Tax evasion via fictitious VAT deductions: sufficiency of objective typicity for criminal conviction
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeals in cassation filed by the three defendants, upholding the Court of Appeal’s decision which had partially reversed the trial court’s judgment by reducing the prison sentences for continuing tax evasion to 9 years for the corporate representative and accomplice, and 6 years for the accountant, while confirming the conviction and revoking the suspended sentence for the representative to serve a total of 13 years. The dispute concerned whether the acts of creating fictitious accounting entries and over-declaring deductible VAT in monthly declarations to evade fiscal obligations to the state constituted the crime of tax evasion or failed to meet the elements of the offense, with the defendants arguing a lack of objective typicity and legal basis for their convictions. Relying on Article 9(1)(c) and (3) of Law No. 241/2005 and Article 48(1) of the Penal Code regarding complicity, the court ruled that the established facts of systematically inserting fictitious operations to artificially inflate deductible VAT and reduce tax payments fully corresponded to the statutory definition of tax evasion, thereby rejecting the arguments that the conduct lacked criminal typicity or that the civil liability claims were unsupported, and ordering the appellants to pay procedural costs.
Legislator headnote
AI generatedart. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019, art. 67 alin. (1) din C. pen, art. 66 alin. (1) din C. pen, art. 68 alin. (1) din C. pen, art. 65 alin. (1) din C. pen, art. 96 alin. (4) din C. pen; Tax evasion via fictitious VAT deductions: sufficiency of objective typicity for criminal conviction: The dispute concerned whether the acts of creating fictitious accounting entries and over-declaring deductible VAT in monthly declarations to evade fiscal obligations to the state constituted the crime of tax evasion or failed to meet the elements of the offense, with the defendants arguing a lack of objective typicity and legal basis for their convictions. Relying on Article 9(1)(c) and (3) of Law No. 241/2005 and Article 48(1) of the Penal Code regarding complicity, the court ruled that the established facts of systematically inserting fictitious operations to artificially inflate deductible VAT and reduce tax payments fully corresponded to the statutory definition of tax evasion, thereby rejecting the arguments that the conduct lacked criminal typicity or that the civil liability claims were unsupported, and ordering the appellants to pay procedural costs.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProvision explicitly cited in the decision's operative section to justify the dismissal of the appeals in cassation as unfounded.
Provision cited in the dispositive to impose judicial costs on the appellants for the appeal in cassation.
Provision cited in the dispositive to assign the costs for the legal aid defender to the state.
Full text
Şedinţa publică din data de 18 martie 2025
Deliberând asupra recursurilor în casaţie formulate de inculpaţii A., B. şi C. împotriva deciziei penale nr. 715 din data de 30 mai 2024, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2018, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 264/29 noiembrie 2023, pronunţată de Tribunalul Olt în dosarul nr. x/2018 s-a constatat că prin încheierea din 12 octombrie 2023 au fost recalificate faptele de spălarea banilor în formele de participaţie penală reţinute în sarcina inculpaţilor A., B., C. şi S.C. Gardienii S.R.L., trimişi în judecată prin rechizitoriul nr. x/2016 al DNA-ST Craiova în art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019.
În baza art. 396 alin. (1) şi (2) din C. proc. pen., s-a dispus condamnarea inculpatului A. la pedeapsa principală de 10 ani închisoare pentru infracţiunea de evaziune fiscală în formă continuată, prev. de art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale cu aplic. art. 35 alin. (1) din Codul penalşi art. 41 alin. (1) şi art. 43 alin. (1) şi (2) din C. pen.. În baza art. 67 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 66 alin. (1) din C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) din C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţii care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a ocupa funcţia, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfăşura activitatea de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii - comerciant, asociat, administrator al unei societăţi comerciale pe o perioadă de 5 ani, conform art. 68 alin. (1) din C. pen.. În baza art. 65 alin. (1) din C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) din C. pen. respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa funcţia, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfăşura activitatea de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii din prezenta cauză - comerciant, asociat, administrator al unei societăţi comerciale pe durata executării pedepsei principale.
S-a constatat că fapta dedusă judecăţii a fost comisă în stare de recidivă post condamnatorie, respectiv în termenul de încercare al pedepsei de 4 ani închisoare la care a fost condamnat inculpatul A. prin sentinţa penală nr. 311/29.05.2013 pronunţată de către Judecătoria Râmnicu Vâlcea, definitivă prin decizia penală nr. 810R/03.12.2013 a Curţii de Apel Piteşti.
În baza art. 96 alin. (4) din C. pen., a fost revocată suspendarea sub supraveghere a pedepsei de 4 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 311/29.05.2013 pronunţată de către Judecătoria Râmnicu Vâlcea, definitivă prin decizia penală nr. 810R/03.12.2013 a Curţii de Apel Piteşti şi s-a dispus executarea acesteia alături de pedeapsa aplicată pentru fapta dedusă judecăţii, urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 14 închisoare în regim de detentei. În baza art. 67 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 66 alin. (1) din C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) din C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a ocupa funcţia, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfăşura activitatea de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii - comerciant, asociat, administrator al unei societăţi comerciale, pe o perioadă de 5 ani, conform art. 68 alin. (1) din C. pen.. În baza art. 65 alin. (1) din C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) din C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa funcţia, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfăşura activitatea de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii din prezenta cauză - comerciant, asociat, administrator al unei societăţi comerciale pe durata executării pedepsei principale.
În baza art. 396 alin. (1) şi (2) din C. proc. pen., s-a dispus condamnarea inculpatei C. la pedeapsa principală de 9 ani închisoare pentru infracţiunea de evaziune fiscală în formă continuată, prev. de art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen.. În baza art. 67 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 66 alin. (1) din C. pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) din C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a ocupa funcţia, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfăşura activitatea de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii - comerciant, asociat, administrator al unei societăţi comerciale, pe o perioadă de 3 ani, conform art. 68 alin. (1) din C. pen.. În baza art. 65 alin. (1) din C. pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) din C. pen. respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa funcţia, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfăşura activitatea de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii din prezenta cauză - comerciant, asociat, administrator al unei societăţi comerciale pe durata executării pedepsei principale.
În baza art. 396 alin. (1) şi (2) din C. proc. pen., s-a dispus condamnarea inculpatei B. la pedeapsa principală de 10 ani închisoare pentru infracţiunea de complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală în formă continuată, prev. de 48 alin. (1) rap. la art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen.. În baza art. 67 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 66 alin. (1) din C. pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) din C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a ocupa funcţia, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfăşura activitatea de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii - comerciant, asociat, administrator al unei societăţi comerciale, pe o perioadă de 5 ani, conform art. 68 alin. (1) din C. pen.. În baza art. 65 alin. (1) din C. pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) din C. pen. respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa funcţia, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfăşura activitatea de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii din prezenta cauză - comerciant, asociat, administrator al unei societăţi comerciale pe durata executării pedepsei principale.
În baza art. 396 alin. (1) şi (2) din C. pen., a fost condamnată inculpata S.C. GARDIENII S.R.L. prin administrator judiciar D. aflată în procedura de reorganizare şi având ca reprezentanţi pe E. (administrator special) şi F.. (administrator judiciar), la pedeapsa de 150.000 de RON amendă penală pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată prev. de art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen..(300 zile amendă stabilite conform art. 137 alin. (4) lit. d) din C. pen. şi 500 RON cuantumul unei zile amendă stabilit conform art. 137 alin. (2) din C. pen.).
În baza art. 136 alin. (3) lit. d) rap. la art. 143 din C. pen., s-a aplicat inculpatei S.C. GARDIENII S.R.L. prin administrator judiciar F.-administrator special E. pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a participa la procedurile de achiziţii publice pe o durată de 3 ani.
Executarea amenzii penale s-a dispus să se facă conform dispoziţiilor art. 495 alin. (6) din C. proc. pen.. Executarea pedepsei complementare s-a dispus să se realizeze conform art. 501 din C. proc. pen.
În temeiul prevederilor art. 396 alin. (1), (6) raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a, ambele din C. proc. pen., art. 154 alin. (1) lit. b) şi c) C. pen. şi art. 5 C. pen., cu referire la art. 155 alin. (1) C. pen. interpretat prin Deciziile nr. 297/2018 şi nr. 358/2022 ale Curţii Constituţionale a României, s-a dispus încetarea procesului penal faţă de inculpatul A. cu pentru săvârşirea infracţiunii de spălarea banilor în formă continuată - 23 acte materiale, în modalitatea prevăzută dispoziţiile art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019 cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (faptă recalificată de către instanţă din art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen.), ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.
În temeiul prevederilor art. 396 alin. (1), (6) raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a, ambele din C. proc. pen., art. 154 alin. (1) lit. b) şi c) C. pen. şi art. 5 C. pen., cu referire la art. 155 alin. (1) C. pen. interpretat prin Deciziile nr. 297/2018 şi nr. 358/2022 ale Curţii Constituţionale a României, s-a dispus încetarea procesului penal faţă de inculpatul A. cu pentru săvârşirea infracţiunii de spălarea banilor în formă continuată - 462 acte materiale, în modalitatea prevăzută dispoziţiile art. 49 alin. (1) lit. b) din legea nr. 129/2019 cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (faptă recalificată de către instanţă din art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen.), ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.
În temeiul prevederilor art. 396 alin. (1), (6) raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a, ambele din C. proc. pen., art. 154 alin. (1) lit. b) şi c) C. pen. şi art. 5 C. pen., cu referire la art. 155 alin. (1) C. pen. interpretat prin Deciziile nr. 297/2018 şi nr. 358/2022 ale Curţii Constituţionale a României, s-a dispus încetarea procesului penal faţă de inculpata C. pentru săvârşirea infracţiunii de spălarea banilor în formă continuată - 452 acte materiale, în modalitatea prevăzută dispoziţiile art. 49 alin. (1) lit. b) din legea nr. 129/2019 cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (faptă recalificată de către instanţă din art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen.), ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.
În temeiul prevederilor art. 396 alin. (1), (6) raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a, ambele din C. proc. pen., art. 154 alin. (1) lit. b) şi c) C. pen. şi art. 5 C. pen., cu referire la art. 155 alin. (1) C. pen. interpretat prin Deciziile nr. 297/2018 şi nr. 358/2022 ale Curţii Constituţionale a României, s-a dispus încetarea procesului penal faţă de inculpata B. pentru la săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave asimilate infracţiunilor de corupţie în modalitatea prevăzută de 132 din legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplic. art. 309 din C. pen., ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.
În temeiul prevederilor art. 396 alin. (1), (6) raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a, ambele din C. proc. pen., art. 154 alin. (1) lit. b) şi c) C. pen. şi art. 5 C. pen., cu referire la art. 155 alin. (1) C. pen. interpretat prin Deciziile nr. 297/2018 şi nr. 358/2022 ale Curţii Constituţionale a României, s-a dispus încetarea procesului penal cu privire la săvârşirea infracţiunii de luare de mită, în ceea ce priveşte pe inculpata B. în modalitatea prevăzută de art. 7 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 289 alin. (1) din C. pen. cu aplic. art. 5 din C. pen., ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.
În temeiul prevederilor art. 396 alin. (1), (6) raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a, ambele din C. proc. pen., art. 154 alin. (1) lit. b) şi c) C. pen. şi art. 5 C. pen., cu referire la art. 155 alin. (1) C. pen. interpretat prin Deciziile nr. 297/2018 şi nr. 358/2022 ale Curţii Constituţionale a României, s-a dispus încetarea procesului penal faţă de inculpata B. pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, în modalitatea prevăzută de art. 6 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 291 alin. (1) din C. pen. cu aplic. art. 5 din C. pen., ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.
În temeiul prevederilor art. 396 alin. (1), (6) raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a, ambele din C. proc. pen., art. 154 alin. (1) lit. b) şi c) C. pen. şi art. 5 C. pen., cu referire la art. 155 alin. (1) C. pen. interpretat prin Deciziile nr. 297/2018 şi nr. 358/2022 ale Curţii Constituţionale a României, s-a dispus încetarea procesului penal cu privire la săvârşirea infracţiunii de spălarea banilor în formă continuată - 23 acte materiale, în ceea ce priveşte pe inculpata B. în modalitatea prevăzută dispoziţiile art. 49 alin. (1) lit. b) din legea nr. 129/2019 cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (faptă recalificată de către instanţă din art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen.), ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.
În temeiul prevederilor art. 396 alin. (1), (6) raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a, ambele din C. proc. pen., art. 154 alin. (1) lit. b) şi c) C. pen. şi art. 5 C. pen., cu referire la art. 155 alin. (1) C. pen. interpretat prin Deciziile nr. 297/2018 şi nr. 358/2022 ale Curţii Constituţionale a României, s-a dispus încetarea procesului penal faţă de inculpata B. pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la spălarea banilor în formă continuată - 452 acte materiale, în modalitatea prevăzută dispoziţiile 47 din C. pen. rap. la art. 49 alin. (1) lit. b) din legea nr. 129/2019 cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (faptă recalificată de către instanţă din art. 47 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen.), ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.
În baza art. 19 alin. (1) din Codul de procedură penalăart. 25 din C. proc. pen. şi art. 397 din C. pen. a fost admisă acţiunea civilă formulată partea civilă A.N.A.F reprezentant al Statului Român prin DGRFP Craiova - A.J.F.P.OLT şi s-a dispus obligarea în solidar a inculpaţilor A., S.C. Gardienii S.R.L. Slatina prin administrator judiciar F., C., G. şi B. la plata sumei de 8.783.367 RON, la care s-au adăugat dobânzi şi accesoriile fiscale, calculate de la data producerii prejudiciului până la data achitării integrale a sumei datorate potrivit codului de procedură, cu următoarele menţiuni:
- inculpata G. a fost obligată în solidar cu ceilalţi inculpaţi la plata despăgubirilor civile până la concurenţa sumei de 4.827.131 RON la care s-au adaugat dobânzi şi accesoriile fiscale, calculate de la data producerii prejudiciului până la data achitării integrale a sumei datorate potrivit codului de procedură, prejudiciul cauzat în perioada 01.01.2009-30.06.2012 când a avut calitatea de manager financiar al S.C. Gardienii S.R.L.;
- inculpata B. a fost obligată în solidar cu ceilalţi inculpaţi la plata despăgubirilor civile până la concurenţa sumei de 8.666.489 RON, din care suma de 3.896.236 RON aferentă prejudiciului cauzat bugetului general consolidat al statului pentru perioada 01.07.2012-31.08.2014 când a coordonat fără forme legale activitatea financiar contabilă a S.C. Gardienii S.R.L. şi în această calitate, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a participat în calitate de complice la comiterea infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată având drept consecinţă prejudicierea bugetului general consolidat al statului la care s-au adăugat dobânzi şi accesoriile fiscale, calculate de la data producerii prejudiciului până la data achitării integrale a sumei datorate potrivit Codului de procedură fiscală şi suma de 4.770.253 de RON, reprezentând prejudiciul cauzat bugetului consolidat al statului în perioada 15.10.2012-23.10.2012, ca urmare a nerespectării prevederilor legale prevăzute în codul de procedură fiscală cu prilejul realizării inspecţiei fiscale la S.C. Gardienii S.R.L., la care se adaugă dobânzi şi accesoriile fiscale, calculate de la data producerii prejudiciului până la data achitării integrale a sumei datorate potrivit codului de procedură fiscală.
- inculpata S.C. Gardienii S.R.L. prin administrator judiciar D., aflată în procedura de reorganizare şi având ca reprezentanţi pe E. (administrator special) şi F.. (administrator judiciar) prin administrator judiciar D. aflată în procedura de reorganizare şi având ca reprezentanţi pe E. (administrator special) şi F.. (administrator judiciar) a fost obligată la plata accesoriilor fiscale ce se vor calcula până la data intrării în insolvenţă aşa cum rezultă din decizia de impunere nr. x/09.12.2014 şi y/12.12.2014.
În baza art. 249 din C. proc. pen. şi art. 11 din Legea nr. 241/2005 cu modificările ulterioare, s-a instituit măsura asiguratorie a sechestrului asupra bunurilor mobile şi imobile aparţinând inculpaţilor A., S.C. Gardienii S.R.L. C., G. şi B., inclusiv asupra conturilor acestora, care se vor identifica în cursul punerii în executare a dispoziţiei de indisponibilizare, până la concurenţa sumei de 8.783.367 de RON, reprezentând prejudiciul reţinut de către instanţă ca fiind produs prin infracţiunilor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatelor la care se adaugă sumele reprezentând obligaţiile fiscale accesorii datorate conform codului de procedură fiscală, astfel: - inculpatul A. până la concurenţa sumei de 8.783.367 RON, la care s-au adăugat sumele reprezentând obligaţiile fiscale accesorii datorate conform codului de procedură fiscală, - inculpata S.C. Gardienii S.R.L. prin lichidator judiciar până la concurenţa sumei de 8.783.367 RON la care s-au adăugat sumele reprezentând obligaţiile fiscale, cu menţiunea că accesoriile fiscale se vor calcula până la data intrării în insolvenţă aşa cum au fost stabilite prin deciziile de impunere x/09.12.2014 şi y/12.12.2024, inculpata C. până la concurenţa sumei de 8.783.367 RON la care s-au adăugat sumele reprezentând obligaţiile fiscale accesorii datorate conform codului de procedură fiscală, inculpatul G. până la concurenţa sumei de 4.887.131 de RON, la care s-au adăugat sumele reprezentând obligaţiile fiscale accesorii datorate conform codului de procedură fiscală, inculpatul B. până la concurenţa sumei de 8.666.489 RON la care s-au adăugat sumele reprezentând obligaţiile fiscale accesorii datorate conform codului de procedură fiscală.
În baza art. 404 alin. (4) lit.
c) din C. proc. pen., s-a menţinut măsura asiguratorie a sechestrului, instituită prin: ordonanţa 285/P/2016 din data de 19.01.2017 prin care s-a dispus instituirea sechestrului asigurător, până la concurenţei sumei de 568.952,69 RON, asupra imobilului: apartament nr. x, din blocul A, având număr cadastral x - C1 - U134, situat în cadrul H., nr. 85, proprietate a S.C. I. S.R.L., CUI x, măsura fiind adusă la cunoştinţa inculpatei B. şi martorului J., ordonanţa 285/P/2016 din 28.02.2017, prin care s-a dispus instituirea sechestrului asigurător, până la concurenţa sumei de 4.619.802 RON, reprezentând prejudiciu cauzat asupra bunurilor aflate în proprietatea inc.
G.: - teren curţi-construcţii în suprafaţă de 610 mp, situat în Rm. Vâlcea, strada x nr. 4, jud. Vâlcea; apartamentul nr. x situat în Rm. Vâlcea, Aleea x, jud. Vâlcea, în suprafaţă de 51,79 mp, cu o valoare impozabilă de 150.087,42 RON; ordonanţa 285/P/2016 din 28.02.2017 prin care s-a dispus instituirea sechestrului asigurator, până la concurenţa sumei de 8.281.715 RON, reprezentând prejudiciu cauzat prin săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată, asupra bunurilor, aflate în proprietatea inculpatei - persoană juridică S.C.
GARDIENII S.R.L.:
a) teren intravilan în suprafaţă de 323 mp, situat în mun. Rm. Vâlcea, strada x, nr. 2, jud. Vâlcea, număr cadastral x, pe care se află două imobile: unul cu număr cadastral x - C1, edificat pe trei niveluri, cu suprafaţa construită la sol de 109 mp şi suprafaţa construită desfăşurată de 279,51 m.p. - locuinţă cu S+P+1E şi unul cu număr cadastral x - C2, respectiv magazie în suprafaţă de 49,19 mp, cu o valoare impozabilă de 307.694 RON, achiziţionate cu suma de 175.000 de euro, conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub numărul x/11.112008;
b) teren intravilan situat în mun. Rm. Vâlcea, strada x, nr. 20, jud. Vâlcea, cu număr cadastral xşi suprafaţa 2.500 mp din acte şi 2.492 din măsurători, pe care este edificat un imobil cu numărul cadastral x- C1, pe 4 niveluri, cu suprafaţa construită la sol de 972 mp şi suprafaţa desfăşurată de 1.577 mp, cu o valoare impozabilă totală de 462.305,87 RON, compusă din valoarea impozabilă a imobilului de 362.088 de RON şi valoarea impozabilă a extinderii şi modernizării acestuia, de 100.217,87 RON, achiziţionate în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. x/25.03.2010, cu o valoare evaluată, la data perfectării actului, de către notarul public la suma de 770.790 RON;
c) apartament nr. x, situat în mun. Drăgăşani, strada (aleea) Viitorului, jud. Vâlcea, cu o valoare de impunere de 37.815 RON, cu o suprafaţă utilă de 20,10 mp, achiziţionat în baza contractului x/17.10.2008; ordonanţa 285/P/2016 din 18.01.2018, prin care s-a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurator asupra unor titluri de valoare predate organelor de urmărire penală de către inculpatul A., respectiv: obligaţiunea cu talon 247.857 cu o valoare nominală de 1.000 de Franci Francezi şi 17 cupoane reprezentând Împrumutul de Dezvoltare de 7,5 % aur, din 1931, emise de Casa Autonomă a Monopolurilor Regatului României.
În baza art. 108 şi art. 112 alin. (1) lit. d) din C. pen. cu aplic. art. 289 alin. (3) din C. pen. şi art. 291 alin. (2) din C. pen. s-a dispus confiscarea specială asupra imobilului: apartament nr. x, din blocul A, având număr cadastral x - C1 - U134, situat în cadrul H., nr. 85, proprietate a S.C. I. S.R.L., CUI x.
În temeiul art. 12 din Legea 241/2005 s-a dispus ca inculpaţii A., C. şi B. să nu fie fondatori, administratori, directori sau reprezentanţi legali al unei societăţi comerciale, iar dacă au fost aleşi să fie decăzuţi din aceste drepturi.
În baza art. 7 din Legea 26/1990 combinat cu art. 13 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 s-a dispus comunicarea sentinţei la Oficiul National al Registrului Comerţului pentru înscrierea cuvenitelor menţiuni, după rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti de condamnare.
În conformitate cu prevederile art. 274 alin. (1) şi (2) din C. proc. pen. au fost obligaţi inculpaţii A., B., C., S.C. Gardienii S.R.L. la plata sumei de 41.000 RON cheltuieli judiciare avansate de stat, astfel: 10.000 RON în sarcina inc. A., din care 5000 RON cheltuieli judiciare stabilite în cursul urmăririi penale; 15.000 RON în sarcina inc. B., din care 7.500 RON cheltuieli judiciare stabilite în cursul urmăririi penale; 10.000 RON în sarcina inc. S.C. GARDIENII S.R.L prin administrator judiciar D. - CUI x, persoană juridică având sediul social în mun. Slatina, str. x, jud. Olt, aflată în procedura de reorganizare şi având ca reprezentanţi pe E. (administrator special) şi F.. (administrator judiciar) din care 5000 RON cheltuieli judiciare stabilite în cursul urmăririi penale; 6.000 RON în sarcina inc. C., din care 3000 RON cheltuieli judiciare stabilite în cursul urmăririi penale;
În baza art. 275 alin. (6) din C. proc. pen. onorariile avocaţi oficiu pentru inculpaţi - în cuantum de câte 1253 RON au rămas în sarcina statului şi vor fi avansate din fondul Ministerului Justiţiei în contul Baroului Olt.
În esenţă, în fapt, s-a reţinut că fapta inculpatei B. care în calitate de funcţionar public cu atribuţii de control în cadrul ANAF - AJFP OLT - Activitatea de Inspecţie Fiscală - Serviciul Inspecţie Fiscală Persoane Juridice nr. 5 a pretins şi primit de la inculpata A. - reprezentant al S.C. Gardienii S.R.L., în perioada 25.10.2012 - 25.06.2013, sume de bani lunare necuvenite în cuantum total de 213.735,6 de RON (209.235,6 RON plătiţi prin OP din contul bancar deţinut de S.C. Gardienii S.R.L. la K. în contul bancar deţinut de S.C I. S.R.L. şi 4.500 RON primiţi în numerar fără documente justificative) pentru ca aceasta să realizeze, în mod nemijlocit, acte contrare îndatoririlor sale de serviciu, respectiv efectuarea, direct sau prin intermediul altei persoane - inculpata C. de înregistrări fictive în documentele de evidenţă contabilă ale S.C. Gardienii S.R.L., în scopul sustragerii de la plată a sumelor de bani datorate bugetului de stat cu titlu de TVA, activitate în mod evident contrară îndatoririlor de serviciu şi obligaţiilor legale pe care inculpata trebuia să le respecte şi realizarea de inspecţii fiscale favorabile, cu încălcarea îndatoririlor de serviciu şi a prevederilor legale, cu privire la persoana juridică în care să nu se constate săvârşirea sistematică încă din luna ianuarie 2009 a infracţiunii de evaziune fiscală şi implicit să nu se dispună măsurile prevăzute de lege pentru recuperarea prejudiciului produs bugetului de stat şi sesizarea organului de urmărire penală competent pentru tragerea la răspundere penală a persoanelor responsabile - cum este şi cazul celei finalizate de către inculpată cu întocmirea raportului de inspecţie fiscală întocmit şi înregistrat la DGFP OLT sub nr. x/31.10.2012 şi a deciziei de impunere nr. x/31.10.2012, în circumstanţele descrise anterior, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de luare de mită, prev. de art. 7 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 289 alin. (1) din C. pen. cu aplic. art. 5 din C. pen.
Fapta inculpatei B. care, ulterior suspendării sale din funcţie, la data 03.07.2013 (ca urmare a trimiterii în judecată pentru săvârşirea de infracţiuni în legătură cu serviciul prin rechizitoriul nr. x/2011 al DIICOT - S.T. Craiova), a primit de la inculpatul A. - reprezentant al S.C. Gardienii S.R.L., în perioada 10.07.2013 - 26.08.2014, sume de bani lunare necuvenite în cuantum total de 355.217,09 RON (343.944,76 RON plătiţi prin OP din contul bancar deţinut de S.C. Gardienii S.R.L. la K. în contul bancar deţinut de S.C. L. S.R.L., 6.000 RON primiţi în numerar fără documente justificative şi 5.272,33 RON - contravaloarea reparaţiilor, achitate de către S.C. Gardienii S.R.L., efectuate la autoturismul, utilizat de către inculpată) pentru ca aceasta să-şi exercite influenţa asupra foştilor colegi cu atribuţii de control sau funcţii de conducere din cadrul AJFP (fost DGFP) OLT, pentru a asigura protecţia S.C. Gardienii S.R.L. în cazul efectuării de verificări fiscale, în sensul de a nu se evidenţia în actele întocmite situaţia reală a sumelor sustrase de agentul economic de la bugetul de stat, influenţate de înregistrarea în contabilitate a unor operaţiuni financiare fictive (achiziţii de bunuri/servicii din România) şi de a nu se dispune măsurile prevăzute de lege pentru recuperarea prejudiciului produs bugetului de stat, constatarea şi stoparea infracţiunii de evaziune fiscală şi implicit sesizarea organului penal competent, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de influenţă, prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 291 alin. (1) din C. pen. cu aplic. art. 5 din C. pen.
Deşi inculpata B. a primit în mai multe tranşe lunare sumele de bani reprezentând produsul infracţiunilor de luare de mită şi ulterior trafic de influenţă, în sarcina acesteia s-a reţinut săvârşirea infracţiunilor în formă unică, acestea consumându-se practic la momentul pretinderii şi primirii primelor sume de bani necuvenite - luna octombrie 2012 pentru infracţiunea de luare de mită şi luna iulie 2013 pentru infracţiunea de trafic de influenţă, când a stabilit împreună cu inculpatul A. modalitatea în care urma să asigure protecţia activităţii evazioniste derulate prin intermediul S.C. Gardienii S.R.L. şi implicit cuantumul sumelor de bani necuvenite pe care urma să le primească pentru "serviciile prestate".
Fapta inculpatei B. care, în perioada octombrie 2012 -26 august 2014, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a dispus inculpatului A. ca o mare parte din sumele lunare de bani plătite cu titlu de mită şi ulterior trafic de influenţă precizate mai sus (cu excepţia sumelor lunare de câte 500 RON primite în numerar şi plata contravalorii reparaţiilor la autoturismul propriu), în cuantum total de 553.180,36 de RON, să fie disimulate sub forma unor achiziţii lunare fictive de servicii neindividualizate, "prestate" de către S.C. I. S.R.L. şi ulterior de către S.C. L. S.R.L., ambele societăţi având ca reprezentanţi pe soţii M. şi J. - persoane apropiate inculpatei B. şi să fie astfel efectuate transferuri bancare prin 23 de ordine de plată lunare din contul bancar deţinut de S.C. Gardienii S.R.L. la K. în conturile bancare ale celor două societăţi comerciale, inculpata fiind cea care dispunea cum să fie completate facturile "justificative" (inclusiv preţul) şi cea care le preda nemijlocit la punctul de lucru din municipiul Rm. Vâlcea al S.C. Gardienii S.R.L. şi care insista cu privire la plata cu prioritate a acestora, urmărindu-se exclusiv ascunderea originii ilicite a sumelor de bani primite cu titlu de mită şi ulterior trafic de influenţă, tot din dispoziţia ei suma totală de 553.180,36 RON fiind folosită, pentru achitarea ratelor creditului bancar ipotecar nr. 233/13.11.2012 contractat de S.C. I. S.R.L. cu N. sucursala Slatina şi a taxelor notariale aferente achiziţionării imobilului situat în H., în această tranzacţie imobiliară fiind interpuşi S.C. I. S.R.L. şi reprezentantul său formal - martorul O. tocmai pentru a ascunde proprietarul real al imobilului - inculpata B. care nu putea justifica în mod legal această achiziţie, finanţată în mare măsură din sumele de bani produs al infracţiunilor de corupţie, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de spălarea banilor în formă continuată, prev. de art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019, cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen., cu art. 5 din C. pen.
Deşi referitor la inculpata B. sunt întrunite elementele de tipicitate ale infracţiunilor sus-menţionate, Curtea a constatat ca există o cauză de încetare a procesului penal, respectiv prescripţia răspunderii penale, fiind incidente dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen.
Fapta inculpatului A. care, în calitate de reprezentant al S.C. Gardienii S.R.L., în perioada 02.07.2012 - 28.07.2014, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a retras în numerar, prin 452 de operaţiuni succesive, suma de. 1.210.300 de RON deţinut de S.C. Gardienii S.R.L. la K., banii fiind folosiţi de către inculpat în interes personal şi fiind efectuate înregistrări nereale în documentele de evidenţă contabilă ale persoanei juridice - plăţi către Furnizori P urmărindu-se şi realizându-se ascunderea ori disimularea adevăratei naturi a provenienţei (ilicite) şi a circulaţiei (folosirea în interesul persoanei juridice deşi banii au fost însuşiţi de către inculpat) unei părţi a produsului infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată descrisă mai sus, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de spălarea banilor în formă continuată - 452 de acte materiale, prev. de art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019, cu art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 din C. pen.
Fapta inculpatei C. care în perioada 02.07.2012 - 28.07.2014, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, din dispoziţia inculpatei B. şi în conivenţă infracţională cu inculpatul A., a efectuat înregistrări nereale în documentele de evidenţă contabilă ale persoanei juridice potrivit cărora suma totală de 1.210.300 de RON, retrasă în numerar de către inculpatul A., prin 452 de operaţiuni succesive deţinut de S.C. Gardienii S.R.L. la K. ar reprezenta plăţi către Furnizori P, deşi în realitate persoana juridică nu achiziţionase bunuri şi servicii (care nu sunt individualizate în vreun fel) de la aceşti pretinşi furnizori neindividualizaţi (denumire, CUI, sediu social, cont IBAN) şi nu există documente justificative care să ateste realitatea unor asemenea achiziţii, urmărindu-se şi realizându-se ascunderea ori disimularea adevăratei naturi a provenienţei (ilicite) şi a circulaţiei (folosirea în interesul persoanei juridice deşi banii au fost însuşiţi de către inculpatul A.) unei părţi a produsului infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată descrisă mai sus, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de spălarea banilor în formă continuată - 452 de acte materiale, prev. de art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019, cu art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 din C. pen.
Fapta inculpatei C. care în calitate de contabil în cadrul S.C. Gardienii S.R.L., având ca atribuţii principale întocmirea evidenţei contabile primare, cu privire la încasările şi plăţile realizate de S.C. Gardienii S.R.L. (în numerar şi prin OP), înregistrarea corectă a acestor operaţiuni în documentele contabile şi în programul informatic utilizat de societate, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a participat în calitate de autor, în perioada 01.01.2009-31.08.2014 la prejudicierea bugetului de stat cu suma de 8.783.367 de RON prin evidenţierea în 68 de deconturi lunare de TVA (formular tip 300) depuse la organul fiscal competent, la rubrica TVA deductibil, de sume mai mari decât cele susţinute de documentele de evidenţă primară (facturi de achiziţie de bunuri şi servicii de pe teritoriul naţional şi implicit plăţi) înregistrate în evidenţa contabilă corespondente unor achiziţii fictive care de asemenea sunt evidenţiate chiar de către inculpată în actele contabile ale persoanei juridice, prin majorarea artificială, scriptică a acestui TVA deductibil, diminuându-se deliberat şi premeditat TVA de plată (cu peste 60%) rezultat din activitatea reală a societăţii comerciale, cu consecinţa micşorării sumelor datorate la bugetul de stat, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată - 68 de acte materiale, în modalitatea prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea 241/2005, cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. art. 5 C. pen.
Fapta inculpatei B. care în exercitarea atribuţiilor de serviciu aferente funcţiei de control deţinută în cadrul ANAF - DGFP OLT - Activitatea de Inspecţie Fiscală - Serviciul Inspecţie Fiscală Persoane Juridice nr. 5 nu a respectat prevederile legale prevăzute de Codul de Procedură Fiscală - O.G. nr. 92/2003 la art. 39 lit.
b) care reglementau conflictul de interese, în titlul VII - art. 94, 96, 105 şi 109 care reglementau expres "obiectul, funcţiile, regulile şi finalizarea inspecţiei fiscale", art. 97 alin. (3) lit.
a) din O.G. nr. 92/2003 privind controlul prin sondaj şi art. 108 din acelaşi act normativ care prevedea obligativitatea sesizării organelor de urmărire penală cu prilejul realizării inspecţiei fiscale din perioada 15.10.2012 - 23.10.2012 cu privire la S.C. Gardienii S.R.L. care avea ca obiectiv, printre altele, verificarea ansamblului declaraţiilor fiscale şi operaţiunilor relevante pentru inspecţia fiscală cu privire la TVA datorată bugetului de stat aferentă perioadei 01.06.2009 - 30.09.2012, raportul de inspecţie fiscală întocmit şi înregistrat la AJFP OLT sub nr. x/31.10.2012 şi decizia de impunere nr. x/31.10.2012 (prin care s-a valorificat acest raport) nefiind conforme cu documentele contabile ale agentului economic verificat, inculpata nemenţionând în cuprinsul acestora situaţia reală cu privire la TVA de plată sustrasă în mod ilegal de la bugetul de stat, cauzând astfel o pagubă bugetului de stat în cuantum de 4.770.253 de RON, aferentă infracţiunii de evaziune fiscală pe care nu a constatat-o în conformitate cu obligaţiile legale şi cu privire la care nu a dispus/propus măsurile legale, urmărind şi realizând totodată obţinerea de foloase necuvenite pentru S.C.
Gardienii S.R.L. şi inculpatul A., concretizate în suma de 4.770.253 de RON, care ar fi trebuit să fie imputată şi recuperată de la persoana juridică şi persoanele responsabile de săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, nesesizarea organelor de urmărire penală pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală şi implicit în permiterea continuării activităţii evazioniste derulate prin intermediul persoanei juridice (care a fost stopată independent de voinţa participanţilor la săvârşirea infracţiunii, datorită controlului demarat în luna septembrie 2014 de către inspectorii din cadrul ANAF - Direcţia Regională Antifraudă Fiscală 4 Târgu-Jiu) întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave asimilată infracţiunilor de corupţie, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplic. 309 din C. pen. cu art. 5 din C. pen.
Faptele inculpatei B. care începând cu luna iulie 2012 a coordonat, fără forme legale, activitatea financiar-contabilă a S.C. Gardienii S.R.L. şi în această calitate, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a participat în calitate de complice, în perioada 01.07.2012 - 31.08.2014, la prejudicierea bugetului de stat cu suma de 3.896.236 de RON prin acordarea de indicaţii exprese (menţionarea de Furnizori, Furnizori P, TVA deductibil referitoare la achiziţii fictive) cu privire la evidenţierea în 26 de deconturi lunare de TVA (formular tip 300) depuse la organul fiscal competent, la rubrica TVA deductibil, de sume mai mari decât cele susţinute de documentele de evidenţă primară (facturi de achiziţie de bunuri şi servicii de pe teritoriul naţional şi implicit plăţi) înregistrate în evidenţa contabilă corespondente unor achiziţii fictive care de asemenea sunt evidenţiate în actele contabile ale persoanei juridice, prin majorarea artificială, scriptică a acestui TVA deductibil, diminuându-se deliberat şi premeditat TVA de plată rezultat din activitatea reală a societăţii comerciale, cu consecinţa micşorării sumelor datorate la bugetul de stat, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală în formă continuată (26 de acte materiale), prev. de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 35 alin. (1) şi art. 5 din C. pen.
Fapta inculpatului A. care, în calitate de reprezentant al S.C. Gardienii S.R.L., în perioada 02.07.2012 - 28.07.2014, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a retras în numerar, prin 452 de operaţiuni succesive, suma de. 1.210.300 de RON din contul deţinut de S.C. Gardienii S.R.L. la K., banii fiind folosiţi de către inculpat în interes personal şi fiind efectuate înregistrări nereale în documentele de evidenţă contabilă ale persoanei juridice - plăţi către Furnizori P urmărindu-se şi realizându-se ascunderea ori disimularea adevăratei naturi a provenienţei (ilicite) şi a circulaţiei (folosirea în interesul persoanei juridice deşi banii au fost însuşiţi de către inculpat) unei părţi a produsului infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată descrisă mai sus, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de spălarea banilor în formă continuată - 452 de acte materiale, prev. de art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019, cu art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 din C. pen.
Împotriva acestei sentinţe, în termen procedural, au declarat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.N.A. - Serviciul Teritorial Craiova, inculpaţii A., B., C., G., S.C. Gardienii S.R.L. şi partea civilă Statul Român - ANAF prin D.G.R.F.P. Craiova.
Prin decizia penală nr. 715/A din data de 30 mai 2024 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori în temeiul art. 421 alin. (1) pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., s-au respins, ca nefondate, apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.N.A. - Serviciul Teritorial Craiova, partea civilă Statul Român - ANAF prin D.G.R.F.P. Craiova şi inculpata G. împotriva sentinţei penale nr. 264/29 noiembrie 2023, pronunţată de Tribunalul Olt, în dosarul nr. x/2018.
În temeiul art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. a) din C. proc. pen., s-au admis apelurile declarate de inculpaţii A., C., B. şi S.C. GARDIENII S.R.L. împotriva sentinţei penale nr. 264/29 noiembrie 2023, pronunţată de Tribunalul Olt în dosarul nr. x/2018.
S-a desfiinţat, în parte, sentinţa penală atacată şi rejudecând:
S-au reţinut în favoarea inculpatei C. prevederile art. 75 alin. (2) lit. b) C. pen.
S-a redus durata pedepsei principale aplicate faţă de inculpata C. pentru comiterea infracţiunii prevăzute de art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu art. 35 alin. (1) C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b) C. pen., art. 76 alin. (1) C. pen., art. 5 din C. pen., de la 9 ani închisoare la 6 (şase) ani închisoare.
S-a redus durata pedepsei principale aplicate inculpatei B. pentru comiterea infracţiunii prevăzute de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap la art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu art. 35 alin. (1) C. pen., art. 5 din C. pen., de la 10 ani închisoare la 9 (nouă) ani închisoare.
S-a redus durata pedepsei principale aplicate inculpatului A. pentru comiterea infracţiunii prevăzute de art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu art. 35 alin. (1) C. pen., art. 41 alin. (1) şi art. 43 alin. (1) şi (2) din C. pen., art. 5 din C. pen. de la 10 ani închisoare la 9 (nouă) ani închisoare.
În baza art. 96 alin. (4) din C. pen., s-a revocat suspendarea sub supraveghere a pedepsei de 4 ani închisoare aplicată inculpatului A. prin sentinţa penală nr. 311/29.05.2013 pronunţată de către Judecătoria Râmnicu-Vâlcea, definitivă prin decizia penală nr. 810R/03.12.2013 a Curţii de Apel Piteşti şi dispune executarea acesteia alături de pedeapsa de 9 (nouă) ani închisoare aplicată în cauza de faţă, urmând ca inculpatul A. să execute pedeapsa de 13 ani închisoare în regim de detenţie.
S-a înlăturat dispoziţia privind menţinerea măsurii asiguratorii cu privire la: teren intravilan în suprafaţă de 323 m2, situat în mun. Rm. Vâlcea, strada x, nr. 2, jud. Vâlcea, număr cadastral x, pe care se află două imobile: unul cu număr cadastral x - C1, edificat pe trei niveluri, cu suprafaţa construită la sol de 109 m2 şi suprafaţa construită desfăşurată de 279,51 m2 - locuinţă cu S+P+1E şi unul cu număr cadastral x - C2, respectiv magazie în suprafaţă de 49,19 m2, cu o valoare impozabilă de 307.694 RON, achiziţionate de S.C. Gardienii S.R.L. cu suma de 175.000 de euro, conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub numărul x/11.11.2008.
S-a constatat că prin încheierea nr. 106/12.05.2021, pronunţată de Tribunalul Olt în dosarul nr. x/2018, definitivă prin decizia nr. 253/05.07.2021 a Curţii de Apel Craiova, s-a dispus ridicarea sechestrului asigurător notat sub C10 în CF x Rm. Vâlcea asupra bunului imobil teren intravilan în suprafaţă de 323 m2 situat în mun. Rm. Vâlcea, str. x, jud. Vâlcea, număr cadastral x, pe care se află două imobile: unul cu număr cadastral x - C1, edificat pe trei niveluri cu suprafaţa construită la sol de 109 m2 şi suprafaţa construită desfăşurată de 279,51 m2 - locuinţă cu S+P+1E şi unul cu nr. cadastral x - C2, respectiv magazie în suprafaţă de 49,19 m2, ca urmare a dobândirii de către S.C. P. S.R.L. prin vânzarea la licitaţie, conform procesului-verbal de adjudecare nr. x/15.07.2020, liber de orice sarcini.
S-au menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei penale atacate, care nu sunt contrare prezentei decizii.
Decizia penală nr. 715 din data de 30 mai 2024 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori a fost comunicată către inculpaţii C. la data de 12.07.2024 la penitenciar la data de 06.06.2024 la domiciliu, A. la data de 14.06.2024, la data de 05.06.2024 şi B. la data de 10.07.2024 la penitenciar, la data de 04.06.2024 la domiciliu.
Pentru inculpaţii C. s-a împlinit la data de 11.08.2024, A. s-a împlinit la data de 14.07.2024 şi B. termenul s-a împlinit la data de 09.08.2024, în conformitate cu art. 269 alin. (2) şi (4) din C. proc. pen.
Împotriva deciziei penale nr. 715 din data de 30 mai 2024 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori au declarat recurs în casaţie inculpaţii C. la data de 28.06.2024, A. la data de 09.07.2024 şi B. la data de 01.07.2024.
Cererea de recurs în casaţie formulată de inculpata C. a fost comunicată către Direcţia Naţională Anticorupţie la data de 05.07.2024, inculpaţilor A. la data de 12.07.2024, 12.07.2024 şi 08.07.2024, B. la data de 10.07.2024, G. la data de 05.07.2024, S.C. Gardienii S.R.L. la data de 05.07.2024 şi 08.07.2024, Q. la data de 05.07.2024, R. la data de 05.07.2024 şi 08.07.2024, S. la data de 05.07.2024 şi părţii civile Statul Român prin DGRFP Craiova la data de 09.07.2024, 05.07.2024.
Cererea de recurs în casaţie formulată de inculpata B. a fost comunicată către Direcţia Naţională Anticorupţie la data de 05.07.2024, inculpaţilor A. la data de 12.07.2024 şi 08.07.2024, 12.07.2024, G. la data de 05.07.2024, S.C. Gardienii S.R.L. la data de 05.07.2024 şi 08.07.2024, Q. la data de 05.07.2024, R. la data de 05.07.2024 şi 08.07.2024, S. la data de 05.07.2024 şi părţii civile Statul Român prin DGRFP Craiova la data de 09.07.2024, 05.07.2024.
Cererea de recurs în casaţie formulată de inculpatul A. a fost comunicată către Direcţia Naţională Anticorupţie la data de 18.07.2024, inculpaţilor B. la data de 25.07.2024, 17.07.2024, C. la data de 19.07.2024, 17.07.2024, G. la data de 17.07.2024, S.C. Gardienii S.R.L. la data de 17.07.2024 şi 18.07.2024, Q. la data de 17.07.2024, R. la data de 17.07.2024 şi 18.07.2024, S. la data de 17.07.2024 şi părţii civile Statul Român prin DGRFP Craiova la data de 19.07.2024, 17.07.2024.
În cauză, nu au fost depuse concluzii scrise.
În cuprinsul cererii de recurs în casaţie formulată, inculpata C. a invocat cazurile de recurs în casaţie prev de art. 438 pct. 7 şi 12 din C. proc. pen., şi în esenţă, a solicitat achitarea pentru infracţiunea de evaziune fiscală, arătând că recursul vizează latura penală şi latura civilă a cauzei.
Instanţa a stabilit, cu încălcarea şi aplicarea greşită a legii, o pedeapsă excesivă şi împovărătoare, cu toate că fapta nu e prevăzută de legea penală şi că a intervenit prescripţia răspunderii penale. Instanţa trebuia să constate încetarea procesului penal faţă de C. pentru infracţiunea de evaziune fiscală în conformitate cu prevederile art. 16 lit. f) din C. proc. pen., ca urmare a împlinirii termenului de prescripţie, în conformitate cu deciziile CCR.
Motivele de recurs în casaţie prevăzute de din C. proc. pen. sunt limitative, însă fapta pentru care C. a fost acuzată si condamnată la pedeapsa privativă de libertate de 6 ani prin soluţia definitivă a Curţii de Apel Craiova nu este prevăzută de legea penală.
Având în vedere temeiurile invocate în susţinerea recursului în casaţie C. a fost condamnată pentru o faptă care nu e prevăzută de legea penală, întrucât aceasta, conform fişei postului, făcea doar activităţi de contabilitate primară, respectând legea. Nu avea cunoştinţe de contabilitate avansată, ci doar de contabilitate primară - aceasta nu era expertă, ci alte persoane erau specialişti, respectiv persoanele care au ocupat funcţia de director contabil B. şi G..
Chiar din actele de urmărire penală şi din probe nu rezultă că ar fi săvârşit fapta prevăzută de legea penală, nelegal a respins instanţa de apel cererile de completare expertiză şi de chemare a expertului pentru a da explicaţii ca inutile, având obligaţia de lămurire a laturii civile, de a constata că prejudiciul a fost achitat.
Instanţa nu poate dispune condamnarea doar în baza unor presupuneri ale organelor de cercetare penală şi a unui expertize viciate şi contradictorii. Întreaga motivare a sentinţei, preluată din rechizitoriu, în ce priveşte acuzarea sa, se întemeiază pe simple supoziţii, prezumţii forţate şi expertiză viciată şi nu s-a dovedit de către organele judiciare săvârşirea de către acesta a faptelor pentru care a fost trimisă în judecată nelegal.
În subsidiar, a solicitat achitarea în conformitate cu prevederile art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 lit. b) din C. proc. pen., întrucât lipseşte un element constitutiv al infracţiunii, respectiv intenţia, evaziunea fiscală fiind o infracţiune intenţională.
Inculpata C. nu a săvârşit infracţiunea de evaziune fiscală, nefiind întrunite condiţiile prevăzute de lege. Probele administrate nu dovedesc intenţia inculpatei C. de a prejudicia societatea la care lucra şi nici nu s-a dovedit că ar fi cunoscut persoanele care au emis facturile utilizate în derularea activităţii comerciale.
Potrivit dispoziţiilor art. 9 alin. (1) lit. c) constituie infracţiunea de evaziune fiscală, evidenţierea în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale. Elementul material al laturii obiective constă în evidenţierea în actele contabile sau în alte documente legale, a unor operaţiuni fictive. În art. 2 lit. f) din aceeaşi lege, este dată şi definiţia operaţiunii fictive ca fiind disimularea realităţii prin crearea aparentei existenţei unei operaţiuni care în fapt nu există, faptă ce presupune intenţia.
Operaţiunea fictivă poate să constea, printre altele, şi în cheltuieli care nu au existat în realitate sau care sunt mai mari decât cele reale ori cheltuieli pentru care nu există documente justificative, dar care sunt înregistrate în documentele legale. A evidenţia operaţiuni fictive înseamnă a înregistra anumite operaţiuni care nu au existat în documentele legale, cum ar fi, spre exemplu, cheltuieli care nu au la bază operaţiuni reale.
Înregistrarea operaţiunilor fictive se poate realiza fie prin întocmirea de documente justificative privind o operaţiune fictivă, urmată de înscrierea în documentele legale a documentului justificativ întocmit care cuprinde o operaţiune fictivă, fie prin înscrierea în documentele legale a unei operaţiuni fictive pentru care nu există document justificativ. Documentul justificativ reprezintă înscrisul în care se consemnează orice operaţiune patrimonială în momentul efectuării ei şi care stă la baza înregistrărilor în contabilitate.
Fapta pentru care a fost condamnată nu corespunde tiparului obiectiv al infracţiunii prevăzute de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, subliniindu-se faptul că nu întruneşte elemente de tipicitate obiectivă şi nici nu a produs urmare prevăzută de textul de lege - referitor la sustragerea de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale, respectiv prejudiciul cauzat. Elementul material al infracţiunii de evaziune fiscală, constă într-o acţiune de evidenţiere, în actele contabile sau în alte documente legale, cu caracter de document justificativ (facturi şi chitanţe), a unor operaţiuni care nu au o reflectare în realitatea obiectivă, fiind fictive. Cerinţa esenţială ataşată elementului material din cadrul laturii obiective a infracţiunii este ca acţiunea de înregistrare a operaţiunilor fictive să fie desfăşurată în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale. În jurisprudenţa instanţei supreme s-a reţinut că prin înregistrarea unor cheltuieli care nu au la bază operaţiuni reale se înţelege întocmirea unor acte justificative false pentru cheltuieli care nu au fost făcute ori au fost mai mici decât cele consemnate în documentele justificative, iar pe baza acestor acte justificative false se operează şi în celelalte documente contabile cheltuieli nereale, cu consecinţa diminuării venitului net şi, implicit, a obligaţiei fiscale către stat (ICCJ, SP, Decizia nr. 1113 din 15 februarie 2005).
Având în vedere cele arătate, s-a solicitat admiterea recursului în casaţie, casarea deciziei curţii de apel, în temeiul art. 448 alin. (1) pct. 2 lit. a) şi al), 2 din C. proc. pen., achitarea inculpatei sau încetarea procesului penal, întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale şi respingerea laturii civile.
În cuprinsul cererii de recurs în casaţie formulată, inculpata B. a invocat cazul de recurs în casaţie prev de art. 438 pct. 7 din C. proc. pen., şi a solicitat admiterea recursului în casaţie, casarea deciziei penale nr. 715/2024 din data de 30.05.2024 a Curţii de Apel Craiova şi achitarea pentru infracţiunea prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap la art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., art. 5 din C. pen., infracţiune pentru care a fost condamnată la 9 (noua) ani închisoare.
În esenţă, a precizat că a fost condamnată penal definitiv pentru acte materiale de complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală reţinută în sarcina autorilor inculpaţii A. şi C., administrator şi respectiv contabilă a societăţii S.C. GARDIENII S.R.L.. A făcut referire la situaţia de fapt şi la ceea ce a reţinut instanţa de fond şi apel în hotărârile pronunţate şi a învederat faptul că aşa cum sunt reţinute faptele, nu au tipicitate obiectivă, întrucât ele nu intră în tiparul normei art. 48 alin. (1) din C. pen. reţinută în privinţa sa. Din starea de fapt expusă, se desprinde faptul că acţiunile sale aşa cum sunt reţinute şi condamnate de instanţa, nu sunt tipice obiectiv pentru complicitatea definită de art. 48 alin. (1) din C. pen.
Infracţiunea se reţine că s-a săvârşit prin introducerea în deconturile lunare de TVA ale societăţii, la rubrica privind pe cel deductibil, de sume fără susţinere în contabilitatea primară şi documentele justificative, jurnalele de achiziţii, s-au introdus date nereale privind achiziţii fictive în anii 2009-2014.
În privinţa acţiunilor concrete ale acesteia, s-a reţinut că ar fi dat contabilei C. indicaţii cu privire la menţiuni scriptice în întocmirea evidenţei contabile (să scrie în jurnalele de achiziţii furnizori, P sau TVA deductibil) acţiuni care însă nu ajută sau înlesnesc cu nimic săvârşirea infracţiunii în modalitatea reţinută de instanţa, întrucât aceasta este exact aceeaşi din 2009 până la final (autorii înscriu în deconturile TVA sume nereale pentru a majora fictiv TVA deductibil, iar in jurnalele de achiziţii trec date nereale). În contabilitatea primară autorii înscriu cheltuieli cu furnizori nereali şi sumele se preiau din jurnalele de achiziţii în deconturile de TVA.
Nu există nicio consecinţă a denumirii diferite a acestor furnizori fictivi între anii 2009-2014, astfel darea de indicaţii de către acesta privind o denominaţie diferită (de altfel fără semnificaţie juridică concretă) în contabilitate a achiziţiilor societăţii nu este complicitate în definiţia legii.
Rezultă aşadar, că activitatea materială a acesteia este reţinută de instanţa ca participaţie penală, instigare sau autorat la alte infracţiuni decât evaziunea fiscală, infracţiuni distincte şi autonome de evaziunea fiscală reţinute în concurs real cu aceasta. Activitatea reţinută în sarcina sa nu este tipică obiectiv pentru complicitatea art. 48 alin. (1) din C. pen. la infracţiunea de evaziune fiscală, motiv de recurs în casaţie.
În cuprinsul cererii de recurs în casaţie formulată, inculpatul A. a invocat cazurile de recurs în casaţie prev de art. 438 pct. 7 şi pct. 12 din C. proc. pen., şi a solicitat, în principal, achitarea, în temeiul art. 448 pct. 2 lit. a) rap. la art. 396 alin. (5) cu aplicarea art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., şi să se dispună ridicarea măsurilor asigurătorii, iar în subsidiar, să se dispună încetarea procesului penal, în temeiul art. 448 pct. 2 lit. a) rap. la art. 396 alin. (6) cu aplicarea art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II a din C. proc. pen.
Cu privire la cazul prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen., inculpatul a fost condamnat pentru fapte care nu sunt prevăzute de legea penală, s-a menţionat că în decizie nu se identifică în concret care sunt faptele distincte reţinute în sarcina inculpatului A. şi care sunt faptele reţinute în sarcina inculpatei S.C. Gardienii S.R.L., distinct şi independent pentru fiecare inculpat.
A solicitat să se constate că activitatea desfăşurată de inculpatul A. nu realizează cerinţele de tipicitate ale infracţiunii art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu art. 35 alin. (1) C. pen., art. 41 alin. (1) şi art. 43 alin. (1) şi (2) din C. pen. art. 5 din C. pen.
Conform cazul prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 din C. proc. pen., cu aplicarea directă a Convenţiei EDO şi Constituţiei, în ceea ce priveşte luarea măsurii de siguranţă a confiscării speciale (ca urmare a interpretării logice, în baza art. 6 din CEDO, art. 7 din CEDO şi art. 21 alin. (3) din Constituţie), s-a solicitat să se aibă în vedere imposibilitatea luării măsurii de siguranţă în caz de incidenţă a prescripţiei răspunderii penale.
Având în vedere ipotezele de stingere a acţiunii penale din speţă (pentru lipsa tipicităţii obiective sau încetarea procesului penal ca urmare a incidenţei prescripţiei răspunderii penale), nu numai aplicarea pedepselor este imposibilă, ci şi luarea măsurii de siguranţă a confiscării speciale. Mai mult, indiferent de soluţia, în ceea ce priveşte infracţiunea de evaziune fiscală, confiscarea nu este posibilă în raport cu Decizia nr. 23/2017. Dacă este incidentă prescripţia răspunderii penale, raportul penal de conflict se stinge, iar când pedeapsa principală nu poate fi aplicată în această situaţie, este firesc ca şi luarea măsurii de siguranţă să fie imposibilă. Ne aflam în imposibilitatea luării măsurii de siguranţă în caz de evaziune fiscală, în esenţă, în speţă, lipseşte scopul cerut de lege, şi anume ascunderea sau disimularea naturii infracţionale, adică a adevăratei naturi a provenienţei sumelor.
De asemenea, a solicitat suspendarea executării hotărârii recurate, în temeiul art. 441 din C. proc. pen.
În motivarea primei instanţe nu sunt cuprinse argumentele necesare pe care să se sprijine soluţia dată, astfel că, sentinţa penală atacată este nemotivată. În acest context, a susţinut să se aibă în vedere complexitatea cauzei şi problemele de drept substanţial şi procedural care s-ar fi impus a fi clarificate, apreciind că nu se poate efectua un control al hotărârii judecătoreşti pronunţate în cauză, întrucât prima instanţă nu a stabilit şi nu a clarificat aspecte esenţiale pentru justa soluţionare a cauzei vizând existenţa faptei, a formei de vinovăţie si a autorului ei.
Un alt motiv care impune casarea sentinţei şi trimiterea spre rejudecare, a susţinut că este necitarea legală a societăţii Gardienii, citarea acesteia fiind făcută prin administrator special E., administrator special care a renunţat la mandat încă din data de 01.01.2021 conform demisiei 14/01.11.2021 aşa cum se poate observa şi din certificatul eliberat de ORC.
În raport de toate aceste considerente, s-a apreciat că sentinţa este nelegală şi, având în vedere şi dispoziţiile art. 421 pct. 2 lit. b) din C. proc. pen. rap. la art. 8 din C. proc. pen., art. 6 paragraful 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, precum şi dublul grad de jurisdicţie, s-a solicitat admiterea recursului în casaţie şi trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Olt, achitarea pentru toate infracţiunile reţinute ca fiind săvârşite în baza dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen.
Judecătorul de filtru a dispus întocmirea raportului de către magistratul asistent desemnat în cauză, în vederea verificării admisibilităţii cererii, în procedura prevăzută de art. 440 din C. proc. pen., la data de 05.11.2024, dată la care s-a dispus amânarea cauzei pentru imposibilitatea depunerii raportului, la data de 19.11.2024.
Prin încheierea din 19 noiembrie 2024, s-au admis în principiu cererile de recurs în casaţie formulate de inculpaţii A., B. şi C. împotriva deciziei penale nr. 715 din data de 30 mai 2024, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2018, s-a trimis cauza Completului 2, în compunere de 3 judecători.
S-a acordat termen la data de 17 decembrie 2024, cu citarea recurenţilor-inculpaţi A., B. şi C. şi a părţii civile Statul Român prin MFP prin ANAF şi încunoştinţarea apărătorilor aleşi ai recurenţilor, iar, în ipoteza în care nu confirmă prezenţa la termen, se emite adresă la Baroul Bucureşti pentru asigurarea asistenţei juridice obligatorii. S-a respins cererea de suspendare a executării hotărârii formulată de inculpatul A..
Procedând la verificarea îndeplinirii condiţiilor de admisibilitate prevăzute de lege, Înalta Curte a constată că cererile de recurs în casaţie formulate de inculpaţii C., A. şi B. au fost introduse în termenul legal prevăzut de art. 435 din C. proc. pen. şi îndeplinesc condiţia de admisibilitate prevăzută de art. 434 din C. proc. pen., hotărârea recurată nefăcând parte din categoria celor care nu pot fi atacate cu recurs în casaţie.
Cererile de recurs în casaţie îndeplinesc parţial şi condiţiile prevăzute de art. 436 alin. (1) şi (6) din C. proc. pen., precum şi cerinţele de formă prevăzute la art. 437 alin. (1) lit. a), b) şi d) din C. proc. pen., în cuprinsul acestora fiind menţionate numele şi prenumele inculpaţilor (C., A. şi B.), hotărârea care se atacă (decizia penală nr. 715 din data de 30.05.2024 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2022), domiciliul acestora, precum şi semnătura apărătorilor aleşi avocat T. pentru inculpata C., delegaţie fila x, avocat U. pentru B. cu delegaţie la fila x, cererea formulată de inculpatul A. nefiind semnată de inculpat.
Raportat la criteriile de exigenţă ale condiţiei supuse analizei şi la sfera cazurilor de recurs în casaţie prevăzute de art. 438 alin. (1) din C. proc. pen., astfel cum au fost consacrate în practică şi jurisprudenţă, Înalta Curte a notat prioritar faptul că, în actualul cadru procesual, verificarea respectării dispoziţiilor art. 437 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen. (indicarea cazurilor de recurs în casaţie pe care se întemeiază cererea şi motivarea acestora), raportat la art. 438 din C. proc. pen., care stabileşte cazurile în care se poate face recurs în casaţie, presupune examinarea, din punct de vedere formal, a existenţei motivării cererii de recurs în casaţie şi a unei concordanţe aparente a acesteia cu unul dintre motivele expres prevăzute de lege.
Înalta Curte a constatat că, în cauza de faţă, inculpaţii C., A. şi B. au invocat cazul de recurs în casaţie prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen., potrivit căruia hotărârile sunt supuse casării atunci când "inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală".
Procedând, în aceste coordonate de principiu, la verificarea respectării dispoziţiilor art. 437 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., s-a apreciat că, formal, criticile invocate de recurenţii inculpaţi se circumscriu doar în parte, în conţinut dispoziţiilor art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen.
Astfel, din modul în care cei trei recurenţi inculpaţi au formulat criticile împotriva deciziei penale recurate rezultă că se circumscriu cazului de recurs în casaţie prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen., doar chestiunile privind neîntrunirea elementelor de tipicitate ale infracţiunii pentru care aceştia au fost condamnaţi din perspectiva realizării unei corespondenţe depline între fapta săvârşită şi configurarea legală a tipului respectiv de infracţiune, datorită împrejurării că faptele pentru care s-a dispus condamnarea definitivă a acestora nu întrunesc elementele de tipicitate obiectivă prevăzute de norma de incriminare, ori a intervenit dezincriminarea acestora, recursul în casaţie fiind admisibil în principiu numai sub acest aspect.
Înalta Curte reţine că analiza conţinutului mijloacelor de probă administrate în cauză pe care instanţele inferioare şi-au fundamentat soluţia, a fiabilităţii acestora ori a eventualelor contradicţii între ceea ce rezultă din probe, pe de o parte, şi starea de fapt reţinută de instanţă, pe de altă parte, ori modul de administrare a probatoriului, precum şi aspectele ce vizează latura subiectivă excedează limitelor cazului de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen.
Acest din urmă temei legal permite verificarea hotărârii exclusiv în drept, din perspectiva concordanţei între starea de fapt reţinută de instanţe şi conţinutul normei de incriminare valorificate la încadrarea juridică, nicidecum aspectele privind latura subiectivă, materialul probator administrat şi reaprecierea elementelor de fapt reţinute, cu autoritate de lucru judecat, prin hotărârea penală definitivă.
Ca atare, în raport de motivele cererilor de recurs în casaţie coroborat cu prevederile art. 447 din C. proc. pen., potrivit cărora, pe calea recursului în casaţie, instanţa verifică exclusiv legalitatea hotărârii atacate, cazul de casare prev. de art. 438 pct. 7 din C. proc. pen. a fost invocat formal, cererile recurenţilor fiind admisibile doar în ceea ce priveşte întrunirea elementelor de tipicitate obiectivă a infracţiunii pentru care s-a dispus condamnarea acestora.
În ceea ce priveşte cazul de casare prevăzut în dispoziţiile art. 438 alin. (1) pct. 12 din C. proc. pen., invocat de inculpaţii C. şi A., Înalta Curte a reţinut că acesta este incident dacă "s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege", respectiv în situaţia în care pedeapsa stabilită şi aplicată este nelegală, excluzându-se, printre altele, criticile privind greşita individualizare a pedepsei, or, o reapreciere a încadrării juridice a faptelor pentru care un inculpat a fost condamnat.
Astfel, în motivarea recursului în casaţie, recurenţii C. şi A. au solicitat o reducere a pedepselor, ridicarea măsurilor de siguranţă, critici ce nu se subsumează cazului prev de art. 438 pct. 12 din C. proc. pen., prin motivele invocate nefiind criticată legalitatea pedepsei.
În ceea ce priveşte solicitarea de suspendare a executării hotărârii formulată de inculpatul A., Înalta Curte a constatat că este neîntemeiată, având în vedere disp. art. 441 alin. (1) din C. proc. pen., potrivit cărora instanţa care admite în principiu cererea de recurs în casaţie sau completul care judecă recursul în casaţie poate suspenda motivat, în tot sau în parte, executarea hotărârii. Aşadar, textul de lege invocat, prevede posibilitatea instanţei, care admite în principiu cererea de recurs în casaţie, să suspende executarea hotărârii, oportunitatea luării acestei măsuri fiind lăsată la aprecierea instanţei. În considerarea acestor dispoziţii legale, în raport de motivele invocate în susţinerea cererii de recurs în casaţie, împrejurările concrete ale cauzei şi stadiul procesual al cauzei când se analizează doar îndeplinirea formală a condiţiilor prevăzute de art. 434-438 din C. proc. pen., s-a apreciat că nu se justifică suspendarea executării hotărârii atacate.
Constatând că cererile de recurs în casaţie formulate de inculpaţii A., B. şi C. împotriva deciziei penale nr. 715 din data de 30 mai 2024, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2018 au fost introduse în termenul prevăzut de lege şi respectă condiţiile prevăzute de art. 434, art. 436 alin. (1) şi (6) din C. proc. pen. şi pe cele prev. de art. 437 alin. (1) lit. a), b), d) şi parţial lit. c) din C. proc. pen. raportat la art. 438 din C. proc. pen., Înalta Curte a admis în principiu cererile de recurs în casaţie formulate de inculpaţii C., A. şi B. sub aspectul cazului de recurs în casaţie prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen., doar cu privire la chestiunile privind neîntrunirea elementele de tipicitate obiectivă prevăzute de norma de incriminare, ori a intervenit dezincriminarea în ceea ce priveşte infracţiunea pentru care au fost condamnaţi, recursurile în casaţie fiind admisibile în principiu numai sub acest aspect.
Examinând recursurile în casaţie formulate de inculpaţii C., B. şi A. împotriva deciziei penale nr. 715/A din data de 30 mai 2024, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2018 prin prisma criticilor circumscrise cazului de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen., Înalta Curte apreciază recursurile în casaţie formulate ca fiind nefondate, pentru următoarele considerente:
Cu titlu prealabil, constată că, fiind reglementat ca o cale extraordinară de atac, menită să asigure echilibrul între principiul legalităţii, pe de o parte, şi principiul respectării autorităţii de lucru judecat, pe de altă parte, recursul în casaţie permite cenzurarea legalităţii unei categorii limitate de hotărâri definitive şi numai pentru motive expres prevăzute de legea procesual penală. În acest sens, dispoziţiile art. 433 din C. proc. pen. reglementează explicit scopul căii de atac analizate, statuând că acest mecanism urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judecarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.
Analiza de legalitate a instanţei de recurs nu este, însă, una exhaustivă, ci limitată la încălcări ale legii apreciate grave de către legiuitor şi reglementate ca atare, în mod expres şi limitativ, în cuprinsul art. 438 alin. (1) din C. proc. pen., instanţa de recurs în casaţie examinând cauza numai în limitele motivelor de casare invocate în cererea de recurs în casaţie şi care pot fi circumscrise cazului de casare invocat, potrivit art. 442 alin. (2) din C. proc. pen.
În cauza de faţă, recurenţii inculpaţi C., B. şi A. au invocat cazul de recurs în casaţie prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen., potrivit căruia hotărârile sunt supuse casării atunci când inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală.
În esenţă, inculpaţii C., B. şi A. au solicitat să se constate că, în mod greşit, au fost condamnaţi, pentru infracţiunea de evaziune fiscală, invocând lipsa de tipicitate a elementelor care compun şi urmarea imediată, nefiind întrunite elementele de tipicitate ale infracţiunii de evaziune fiscală, recursurile în casaţie fiind admise în principiu doar sub acestea aspecte.
Prealabil, Înalta Curte reţine că în ceea ce îl priveşte pe inculpatul A. a formulat cererea de recurs în casaţie la data de 08 iulie 2024 şi prin email la data de 09 iulie 2024, iar în urma verificărilor în DEPABD a rezultat că acesta a decedat la data de 12 iulie 2024.
Potrivit dispoziţiilor art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, constituie infracţiunea de evaziune fiscală evidenţierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale. În ceea ce priveşte noţiunea de operaţiune fictivă, art. 2 lit. f) din Legea nr. 241/2005 o defineşte ca fiind disimularea realităţii prin crearea aparenţei existenţei unei operaţiuni care în fapt nu există.
Elementul material al infracţiunii de evaziune fiscală, în forma ce este reglementată prin textul legal menţionat anterior, constă într-o acţiune de evidenţiere, în actele contabile sau în alte documente legale, cu caracter de document justificativ (facturi şi chitanţe), a unor operaţiuni care nu au o reflectare în realitatea obiectivă, fiind fictive. A evidenţia operaţiuni fictive înseamnă a înregistra anumite operaţiuni care nu au existat în documentele legale, cum ar fi, spre exemplu, cheltuieli care nu au la bază operaţiuni reale. Cerinţa esenţială ataşată elementului material din cadrul laturii obiective a infracţiunii este ca acţiunea de înregistrare a operaţiunilor fictive să fie desfăşurată în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale.
În jurisprudenţa instanţei supreme s-a reţinut că prin înregistrarea unor cheltuieli care nu au la bază operaţiuni reale se înţelege întocmirea unor acte justificative false pentru cheltuieli care nu au fost făcute ori au fost mai mici decât cele consemnate în documentele justificative, iar pe baza acestor acte justificative false se operează şi în celelalte documente contabile cheltuieli nereale, cu consecinţa diminuării venitului net şi, implicit, a obligaţiei fiscale către stat (ÎCCJ, s.p., decizia nr. 1113 din 15 februarie 2005).
Urmarea imediată în cazul acestei infracţiuni este starea de pericol pentru încasarea obligaţiilor fiscale la bugetul de stat. În urma evidenţierii în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive produce un prejudiciu material bugetului de stat prin neîncasarea obligaţiilor fiscale.
Înalta Curte reţine că, în cauza de faţă, starea de fapt a fost valorificată prin decizia recurată ca întrunind elementele constitutive ale infracţiunilor pentru care s-a dispus condamnarea celor trei inculpaţi, constând în aceea că, în perioada ianuarie 2009 - august 2014 S.C. Gardienii S.R.L., având ca reprezentant pe inculpatul A., care a acţionat ca administrator de drept şi ulterior ca reprezentant de fapt al persoanei juridice, nu şi-a îndeplinit obligaţiile fiscale, sustrăgându-se de la plata către bugetul de stat cu suma de 8.783.367 de RON, reprezentând TVA datorată în raport de activitatea efectivă a agentului economic. Astfel, în cele 68 de deconturi de TVA ale persoanei juridice depuse lunar pentru perioada ianuarie 2009 - august 2014 la organul fiscal competent din punct de vedere teritorial, au fost evidenţiate la rubrica TVA deductibil sume mai mari decât cele susţinute de documentele de evidenţă primară, facturi de achiziţie de bunuri şi servicii de pe teritoriul naţional şi implicit plăţi, înregistrate în evidenţa contabilă, fiind avut în vedere raportul de expertiză contabilă nr. 199/14.06.2017 întocmit în cursul urmăririi penale din care reiese că S.C. Gardienii S.R.L. a declarat în deconturile de TVA depuse la organul fiscal, în perioada ianuarie 2009 - august 2014, un TVA deductibil în cuantum total de 8.783.367 de RON, fără documente justificative. Astfel, în deconturile de TVA ale persoanei juridice din fiecare lună a perioadei analizate au fost evidenţiate la rubrica TVA deductibil sume mai mari cu 8.783.367 de RON decât cele susţinute de documentele de evidenţă primară, facturi fiscale de achiziţie de bunuri şi servicii de pe teritoriul naţional, înregistrate în contabilitatea S.C. Gardienii S.R.L. În acest mod, prin crearea artificială, scriptică, a acestui TVA deductibil, a fost diminuată voit TVA de plată rezultată din activitatea reală a acestei societăţi comerciale, cu consecinţa micşorării sumelor de plată cu acest titlu la bugetul de stat.
În ceea ce o priveşte inculpata C., în esenţă, în calitate de contabil în cadrul S.C. Gardienii S.R.L, având ca atribuţii principale întocmirea evidenţei contabile primare, cu privire la încasările şi plăţile realizate de S.C. Gardienii S.R.L., înregistrarea corectă a acestor operaţiuni în documentele contabile şi în programul informatic utilizat de societate, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a participat în calitate de autor, în perioada 01.01.2009-31.08.2014 la prejudicierea bugetului de stat cu suma de 8.783.367 de RON, prin evidenţierea în 68 de deconturi lunare de TVA depuse la organul fiscal competent, la rubrica TVA deductibil, de sume mai mari decât cele susţinute de documentele de evidenţă primară (facturi de achiziţie de bunuri şi servicii de pe teritoriul naţional şi implicit plăţi) înregistrate în evidenţa contabilă corespondente unor achiziţii fictive care, de asemenea, sunt evidenţiate chiar de către inculpată în actele contabile ale persoanei juridice, prin majorarea artificială, scriptică a acestui TVA deductibil, diminuându-se deliberat şi premeditat TVA de plată (cu peste 60%) rezultat din activitatea reală a societăţii comerciale, cu consecinţa micşorării sumelor datorate la bugetul de stat.
Inculpata B., începând cu luna iulie 2012, a coordonat, fără forme legale, activitatea financiar-contabilă a S.C. Gardienii S.R.L. şi în această calitate, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a participat în calitate de complice, în perioada 01.07.2012 - 31.08.2014, la prejudicierea bugetului de stat cu suma de 3.896.236 de RON prin acordarea de indicaţii exprese cu privire la evidenţierea în 26 de deconturi lunare de TVA depuse la organul fiscal competent, la rubrica TVA deductibil, de sume mai mari decât cele susţinute de documentele de evidenţă primară înregistrate în evidenţa contabilă corespondente unor achiziţii fictive care de asemenea sunt evidenţiate în actele contabile ale persoanei juridice, prin majorarea artificială, scriptică a acestui TVA deductibil, diminuându-se deliberat şi premeditat TVA de plată rezultat din activitatea reală a societăţii comerciale, cu consecinţa micşorării sumelor datorate la bugetul de stat.
Contrar susţinerii apărării, situaţia de fapt astfel cum a reţinut instanţa de apel, confirmă dincolo de orice dubiu, că inculpata C. a introdus, cu bună-ştiinţă, în programele informatice utilizate date despre operaţiuni comerciale fictive, cu consecinţa preluării acestor menţiuni nereale în jurnalele de achiziţii ale firmei, folosite de către inculpata G. şi ulterior de inculpata B., care începând cu luna iulie 2012 a preluat, neoficial, conducerea activităţii contabile a S.C. Gardienii S.R., pentru întocmirea, în deplină cunoştinţă de cauză, a deconturilor de TVA în care au fost consemnate date intenţionat nereale, care aveau aptitudinea şi consecinţa diminuării, în fiecare lună, a TVA de plată datorată bugetului de stat.
De asemenea, în perioada iulie 2012 - iulie 2014, inculpata C. a introdus în sistemul contabil al S.C. Gardienii S.R.L. date despre care cunoştea că sunt false, referitoare la furnizori fictivi de bunuri şi servicii, acest lucru rezultând din analiza jurnalelor de achiziţii lunare aferente perioadei menţionate, în care, de regulă la ultima rubrică, a consemnat menţiuni privind "Furnizori P, Furnizori, TVA deductibil", care nu au corespondent în realitate. Inculpata B., în perioada iulie 2012 - august 2014, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a săvârşit infracţiunea de complicitate la evaziune fiscală în formă continuată (26 de acte materiale) şi care a produs un prejudiciu de 3.896.236 de RON bugetului general consolidat al statului.
În ceea ce priveşte activitatea acesteia circumscrisă infracţiunii de complicitate la evaziunea fiscală, conform înţelegerii cu inculpatul A. şi în absenţa unor forme legale de colaborare a condus şi a coordonat efectiv activitatea de evidenţă contabilă a S.C. Gardienii S.R.L. în perioada iunie 2012- august 2014, deşi o astfel de activitate era incompatibilă până în luna iulie 2013 cu postul deţinut, respectiv de consilier superior cu atribuţii de control în cadrul DGRFP Olt - Activitatea de Inspecţie Fiscală. În acest sens, inculpata se deplasa lunar la sediul S.C.
Gardienii S.R.L. unde dădea indicaţii inculpatei C., referitoare la modalitatea de evidenţiere în contabilitate a unor operaţiuni comerciale nereale, scopul fiind evident cel de diminuare a obligaţiilor de plată ale S.C. Gardienii S.R.L. către bugetul de stat cu consecinţa prejudicierii acestuia. Aşadar, în acest mod, inculpata B. a sprijinit-o pe inculpata C. să introducă date în evidenţa contabilă ce nu corespundeau realităţi ce au avut drept consecinţă evidenţierea într-un nr. de 26 de deconturi de TVA depus la organul fiscal competent la rubrica TVA deductibil a unor sume de bani mai mari decât cele susţinute de documentele de evidenţă primară.
Astfel, în perioada 01.07.2012-31.08.2014 a condus şi coordonat efectiv activitatea de evidenţă contabilă a S.C. Gardienii S.R.L., inculpata B. a contribuit la prejudicierea bugetului de stat cu suma de 3.896.236 de RON, fiind persoana care a coordonat efectiv activitatea de evidenţă contabilă a S.C. Gardienii S.R.L, deşi o astfel de activitate era incompatibilă cu postul deţinut - consilier superior cu atribuţii de control în cadrul D.G.F.P. Olt - Activitatea de Inspecţie Fiscală.
Înregistrările fictive, fără documente justificative şi omisiunea colectării TVA, ce au făcut obiectul regularizărilor din cele două deconturi de TVA depuse de S.C. Gardienii S.R.L. nu pot fi considerate erori de înregistrare sau materiale. Termenul de eroare în materie fiscală nu se referă la corectarea evaziunii fiscale ca şi metodă de revenire la o situaţie anterioară comiterii faptei, cu consecinţa ştergerii oricărei înregistrări despre săvârşirea infracţiunii şi a absolvirii de răspundere penală. În speţă, aşa cum s-a arătat, operaţiunile comerciale au fost fictive, fără corespondent în realitate, neexistând fizic documente justificative (facturi) care să le ateste şi, desigur, nici parteneri de afaceri. Ca atare, nu există niciun temei legal de stornare a operaţiilor înscrise fictiv în jurnalele de cumpărări, deoarece operaţiunile de stornare legal efectuate presupun existenţa fizică a unor facturi sau a altor documente legal întocmite care ţin loc de factură, or în cazul S.C. Gardienii S.R.L. sustragerea de la plata TVA s-a realizat prin atestarea în deconturi, în mod fictiv, a unor sume nesusţinute de documente justificative.
În cauză, s-a stabilit că prejudiciul cauzat bugetului de stat este în cuantum de 8.783.367 RON şi reprezintă rezultatul activităţii infracţionale a inculpaţilor constând în evidenţierea în 68 de deconturi lunare de TVA depuse la organul fiscal competent, la rubrica TVA deductibil, de sume mai mari decât cele susţinute de documente de evidenţă primară, înregistrate în evidenţa contabilă corespunzătoare unor achiziţii fictive fiind mărit în mod artificial valoarea TVA deductibil, diminuându-se astfel TVA de plată, cu consecinţa micşorării sumelor datorate bugetului de stat, prejudiciu ce nu a fost recuperat.
În ceea ce îl priveşte pe inculpatul A., în calitate de reprezentant al S.C. GARDIENII S.R.L, administrator şi ulterior împuternicit prin procuri notariale şi unic decident în cadrul societăţii, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a participat în calitate de autor, în perioada 01.01.2009 - 31.08.2014, la prejudicierea bugetului de stat cu suma de 8.783.367 de RON, prin evidenţierea în 68 deconturi lunare de TVA (formular tip 300) depuse la organul fiscal competent, la rubrica TVA deductibil, de sume mai mari decât cele susţinute de documentele de evidenţă primară, facturi de achiziţie de bunuri şi servicii de pe teritoriul naţional şi implicit plăţi, înregistrate în evidenţa contabilă corespondente unor achiziţii fictive care de asemenea sunt evidenţiate în actele contabile ale persoanei juridice, prin majorarea artificială, scriptică a acestui TVA deductibil, diminuându-se deliberat şi premeditat TVA de plată (cu peste 60%) rezultat din activitatea reală a societăţii comerciale, cu consecinţa micşorării sumelor datorate la bugetul de stat. Administrarea S.C. Gardienii S.R.L în toată perioada ianuarie 2009 - septembrie 2014 a fost realizată, fie în drept, fie în fapt de către inculpatul A., astfel: în perioadele ianuarie 2009 - 23.11.2011, 07.03.2012 - 19.11.2013, acesta a îndeplinit oficial calitatea de administrator, existând menţiuni în acest sens în evidenţele Registrului Comerţului, iar în perioadele 19 februarie 2014 - 15.05.2014 şi 18.07.2014 - 05.11.2014, a fost împuternicit să exercite calitatea de reprezentant efectiv al societăţii prin procuri notariale de către soţia sa şi ceilalţi asociaţi minoritari/administratori formali desemnaţi succesiv chiar de către inculpatul A.; în fapt, în celelalte perioade ale intervalului ianuarie 2009 - septembrie 2014, în care a deţinut calitatea de asociat majoritar al acestei firme, cu minim 95% din părţile sociale. Inculpatul A. a fost persoană care a luat decizii cu privire la activitatea persoanei juridice: achiziţii de bunuri şi servicii, încheierea de contracte cu clienţi având în principal ca obiect servicii de pază şi protecţie, angajarea de personal - inclusiv în domeniul contabil, inculpatul fiind unic decident cu privire la folosirea sumelor rezultate din activitatea comercială a S.C. Gardienii S.R.L, aspect ce de altfel a fost recunoscut de inculpat în declaraţiile date în cursul urmăririi penale.
În jurisprudenţa instanţei supreme s-a reţinut că prin înregistrarea unor cheltuieli care nu au la bază operaţiuni reale se înţelege întocmirea unor acte justificative false pentru cheltuieli care nu au fost făcute ori au fost mai mici decât cele consemnate în documentele justificative, iar pe baza acestor acte justificative false se operează şi în celelalte documente contabile cheltuieli nereale, cu consecinţa diminuării venitului net şi, implicit, a obligaţiei fiscale către stat (ÎCCJ, s.p., decizia nr. 1113 din 15 februarie 2005).
Prin decizia nr. 21 din 06 noiembrie 2017 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, recurs în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Parte I, nr. 1024 din 27 decembrie 2017, s-a statuat că "fapta de evidenţiere în actele contabile sau în alte documente legale a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive, prin folosirea de facturi şi chitanţe fiscale falsificate, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale, constituie infracţiunea de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale".
TVA sau Taxa pe Valoare Adăugată este o taxă pe bunuri şi servicii care se aplică fiecărei etape a lanţului de aprovizionare sau producţie, cu anumite excepţii prevăzute de lege. Deductibilitatea TVA-ului este reglementată în Codul fiscal, care precizează că orice persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA are dreptul să scadă din suma totală a taxei pe care o colectează de la clienţi suma totală sau parţială, după caz, a taxei înscrise pe facturile pentru bunurile şi serviciile pe care le-a achiziţionat în aceeaşi perioadă. Această deducere se face cu respectarea regulilor stabilite în Codul fiscal (în speţă Legea nr. 571/2003), în cadrul articolelor 145-1471. În esenţă, instanţa de apel a reţinut că în perioada ianuarie 2009 - august 2014 S.C. Gardienii S.R.L., având ca reprezentant pe inculpatul A. nu şi-a îndeplinit obligaţiile fiscale, sustrăgându-se de la plata către bugetul de stat cu suma de 8.783.367 de RON, reprezentând TVA datorată în raport de activitatea efectivă a agentului economic, fiind avut în vedere raportul de expertiză contabilă nr. 199/14.06.2017 întocmit în cursul urmăririi penale din care reiese că S.C. Gardienii S.R.L. a declarat în deconturile de TVA depuse la organul fiscal, în perioada ianuarie 2009 - august 2014, un TVA deductibil în cuantum total de 8.783.367 de RON, fără documente justificative.
Ca atare, Înalta Curte constată că faptele inculpaţilor se circumscriu elementelor de tipicitate obiectivă ale infracţiunii prevăzute de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, iar prin criticile aduse hotărârii definitive, inculpaţii nu au evidenţiat elemente de nelegalitate care să conducă la concluzia că faptele pentru care au fost condamnaţi nu sunt prevăzute de legea penală, fiind neîntemeiată solicitarea de achitare în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., având în vedere corespondenţa între faptele comise şi tiparul de incriminare corespunzător infracţiunii de evaziune fiscală reţinută.
Înalta Curte aminteşte că în cadrul prezentei căi extraordinare de atac se analizează doar aspecte de drept, or, în cauză s-a reţinut cu caracter definitiv că operaţiunile fictive au constat în simularea unor tranzacţii comerciale prin interpunerea unor societăţi "fantomă" care au eliberat documente fiscale fictive şi care nu au reflectat operaţiuni reale ori prin plata unor materiale care nu au fost livrate în realitate. De asemenea, o altă operaţiune fictivă utilizată de inculpaţi a constat în diminuarea TVA colectată prin operaţiuni de stornare cu caracter fictiv, care presupune întocmirea de note contabile care nu au la bază documente legale întocmite în acest sens sau documentele justificative utilizate nu reflectă în fapt realitatea tranzacţiilor consemnate în acestea. Astfel, prin diminuarea fictivă a TVA colectată a fost diminuată şi TVA de plată, ca diferenţă între TVA colectată şi TVA deductibilă.
Concluzionând, Înalta Curte constată că există concordanţă deplină între fapta comisă de recurenţii inculpaţi, astfel cum a reţinută de instanţa de apel şi modelul descris de legiuitor în norma de incriminare, fiind, aşadar, îndeplinite condiţiile de tipicitate ce caracterizează infracţiunea de evaziune fiscal.
Referitor la solicitările recurenţilor vizând latura civilă a cauzei, Înalta Curte notează că acestea pot fi examinate strict ca o consecinţă a unei eventuale modificări a laturii penale a cauzei, în baza cazului de casare invocat, respectiv cel prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen.. Condiţionarea înlăturării greşitei soluţionări a laturii civile de stabilirea unuia dintre cazurile de casare expres şi limitativ prevăzute de art. 438 alin. (1) din C. proc. pen., rezultă, în mod evident, din dispoziţiile art. 448 alin. (2) din C. proc. pen.. Cum în cauză, faţă de cele prezentate anterior, nu au operat modificări sub aspectul laturii penale, nu se justifică a fi analizate solicitările recurenţilor pe latură civilă.
Prin urmare, din situaţia de fapt stabilită cu titlu definitiv de instanţa de apel, reiese faptul că au fost evidenţiate operaţiuni fictive, cu finalitatea înregistrării în contabilitate a unor cheltuieli deductibile pentru a diminua baza de impozitare a profitului, cu scopul eludării obligaţiei fiscale stabilite de textul de lege care, în dispoziţiile art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, urmăreşte asigurarea stabilirii de situaţii fiscale reale, care să asigure o corectă colectare a impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a celorlalte obligaţii fiscale care revin bugetului statului.
Pe cale de consecinţă, Înalta Curte constată că, prin criticile aduse hotărârii definitive, recurenţii inculpaţi nu au evidenţiat elemente de nelegalitate care să conducă la concluzia că faptele pentru care au fost condamnaţi nu sunt prevăzute de legea penală, fiind neîntemeiată cererea recurenţilor inculpaţi, de achitare în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., pentru infracţiunea de evaziune fiscală.
Faţă de aceste considerente, Înalta Curte, în baza art. 448 alin. (1) pct. 1 din C. proc. pen., va respinge, ca nefondate, recursurile în casaţie formulate de inculpaţii C., B. şi A. împotriva deciziei penale nr. 715/A din data de 30 mai 2024, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2018.
În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga recurenţii-inculpaţi plata sumei de câte 300 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
În baza art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru recurentul-inculpat A., în sumă de 720 RON, va rămâne în sarcina statului şi se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondate, recursurile în casaţie formulate de inculpaţii C., B. şi A. împotriva deciziei penale nr. 715/A din data de 30 mai 2024, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2018.
Obligă recurenţii-inculpaţi la plata sumei de câte 300 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru recurentul-inculpat A., în sumă de 720 RON, rămâne în sarcina statului şi se plăteşte din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 18 martie 2025.