelăciune, prevăzută de art. 32 alin. (1) C. pen. raportat la 244 alin. (1), (2) C. pen. în situaţia clienţilor cu care a convenit plata onorariului la finalizarea activităţilor stabilite prin contractul de asistenţă juridică sau la finalizarea prestaţiilor juridice, respectiv C. şi D., M., E. şi N..

Faptele inculpatei A., care raportat la fiecare client în parte, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, a plăsmuit în întregime înscrisuri oficiale care emană de la autorităţi/instituţii publice şi de la persoane care exercită un serviciu de interes public, inclusiv prin aplicarea amprentei ştampilelor cu impresiuni ce le imită pe cele emise în mod legal de către acestea, în vederea producerii de consecinţe juridice în cadrul manoperelor dolosive de inducere şi menţinere în eroare a clienţilor în legătură cu serviciile juridice pe care nu le-a desfăşurat în realitate, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art. 320 alin. (1) C. pen.

S-a reţinut comiterea infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art. 320 alin. (1) C. pen. şi în cazul aplicării în fals a amprentei ştampilelor instanţelor de judecată, cu impresiuni ce le imită pe cele emise în mod legal de instanţe, pe statutul, actele constitutive, programele politice întocmite de clienţii care au solicitat asistenţă juridică şi reprezentare în legătură cu înregistrarea partidelor politice, respectiv pe cererile introduse la instanţă şi care fac dovada înregistrării acestora, întrucât aceste înscrisuri, care iniţial aveau caracterul unor înscrisuri sub semnătură privată, ce reprezentau presupuse manifestări de voinţă ale unor persoane private, prin aplicarea ştampilelor au dobândit caracterul de înscrisuri oficiale.

Faptele inculpatei A. constând în transmiterea către clienţi, respectiv către Y. S.A. a unor copii după aceste înscrisuri oficiale inexistente, care prezintă credibilitate şi sunt apte să inducă în eroare şi să producă consecinţe juridice, în scopul producerii acestor consecinţe, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de uz de fals, prevăzută de art. 323 C. pen.

Plăsmuirea în întregime a înscrisurilor sub semnătură privată de către inculpata A., respectiv a adreselor emise de T. S.A. către B. şi a celor două ordine de plată aparent emise de un executor judecătoresc în beneficiul numiţilor C. şi D. şi transmiterea acestora către clienţi în vederea producerii de consecinţe juridice în cadrul manoperelor dolosive de inducere şi menţinere în eroare în legătură cu serviciile juridice pe care nu le-a prestat în realitate, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 322 C. pen.

Întocmirea în fals de către inculpata A. a adresei Biroului Electoral Central cu nr. 1777/BEC/L/2020 cu privire la II. şi transmiterea acesteia clientului I. în vederea producerii de consecinţe juridice, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de falsificarea documentelor şi evidenţelor electorale, prevăzută de art. 391 alin. (1) C. pen.

Inducerea în eroare prin manopere dolosive a membrilor fondatori ai O. H. şi G. în legătură cu înregistrarea partidului politic, le-a împiedicat acestora dreptul de a participa şi de a fi aleşi la alegerile locale din data de 27.09.2020 şi la alegerile pentru Camera Deputaţilor şi Senat din anul 2020, fapta întrunind elementele constitutive ale infracţiunii de împiedicarea exercitării drepturilor electorale, prevăzută de art. 385 alin. (1) C. pen.

În ceea ce priveşte solicitarea reprezentantului Ministerului Public de schimbarea a încadrării juridice a faptelor pentru care a fost trimisă în judecată inculpata A., în sensul de a se reţine din 9 infracţiuni de înşelăciune într-o singură infracţiune de înşelăciune, în formă continuată, prevăzută de art. 244, alin. (2) din C. pen., cu aplic art. 35, C. pen. (9 acte materiale), din 2 infracţiuni fals în înscrisuri sub semnătură privată într-o singură infracţiune de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, prevăzută de art. 322 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (4 acte materiale), din 9 infracţiuni de fals material în înscrisuri oficiale într-o singură infracţiune de fals material în înscrisuri oficiale, în formă continuată, prev. de art. 320 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (35-40 de acte materiale) şi din 9 infracţiuni uz de fals într-o singură infracţiune de uz de fals, în formă continuată, prev. de art. 323 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (39 acte materiale), Curtea a apreciat-o ca fiind întemeiată, având în vedere că, raportat la fiecare persoană vătămată în parte şi la probele administrate în cauză, se constată că actele materiale au fost săvârşite în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, şi nu în mod distinct, motiv pentru care va admite cererea de schimbare a încadrării juridice.

La individualizarea pedepselor aplicate inculpatei, instanţa de fond a avut în vedere gravitatea infracţiunilor săvârşite şi periculozitatea inculpatei, evaluate în raport cu criteriile prevăzute de art. 74 C. pen.

În acest sens, s-a arătat că inculpata nu a dat declaraţii referitor la infracţiunile cu privire la care este cercetată penal, prevalându-se de dreptul la tăcere.

Curtea a învederat că, fiind citată cu mandat de aducere în calitate de suspectă pentru data de 30.03.2021, A. a fost apelată telefonic de jandarmii care aveau de pus în aplicare mandatul, ocazie cu care a spus că se va prezenta personal la sediul parchetului la ora stabilită.

Întrucât nu s-a prezentat, s-a încercat contactarea telefonică a acesteia, demers care nu a putut fi realizat, inculpata închizându-şi telefonul.

Ulterior, aceasta a transmis un SMS din care rezultă intenţia de a se sinucide.

Faţă de această afirmaţie, prin ordonanţa nr. 893/P/2019 din 09.08.2021 s-a dispus efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice de către medicii specialişti din cadrul Institutului Naţional de Medicină Legală Mina Minovici din Bucureşti privind pe inculpata A., pentru a se stabili dacă avea discernământul păstrat la data comiterii faptelor, şi anume în intervalul de timp martie 2018 - iunie 2021.

La data de 4.08.2021, în prezenţa unui avocat desemnat din oficiu pentru procedura prevăzută de art. 184 alin. (1)-(3) C. proc. pen., A. şi-a exprimat consimţământul pentru expertizarea medico -legală psihiatrică şi a fost de acord să se prezinte de bună-voie în faţa comisiei de expertiză.

Prin Raportul de expertiză medico-legală psihiatrică nr. A1/11.171/2021 s-a concluzionat că inculpata A. nu prezintă tulburări psihice clinic manifeste. Din analiza documentaţiei existente în dosarul nr. x/2019 pus la dispoziţia comisiei nu se reconstituie prezenţa unei afecţiuni psihice care să afecteze discernământul inculpatei în perioada martie 2018 - iunie 2021 (discernământ păstrat).

Atitudinea inculpatei din cursul urmăririi penale a fost reiterată pe parcursul fazei de judecată, când, deşi a fost citată la toate adresele cunoscute, inclusiv cu mandat de aducere şi i-au fost admise cererile de amânare a cauzei pe care aceasta le-a formulat în cauză, a înţeles să nu se prezinte şi să tergiverseze, astfel, procesul, astfel dovedindu-se, dincolo de orice îndoială, că a fost de rea-credinţă.

Având în vedere gravitatea concretă a infracţiunilor, împrejurările comiterii acestora, astfel cum au fost prezentate anterior, limitele de pedeapsă prevăzute de lege, atitudinea procesuală, necesitatea responsabilizării inculpatei şi îndreptării acesteia, în vederea atingerii scopului educativ şi preventiv al pedepsei, Curtea a apreciat că se impune condamnarea inculpatei A. la câte o pedeapsă cu închisoarea pentru fiecare infracţiune săvârşită, orientată spre minimul special prevăzut de lege, fiind singura modalitate prin care inculpata va conştientiza gravitatea faptelor sale şi va refracta asupra adoptării unui comportament infracţional.

În ceea ce priveşte modalitatea de executare a pedepsei rezultante, Curtea a considerat că singura posibilitate este cea a executării în regim de detenţie, nefiind îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 91 alin. (1) lit. c) şi d) C. pen. pentru a se putea dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, respectiv inculpata nu şi-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, de vreme ce s-a sustras de la proces, iar în raport de persoana acesteia, de conduita avută anterior săvârşirii infracţiunilor, de eforturile depuse de aceasta pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor faptelor, care nu au existat în realitate, precum şi de posibilităţile sale de îndreptare, s-a apreciat că nu este suficientă aplicarea pedepsei, fiind necesară executarea acesteia, pentru îndeplinirea scopului represiv şi educativ al pedepsei.

În ceea ce priveşte pedepsele complementare, raportat la natura şi gravitatea infracţiunilor deduse judecăţii, împrejurările cauzei, astfel cum au fost prezentate anterior, contribuţia majoră avută de inculpată la săvârşirea faptei şi circumstanţele personale, Curtea a apreciat că este necesară aplicarea pedepsei complementare a interzicerii exercitării dreptului de a fi aleasă în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, aceasta fiind nedemnă să ocupe funcţii de această natură, care implică un grad ridicat de responsabilitate şi integritate.

Totodată, s-a apreciat că se impune interzicerea dreptului de a exercita profesia de avocat, în baza art. 66 alin. (1) lit. g) C. pen., având în vedere că aceasta s-a folosit de această profesie pentru săvârşirea infracţiunilor, lucru care atrage în mod evident nedemnitatea inculpatei de a exercita profesia de avocat, încălcând cele mai elementare principii statuate de Legea nr. 51/1995 şi de Codul deontologic al avocatului.

Având în vedere că pedeapsa ce se va stabili în cauză se va executa în regim de detenţie, Curtea a arătat că se impune aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii aceloraşi drepturi, ce se va executa din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa principală privativă de libertate va fi executată sau considerată ca executată, potrivit dispoziţiilor art. 65 alin. (3) C. pen.

Referitor la latura civilă, Curtea a reţinut că la termenul de judecată din data de 16.06.2022, persoanele vătămate B., C. şi D., E. şi F., G. şi H. au depus la dosar cererile de constituire ca parte civilă, după cum urmează:

- persoana vătămată B. s-a constituit parte civilă cu suma totală de 347.640 RON, din care suma de 97.640 RON reprezentând daune materiale şi suma de 250.000 RON reprezentând daune morale;

- persoanele vătămate C. şi D. s-au constituit parte civilă cu sumele de 3.500 euro cu titlu de daune materiale, constând în contravaloare falsei taxe de timbru şi contravaloarea onorariului avocaţial, şi 10.000 euro cu titlu de daune morale;

- persoanele vătămate E. şi F. s-au constituit părţi civile cu suma de 100.000 euro, reprezentând daune morale şi materiale;

- persoanele vătămate G. şi H. s-au constituit, fiecare, părţi civile cu sumele de 100.000 euro, reprezentând daune morale şi materiale.

Totodată, instanţa de fond a mai reţinut că, prin încheierea din 19.12.2022, s-a dispus introducerea în cauză, în calitate de părţi responsabile civilmente, a S.C.A. "x", a domnului avocat GG., în calitate de persoană fizică, şi societatea S.C. DDD. S.A.

Potrivit înscrisurilor depuse la dosar rezultă că, în perioada 2018-2020, Societatea de Avocatură "x" a încheiat 3 poliţe de asigurare pentru răspunderea civilă profesională cu societatea de asigurări S.C. DDD. S.A., respectiv:

- Poliţa de asigurare nr. x/30.03.2018;

- Poliţa de asigurare nr. x/19.03.2019;

- Poliţa de asigurare nr. x/27.03.2020.

Potrivit dispoziţiilor art. 41 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, avocaţii sunt obligaţi să se asigure pentru răspunderea profesională, în condiţiile stabilite în Statutul profesiei de avocat, adoptat prin Hotărârea Consiliului UNBR nr. 64 din 3 decembrie 2011.

Dispoziţiile art. 119 din Statut instituie mai multe condiţii pe care avocatul trebuie să le îndeplinească cu privire la asigurarea pentru răspundere profesională, printre care obligaţia de a încheia o poliţă de asigurare pentru răspundere profesională în limitele sumelor indicate în Statut, precum şi posibilitatea de stabilire a limitei răspunderii avocatului prin contract.

Din lecturarea poliţelor de asigurare încheiate între societatea de avocatură şi asigurător, Curtea a observat că atât societatea, cât şi avocaţii care îşi exercitau profesia în calitate de asociaţi şi colaboratori erau acoperiţi în situaţia producerii unor prejudicii clienţilor în legătură cu fapte culpabile, cum ar fi neglijenţe, erori sau omisiuni, ci nu fapte săvârşite cu intenţie, cum sunt cele din prezenta cauză.

Mai mult, în cadrul poliţelor de asigurare s-a stipulat că dovada colaborării dintre societate şi avocaţi se face cu contractul de colaborare înregistrat la Baroul Bucureşti. Însă, la fila x din volumul I al dosarului se regăseşte contractul de colaborare încheiat între S.C.A. "x" şi inculpata A., contract ce poartă semnăturile ambelor părţi, dar pe care nu există nici o menţiune cu privire la înregistrarea acestuia la Baroul Bucureşti, ceea ce nu poate conduce decât la lipsa de eficienţă a poliţelor de asigurare ce o acopereau pe inculpată, atât timp cât contractul de colaborare încheiat cu aceasta nu a fost înregistrat la Baroul Bucureşti, condiţie expresă pentru ca poliţa de asigurare să acopere despăgubirile pe care inculpata le-ar putea datora persoanelor prejudiciate, cu respectarea desigur a tuturor prevederilor din condiţiile generale şi din cele speciale privind asigurarea de răspundere profesională a avocaţilor.

Nu în ultimul rând, din întreg materialul probator administrat în cauză se poate observa că nu a existat o legătură de prepuşenie între GG. şi inculpata A., încât să poată fi atrasă răspunderea civilă delictuală a acestuia şi a societăţii de avocatură, având în vedere că inculpata era avocată definitiv de 6 ani la momentul la care a început colaborarea cu S.C.A. "x", iar trei dintre faptele ce fac obiectul prezentei cauze au săvârşite de către aceasta, în cadrul cabinetului individual, nu în legătură cu societatea de avocatură, contractele de asistenţă juridică fiind încheiate între inculpată şi trei dintre părţile civile.

Având în vedere că profesia de avocat este o profesie liberală, se poate conchide că un avocat definitiv se află numai sub controlul legii şi al Baroului, singura instituţie în măsură să aplice sancţiuni disciplinare avocaţilor, nu şi al societăţii de avocatură cu care colaborează, aşadar nu sunt îndeplinite condiţiile privind răspunderea comitentului pentru fapta prepusului.

Aşadar, faţă de aspectele învederate mai sus, s-a constatat că nici S.C.A. "x" şi nici societatea de asigurări S.C. DDD. S.A. nu pot fi trase la răspundere civilă delictuală, inculpata fiind singura în măsură să repare prejudiciul cauzat prin comiterea faptelor pentru care a fost trimisă în judecată.

Astfel, referitor la pretenţiile civile arătate mai sus, Curtea a apreciat că, în cauză, sunt întrunite condiţiile răspunderii civile delictuale, respectiv există o faptă ilicită, fapta a fost săvârşită de inculpată, există un prejudiciu localizat în patrimoniul părţilor civile, există legătură de cauzalitate între faptele inculpatei şi prejudiciile cauzate, prejudiciul este cert atât sub aspectul întinderii, cât şi sub aspectul existenţei.

Pentru determinarea daunelor morale încercate de părţile civile, Curtea a avut în vedere stresul la care au fost supuse acestea, precum şi faptul că le-au fost afectate imaginile acestora în societate, la locul de muncă şi în relaţiile de familie.

În raport de aceste criterii, Curtea a apreciat ca fiind rezonabile sumele solicitate de părţile civile cu titlu de daune materiale şi morale, şi pe cale de consecinţă, le-a admis în totalitate.

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel, în termen legal, inculpata A., părţile civile H. şi G. şi părţile responsabile civilmente GG. şi Societatea de avocatură "x".

Astfel, în cuprinsul memoriului conţinând motivele de apel inculpata A. a invocat, în esenţă, următoarele critici:

- greşita condamnare a inculpatei sub aspectul săvârşirii infracţiunii de înşelăciune, în formă continuată, prevăzută de art. 244 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (9 acte materiale), având în vedere că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracţiuni, în sensul existenţei scopului special de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos patrimonial injust;

În acest sens, făcând trimitere la persoanele vătămate H., G., I., V., Q., B., G., C., D., M., E. şi N., inculpata a arătat, în esenţă, că, nu a încasat onorarii de la persoanele anterior menţionate şi nici nu avea intenţia să încaseze vreun onorariu de la aceştia, iar, sumele achitate aferente consultaţiilor juridice, în măsura în care au fost achitate, au fost plătite societăţii de avocatură x.

- greşita confiscare a sumei de 4.000 RON dispusă de instanţa de fond, sumă aferentă unui presupus onorariu încasat de la I.;

Sub acest aspect, s-a arătat că, potrivit probatoriului administrat la dosar, rezultă că suma de 4.000 RON a fost achitată societăţii x, şi, nu inculpatei.

Prin urmare, s-a apreciat că, în condiţiile în care există dovezi privind achitarea de către client a unui onorariu către societatea de avocatură şi, ulterior, al restituirii acestuia către client, măsura confiscării dispuse de către instanţa de fond este nelegală, cu atât mai mult cu cât suma de bani nu i-a fost înmânată vreodată inculpatei A..

- greşita stabilire a cuantumului daunelor morale şi materiale la plata cărora a fost obligată inculpata, solicitându-se sub acest aspect, reanalizarea existenţei, în concret, a răspunderii părţilor, inclusiv, a părţii responsabile civilmente.

Prin motivele scrise de apel partea civilă G., în esenţă, a solicitat obligarea inculpatei A. la plata către partea civilă a sumei de 12.250 RON.

Astfel, s-a arătat că instanţa de fond a omis să se pronunţe cu privire la pretenţiile formulate de partea civilă G. în cuprinsul cererii formulate la data de 14.09.2024, constând în 250 RON daune materiale, 5.000 RON daune morale şi 7.000 RON cheltuieli de judecată.

La rândul său, în calea de atac promovată partea civilă H. a solicitat extinderea cercetării judecătoreşti cu privire la numitul GG. şi cercetarea acestuia în calitate coautor sau complice al incupatei A., având în vedere că toate actele materiale comise de inculpată au fost săvârşite sub îndrumarea domnului GG..

Astfel, s-a arătat că, în condiţiile în care, apelantul - parte civilă a încheiat contractul de asistenţă juridică cu casa de avocatură "x", urmare a negocierilor purtate cu şeful acesteia, domnul GG., se impune tragerea la răspundere penală şi a acestei persoane.

În cuprinsul motivelor de apel, apelantul parte civilă H. a mai solicitat obligarea societăţii civile profesionale de avocaţi "x" şi S.C. DDD., la plata de daune morale în cuantum de 500.000 euro.

Prin motivele scrise de apel părţile responsabile civilmente SCA x şi GG. au solicitat admiterea apelului şi modificarea, în parte, a sentinţei penale apelate, în sensul respingerii cerereii de introducere în cauză, în calitate de părţi responsabile civilmente a SCA x şi GG., având în vedere depăşirea termenului de formulare a cererii, în raport de dispoziţiile art. 21 alin. (1) coroborate cu art. 20 alin. (1) C. proc. pen., astfel cum acestea au fost modificate prin Decizia Curţii Constituţionale a României nr. 257 din 26 aprilie 2017.

Totodată, s-a solicitat şi modificarea parţială a încheierii din data de 08.12.2022 cu privire la introducerea în cauză a numitului GG. şi a SCA x în calitate de părţi responsabile civilmente, în sensul respingerii cererilor, ca tardiv formulate.

Astfel, s-a arătat că, în cuprinsul sentinţei atacate, nu există nicio menţiune cu privire la pronunţarea de către instanţă asupra aspectelor referitoare la tardivitatea introducerii SCA x şi GG., în cauză, în calitate de părţi responsabile civilmente în raport de Decizia Curţii Constituţionale anterior menţionată, despre care prima instanţă a precizat, în cuprinsul încheierii din 19.12.2022, că se va pronunţa prin hotărârea asupra fondului cauzei.

Făcând trimitere la cererile de constituire parte civilă formulate în cauză, s-a arătat că persoanele vătămate care s-au constituit părţi civile în dosarul nr. x/2022 nu au formulat pretenţiile civile faţă de părţile responsabile civilmente, în termenul prevăzut de Decizia nr. 257 din 26 aprilie 2017 a Curţii Constituţionale, fiind încălcate astfel drepturile procesuale ale SCA x şi GG. prin exercitarea de către părţile civile, în mod abuziv, a drepturilor sale.

Aşadar, s-a menţionat că părţile civile nu au formulat cereri şi excepţii în procedura de cameră preliminară şi nici nu au formulat contestaţie împotriva încheierii pronunţate în această procedură, achiesând practic la concluziile parchetului formulate în cuprinsul actului de sesizare a instanţei de judecată.

Învestită în cel de-al doilea grad de jurisdicţie, în temeiul dispoziţiilor, în temeiul dispoziţiilor art. 420 alin. (4) C. proc. pen., la interpelarea Înaltei Curţi, apelanta A. a precizat că doreşte să dea declaraţie în faţa instanţei de control judiciar, fiind audiată la termenul din 05.12.2024.

Totodată, a fost administrată proba testimonială constând în reaudierea martorelor BBB., AAA. probă încuviinţată apelantei inculpate A..

La termenul din data de 06 februarie 2025, Înalta Curte constatând imposibilitatea de prezentare a martorului V., în temeiul art. 383 C. proc. pen., a dispus renunţarea la administrarea probei testimoniale cu reaudierea martorului V., urmând a fi avute în vedere la soluţionarea cauzei declaraţiile date de acesta anterior, în raport cu întreg contextul cauzei şi apărările formulate de apelanta inculpată.

Examinând cauza atât în privinţa motivelor de apel invocate, cât şi din oficiu, conform art. 417 alin. (1) C. proc. pen., sub toate aspectele de fapt şi de drept, Înalta Curte constată următoarele:

Astfel, analizând, actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte reţine că judecătorul fondului a realizat o evaluare judicioasă şi completă a întregului material probator strâns în cursul urmăririi penale şi al cercetării judecătoreşti, pe baza căruia a reţinut o situaţie de fapt corectă, conformă cu realitatea, care de altfel, nu a fost contestată în calea de atac.

Efectuând propria analiză şi evaluare a întregului material probator administrat în cauză, Înalta Curte constată dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă situaţia de fapt reţinută în considerentele hotărârii supuse controlului judiciar şi, implicit, vinovăţia apelantei - inculpate A. în comiterea infracţiunilor pentru care a fost condamnată în fond, a cărei conduită se circumscrie sferei ilicitului penal, în forma şi încadrarea juridică reţinută de prima instanţă.

De altfel, probele administrate în faza apelului nu au adus o modificare a bazei factuale corect stabilite atât prin actul de sesizare, cât şi prin sentinţa penală apelată, ci chiar au confirmat-o.

Realizând, în acest cadru, propria analiză a materialului probator administrat în cauză Înalta Curte reţine:

1) Cu privire la acuzaţiile reţinute în sarcina inculpatei A. în legătură cu persoanele vătămate C. şi D..

Factual, inculpatei, i se impută că, în calitate de avocat, în vederea obţinerii în mod injust a onorariului de avocat, care nu a fost efectiv încasat, a indus şi menţinut în eroare persoanele vătămate C. şi D. cu privire la efectuarea unor demersuri avocaţiale legate de înfiinţarea societăţii J. S.R.L., redactarea şi semnarea unor cereri şi acordarea asistenţei juridice la Tribunalul Bucureşti pentru obţinerea unei ordonanţe preşedinţiale în vederea obligării Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Bucureşti la plata de despăgubiri pentru erorile pretins produse în legătură cu înregistrarea societăţii, demararea unei proceduri de executare silită a hotărârii judecătoreşti pronunţată de Tribunalul Bucureşti, activităţi pe care în realitate nu le-a desfăşurat, în acest scop transmiţând persoanelor vătămate 4 înscrisuri oficiale întocmite în fals, respectiv sentinţa civilă nr. 4729 din 23.03.2019 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a Civilă în dosarul nr. x/2018, adresă emisă la data de 21.02.2019 de Tribunalul Bucureşti în dosarul cu numărul x/2018, rezoluţia nr. 39956/02.05.2018 pronunţată în dosarul cu nr. x/28.03.2018 de către Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, Certificatul de înregistrare seria x nr. x pentru firma J. S.R.L. şi două înscrisuri sub semnătură privată întocmite în fals, respectiv două ordine de plată aparent emise de un executor judecătoresc, prin care urmau să le fie virate în cont sumele de 149.720,88 RON, respectiv 207.807,6 RON, activitatea infracţională întrunind, în opinia acuzării, elementele constitutive ale infracţiunilor de tentativă la înşelăciune, prevăzută de art. 32 alin. (1) C. pen. raportat la art. 244 alin. (1), (2) C. pen., fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prevăzută de art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (2 acte materiale), fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată, prevăzută de art. 320 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (4 acte materiale), uz de fals în formă continuată, prevăzută de art. 323 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (4 acte materiale) cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

Înalta Curte apreciază că din probele administrate în cauză, rezultă fără echivoc că inculpata A. a indus şi menţinut în eroare persoanele vătămate C. şi D. cu privire la efectuarea unor demersuri avocaţiale legate de înfiinţarea societăţii J. S.R.L, întocmind în acest sens, în fals, patru înscrisuri oficiale (sentinţa civilă nr. 4729 din 23.03.2019 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a Civilă în dosarul nr. x/2018, adresă emisă la data de 21.02.2019 de Tribunalul Bucureşti în dosarul cu numărul x/2018, rezoluţia nr. 39956/02.05.2018 pronunţată în dosarul cu nr. x/28.03.2018 de către Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, Certificatul de înregistrare seria x nr. x pentru firma J. SRL) şi două înscrisuri sub semnătură privată (două ordine de plată aparent emise de un executor judecătoresc).

Astfel, persoanelor vătămate le-a fost creată, iniţial, falsa reprezentare că vor reuşi să înfiinţeze societatea comercială şi vor accesa programul START - UP Nation 2018, iar, ulterior, că vor primi despăgubiri morale şi materiale în cuantum de 75.000 euro pentru eroarea produsă la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului Bucureşti cu privire la ştergerea societăţii din baza de date.

Relevante în susţinerea activităţii infracţionale desfăşurată de inculpată sunt declaraţiile persoanelor vătămate C. şi D., audiate în cursul urmăririi penale şi în etapa cercetării judecătoreşti în faţa instanţei de fond, adresa din 12.03.2020 emisă de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă (prin care s-a comunicat că pe rolul secţiei nu se află înregistrat dosarul nr. x/2018 şi nici un alt dosar având ca părţi persoanele vătămate J. S.R.L., C. şi D. precum şi că ştampila ce apare pe ultima filă a sentinţei civile nr. 4729 din 28.03.2019 având nr. 254/expediţii nu aparţine secţiei a VI-a Civilă de la Tribunalul Bucureşti, iar, potrivit referatului întocmit de Registratura Tribunalului Bucureşti, dosarul nr. x/2018 este înregistrat la secţia I penală, drepturi şi libertăţi, în dosar figurând ca petent Ministerul Public), adresa din 09.03.2020, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (prin care s-a comunicat Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti faptul că certificatul de înregistrare seria x nr. x aparţine societăţii EEE. S.R.L. Bucureşti, numărul de ordine în Registrului Comerţului x şi Indicatorul Unic la Nivel European (EUID) ROONRC.x, ce se regăsesc în înscrisul prezentat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, aparţin societăţii FFF. S.R.L.., denumirea J. S.R.L., aceasta a fost rezervată la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Bucureşti prin cererea nr. x din 06.03.2018, iar cererea de înregistrare nr. x/28.03.2018, la care a fost anexată rezervarea anterior menţionată, a fost respinsă prin rezoluţia din 29.03.2019, codul unic de înregistrare 39277799 nefiind atribuit niciunui profesionist înregistrat în registrul comerţului central computerizat), adresa din 22.02.2021, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (prin care s-a comunicat Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti faptul că Rezoluţia nr. 39956/27.03.2018 din dosarul nr. x/26.03.2018 a fost emisă pentru societatea GGG. S.R.L. (x, CUI x), adresa nr. x/2020 Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 1 Bucureşti, potrivit căreia în evidenţele unităţii nu a fost înregistrată plângerea numitei C. privind persoanele şi faptele indicate în plângerea penală, primită de persoana vătămată de la inculpata A..

De asemenea, relevant sub aspect probator este şi rezultatului percheziţiei informatice efectuată asupra laptopului utilizat de inculpata A., unde a fost identificat un document care dovedeşte încercarea de întocmire în fals a unei hotărâri judecătoreşti privind pe C. şi D., respectiv sentinţa civilă nr. 4729/4.04.4019 pronunţată de Judecătoria Bolintin Vale în dosarul nr. x/2019, în care se consemnează în primul aliniat că este pe rol soluţionarea cererii de chemare în judecată formulată de contestatoarea B. (n.n. persoană vătămată raportat la infracţiunile descrise la punctul VIII din rechizitoriu), în contradictoriu cu J., C., în calitate de asociat şi administrator, D. în calitate de asociat, în contradictoriu cu pârâtul Oficiului Registrului Comerţului, având ca obiect obligaţia de a face şi pretenţii, în rest hotărârea referindu-se la contestaţia formulată de BB. împotriva candidaturilor propuse de PRO ROMÂNIA, cu privire la care instanţa a hotărât respingerea.

Pentru argumentele anterior arătate, Înalta Curte apreciază ca fiind pe deplin dovedite acuzaţiile aduse inculpatei A. în comiterea infracţiunilor de care a fost acuzată (actele materiale în legătură cu persoanele vătămate C. şi D.).

2) Cu privire la acuzaţiile reţinute în sarcina inculpatei A. în legătură cu persoana vătămată M..

În sarcina inculpatei, s-a reţinut că, în baza contractul de asistenţă juridică nr. x/11.10.2019 încheiat cu x SCA, inculpata A., desemnată în cadrul firmei de avocatură să presteze servicii juridice, în scopul obţinerii în mod injust a onorariului de avocat în sumă de 2500 de RON, care nu a fost efectiv încasat, în perioada 11.10.2019 - iulie 2020, a indus în eroare persoana vătămată M., în legătură cu desfăşurarea procedurii de înfiinţare a U. şi reprezentare în faţa instanţei de judecată în vederea înregistrării partidului, activităţi pe care nu le-a desfăşurat în realitate şi în acest scop a transmis persoanei vătămate 4 înscrisuri oficiale întocmite în fals, respectiv decizia nr. 65/DEC/P/06.11.2019 pronunţată în dosarul nr. x/2019 de Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă, referatul din 6.02.2020 întocmit de grefier K. în dosarul nr. x/2019, extras din Registrul partidelor politice nr. 204 semnat de prim grefier L., extras din Registrul partidelor politice nr. 208 semnat de prim grefier L., activitatea infracţională întrunind, în opinia acuzării, elementele constitutive ale infracţiunilor de tentativă la înşelăciune, prevăzută de art. 32 alin. (1) C. pen. raportat la art. 244 alin. (1), (2) C. pen., fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată, prevăzută de art. 320 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (4 acte materiale), uz de fals în formă continuată, prevăzută de art. 323 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (4 acte materiale), cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

Astfel, din coroborarea probelor administrate atât la urmărire penală, cât şi în faza cercetării judecătoreşti, rezultă, în esenţă, că, inculpata A. a adoptat aceeaşi modalitate de acţiune, în sensul că, a indus şi menţinut în eroare persoana vătămată M. cu privire la efectuarea unor demersuri avocaţiale privind înregistrarea U., întocmind, în acest sens, în fals mai multe documente necesare înregistrării formaţiunii politice.

În consecinţă, inculpata i-a trimis persoanei vătămate prin aplicaţia CC., iar, ulterior prin poştă, decizia nr. 65/DEC/P/06.11.2019 emisă de Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă, în dosarul cu nr. x/2019, prin care s-a dispus admiterea cererii formulate de petenţii M., HHH. şi III. în calitate de membrii fondatori, înregistrarea U. şi înscrierea acestuia în Registrul Partidelor Politice aflat la grefa Tribunalului Bucureşti, extras din Registrul partidelor politice nr. 204 semnat de prim grefier L., extras din Registrul partidelor politice nr. 208 semnat de prim grefier L..

Ulterior, în luna februarie 2020, persoana vătămată a primit prin e-mail de la inculpată referatul din 06.02.2020 întocmit de grefier K., în dosarul nr. x/2019, în care se consemna că decizia pronunţată în dosar a rămas definitivă şi că urmează să se procedeze la înregistrarea U. în Registrul Partidelor Politice.

Efectuând verificări pe Portalul instanţelor de judecată, persoana vătămată nu a identificat dosarul, motiv pentru care, a luat legătura cu grefa Tribunalului Bucureşti aflând că dosarul nr. x/2019 are ca obiect infracţiunea de trafic de minori.

În dovedirea acuzaţiei aduse inculpatei relevante sub aspect probator sunt declaraţia persoanei vătămate M., adresa nr. x/2019 din data de 07.10.2020 emisă de către Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă prin care s-a comunicat Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti că dosarul nr. x/2019 figurează înregistrat la secţia I Penală, drepturi şi libertăţi şi are ca obiect prelungirea arestării preventive a inculpatului JJJ., referatele întocmite de prim - greferul L. şi grefierul MM..

Totodată, în dovedirea acuzaţiei aduse inculpatei relevante sunt şi rezultatele percheziţiei informatice efectuate asupra laptopului şi telefonului mobil utilizate de inculpata A., corespondenţa electronică purtată de inculpată cu persoana vătămată M. coroborându-se cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză.

Ca urmare, în raport de toate cele arătate, Înalta Curte constată că starea de fapt stabilită în cauză în legătură cu persoana vătămată M. se întemeiază pe probe suficiente şi concludente, confirmând pe deplin existenţa faptelor, aşa cum au fost reţinute de prima instanţă şi împrejurările de săvârşire a acestora.

3) Cu privire la acuzaţiile reţinute în sarcina inculpatei A. în legătură cu persoanele vătămate E. şi N..

În sarcina inculpatei, s-a reţinut sub aspectul situaţiei de fapt că, în baza contractul de asistenţă juridică 2365259/06.06.2019 încheiat cu x SCA, inculpata A., desemnată în cadrul cabinetului de avocatură să presteze servicii juridice, în scopul obţinerii în mod injust a onorariului de avocat în sumă de 2.562,14 ron, care nu a fost efectiv încasat, în perioada 6.06.2019 - iulie 2020, a indus şi menţinut în eroare persoanele vătămate E. şi N. în legătură cu efectuarea unor demersuri avocaţiale specifice în vederea promovării unei căi extraordinare de atac în dosarul nr. x/2015 al Judecătoriei Cornetu, activitate pe care nu a desfăşurat-o în realitate, în acest scop a transmis persoanelor vătămate 2 înscrisuri oficiale întocmite în fals, respectiv o citaţie pentru data de 25.03.2020, ora 09:00, în dosarul nr. x/2019, la Curtea de Apel Bucureşti şi o cerere de revizuire pe care a fost aplicată în fals ştampila de înregistrare de la registratura instanţei şi a întocmit în fals un răspuns pretins comunicat de Biroul de informare şi relaţii publice din cadrul Curţii de Apel Bucureşti la data de 24.06.2020 către avocat A., identificat în spaţiul său de lucru la x SCA, cu privire la care nu există dovada transmiterii către persoanele vătămate, activitatea infracţională întrunind, în opinia acuzării, elementele constitutive ale infracţiunilor de tentativă la înşelăciune, prevăzută de art. 32 alin. (1) C. pen. raportat la art. 244 alin. (1), (2) C. pen., fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată, prevăzută de art. 320 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (3 acte materiale), uz de fals în formă continuată, prevăzută de art. 323 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (2 acte materiale), cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

În coordonate obiective, Înalta Curte constată că sunt confirmate împrejurările faptice reţinute de prima instanţă, în sensul că, inculpata a indus şi menţinut în eroare persoanele vătămate E. şi N. în legătură cu efectuarea unor demersuri avocaţiale specifice în vederea promovării unei căi extraordinare de atac în dosarul nr. x/2015 al Judecătoriei Cornetu, activitate pe care nu a desfăşurat-o în realitate, în acest scop a transmis persoanelor vătămate înscrisuri oficiale întocmite în fals

Relevante în susţinerea activităţii infracţionale desfăşurată de inculpată sunt declaraţiile persoanelor vătămate E. şi N., care au relatat, că, urmare a faptului că inculpata le-a comunicat de mai multe ori că li s-a amânat, succesiv, cauza din diferite motive (inexistenţa unei săli de judecată disponibile, reclamantul nu a răspuns citaţiei/nu are avocat, protestele magistraţilor), aceştia au efectuat verificări pentru a afla situaţia dosarului, ocazie cu care, au aflat că dosarul nr. x/2019 nu este înregistrat.

În acelaşi sens, este şi adresa din 23.02.2021 emisă de Curtea de Apel Bucureşti prin care s-a comunicat Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti faptul că, în urma verificărilor, s-a constat că dosarul nr. x/2019 nu a fost înregistrat pe rolul secţiei a IV-a civilă a Curţii de Apel Bucureşti, prin urmare nu au fost emise citaţii sub acest număr de dosar.

Totodată, potrivit referatului întocmit de compartimentul Registratură, ştampila aplicată pe cererea de revizuire prezentată de E. şi N. nu aparţine secţiei a IV-a civilă, iar, din cuprinsul referatului întocmit de Compartimentul IT al Curţii de Apel Bucureşti a rezultat că în lista cu dosare repartizate computerizat în ziua de 10.09.2019 la secţia a IV-a civilă, nu se regăseşte dosarul nr. x/2019.

Ca urmare a demersului petenţilor, a fost solicitat dosarul nr. x/2015 al Judecătoriei Cornetu, dosar în care se pretinde că s-a formulat cerere de revizuire şi, în urma verificărilor efectuate, s-a constat că la dosar nu există nicio cerere de revizuire.

În ceea ce priveşte răspunsul pretins comunicat prin Biroul de informare şi relaţii publice din cadrul Curţii de Apel Bucureşti la data de 24.06.2020 către inculpata A., acesta nu se regăseşte în evidenţa biroului, nu are număr de înregistrare, nu este semnat, iar ştampila aplicată pe acesta nu aparţine Biroului de informare şi relaţii publice din cadrul Curţii de Apel Bucureşti.

De asemenea, în dovedirea acuzaţiilor aduse inculpatei sunt şi înscrisurile identificate, în urma efectuării anchetei interne de către S.C.A. x, în dulapurile aferente biroului inculpatei A., ocazie cu care au fost identificate 9 modele ale răspunsului pretins comunicat prin Biroul de informare şi relaţii publice din cadrul Curţii de Apel Bucureşti la data de 24.06.2020 către inculpata A., pe care a fost aplicată în fals ştampila Curţii de Apel Bucureşti, ce confirma înregistrarea cererii de revizuire formulată de E. şi N., cu menţiunea că datorită unor erori în sistemul de înregistrare a dosarelor Ecris două dosare au fost înregistrate sub nr. x/2019.

Se observă, astfel, că înscrisurile au aproximativ acelaşi conţinut, iar, aşezarea în pagină diferă de la un document la altul, ceea ce dovedeşte încercări repetate de falsificare a documentului.

Potrivit percheziţiei informatice efectuate asupra sistemelor informatice laptop şi telefon mobil, utilizate de inculpata A., rezultă că inculpata a purtat corespondenţă electronică cu persoanele vătămate, corespondenţă care, coroborată cu celelalte probe administrate la dosar, anterior prezentate, dovedeşte săvârşirea faptelor reţinute în sarcina inculpatei.

4) Cu privire la acuzaţiile reţinute în sarcina inculpatei A. în legătură cu persoanele vătămate H. şi G..

Inculpatei A. i se impută că, în baza contractului de asistenţă juridică nr. x din 12.12.2019 încheiat cu x S.C.A., fiind desemnată în cadrul cabinetului de avocatură să presteze servicii juridice, în scopul obţinerii în mod injust a onorariului de avocat, în sumă de 2.000 de RON, în perioada 12.12.2019 - noiembrie 2020, a indus şi menţinut în eroare persoanele vătămate H. şi G., în legătură cu desfăşurarea procedurii de înfiinţare şi înregistrare la instanţa de judecată a O., activităţi pe care nu le-a desfăşurat în realitate şi în acest scop a transmis persoanelor vătămate 9 înscrisuri oficiale întocmite în fals, respectiv: decizia nr. 7/DEC/P din 02.03.2020 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă, în dosarul cu nr. x/2019, încheierea Tribunalului Bucureşti din data de 30.07.2020, adresa nr. x din data de 27.10.2020 eliberată de Tribunalul Bucureşti, două dovezi de înregistrare a O. în Registrul partidelor politice cu numere distincte 213 şi 224, programul politic, actul de constituire al partidului şi statutul, pe care era aplicată în fals ştampila Tribunalului Bucureşti şi Certificatul de înregistrare fiscală seria x nr. x pretins eliberat de ANAF pentru O., la data de 1.08.2020, cu data atribuirii CIF x la 01.08.2020.

Înscrisurile comunicate de inculpată au fost folosite de G. la Biroului Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 26 Maramureş pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor din anul 2020, întrucât intenţiona să participe la alegeri din partea O., ocazie cu care, a aflat că aceste înscrisuri oficiale sunt întocmite în fals.

Prin inducerea în eroare a membrilor fondatori în legătură cu înregistrarea partidului politic, inculpata le-a împiedicat acestora dreptul de a participa şi de a fi aleşi la alegerile locale din data de 27.09.2020 şi la alegerile pentru Camera Deputaţilor şi Senat din anul 2020, întreaga activitate infracţională întrunind, în opinia acuzării, elementele constitutive ale infracţiunilor de înşelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1), (2) C. pen., fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată, prevăzută de art. 320 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (9 acte materiale), uz de fals în formă continuată, prevăzută de art. 323 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (9 acte materiale), împiedicarea exercitării drepturilor electorale, prevăzută de art. 385 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

Astfel, din coroborarea probelor administrate atât la urmărire penală, cât şi în faza cercetării judecătoreşti, Înalta Curte, reţine, în esenţă, că, la data de 22.10.2020, s-a prezentat la sediul Biroului Judeţean Electoral Maramureş numitul G., care a solicitat înregistrarea candidaturilor pentru Camera Deputaţilor şi Senat a numiţilor G., respectiv DD., în acest sens, fiind depusă decizia civilă nr. 7 din 02.03.2020 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a Civilă, primită prin e-mail de la inculpata A., prin care a fost admisă cererea şi s-a dispus înregistrarea O..

Prin deciziile Biroului Judeţean Electoral Maramureş nr. 29, respectiv nr. 30 din 23.10.2020 s-a dispus admiterea candidaturii pentru Camera Deputaţilor a numitului G. şi respingerea candidaturii pentru Senat, a numitului DD..

La data de 27.10.2020, a fost trimisă la Biroul Electoral Judeţean Maramureş, prin e-mail, adresa Tribunalul Bucureşti nr. 2.366 din 27.10.2020 prin care se atesta înregistrarea O. în Registrul partidelor politice la nr. 224.

Efectuându-se verificări cu privire la O., s-a constatat că nr. crt. 224 nu există în Registrul partidelor politice, ultima înregistrare fiind nr. crt. 223 şi că nu există înregistrată nicio cerere având ca obiect partide politice - acordare personalitate juridică, depusă de O..

În consecinţă, s-a dispus anularea deciziei Biroului Electoral Judeţean Maramureş nr. 30 din 23.10.2020 şi a procesului-verbal nr. x din 25.10.2020 şi respingerea candidaturii propuse de O. la alegerile pentru Camera Deputaţilor din anul 2020.

Relevante în dovedirea activităţii infracţionale desfăşurată de inculpata A. sunt declaraţiile persoanelor vătămate H. şi G., adresa din 23.10.2020 emisă de Administraţia Finanţelor Publice prin care s-a comunicat persoanei vătămate G. că O. nu figurează înregistrat la Tribunalul Bucureşti, secţia a V -a civilă, adresa din 4.08.2021 prin care ANAF Direcţia Generală a Finanţelor Publice Bucureşti - Administraţia Sector 5 a Finanţelor Publice a comunicat Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti că Administraţia Sector 5 a Finanţelor Publice nu a procedat la înregistrarea fiscală a O. şi nu a eliberat certificatul, adresa din 10.08.2021 ANAF - Cabinet Vicepreşedinte a comunicat că, în urma verificărilor efectuate în baza de date Registrul contribuabililor cu privire la Certificatul de înregistrare fiscală seria x nr. x, eliberat pentru O., nu au fost identificate codul de înregistrare x, numărul de înregistrare fiscală nr. x, data atribuirii codului de înregistrare fiscală şi denumirea, corespondenţa electronică purtată de inculpată cu persoanele vătămate.

Aşadar, este dincolo de orice îndoială rezonabilă dovedit faptul că a existat o inducere în eroare a persoanele vătămate H. şi G., în legătură cu desfăşurarea procedurii de înfiinţare şi înregistrare la instanţa de judecată a O. activităţi pe care inculpata A. nu le-a desfăşurat în realitate, transmiţând în acest scop persoanelor vătămate 9 înscrisuri oficiale, întocmite în fals (decizia nr. 7/DEC/P din 02.03.2020 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă, în dosarul cu nr. x/2019, încheierea Tribunalului Bucureşti din data de 30.07.2020, adresa nr. x din data de 27.10.2020 eliberată de Tribunalul Bucureşti, două dovezi de înregistrare a O. în Registrul partidelor politice cu numere distincte 213 şi 224, programul politic, actul de constituire al partidului şi statutul, pe care era aplicată în fals ştampila Tribunalului Bucureşti şi Certificatul de înregistrare fiscală seria x nr. x pretins eliberat de ANAF pentru O., la data de 1.08.2020, cu data atribuirii CIF x la 01.08.2020), aspecte demonstrate de ansamblul probator administrat anterior, care dovedesc activitatea infracţională a acesteia în legătură cu cele două persoane vătămate.

5) Cu privire la acuzaţiile reţinute în sarcina inculpatei A. în legătură cu numitul I..

Factual, cu privire la această persoană, inculpatei A. i se impută că, fiind desemnată în cadrul SCA x, să presteze servicii juridice, în scopul obţinerii, în mod injust, a onorariului de avocat în sumă de 4.000 RON, în perioada 12.09.2019 - septembrie 2020, a indus şi menţinut în eroare martorul I., în legătură cu desfăşurarea procedurii de înfiinţare şi reprezentarea în faţa instanţei de judecată în vederea înregistrării Partidului pentru proiecte şi idei de interes local, activităţi pe care nu le-a desfăşurat în realitate şi în acest scop a transmis clientului 4 înscrisuri oficiale întocmite în fals, respectiv: decizia Tribunalului Bucureşti nr. 63/DEC/28.10.2019, adresa nr. x/21.07.2020 emisă de Tribunalul Bucureşti, extrasul din Registrul Partidelor Politice nr. 207 şi adresa Biroului Electoral Central cu nr. 1777/BEC/L/2020 (document electoral).

Înscrisurile comunicate de inculpată au fost folosite de I. la Biroului Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 14 Constanţa pentru alegerile locale din anul 2020, ocazie cu care s-a constat că aceste înscrisuri oficiale sunt întocmite în fals.

Aşadar, întreaga activitate infracţională întruneşte, în opinia acuzării, elementele constitutive ale infracţiunilor de înşelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1), (2) C. pen., fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată, prevăzută de art. 320 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (3 acte materiale), falsificarea documentelor şi evidenţelor electorale, prevăzută de art. 391 alin. (1) C. pen., uz de fals în formă continuată, prevăzută de art. 323 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (4 acte materiale), cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

Evaluând ansamblul probator administrat la dosar, Înalta Curte constată că inculpata A. a adoptat aceeaşi modalitate de acţiune, în sensul că, în scopul obţinerii, în mod injust, a onorariului de avocat, a indus şi menţinut în eroare pe numitul I., în legătură cu desfăşurarea procedurii de înfiinţare şi reprezentarea în faţa instanţei de judecată în vederea înregistrării Partidului pentru proiecte şi idei de interes local, activităţi pe care nu le-a desfăşurat în realitate şi în acest scop a transmis clientului patru înscrisuri oficiale întocmite în fals.

În dovedirea acuzaţiilor penale, relevante sunt declaraţia numitului I., care nu a dorit să participe în procesul penal în calitate de persoană vătămată, acesta fiind audiat ca martor, atât în cursul urmăririi penale, cât şi în etapa cercetării judecătoreşti, acesta precizând că a avut convingerea că toate documentele transmise de inculpata A. sunt autentice, adresa din 31.03.2021 emisă de Tribunalul Bucureşti, la care au fost ataşate înscrisuri doveditoare, prin care s-a comunicat că dosarul nr. x/2019 nu figurează înregistrat pe rolul secţiei a V-a Civilă a Tribunalului Bucureşti, un dosar cu respectivul număr fiind înregistrat la secţia I Penală din cadrul aceleiaşi instanţe şi nu a fost înregistrat niciun dosar în care să figureze ca parte II. sau P., iar, decizia nr. 63/DEC/P din 28.10.2019 nu a fost pronunţată în niciun dosar aflat pe rolul acestei secţii, adresa din 31.03.2021 emisă de Tribunalul Bucureşti, la care au fost ataşate înscrisuri doveditoare, prin care s-a comunicat că adresa din 21.07.2020 a Tribunalului Bucureşti şi extrasul din Registrul Partidelor Politice nr. crt. 207 privind II. nu au fost emise de către Tribunalul Bucureşti, adresa din 09.04.2021 emisă de Autoritatea Electorală Permanentă prin care s-a comunicat că înscrisul cu nr. 1777/BEC/L/2020 din 28.08.2020, transmis în copie, nu corespunde în ceea ce priveşte conţinutul şi data cu documentele purtând nr. 1777/BEC/L/2020, identificate în arhiva Biroului Electoral Central, constituit pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale din anul 2020, documentul cu respectivul număr din 29.08.2020, reprezentând o cerere primită prin e-mail, la data de 28.08.2020, de la Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană Nr. 4 Bacău (adresa nr. 403/din 27.02.2020) prin care se solicitau clarificări cu privire la afişajul electoral.

Pentru argumentele anterior arătate, Înalta Curte apreciază ca fiind pe deplin dovedite acuzaţiile aduse inculpatei A. în comiterea infracţiunilor de care este acuzată (actele materiale în legătură cu martorul I.).

6) Cu privire la acuzaţiile reţinute în sarcina inculpatei A. în legătură cu martorul V..

Inculpatei A. i se impută că, în baza contractul de asistenţă juridică nr. x din 04.02.2020 încheiat cu x SCA, fiind desemnată în cadrul societăţii de avocatură să presteze servicii juridice, în scopul obţinerii, în mod injust, a onorariului de avocat în sumă de 4.000 RON, în perioada 4.02.2020 - septembrie 2020, a indus în eroare martorul V., în legătură cu desfăşurarea procedurii de înfiinţare a P. şi Voinţei şi reprezentarea în faţa instanţei de judecată în vederea înregistrării partidului, activităţi pe care nu le-a desfăşurat în realitate şi în acest scop a transmis clientului 4 înscrisuri oficiale întocmite în fals, respectiv decizia Tribunalul Bucureşti cu nr. 23/DEC/P/15.04.2020, extrasul privind nr. crt. 220 din Registru Partidelor Politice, Statutul P. şi Voinţei şi Actul Constitutiv al P. şi Voinţei, pe care a fost aplicată în fals ştampila Tribunalului Bucureşti.

Înscrisurile comunicate de inculpată au fost folosite de V. la Biroului Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 21 Harghita pentru alegerile locale din anul 2020.

Aşadar, întreaga activitate infracţională întruneşte, în opinia acuzării, elementele constitutive ale infracţiunilor de înşelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1), (2) C. pen., fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată, prevăzută de art. 320 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (4 acte materiale), uz de fals în formă continuată, prevăzută de art. 323 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (4 acte materiale), cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

În ceea ce priveşte activitatea infracţională desfăşurată în legătură cu numitul V., Înalta Curte apreciază că din probele administrate în cauză, rezultă fără echivoc că inculpata A. l-a indus în eroare martorul V., în legătură cu desfăşurarea procedurii de înfiinţare a P. şi Voinţei şi reprezentarea în faţa instanţei de judecată în vederea înregistrării partidului, activităţi pe care nu le-a desfăşurat în realitate, în acest scop, transmiţând clientului patru înscrisuri oficiale întocmite în fals.

V. nu a dorit să participe în procesul penal în calitate de persoană vătămată, precizând că firma de avocatură i-a restituit onorariul plătit.

În dovedirea acuzaţiei aduse inculpatei sunt declaraţia martorului V., ancheta internă defăşurată la sediul S.C.A. x, în urma căreia, a fost identificată în spaţiul de lucru folosit de inculpata A., decizia nr. 23/DEC/P/15.04.2020 a Tribunalului Bucureşti, prin care s-a dispus înfiinţarea partidului, întocmită în fals de către inculpată, adresa din 31.03.2021 emisă de Tribunalul Bucureşti, la care au fost ataşate înscrisuri doveditoare, prin care s-a comunicat că:

- decizia nr. 23/DEC/P din 15.04.2020 nu a fost pronunţată în niciun dosar aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti;

- ştampila aplicată pe Statutul P. şi Voinţei, Actul Constitutiv al P. şi Voinţei, Statutul O. şi Programul Partidului Alianţei Poporului Suveran nu aparţin secţiei a V-a Civilă a Tribunalului Bucureşti;

- P. şi II. nu sunt înscrise în Registru Partidelor Politice, neexistând hotărâri judecătoreşti în baza cărora să se fi putut efectua înregistrarea;

- extrasul privind nr. crt. 220 din Registrul Partidelor Politice în format electronic nu a fost semnat de grefier MM. cu privire la P., întrucât nu există o hotărâre judecătorească, în baza căreia să se fi putut efectua înregistrarea.

De asemenea, relevant sub aspect probator este şi rezultatul percheziţiei informatice efectuate asupra telefonului mobil, utilizat de inculpata A., unde au fost identificate conversaţii purtate pe aplicaţia CC., cu martorul V., în cadrul cărora a fost transmisă către client Decizia nr. 23/DEC/P din 15.04.2020, întocmită în fals.

Pentru argumentele anterior arătate, Înalta Curte apreciază ca fiind pe deplin dovedite acuzaţiile aduse inculpatei A. în comiterea infracţiunilor de care este acuzată (actele materiale în legătură cu martorul V.).

7) Cu privire la acuzaţiile reţinute în sarcina inculpatei A. în legătură cu persoana vătămată Q..

Factual, inculpatei i se impută că, în baza contractului de asistenţă juridică nr. x/22.11.2018 încheiat cu x S.C.A., fiind desemnată în cadrul firmei de avocatură să presteze servicii juridice, în scopul obţinerii în mod injust a onorariului de avocat în sumă totală de 6.730,2 RON, în perioada martie- decembrie 2020, a indus şi menţinut în eroare persoana vătămată Q. în legătură cu efectuarea unor demersuri avocaţiale specifice în vederea promovării apelului în dosarul nr. x/2018 şi a obţinerii pe cale de ordonanţă preşedinţială a acordului instanţei pentru stabilirea domiciliului provizoriu al minorei W. la mamă, activităţi pe care nu le-a desfăşurat în realitate şi în acest scop a transmis persoanei vătămate 3 înscrisuri oficiale întocmite în fals, respectiv sentinţa nr. 2040/22.05.2020 pronunţată în dosarul nr. x/2020 de Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti, încheierea de şedinţă din 28.05.2020 emisă în dosarul nr. x/2020 şi decizia civilă nr. 413/13.07.2020 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, în dosarul nr. x/2018, al Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti, activitatea infracţională fiind circumscrisă de procuror infracţiunilor de înşelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1), (2) C. pen., fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată, prevăzută de art. 320 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (3 acte materiale), uz de fals în formă continuată, prevăzută de art. 323 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (3 acte materiale), cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

În ceea ce priveşte activitatea infracţională desfăşurată în legătură cu persoana vătămată Q., Înalta Curte apreciază că, din probele administrate în cauză, rezultă fără echivoc că, inculpata A., procedând de aceeaşi manieră ca şi în cazul celorlalte persoane vătămate anterior menţionate, în scopul obţinerii în mod injust a onorariului de avocat, a indus-o şi menţinut-o în eroare pe persoana vătămată în legătură cu efectuarea unor demersuri avocaţiale specifice în vederea promovării apelului în dosarul nr. x/2018 şi a obţinerii pe cale de ordonanţă preşedinţială a acordului instanţei pentru stabilirea domiciliului provizoriu al minorei W. la mamă, activităţi pe care nu le-a desfăşurat în realitate şi în acest scop a transmis persoanei vătămate trei înscrisuri oficiale întocmite în fals.

Astfel, persoana vătămată a fost reprezentată de către inculpata A., în dosarele cu nr. x/2018, având ca obiect divorţ cu minori şi nr. 7477/303/2020, având ca obiect ordonanţă preşedinţială, schimbare provizorie a domiciliului minorei, înregistrate la Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti, inculpata transmiţându-i persoanei vătămate sentinţa civilă nr. 2040/22.05.2020 pronunţată în dosarul nr. x/2020, încheierea de şedinţă din 28.05.2020 emisă în dosarul nr. x/2020, sentinţa civilă nr. 5227/18.07.2019 şi decizia civilă nr. 413/13.07.2020 pronunţate în dosarul nr. x/2018, hotărâri de care s-a folosit cu bună-credinţă.

La data de 01.04.2021, Q. s-a prezentat la sediul S.C.A. x şi a avut o discuţie cu avocatul GG., ocazie cu care, a aflat că A. nu mai lucrează la firma de avocatură şi că există suspiciuni cu privire la autenticitatea hotărârilor judecătoreşti primite de la aceasta.

A doua zi, persoana vătămată, a solicitat informaţii de la Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti şi de la Tribunalul Bucureşti şi a aflat că dosarul nr. x/2020 nu o priveşte, iar, împotriva hotărârii pronunţată în primă instanţă în dosarul nr. x/2018 nu s-a declarat apel.

În dovedirea acuzaţiilor aduse inculpatei, relevante sunt declaraţia persoanei vătămate Q., adresa din 18.05.2021 emisă de Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti potrivit căreia:

- dosarul nr. x/2020 are ca obiect încuviinţare executare silită formulată de OO. şi PP., prin urmare nu o priveşte pe Q.;

- sentinţa civilă nr. 2040/22.05.2020, care a fost primită de persoana vătămată de la inculpata A., nu a fost emisă de Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti;

- sentinţa nr. 2040/22.05.2020 a fost pronunţată în dosarul nr. x/2019, având ca obiect consfinţire acord mediere, privind pe petenţii QQ. şi RR.;

- potrivit verificărilor efectuate la nivelul instanţei cu privire la dosarul nr. x/2018 s-a constat că împotriva sentinţei civile nr. 5227/18.07.2019 nu s-a declarat apel de către părţi, motiv pentru care, dosarul nu a fost înaintat Tribunalului Bucureşti, iar, hotărârea a rămas definitivă prin neapelare.

Aspectele sesizate de Q. sunt dovedite şi de corespondenţa electronică purtată de aceasta cu inculpata A., la percheziţia informatică efectuată asupra telefonului mobil şi laptopului utilizate de inculpata A., fiind indentificate înscrisurile întocmite în fals şi transmise persoanei vătămate, respectiv: decizia civilă nr. 413/13.07.2020 pronunţată în apel în dosarul cu nr. x/2018 şi încheierea de şedinţă din data de 28.05.2020, prin care se modifica dispozitivul sentinţei civile nr. 2040/22.05.2020 pronunţată în dosarul cu nr. x/2020 de Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti.

De asemenea, a fost identificată şi decizia civilă nr. 372/22.05.2020 pronunţată de Tribunalul Bucureşti în dosarul cu nr. x/2018, în care se regăsesc fragmente din hotărârile falsificate transmise de inculpată persoanei vătămate nr. 413/13.07.2020 şi nr. 2040/22.05.2020, documente care dovedesc încercările de întocmire în fals a hotărârilor judecătoreşti.

8) Cu privire la acuzaţiile reţinute în sarcina inculpatei A. în legătură persoana vătămată B..

În fapt, în sarcina inculpatei A., s-a reţinut că, în perioada 2018 - august 2020, inculpata A., în calitate de avocat, în vederea obţinerii, în mod injust, a onorariului de avocat, din care a încasat un avans de 500 RON şi a sumei de 1.000 RON pe care a solicitat-o cu titlu de taxă de timbru, a indus şi menţinut în eroare persoana vătămată B. în legătură cu efectuarea unor demersuri specifice în vederea asistenţei juridice în procedura desfăşurată în dosarul de executare silită nr. x/2016 înregistrat la X. şi în dosarul de executare silita nr. x/2018 înregistrat la S. şi a promovării unor contestaţii la executare, activităţi pe care nu le-a desfăşurat în realitate şi a transmis persoanei vătămate B. 8 înscrisuri oficiale întocmite în fals, respectiv sentinţa civilă nr. 547/28.10.2019 şi sentinţa nr. 958 (nedatată) pronunţate de Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti, sentinţa civilă nr. 357/2018 şi sentinţa civila nr. 497/2019 pronunţate de Judecătoria Bolintin-Vale, adresa nr. x/30.11.2018 emisă de executorul judecătoresc R., înscrisurile nr. 2713/18.04.2019, nr. 73284/3.12.2018 şi nr. 122568/7.10.2020 emise de S.C. P..E.J. S. şi 2 înscrisuri sub semnătură privată întocmite în fals, respectiv adresele nr. x/15.05.2019 şi nr. y/30.10.2020 emise de T. S.A. Adresa nr. x/7.10.2020 emisă de S.C. P..E.J. S. a fost transmisă către Primăria Ulmi, adresa nr. x/30.11.2018 emisă de executorul judecătoresc R. şi adresele nr. x/18.04.2019, nr. y/3.12.2018 emise de S.C. P..E.J. S. au fost transmise la Y. S.A. şi au produs consecinţe juridice.

Aşadar, întreaga activitate infracţională întruneşte, în opinia acuzării, elementele constitutive ale infracţiunilor de înşelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1), (2) C. pen., fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată, prevăzută de art. 320 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (8 acte materiale), uz de fals în formă continuată, prevăzută de art. 323 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (8 acte materiale), fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 322 C. pen. cu aplicarea art. 35 C. pen. (2 acte materiale), cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

În urma propriei evaluări a materialului probator administrat în cauză, Înalta Curte constată că sunt confirmate şi împrejurările faptice reţinute de prima instanţă raportat la persoana vătămată B..

Aşadar, din coroborarea probelor administrate atât la urmărire penală, cât şi în faza cercetării judecătoreşti, rezultă, în esenţă, că, inculpata a adoptat aceeaşi modalitate de acţiune, în sensul că, în vederea obţinerii, în mod injust, a onorariului de avocat, a indus şi menţinut în eroare persoana vătămată B. în legătură cu efectuarea unor demersuri specifice în vederea asistenţei juridice în procedura desfăşurată în dosarul de executare silită nr. x/2016 înregistrat la X. şi în dosarul de executare silita nr. x/2018 înregistrat la S. şi a promovării unor contestaţii la executare, activităţi pe care nu le-a desfăşurat în realitate şi a transmis persoanei vătămate B. 8 înscrisuri oficiale întocmite în fals.

Relevante sub aspect probator sunt declaraţia persoanei vătămate, potrivit căreia persoana vătămată a aflat, cu ocazia efectuării unei percheziţii domiciliare la adresa sa, că hotărârile judecătoreşti transmise de către inculpata A. sunt false, adresa din 19.05.2021 emisă de Judecătoria Bolintin Vale potrivit căreia (la Judecătoria Bolintin Vale, în cursul anului 2018, nu a fost pronunţată sentinţa nr. 357/2018, în vreun dosar având ca obiect contestaţie la executare şi părţi contestatoarea B. şi creditor UU. S.R.L.; în cursul anului 2018, doamna judecător VV., ce figurează în hotărârea ridicată de la domiciliul numitei B., nu şi-a desfăşurat activitatea în cadrul Judecătoriei Bolintin Vale, fiind desemnată judecător de supraveghere a privării de libertate la Penitenciarul Giurgiu); adresa din 15.06.2021 emisă de Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti - Cabinetul Preşedintelui, potrivit căreia:

- sentinţa civilă nr. 547 din 28.10.2019 şi sentinţa nr. 958, înscrisuri ridicate de la domiciliul numitei B., nu corespund cu cele tehnoredactate de către grefierii/judecătorii din cadrul Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti;

- în urma verificărilor efectuate în aplicaţia Ecris, după dosarul de executare nr. 3513/2016, la care se face referire în practicaua sentinţei nr. 547 din 28.10.2019 şi după numele părţii B., nu au fost identificate înregistrări având în componenţă aceste date;

- referitor la ştampila aplicată pe înscrisurile ridicate de la domiciliul numitei B., Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti a transmis pe foaie velină, impresiunile ştampilei folosite de către Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti, pentru comparaţie.

Totodată, în dovedirea acuzaţiei aduse inculpatei relevante sunt:

- răspunsul transmis, la data de 14.07.2021, de către T. S.A, potrivit căruia adresele nr. x/15.05.2019 şi nr. y/30.10.2020, presupus comunicate către B., nu au fost emise de către Biroul de Credit S.A, semnătura nu aparţine directorului general XX., WW. nu este şi nu a fost angajatul Biroului de Credit S.A., iar, S.C. UU. S.R.L. nu deţine calitatea de participant la sistemul Biroului de credit, prin urmare nu are posibilitatea de a raporta date şi nici de a şterge datele înregistrate în baza de date a Biroului de Credit S.A.

- răspunsul transmis de către S.C. P..E.J. X., potrivit căruia înscrisul depus la dosar de B., primit de la inculpata A., respectiv Adresă privind desfiinţarea popririi, având nr. 4723/30.11.2018, ce poartă antetul, semnătura şi ştampila BEJ R., nu a fost emisă în dosarul de executare silită nr. x/2016, iar, la dosarul de executare silită nu există înscrisul reprezentat de sentinţa civilă nr. 357/2018 la care se face referire în adresă, în dosar nefiind emise adrese de sistare cu privire la popririle instituite.

- adresa nr. x/9.07.2021 prin care S.C. P..E.J. S. a comunicat că înscrisurile nr. 2713/18.04.2019, nr. 73284/3.12.2018 şi nr. 122568/7.10.2020, depuse la dosar de B., primite de la inculpata A., nu au fost emise de acest birou în dosarul de executare silită nr. x/2018, iar, informaţiile pe care le conţin nu sunt reale.

- răspunsul transmis de Y. S.A. potrivit căruia adresele de sistare nr. x/2018 şi nr. y/2016 au fost depuse la Agenţia Bolintin Vale a Y. şi trimise către departamentul poprire pe e-mail, sistările pe conturile debitoarei B. fiind operate în sistem în data de 9.05.2019.

-adresa nr. x/26.08.2021, emisă de Primăria Ulmi potrivit căreia adresa nr. x/7.10.2020 emise de S.C. P..E.J. S. a fost depusă la această unitate de către B. şi a produs efecte juridice, având în vedere că nu a fost trimis răspuns la adresa nr. x/24.09.2020 primită de la S.C. P..E.J. S..

Aşadar, probatoriul administrat în cauză dovedeşte, fără dubiu, întocmirea în fals de către inculpata A. a următoarelor înscrisuri: adresele nr. x din 15.05.2019 şi nr. 3726/30.10.2020 către B., emise de T. S.A., adresa din 30.11.2018 emisă de executorul judecătoresc R., înscrisurile nr. 2713 din 18.04.2019, nr. 73.284 din 03.12.2018 şi nr. 122.568 din 07.10.2020 emise de S.C. P..E.J. S. şi folosirea lor în vederea producerii de consecinţe juridice prin transmiterea către Y. S.A. şi către clienta B., în scopul inducerii acesteia în eroare în legătură cu asistenţa juridică acordată în procedura executării silite şi cu reprezentarea în faţa instanţei de judecată în contestaţiile la executare, în vederea obţinerii, în mod injust, a onorariului de avocat şi a sumei încasate cu titlu de taxă de timbru.

Totodată, aspectele rezultate din corespondenţa electronică purtată de inculpata A. cu persoana vătămată B. se coroborează cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză.

De asemenea, în urma analizării rezultatului percheziţiei informatice efectuată asupra laptopului utilizat de inculpata A. au fost identificate sentinţa nr. 784/21 august 2018 prin care s-a admis contestaţia la executare formulată de B. în contradictoriu cu TT. S.R.L. cu sediul ales la UU. S.R.L. şi au fost anulate toate actele de executare din dosarul de executare nr. 160I/2018, cu consecinţa restabilirii situaţiei anterioare prin întoarcerea executării silite; adresa BEJA YY. emisă în dosarul de executare 160IC/2018 cu nr. 125738/20.12.2018 către Y. S.A. referitoare la anularea executării silite prin sentinţa civilă nr. 784/2018 a Judecătoriei Bolintin Vale.

Modul în care au fost concepute sentinţa civilă nr. 784/2018 şi adresa cu nr. x/20.12.2018, care au fost identificate la percheziţie în laptopul utilizat de inculpată, este similar cu cel utilizat de inculpată pentru întocmirea în fals a sentinţei civile nr. 357/2018 pronunţată de Judecătoria Bolintin-Vale şi a adresei nr. x/3.12.2018, care au fost transmise de inculpată persoanei vătămate B..

9) Cu privire la acuzaţiile reţinute în sarcina inculpatei A. în legătură persoana vătămată G..

În fapt, în sarcina inculpatei, s-a reţinut că, în perioada ianuarie 2020 - iunie 2021, inculpata A., în calitate de avocat, în scopul obţinerii, în mod injust, a onorariului de avocat, a indus şi menţinut în eroare persoana vătămată G. în legătură cu efectuarea unor activităţi specifice în vederea asistenţei juridice şi reprezentării în procedura de contestare a deciziei de concediere nr. 130/9.01.2020, conform contractului de asistenţă juridică nr. x din 30.01.2020 încheiat cu x S.C.A., activităţi pe care nu le-a desfăşurat în realitate şi a transmis persoanei vătămate un înscris oficial întocmit în fals, respectiv certificatul de grefă emis de Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale prin care se atesta că a fost înregistrat sub nr. x/2020 dosarul având ca obiect contestaţie la dispoziţia de concediere nr. 130/2020, întreaga activitate infracţională întrunind, în opinia acuzării, elementele constitutive ale infracţiunilor de înşelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1), (2) C. pen., fals în înscrisuri oficiale, prevăzută de art. 320 alin. (1) C. pen. şi uz de fals, prevăzută de art. 323 C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

Aşadar, din coroborarea probelor administrate atât la urmărire penală, cât şi în faza cercetării judecătoreşti, Înalta Curte constată, în acord cu prima instanţă că, inculpata A. a redactat în fals certificatul de grefă emis de Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale prin care se atesta că a fost înregistrat sub nr. x/2020 dosarul având ca obiect contestaţie la dispoziţia de concediere nr. 130/2020 în vederea inducerii şi menţinerii în eroare a persoanei vătămate G. în legătură cu efectuarea unor activităţi specifice în vederea asistenţei juridice şi reprezentării în procedura de contestare a deciziei de concediere nr. 130/9.01.2020, în scopul obţinerii, în mod injust, a onorariului de avocat.

Analizând materialul probator administrat atât în cursul urmăririi penale cât şi în cadrul cercetării judecătoreşti în faţa primei instanţe, Înalta Curte constată că declaraţiile persoanei vătămate G. în care a arătat că inculpata i-a transmis prin intermediul aplicaţiei CC. un certificat de grefă emis de Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII a conflicte de muncă şi asigurări sociale prin care se atesta că a fost înregistrat sub nr. x/2020, dosarul având ca obiect contestaţie la dispoziţia de concediere nr. 130/2020 de către reclamantul G., în contradictoriu cu pârâta DGASPC Sector 3, cu termen de judecată acordat la data de 21.01.2021, se coroborează cu verificările efectuate, personal, de către persoana vătămată la Tribunalul Bucureşti, ocazie cu care a aflat că dosarul nu se află înregistrat pe rolul acestei instanţe, precum şi cu adresa din 9.07.2021 emisă de Tribunalul Bucureşti potrivit căreia, în urma verificărilor efectuate în sistemul Ecris, nu a fost identificat dosarul nr. x/2020 ca fiind înregistrat pe rolul secţiei a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, iar, înscrisul intitulat certificat de grefă nu a fost emis de această instanţă.

Prin urmare, Înalta Curte apreciază ca fiind pe deplin dovedite acuzaţiile aduse inculpatei A. (actele materiale în legătură cu persoana vătămată G.).

Totodată, din analiza coroborată a depoziţiilor martorului GG., care a precizat că, în urma verificării documentelor aflate în spaţiul de lucru al inculpatei A. în cadrul societăţii de avocatură, au fost identificate o serie de înscrisuri în legătură cu care existau suspiciuni că ar fi întocmite în fals şi o serie de înscrisuri originale care nu ar fi trebuit să se afle în posesia avocatului în situaţia în care partidele politice ar fi fost înregistrate, cu declaraţiile martorelor AAA. şi BBB., secretarele societăţii de avocatură x, cu declaraţiile părţilor civile audiate în faţa primei instanţe de judecată (C., E., F., H., G., I., AAA.), rezultă fără putinţă de tăgadă că inculpata A., în exercitarea profesiei de avocat, a procedat la inducerea şi menţinerea în eroare a clienţilor în legătură cu prestarea serviciilor de asistenţă şi reprezentare juridică, pe care nu le-a desfăşurat în realitate, comunicându-le în schimb înscrisuri oficiale şi unele înscrisuri sub semnătură privată, întocmite în fals, cu scopul obţinerii, în mod injust, a onorariului de avocat.

De asemenea, se observă că, în ceea ce le priveşte pe părţile civile H. şi G., modalitatea în care inculpata a acţionat a condus la împiedicarea exercitării drepturilor de a participa şi de a fi aleşi la alegerile locale din data de 27.09.2020 şi la alegerile pentru Camera Deputaţilor şi Senat din anul 2020.

Inculpata A., audiată în faţa instanţei de control judiciar, a recunoscut faptele imputate, arătând că a recurs la plăsmuirea de adrese şi hotărâri judecătoreşti pe care le-a comunicat părţilor, astfel cum este descris în rechizitoriu, însă, nu a beneficiat de niciun onorariu de la clienţi, plata făcându-se în beneficiul societăţii de avocatură, inculpata fiind plătită cu un onorariu fix, lunar, pentru activitatea desfăşurată.

Deşi, în cuprinsul motivelor de apel, inculpata a susţinut neîntrunirea elementelor constitutive ale infracţiunii de înşelăciune, arătând, în esenţă, că nu a urmărit obţinerea pentru sine sau pentru altul a unui folos material injust, onorariile încasate, în măsura în care au fost achitate, fiind plătite SCA x, comiterea acesteia rezultă fără putinţă de tăgadă din coroborarea materialului probator administrat la dosar, potrivit căruia este dovedită intenţia inculpatei de a induce şi apoi menţine în eroare părţile civile cu privire la efectuarea demersurilor asumate prin contractele de asistenţă juridică.

Aşadar, inculpata a urmărit, prin inducerea în eroare a părţilor civile, obţinerea unui folos material injust, având reprezentarea că prin faptele sale le produce acestora un prejudiciu, atât în raport cu onorariul achitat, cât şi în raport de nevalorificarea drepturilor părţilor civile în faţa instanţelor de judecată sau a altor instituţii publice.

De altfel, se observă că inculpata nu a acţionat în acest mod într-un caz izolat, ci de-a lungul unei perioade însemnate de timp, acţionând de o asemenea manieră, în mod repetitiv.

Ca urmare, faţă de considerentele anterior expuse, Înalta Curte constată că faptele pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatei A. există, au fost săvârşite de acesta şi sunt prevăzute de legea penală, întrunind toate elementele de conţinut ale infracţiunilor de înşelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen., în cazul clienţilor de la care a încasat onorariul total sau parţial, respectiv H., G., I., V., Q., B., G., tentativă la înşelăciune, prevăzută de art. 32 alin. (1) C. pen. raportat la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen., în situaţia clienţilor cu care a convenit plata onorariului la finalizarea activităţilor stabilite prin contractul de asistenţă juridică sau la finalizarea prestaţiilor juridice, respectiv C., D., M., E. şi N.., fals material în înscrisuri oficiale, prvăzută de art. 320 alin. (1) C. pen., uz de fals, prevăzută de art. 323 C. pen., fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 322 C. pen., falsificarea documentelor şi evidenţelor electorale, prevăzută de art. 391 alin. (1) C. pen., împiedicarea exercitării drepturilor electorale, prevăzute de art. 385 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

Referitor la tratamentul sancţionator aplicat inculpatei, Înalta Curte constată că instanţa de fond a făcut o corectă evaluare a criteriilor prevăzute de art. 74 C. pen., ţinându-se seama de circumstanţele reale ale comiterii faptelor şi circumstanţelor personale ale acuzatei, în raport cu care au fost stabilite sancţiuni penale judicios alese şi individualizate sub aspectul cuantumului şi al modalităţii de executare, apte să asigure realizarea scopului preventiv - educativ al pedepsei.

Astfel, în mod justificat, în procesul de alegere şi cuantificare a pedepselor şi de stabilire a modalităţii de executare a acestora, au fost avute în vedere şi valorificate de curtea de apel importanţa valorilor sociale lezate prin săvârşirea infracţiunilor, modalitatea în care a acţionat inculpata (inducerea şi menţinerea în eroare a clienţilor în legătură cu prestarea serviciilor de asistenţă şi reprezentare juridică, pe care le-a desfăşurat în realitate, comunicându-le în schimb înscrisuri oficiale şi unele înscrisuri sub semnătură privată, ce erau întocmite în fals, cu scopul obţinerii în mod injust a onorariului de avocat), numărul mare al actelor materiale comise, precum şi datele ce caracterizează persoana inculpatei (fără antecedente penale, atitudinea inculpatei pe parcursul cercetării judecătoreşti, când a încercat tergiversarea judecăţii, alegând să nu se prezinte la chemarea organelor judiciare), fiindu-i aplicate pedepse cu închisoarea orientate spre minimul special prevăzut de C. pen.

Totodată, Înalta Curte apreciază, în deplin acord cu prima instanţă, că, în raport de persoana inculpatei şi de conduita avută pe parcursul cercetărilor, de inexistenţa eforturilor depuse de aceasta în vederea înlăturării sau diminuării consecinţelor faptelor săvârşite, executarea pedepsei în regim de detenţie este singura aptă să asigure îndeplinirea scopului represiv şi educativ al pedepsei.

Cu privire la latura civilă a cauzei, instanţa de apel reţine că persoanele vătămate B., C., D., E., F., G. şi H. au depus la dosar cererile de constituire ca parte civilă, după cum urmează:

- persoana vătămată B. s-a constituit parte civilă cu suma totală de 347.640 RON, din care suma de 97.640 RON reprezentând daune materiale şi suma de 250.000 RON reprezentând daune morale;

- persoanele vătămate C. şi D. s-au constituit parte civilă cu sumele de 3.500 euro cu titlu de daune materiale, constând în contravaloare falsei taxe de timbru şi contravaloarea onorariului avocaţial, şi 10.000 euro cu titlu de daune morale;

- persoanele vătămate E. şi F. s-au constituit părţi civile cu suma de 100.000 euro, reprezentând daune morale şi materiale;

- persoanele vătămate G. şi H. s-au constituit, fiecare, părţi civile cu sumele de 100.000 euro, reprezentând daune morale şi materiale.

Înalta Curte apreciază că sunt îndeplinite toate condiţiile răspunderii civile delictuale prevăzute de art. 1357 şi urm. C. civ., respectiv existenţa unui prejudiciu, a legăturii de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu şi a vinovăţiei autorului faptei ilicite cauzatoare de prejudicii astfel că, în mod corect, instanţa de fond a obligat-o pe inculpata A. la plata despăgubirilor civile către partea civilă B. în sumă totală de 347.640 RON, din care suma de 97.640 RON reprezentând daune materiale şi suma de 250.000 RON reprezentând daune morale; către părţile civile C. şi D. sumele de 3.500 euro cu titlu de daune materiale şi 10.000 euro cu titlu de daune morale, echivalente în RON potrivit cursului BNR din ziua plăţii.; către părţile civile E. şi F. suma de 100.000 euro, reprezentând daune morale şi materiale, echivalentă în RON potrivit cursului BNR din ziua plăţii.; către părţile civile G. şi H. suma de 100.000 euro, fiecare, reprezentând daune morale şi materiale, echivalentă în RON potrivit cursului BNR din ziua plăţii.

În ceea ce priveşte determinarea cuantumului daunelor morale, Înalta Curte apreciază că acestea au fost corect cuantificate de către prima instanţă, raportat la gravitatea infracţiunilor săvârşite de inculpată, suferinţa psihică la care părţile civile au fost supuse, precum şi impactul asupra vieţii acestora, fiindu-le afectată imaginea în societate, la locul de muncă, precum şi viaţa de familie.

II. În ceea ce priveşte apelul declarat de partea civilă G., Înalta Curte constată că acesta este fondat pentru următoarele considerente:

Astfel, la data de 09.07.2021 persoana vătămată G. a depus, la dosarul de urmărire penală, prin e-mail, cerere de constituire parte civilă, prin care a solicitat obligarea inculpatei la plata prejudiciului, anexând, totodată, la dosar o serie de înscrisuri în dovedire.

Prin cererea depusă la dosar la data de 07.03.2022, persoana vătămată G. a arătat că se constituie parte civilă în procesul penal, solicitând obligarea inculpatei A. la plata despăgubirilor civile constând în suma de 4.000 RON x19 luni reprezentând salariile neîncasate de la DGASPC Sector 3 Bucureşti în perioada 14.01.2020 - 07.07.2021, respectiv suma de 500 euro cu titlu de daune morale, având în vedere suferinţa pricinuită constând în scădere în greutate, stres psihosomatic, tulburări în programul de somn, stres financiar.

Ulterior, la data de 14.09.2023, persoana vătămată a depus la dosar, în temeiul art. 20 alin. (5) C. proc. pen., cerere de modificare a cuantumului pretenţiilor civile, învederând că înţelege să se constituie parte civilă cu sumele de 250 RON reprezentând daune materiale constând în onorariul avocaţial achitat inculpatei A., 5.000 RON daune morale, respectiv 7.000 RON, reprezentând onorariu avocaţial achitat în vederea reprezentării şi asitării sale juridice pe parcursul judecării prezentei cauze .

Analizând condiţiile răspunderii civile delictuale, prevăzute de art. 1357 şi urm. C. civ., se constată că partea civilă a făcut dovada existenţei legăturii de cauzalitate între sumele pretinse şi faptele pentru care inculpata a fost trimisă în judecată, aşa cum impun dispoziţiile art. 19 alin. (5) C. proc. pen., instanţa de fond omiţând a se pronunţa asupra cererii de constituire parte civilă formulată de persoana vătămată.

Prin urmare, Înalta Curte va admite apelul, va desfiinţa sentinţa penală atacată şi, în rejudecare, va obliga inculpata A. la plata către partea civilă G. a sumei de 5250 RON, din care suma de 250 RON daune materiale şi 5.000 RON daune morale.

Totodată, având în vedere înscrisurile depuse la dosar în dovedirea achitării onorariului de avocat, Înalta Cure, în temeiul art. 276 C. proc. pen., va obliga inculpata la plata sumei de 7.000 RON către partea civilă G., cu titlu de cheltuieli judiciare.

III. În ceea ce priveşte apelul declarat de către S.C.A. x şi GG., Înalta Curte constată că acesta este fondat pentru următoarele considerente:

Prin cererea formulată la data de 07.03.2022, partea civilă G. a solicitat introducerea în cauză, în calitate de parte responsabilă civilmente, a numitului GG..

Ulterior, la termenul de judecată din data de 13.10.2022, la interpelarea instanţei de judecată, partea civilă G. a precizat că solicită introducerea în cauză, în calitate de persoană responsabilă civilmente doar a SCA x.

Prin cererile formulate la data de 13.09.2022, respectiv 14.09.2022, părţile civile H. şi G. au solicitat introducerea în cauză, în calitate de parte responsabilă civilmente a SCA x.

Prin încheierea din data de 25.03.2022 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I Penală, definitivă prin necontestare la data de 12.04.2022, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală, dispunându-se începerea judecăţii.

Prin Decizia nr. 257 din 26 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 472 din 22 iunie 2017, Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma "în termenul prevăzut la art. 20 alin. (1)" din cuprinsul art. 21 alin. (1) din C. proc. pen. este neconstituţională.

În considerentele deciziei menţionate, Curtea a constatat, pe de o parte, "că posibilitatea persoanei vătămate, care s-a constituit parte civilă, de a solicita introducerea în procesul penal a părţii responsabile civilmente «până la începerea cercetării judecătoreşti», în orice fază procesuală, inclusiv după închiderea procedurii de cameră preliminară, este de natură a aduce atingere dreptului de acces liber la justiţie al părţii responsabile civilmente, consacrat de art. 21 din Legea fundamentală" (paragraful 30), şi, pe de altă parte, "că este necesar ca, prin normele procesual penale în materie, să se asigure dreptul părţii responsabile civilmente de a formula cereri şi excepţii cu privire la legalitatea sesizării instanţei, legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, în procedura camerei preliminare, tocmai în vederea realizării unui echilibru între drepturi fundamentale relative aflate în concurs, şi anume dreptul de acces liber la justiţie şi dreptul la apărare ale persoanei vătămate ce se constituie parte civilă, pe de o parte, şi dreptul de acces liber la justiţie şi dreptul la apărare ale părţii responsabile civilmente, pe de altă parte" (paragraful 33).

Prin urmare, potrivit dispoziţiilor art. 21 alin. (1) C. proc. pen., astfel cum acesta a fost interpretat prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 257/2017, partea responsabilă civilmente poate fi introdusă în această calitate în proces, cel mai târziu în cursul procedurii de cameră preliminară.

Or, în speţă, se observă că SCA x şi GG., în calitate de persoană fizică, nu au fost introduşi în procesul penal în termenul prevăzut de art. 21 alin. (1) C. proc. pen., astfel cum acest articol a fost interpretat ca având caracter constituţional prin Decizia nr. 257/2017 şi anume că partea responsabilă civilmente poate fi introdusă în această calitate, în cauză, cel mai târziu în cursul procedurii de cameră preliminară.

Depăşirea acestui din urmă termen de către părţile civile atrage respingerea, ca tardive, a cererilor de introducere în cauză ca părţi responsabile civilmente a SCA x şi GG., aceştia neputând fi obligaţi la plata eventualelor despăgubiri.

IV. În ceea ce priveşte apelul declarat de către partea civilă H. Înalta Curte constată următoarele:

În calea de atac promovată partea civilă H. a solicitat extinderea cercetării judecătoreşti cu privire la numitul GG. şi cercetarea acestuia în calitate coautor sau complice al inculpatei A., având în vedere că toate actele materiale comise de inculpată au fost săvârşite sub îndrumarea acestuia.

Potrivit art. 371 C. proc. pen., judecata se mărgineşte la faptele şi persoanele arătate în actul de sesizare, acesta fiind cel care stabileşte obiectul şi limitele cercetării judecătoreşti, neputându-se proceda la extinderea acţiunii penale pentru alte împrejurări factuale, ce nu au format obiectul trimiterii în judecată.

În cauză, prin rechizitoriul nr. x/2019 din 10.02.2022 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatei A. sub aspectul săvârşirii infracţiunilor anterior analizate, precum şi, între altele, clasarea cauzei sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de înşelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (2) C. pen. şi fals în înscrisuri oficiale, prevăzută de art. 320 alin. (1) C. pen. sesizate de G., M., H., E. şi F. în legătură cu activitatea desfăşurată de SCA x şi de GG., întrucât din cercetările efectuate în cauză nu a rezultat că persoanele reclamate ar fi participat la săvârşirea acestor infracţiuni de către inculpata A..

Or, prin cererea formulată în cuprinsul motivelor de apel, partea civilă H., solicită, în realitate, o extindere a obiectului judecăţii cu privire la persoane care nu au fost trimise în judecată, cu depăşirea limitelor judecăţii fixate prin rechizitoriu.

Ca atare, analiza efectuată în concret de instanţa de apel prin prisma motivelor formulate de titularii căilor de atac nu poate viza decât baza factuală a acuzaţiilor reţinută de instanţa de fond care îşi găseşte corespondent în actul de sesizare, motiv pentru care, apelul formulat de partea civilă H. urmează a fi respins, ca nefondat.

În privinţa măsurilor asigurătorii, având în vedere soluţiile dispuse de către instanţa de fond cu privire la acţiunile civile formulate de părţile civile B., C., D., E., F., G., H., menţinute în apel, precum şi soluţia dispusă de către instanţa de control judiciar cu privire la acţiunea civilă formulată de partea civilă G., acestea vor fi menţinute pentru a garanta repararea prejudiciilor.

În consecinţă, vor fi menţinute dispoziţia de confiscare specială de la inculpata A. a sumei de 4000 RON, încasată cu titlu de onorariu de avocat pentru servicii juridice pe care nu le-a prestat de la clientul I., care nu a formulat pretenţii civile în cauză, precum şi sechestrul asigurator instituit prin sentinţa penală atacată asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile ale inculpatei A. prezente şi viitoare, până la concurenţa sumelor la plata cărora a fost obligată inculpata.

Concluzionând, în raport de toate considerentele expuse anterior, Înalta Curte, în baza art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., va admite apelurile formulate de partea civilă G., SCA x şi GG. împotriva sentinţei penale nr. 124/F din data de 11 septembrie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în dosarul nr. x/2022, astfel cum a fost îndreptată prin încheierea din 25 septembrie 2024 a aceleiaşi instanţe.

Va desfiinţa, în parte, sentinţa penală atacată şi, în parte, încheierea din 19.12.2022 pronunţată de Curtea de apel Bucureşti, secţia I Penală, în dosarul nr. x/2022.şi, în rejudecare:

În baza art. 397 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 19 C. proc. pen., va admite acţiunea civilă formulată de partea civilă G. şi va obliga inculpata A. la plata către partea civilă a sumei de 5.250 RON despăgubiri civile, din care suma de 250 RON cu titlu de daune materiale şi 5.000 RON daune morale, echivalente în RON la cursul BNR din ziua plăţii.

Va respinge, ca tardive, cererile de introducere în cauză în calitate de părţi responsabile civilmente a SCA x şi GG. formulate de părţile civile G., H. şi G..

II. În baza art. 421 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondate, apelurile formulate de inculpata A. şi partea civilă H. împotriva aceleiaşi hotărâri.

Va menţine dispoziţia de confiscare specială de la inculpata A. a sumei de 4.000 RON încasată cu titlu de onorariu de avocat de la clientul I..

Va menţine măsura asiguratorie a sechestrului asigurator instituită prin sentinţa penală nr. 124/F din 11.09.2024 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I Penală, în dosarul nr. x/2022 cu privire la toate bunurile mobile şi imobile ale inculpatei A. prezente şi viitoare, până la concurenţa sumelor la care a fost obigată inculpata.

Va menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale nr. 124/F din data de 11 septembrie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în dosarul nr. x/2022, astfel cum a fost îndreptată prin încheierea din 25 septembrie 2024 a aceleiaşi instanţe, care nu contravin prezentei hotărâri.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea apelurilor declarate de partea civilă G. şi SCA x şi GG., vor rămâne în sarcina statului.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga apelanta inculpată A. şi partea civilă H., la plata sumei de câte 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare în apel.

În baza art. 276 C. proc. pen., va obliga inculpata la plata sumei de 7.000 RON către partea civilă G., cu titlu de cheltuieli judiciare.

În baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului de semnat din oficiu pentru inculpata A., în cuantum de 1.044 RON, rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

I. Admite apelurile formulate de partea civilă G., SCA x şi GG. împotriva sentinţei penale nr. 124/F din data de 11 septembrie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în dosarul nr. x/2022, astfel cum a fost îndreptată prin încheierea din 25 septembrie 2024 a aceleiaşi instanţe.

Desfiinţează, în parte, sentinţa penală atacată şi, în parte, încheierea din 19.12.2022 pronunţată de Curtea de apel Bucureşti, secţia I Penală, în dosarul nr. x/2022. şi, în rejudecare:

În baza art. 397 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 19 C. proc. pen. admite acţiunea civilă formulată de partea civilă G. şi obligă inculpata A. la plata către partea civilă a sumei de 5.250 RON despăgubiri civile, din care suma de 250 RON cu titlu de daune materiale şi 5.000 RON daune morale, echivalente în RON la cursul BNR din ziua plăţii.

Respinge, ca tardive, cererile de introducere în cauză în calitate de părţi responsabile civilmente a SCA x şi GG. formulate de părţile civile G., H. şi G..

II. În baza art. 421 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., respinge, ca nefondate, apelurile formulate de inculpata A. şi partea civilă H. împotriva aceleiaşi hotărâri.

Menţine dispoziţia de confiscare specială de la inculpata A. a sumei de 4.000 RON încasată cu titlu de onorariu de avocat de la clientul I..

Menţine măsura asiguratorie a sechestrului asigurator instituită prin sentinţa penală nr. 124/F din 11.09.2024 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I Penală, în dosarul nr. x/2022 cu privire la toate bunurile mobile şi imobile ale inculpatei A. prezente şi viitoare, până la concurenţa sumelor la care a fost obigată inculpata.

Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale nr. 124/F din data de 11 septembrie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în dosarul nr. x/2022, astfel cum a fost îndreptată prin încheierea din 25 septembrie 2024 a aceleiaşi instanţe, care nu contravin prezentei hotărâri.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea apelurilor declarate de partea civilă G. şi SCA x şi GG., rămân în sarcina statului.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., obligă apelanta inculpată A. şi partea civilă H., la plata sumei de câte 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare în apel.

În baza art. 276 C. proc. pen., obligă inculpata la plata sumei de 7.000 RON către partea civilă G., cu titlu de cheltuieli judiciare.

În baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului de semnat din oficiu pentru inculpata A., în cuantum de 1.044 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea deciziei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi, 26 iunie 2025.