Complainant’s challenge to dismissal of bias complaint against prosecutors rejected as unfounded; case closure affirmed with costs.

Şedinţa publică din data de 26 martie 2025

Asupra cauzei penale de faţă, constată următoarele:

La data de 05.11.2021, a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, sub nr. x/2021, plângerea formulată de A., prin care solicită efectuarea de cercetări faţă de magistraţii B. şi C., procurori în cadrul secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, pentru săvârşirea infracţiunii de favorizarea făptuitorului prev. de art. 269 din C. pen.

În conţinutul plângerii, petentul a susţinut că magistraţii au refuzat să analizeze plângerea penală formulată împotriva magistratului D., procuror şef D.I.I.C.O.T. Tulcea, şi că magistratul lasinovschi B. a refuzat abuziv şi nejustificat să declanşeze şi să efectueze urmărirea penală.

Totodată, petentul a apreciat că procurorii nu au fost imparţiali şi au acţionat în această modalitate pentru a-l favoriza pe procurorul D., fapt dovedit în opinia sa de împrejurarea că B. avea în lucru dosarul nr. x/2016 şi, în opinia sa, "ar fi trebuit să se abţină, deoarece se afla la rândul lui în duşmănie" cu el. De asemenea, acesta a menţionat că dosarul nr. x/2016 a fost soluţionat prin clasare, fiind infirmat prin încheierea nr. 172/23.04.2019 pronunţată în dosarul nr. x/2019 şi încheierea nr. 317/31.05.2017 pronunţată în dosarul nr. x/2017, prin care au fost admise plângerile lui E..

Prin ordonanţa nr. 671/P/2022 (1837/321/P/2021) din 19 decembrie 2024 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală, în temeiul art. 315 alin. (1) lit. b) raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., s-a dispus clasarea cauzei privind săvârşirea infracţiunii de favorizarea făptuitorului prev. de art. 269 din C. pen., deoarece faptele reclamate nu există.

Pentru a pronunţa această soluţie, procurorul a reţinut următoarele:

Prin ordonanţa nr. 1837/P/2021 din data de 12.11.2021 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie s-a dispus începerea urmăririi penale in rem sub aspectul săvârşirii infracţiunii de favorizarea făptuitorului prev. de art. 269 din C. pen.

Urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 49/2022 privind desfiinţarea secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, precum şi pentru modificarea Legii nr. 135/2010 privind C. proc. pen., dosarul penal nr. x/2021 a fost înaintat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică, în vederea efectuării urmăririi penale, fiind înregistrat sub nr. x/2022.

Prin ordonanţa nr. 671/P/2022 din data de 16.11.2022 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică s-a dispus clasarea cauzei privind săvârşirea infracţiunii de favorizarea făptuitorului prev. de art. 269 din C. pen., întrucât fapta nu există. Procurorul ierarhic superior a respins, ca nefondată, plângerea formulată împotriva soluţiei de clasare prin ordonanţa nr. 308/II-2/2022.

Prin încheierea nr. 120 din data de 01.03.2023, pronunţată în dosarul nr. x/2023, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis plângerea formulată de petentul A. potrivit art. 340 din C. proc. pen. şi a dispus desfiinţarea ordonanţei de clasare.

În motivarea încheierii, Înalta Curte a reţinut că soluţia de clasare este lipsită de temeinicie, lipsită de efectivitate şi inaptă a clarifica existenţa faptelor sesizate de către petent ori de a asigura în mod real aflarea adevărului. Totodată, judecătorul de cameră preliminară a stabilit "ca organul de urmărire penală să procedeze la administrarea probei cu înscrisuri (pentru a se verifica fapta reclamată de petent, constând în sesizarea pe care ar fi formulat-o împotriva magistratului procuror D. din cadrul D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Tulcea şi refuzul magistraţilor procurori din cadrul S.I.I.J. de a efectua urmărirea penală; aspecte consemnate şi în ordonanţa de începere a urmăririi penale in rem din data de 12.11.2021) şi, după caz, la audierea petentului şi administrarea oricăror altor probe necesare pentru a se putea concluziona cu privire la existenţa/inexistenţa faptelor penale şi, după caz, concordanţa dintre faptele reclamate, tiparul lor legal şi suportul probator."

În urma dispoziţiilor instanţei, organul de urmărire penală a efectuat verificări cu privire la plângerea/memoriul formulat de către A. împotriva magistratului procuror D. din cadrul D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Tulcea, constatându-se următoarele:

La data de 14.12.2018, la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie a fost înregistrată, sub nr. x/2018 (iniţial înregistrată la D.N.A. - Serviciul registratură, grefă, arhivă şi relaţii cu publicul cu nr. 19894/2018 şi redirecţionată Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, la data de 12.12.2018) plângerea formulată de A. împotriva "procurorilor D. şi F., dar şi a lucrătorilor din cadrul B. C. civ..O. Tulea pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu împotriva persoanelor, fals, fabricarea de probe, represiune nedreaptă, instigare la fals, răzbunare pentru ajutorul acordat justiţiei. De asemenea, împotriva avocatului G. din Baroul Tulcea a solicitat începerea urmăririi penale pentru infracţiunile de trafic de influenţă, trafic de date nedestinate publicităţii, ameninţare şi şantaj."

Aceeaşi plângere a fost transmisă şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică, unde a fost înregistrată sub nr. x/2018 şi, ulterior, redirecţionată Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, la data de 04.01.2019, unde a fost ataşată lucrarea nr. 845/VIII-1/2018.

Prin referatul x/2018 din data de 17.09.2019 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie s-a dispus închiderea şi arhivarea lucrării. În motivarea referatului s-a reţinut că "în susţinerea celor reclamate, petentul nu indică vreun material probator cu privire la o faptă de natură penală săvârşită de magistraţii, poliţiştii şi avocatul la care acesta face referire, ci doar prezintă constatări personale ale sale."

Prin ordonanţa nr. 148/II-2/2019 din data de 14.10.2019 a procurorului-şef adjunct din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie s-a dispus respingerea plângerii formulate de petentul A. împotriva soluţiei dispuse în lucrarea nr. 845/VIII-1/2018.

În ceea ce priveşte aspectele sesizate de A. cu privire la faptul că B. l-a favorizat pe magistratul D. şi pentru faptul că ar fi trebuit să se abţină la soluţionarea memoriului formulat împotriva acestuia, deoarece avea în lucru dosarul penal nr. x/2016, în evidenţele secţiei de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost identificat dosarul penal nr. x/2018, soluţionat la data de 16.12.2021.

Dosarul penal nr. x/2018 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie a fost constituit ca urmare a plângerii formulate de E. împotriva numiţilor H. (fost prim procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Tulcea), I. (fost prim procuror adjunct al Parchetului de pe lângă Tirbunalul Tulcea), J. (procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Tulcea, G. (avocat în cadrul Baroului Tulcea), K. (procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa), L. (procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa) şi M. (procuror D.N.A. - Serviciul Teritorial Constanţa), plângere care a fost depusă la D.N.A. - Serviciul Teritorial Constanţa, unde a fost înregistrată sub nr. x/2016.

Prin ordonanţa nr. 201/P/2016 din data de 05.12.2016 a D.N.A. - Serviciul Teritorial Constanţa s-a dispus clasarea cauzei, întrucât fapta nu există.

Împotriva acestei soluţii, E. a formulat plângere, care a fost admisă de procurorul şef al secţiei de combatere a corupţiei şi confirmată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin încheierea nr. 317 din 31.05.2017 pronunţată în dosarul nr. x/2017.

Ulterior, dosarul penal nr. x/2016 al D.N.A. - Serviciul Teritorial Constanţa a fost declinat la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, unde a fost înregistrat sub nr. x/2018 şi repartizat magistratului procuror B..

Prin ordonanţa nr. 385/P/2018 din data de 16.11.2018 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie s-a dispus clasarea cauzei, pe motiv că faptele nu există.

Împotriva acestei soluţii, E. a formulat plângere, fiind respinsă prin ordonanţa nr. 178/II-2/2018 din data de 11.03.2019 a procurorului şef al secţiei, aceste soluţii fiind, ulterior, desfiinţate prin încheierea nr. 172 din data de 23.04.2019, pronunţată în dosarul nr. x/2019 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

În urma desfiinţării soluţiilor, dosarul penal nr. x/2018 a fost trimis în vederea completării urmăririi penale la secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie.

Prin ordonanţa nr. 385/P/2018 din data de 02.12.2021 a procurorului de caz s-a dispus schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de abuz în serviciu prev. de art. 297 din C. pen. în infracţiunea de abuz în serviciu prev. de art. 246 din C. pen., iar prin ordonanţa nr. 385/P/2018 din data de 16.12.2021 s-a dispus clasarea cauzei pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu prev. de art. 246 din C. pen., favorizarea făptuitorului prev. de art. 269 din C. pen., fals intelectual prev. de art. 321 din C. pen., uz de fals prev. de ar. 323 din C. pen., fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 320 din C. pen., întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale.

Împotriva acestei soluţii, numitul E. a formulat plângere care a fost respinsă, ca nefondată, prin ordonanţa nr. 1090/C/2022 din data de 20.04.2022 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

La data de 21.11.2024, a fost audiat A. în calitate de persoană vătămată, pentru lămurirea şi detalierea aspectelor sesizate.

În finalul declaraţiei, persoana vătămată a arătat că a depus la grefa secţiei de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie mai multe înscrisuri pentru a fi avute în vedere la dosarul cauzei.

În urma verificărilor, procurorul a constatat că înscrisurile depuse vizează, pe de-o parte, declaraţii date în faţa unui notar de către E., care prezintă faptul că A. a fost defavorizat în dosarele pe care poliţistul E. şi alţi poliţişti le-au cercetat, iar pe de altă parte, vizează plângeri formulate de către A. prin care sesizează fapte pretins a fi săvârşite de către primarul N., fapte de furt de motorină, plângeri împotriva unor soluţii, precum şi ordonanţe întocmite de procurorul K., prin care, în opinia sa, au fost favorizaţi infractori.

A reţinut că aceste înscrisuri nu au vreo relevanţă în prezenta cauză şi nu au legătură cu obiectul plângerii formulate de către A. împotriva magistraţilor B. şi C.. Înscrisurile depuse reprezintă aprecieri cu caracter general cu privire la atitudinea pretins abuzivă a procurorilor care au analizat, de-a lungul timpului, plângerile formulate de către A., ele necoroborându-se cu vreun mijloc de probă.

Procurorul a apreciat că din cele prezentate anterior, se poate constata că persoana vătămată îşi prezintă nemulţumirea faţă de activitatea magistraţilor reclamaţi, în opinia sa, considerând că l-au favorizat pe magistratul D. prin faptul că nu au dispus începerea urmăririi penale şi efectuarea de cercetări faţă de acesta, însă afirmaţiile persoanei vătămate nu pot conduce la existenţa vreunei infracţiuni săvârşite de către persoanele reclamate.

Magistraţii procurori C. şi B. au înregistrat plângerea formulată de către A. în registrul de petiţii, iar în urma verificărilor efectuate nu au rezultat indicii cu privire la vreo faptă penală, context în care au dispus arhivarea şi închiderea lucrării.

Raportat la cele expuse, procurorul a reţinut că modul în care magistraţii au soluţionat plângerea/memoriul în defavoarea persoanei vătămate nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de favorizarea făptuitorului prev. de art. 269 din C. pen.

S-a reţinut că pentru conturarea vinovăţiei penale în asemenea cazuri nu sunt suficiente argumente de genul celor invocate de petent, ci este necesară dovedirea unor fapte/împrejurări dincolo de interpretarea deciziilor luate/motivate de către magistraţii reclamaţi, sens în care nu poate fi pusă în discuţie nici existenţa vreunei infracţiuni de serviciu.

În consecinţă, constatând că nu există indicii care să fundamenteze bănuiala legitimă că persoanele reclamate ar fi săvârşit vreo infracţiune, în cauză procurorul a dispus clasare cauzei.

Împotriva acestei ordonanţe, în termen legal, a formulat plângere la procurorul ierarhic superior petentul A..

Prin ordonanţa nr. 31/II-2/2025 din 03.02.2025 a procurorului şef al secţiei de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul art. 339 alin. (1) din C. proc. pen., a fost respinsă plângerea formulată de petentul A. împotriva ordonanţei nr. 671/P/2022 (1837/321/P/2024) din data de 19 decembrie 2024 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, apreciind că aceasta este temeinică şi legală.

Prin raportare la conţinutul concret al faptelor sesizate, procurorul ierarhic superior a apreciat că mijloacele de probă administrate pe parcursul urmăririi penale au fost suficiente pentru lămurirea cauzei în toate aspectele, procurorul de caz reţinând în mod corect, printr-o motivare clară şi cu argumente convingătoare, că este incident cazul de clasare prevăzut de art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen.

Împotriva ordonanţei nr. 671/P/2022 (1837/321/P/2024) din 19 decembrie 2024 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală, menţinută prin ordonanţa nr. 31/II-2/2025 din 03 februarie 2025 a procurorului şef al aceleiaşi secţii, în termen legal, a formulat plângere petentul A..

Petentul a susţinut, în esenţă, că atât ordonanţa de clasare, cât şi cea a procurorului ierarhic superior sunt nelegale şi netemeinice, solicitând trimiterea cauzei la procuror în vederea completării urmăririi penale şi a administrării probelor solicitate prin adresa înregistrată la unitatea de parchet sub nr. x/24.11.2024.

În ceea ce priveşte ordonanţa de clasare, a susţinut că procurorul de caz nu a administrat probele pe care el le-a solicitat în susţinerea plângerii (nu a audiat martorii propuşi de el, nu a detaliat de ce înscrisurile depuse nu sunt relevante şi nu a motivat de ce a refuzat audierea martorilor), iar pe cale de consecinţă a fost încălcată hotărârea Înaltei Curţi prin care a fost desfiinţată soluţia de clasare anterioară.

Totodată, petentul a făcut trimitere la alte două persoane cu privire la care a formulat plângeri penale, respectiv H. şi I..

La data de 11.03.2025, petentul a înaintat la dosar concluzii scrise în cadrul cărora a reluat aspectele prezentate în plângere cu privire la ordonanţa de clasare.

În ceea ce priveşte ordonanţa nr. 31/II-2/2025, petentul a arătat că aceasta reprezintă o copie fidelă a ordonanţei de clasare, procurorul ierarhic superior nerealizând o motivare proprie, copiind practic considerentele procurorului de caz. Mai mult, petentul a arătat că din ordonanţa de respingere a plângerii nu rezultă ce documente a examinat procurorul şef în afara plângerii cu care a fost învestit, nerezultând nici măcar că ar fi examinat dosarul cauzei.

La data de 20.03.2025, petentul a înaintat la dosar note scrise, la care a ataşat cererea sa de probe, înregistrată la parchet sub nr. x/21.11.2014, prin care a înaintat 8 volume de înscrisuri în susţinerea plângerii formulate, şi un denunţ anonim. Totodată, a solicitat ca în situaţia în care documentele depuse la parchet în cadrul celor 8 volume nu au fost înaintate instanţei, să se dispună emiterea unei adrese în vederea ataşării acestora.

Analizând plângerea formulată de petent pe baza actelor şi lucrărilor dosarului, precum şi prin prisma motivelor invocate, Judecătorul de cameră preliminară constată că aceasta este nefondată, soluţia procurorului fiind legală şi temeinică.

Prealabil, judecătorul de cameră preliminară constată că deşi prin plângerea formulată petentul înţelege să conteste şi ordonanţa nr. 31/II-2/2025 din 03 februarie 2025 a procurorului - şef al secţiei de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, demersul judiciar al petentului nu poate viza, în realitate, decât soluţia de clasare dispusă prin ordonanţa nr. 671/P/2022 (1837/321/P/2021) din data de 19 decembrie 2024 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală, iar nu soluţia dispusă de procurorul ierarhic superior în etapa controlului ierarhic exercitat în condiţiile art. 339 din C. proc. pen., întrucât aceasta are o natură juridică distinctă, a unei condiţii de procedibilitate pentru sesizarea judecătorului de cameră preliminară în condiţiile art. 340 din C. proc. pen. şi nu poate face, în sine, obiectul plângerii adresate acestuia din urmă.

Procurorul ierarhic superior nu dispune clasare cauzei, ci exercită atribuţii de verificare şi cenzurare a legalităţii soluţiei de clasare dispuse anterior de procurorul din subordine. Acest control poate avea ca urmare procedurală fie respingerea plângerii şi menţinerea integrală a soluţiei atacate, situaţie în care ordonanţa de clasare, nu cea a procurorului ierarhic, reprezintă actul procesual şi procedural atacat în condiţiile art. 340 din C. proc. pen. (ipoteză incidentă şi în speţă), fie admiterea plângerii, infirmarea totală sau parţială a ordonanţei de clasare şi redeschiderea urmăririi penale în aceste limite.

Din examinarea sesizării iniţiale şi a plângerilor ulterioare, Judecătorul de cameră preliminară constată că petentul a solicitat cercetarea magistraţilor procurori C. şi B. pentru săvârşirea infracţiunii de favorizarea făptuitorului prev. de art. 269 din C. pen.

În esenţă, petentul a susţinut că cei doi magistraţi procurori, B. şi C., au refuzat să analizeze plângerea penală formulată împotriva magistratului procuror D., urmărind să îl favorizeze pe acesta, precum şi că magistratul lasinovschi B. a refuzat abuziv şi nejustificat să declanşeze şi să efectueze urmărirea penală.

Totodată, petentul a apreciat că procurorii nu au fost imparţiali în soluţionarea cauzei faţă de împrejurarea că B. avea în lucru dosarul nr. x/2016 şi "se afla în duşmănie" cu petentul.

Prin ordonanţa nr. 1837/P/2021 din data de 12.11.2021 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie s-a dispus începerea urmăririi penale in rem cu privire la infracţiunea de favorizarea făptuitorului prev. de art. 269 din C. pen.

Pentru a se reţine infracţiunea de favorizarea făptuitorului se impune existenţa unui ajutor material sau moral, direct sau indirect, dat unui făptuitor fără o înţelegere stabilită înainte sau în timpul săvârşirii faptei prevăzute de legea penal, în scopul împiedicării sau îngreunării cercetărilor într-o cauză penală, tragerii la răspundere penală, executării unei pedepse sau a unei măsuri privative de libertate.

Judecătorul de cameră preliminară constată că aspectele susţinute de petent cu privire la soluţia dispusă de magistraţii procurori nu pot caracteriza infracţiunea imputată în condiţiile în care din măsurile dispuse nu rezultă că aceştia ar fi acţionat cu intenţia de a desfăşura o activitate îndreptată împotriva actului de înfăptuire a justiţiei, neexistând niciun indiciu cu privire la comiterea vreunei fapte de natură penală sub acest aspect.

Astfel, în cadrul cercetărilor efectuate, ca urmare a trimiterii cauzei la parchet în vederea completării urmăririi penale prin încheierea nr. 120 din data de 01.03.2023, pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. x/2023, a fost identificată plângerea formulată de petent şi s-a constatat că magistratul procuror B. a înregistrat-o în registrul de petiţii, sub nr. x/2018, iar în urma verificărilor efectuate nu au rezultat indicii cu privire la vreo faptă penală, context în care a dispus arhivarea şi închiderea lucrării. Împotriva referatului nr. x/2018, petentul A. a formulat plângere, aceasta fiind respinsă, ca inadmisibilă, prin ordonanţa nr. 148/II-2/2019 de procurorul şef adjunct, C..

Or, din moment ce magistratul procuror B. a procedat la înregistrarea plângerii formulate de petent (în registrul de petiţii) şi la soluţionarea acesteia, iar magistratul procuror C. la soluţionarea plângerii formulate împotriva referatului adoptat de procurorul B., se constată că în realitate petentul este nemulţumit de soluţiile adoptate de cei doi.

Pe de altă parte, se observă că petentul, în cuprinsul plângerii formulate, face simple afirmaţii şi aprecieri subiective, fără a învedera date, fapte şi împrejurări concrete în sprijinul acuzaţiilor aduse.

Judecătorul de cameră preliminară reţine că pentru a se verifica dacă într-o cauză s-a săvârşit sau nu vreo faptă penală, trebuie avută în vedere împrejurarea că magistraţii nu pot avea calitatea de subiecţi activi ai unei infracţiuni exclusiv pe considerentul că au adoptat o soluţie sau alta.

Materializarea opiniilor intimaţilor procurori în soluţiile pronunţate este rezultatul aplicării normelor legale în raport cu situaţia de fapt şi de probele din dosarul cauzei, iar soluţiile sunt supuse la rândul lor controlului, în conformitate cu dispoziţiile legale incidente, după caz. În fiecare dintre aceste etape, persoana interesată poate formula critici cu privire la legalitatea şi temeinicia soluţiei atacate, acesta fiind, aşadar, cadrul adecvat prevăzut de lege în care poate fi analizată legalitatea şi temeinicia soluţiilor date de magistraţi.

Referitor la susţinerea potrivit căreia magistratul procuror B. avea în lucru dosarul nr. x/2016 şi ar fi trebuit să se abţină de la soluţionarea plângerii formulate de petent, din înscrisurile administrate în cauză se constată că dosarul nr. x/2016 are ca obiect plângerea formulată de petentul E. împotriva magistraţilor procurori H., I., J., K., L. şi M. şi a avocatului G., deci vizează o altă persoană vătămată.

Pe de altă parte, aspectele legate de imparţialitate nu pot fi analizate în această procedură, obiectul cauzei vizând soluţia de clasare adoptată de procurorul de caz.

În consecinţă, având în vedere că în conţinutul plângerilor sale petentul nu a învederat date, fapte şi împrejurări care să realizeze conţinutul constitutiv al infracţiunii de favorizarea făptuitorului sau al altor fapte de natură penală, se constată că, în mod corect, s-a dispus clasarea cauzei privind pe intimaţii procurori C. şi B..

Totodată, Judecătorul de cameră preliminară constată că organul de urmărire penală a respectat indicaţiile primite prin încheierea nr. 120 din 01.03.2023 pronunţată în dosarul nr. x/2023, fiind identificată plângerea formulată de petent şi ataşate înscrisurile necesare soluţionării cauzei, respectiv, o copie a ordonanţei nr. 148/II-2/2019 din data de 14.10.2019 emisă de procurorul şef adjunct al secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, o copie a referatului nr. x/2018 din 17.09.2019, referatul nr. x/2018 prin care a fost trimis secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie memoriul adresat de A., ordonanţa nr. 1090/C/2022 din 20.04.2022 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin care a fost respinsă, ca nefondată, plângerea formulată de E. împotriva ordonanţei nr. 385/P/2018 din 16.12.2021 a secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, ordonanţa de clasare nr. 385/P/2018 din data de 16.12.20211 a secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, precum şi a altor înscrisuri ce vizează plângerea penală formulată de petent. Totodată, s-a procedat la audierea persoanei vătămate A. la data de 21.11.2024.

Nu în ultimul rând, contrar susţinerilor petentului, Judecătorul de cameră preliminară constată că procurorul de caz a făcut o analiză a înscrisurilor pe care petentul le-a depus la grefa parchetului sub nr. x/24.11.2024, considerând că acestea nu au relevanţă în cauză, întrucât reprezintă aprecieri cu caracter general cu privire la atitudinea pretins abuzivă a procurorilor care au analizat, de-a lungul timpului, plângerile sale, necoroborându-se cu vreun mijloc de probă.

Faţă de cele expuse anterior, Judecătorul de cameră preliminară, în baza art. 341 alin. (6) lit. a) din C. proc. pen., va respinge, ca nefondată, plângerea formulată de petentul A. împotriva ordonanţei nr. 671/P/2022 (1837/321/P/2021) din data de 19 decembrie 2024 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală, menţinută prin ordonanţa nr. 31/II-2/2025 din data de 03 februarie 2025 a procurorului şef al secţiei de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Totodată, în baza art. 275 alin. (2) şi (5) din C. proc. pen., având în vedere culpa sa procesuală, petentul va fi obligat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, plângerea formulată de petentul A. împotriva ordonanţei nr. 671/P/2022 (1837/321/P/2021) din data de 19 decembrie 2024 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală, menţinută prin ordonanţa nr. 31/II-2/2025 din data de 03 februarie 2025 a procurorului şef al secţiei de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Obligă petentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în cameră de consiliu, astăzi, 26 martie 2025.