Recognition of Austrian conviction and prison transfer to Romania upheld on appeal; appeal dismissed

Şedinţa publică din data de 10 iunie 2025

Deliberând asupra cauzei de faţă,

În baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 63/P/2025 din data de 22.05.2025 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, s-a admis sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa.

În baza art. 166 alin. (6) lit. a) din Legea nr. 302/2004 republicată, s-a dispus recunoaşterea sentinţei penale pronunţată la data de 22.10.2024 de Tribunalul Korneuburg în dosarul nr. x Hv 86/24p (definitivă la data de 22.10.2024) şi executarea pedepsei de 6 ani închisoare aplicate numitului A. de către instanţa de judecată din Austria, într-un penitenciar din România.

A dispus transferarea persoanei condamnate A., în prezent aflat în stare de deţinere pe teritoriul statului emitent, în vederea executării pedepsei, într-un penitenciar din România.

A dedus din durata pedepsei de 6 ani închisoare, a perioadei deja executate de 219 zile (calculate până la 12.02.2025), respectiv, de la data de 13.02.2025-la zi.

Pentru a se pronunţa în acest sens, Curtea de Apel Constanţa a reţinut următoarele:

Prin sentinţa pronunţată la data de 22.10.2024 de Tribunalul Korneuburg în dosarul nr. x Hv 86/24p (definitivă la data de 22.10.2024) s-a dispus condamnarea inculpatului A. la pedeapsa de 6 ani (2.191 zile) închisoare pentru comiterea a 3 infracţiuni, după cum urmează:

- la I./A./1./, 2./, 4/şi 5./şi de la II./B./1./până la 4.1: infracţiunea de furt calificat şi grav, parţial prin efracţie, parţial în cadrul unei organizaţii criminale, prev. de art. 127, 128 alin. (1) cifra 5, 129 alin. (1) cifra 1, alin. (2) cifra 1, 130 alin. (1) (primul şi al doilea caz), alin. (2) (primul şi al doilea caz), alin. (3), art. 15 din C. pen. austriac;

- la II/: delict, prev. de art. 50 alin. (1) cifra 1 din Regimul privind armele;

- la III/: delict de suprimare de documente, prev. de art. 229 alin. (1) din C. pen. austriac.

În fapt, s-a reţinut în sarcina persoanei condamnate A. faptul că, acţionând în cadrul unei organizaţii criminale cu participarea unui alt membru al acestei organizaţii şi acţionând în mod profesional, a sustras respectiv a încercat să sustragă parţial prin efracţie, parţial în locuri de reşedinţă, de la alte persoane, bunuri mobile străine având o valoare mai mare de 50.000,00 euro, cu intenţia ca prin însuşirea lor să se îmbogăţească pe nedrept (art. 70 cifra 3 din C. pen. austriac), după cum urmează:

a) A., acţionând în complicitate conştientă şi voită cu B. şi C. în calitate de complici (art. 12 din C. pen. austriac):

1.: în data de 03.05.2023, A. a pătruns prin efracţie în locuinţa persoanei vătămate D. amplasată în localitatea E., ErbachstraSe 40 - Austria (a sărit gardul înalt de aproximativ doi metri, a încercat să spargă uşile terasei cu unelte de grădină însă nu a reuşit şi în final a spart un geam prin care a intrat în casă) şi a sustras mai multe bunuri (bani în numerar, ceasuri, o monedă din argint şi bijuterii), cauzând un prejudiciu în valoare totală de 5.900,-- euro (fapta 1.1 în NO 15.50.2);

2.: în data de 03.05.2023, au încercat să pătrundă prin forţarea unei ferestre rabatate în locuinţa numitului F. amplasată în E., Anton Pfalz-Strade 11, pentru a sustrage bunuri de valoare, însă nu au reuşit, fapta rămânând la tentativă (fapta 1.2 în NO 15.50.2);

4.: în data de 26.05.2023, A. a pătruns prin efracţie în locuinţa persoanelor vătămate G. şi G. amplasată în Tulln an der Donau, Heinrich-Oschl-Gasse 56 (a sărit gardul de aproximativ 1,35m, apoi a intrat în clădire prin uşa neîncuiată a unei terase şi a cercetat casa) şi a sustras mai multe bunuri (1.200,- euro, bijuterii, monede, patru lingouri de aur a câte 1 gram şi un seif încuiat care conţinea documente, cauzând un prejudiciu valoare totală de cel puţin 5.000 € (fapta 1.2 în NO 15.50.2);

5.: în data de 05.06.2023, au pătruns prin efracţie în locuinţa persoanelor vătămate H. şi I. amplasată în Strasshof, Bahnhofstraffle 26 (au încercat să forţeze o uşă de terasă a casei de locuit, după care au forţat un geam de la pivniţă, prin care au intrat în casă şi au cercetat-o) şi au sustras mai multe bunuri (bijuterii, ceasuri, o colecţie de monede, parfumuri precum şi un pistol), cauzând un prejudiciu în valoare totală de 12.800 de euro (fapta 1.5 în NO 15.50.2);

b) Acţionând în colaborare conştientă si voită cu B. si un alt făptuitor necunoscut, în calitate de complici (art. 12 din C. pen. austriac)

1.: în data de 23.1.2023 au pătruns în clădirea amplasată în Kritzendoff, Neudauerstrage 6/2 prin uşa de intrare neîncuiată şi din apartamentul nr. x au sustras de la J. bani în numerar, căşti, un lingou de aur de 2 grame, două telefoane mobile şi trei ceasuri de mână având o valoare totală de 1.547,50 euro (fapta 1.6 în NO 15.50.2);

2.: în data de 23.01.2023 au pătruns în clădirea amplasată în Kritzendorf, Neudauerstrage 6/1 prin uşa de intrare neîncuiată, au intrat în apartamentul nr. x care a fost de asemenea neîncuiat şi au sustras de la K. bani în numerar şi doi ducati de aur având o valoare totală de 2.020,00 € (Fapta 1.7 în NO 15.50.2);

3.: în data de 23.01.2023 au pătruns în clădirea amplasată în Kritzendorf, Neudauerstrafe 6/4 prin uşa de intrare neîncuiată şi au încercat să sustragă de la moştenitorii lui L. bunuri valoroase; fapta a rămas la forma de tentativă, fiindcă nu au găsit bunuri de valoare (fapta 15.15.3.2);

4.: în data de 09.01.2023 a pătruns prin efracţie în locuinţa amplasată în Modling, Gabrielerstrae 17 (a forţat uşa de terasă cu o unealtă de grădinărit sustrasă din cabana de grădină, după care a pătruns în casa de locuit pe care a cercetat-o) şi a sustras de la M. şi Dl Dr. N. bijuterii, bani în numerar precum şi aparate electronice într-o valoare totală de 19.779,85 euro;

II. I: Acţionând în complicitate conştientă şi voită cu B. şi C. în calitate de complici (art. 12 din C. pen. austriac) au posedat în mod ilegal arme de foc din categoria B (în data de 05.06.2023, în localitatea Strasshof, prin acţiunea menţionată la I.A. 5), respectiv un pistol în cursul acţiunii menţionată la punct 1./A./5/(fapta 2.2. în NO 15.50);

În data de 26.05.2023, A., acţionând în colaborare conştientă şi voită cu B. şi C. în calitate de complici (art. 12 din Codul penat austriac), au sustras din imobilul amplasat în Tulfn an der Donau, Heinrich-Oschl-Gasse 56, mai multe documente (două paşapoarte şi două certificate de cetăţenie pe numele G. respectiv G. şi un certificat de naştere pe numele G.) asupra cărora nu au avut niciun drept de a dispune, având intenţia de a împiedica folosirea lor în relaţii de natură juridică pentru dovedirea unui drept, a unei relaţii juridice sau a unei stări de fapt şi anume în cursul acţiunii descrise la punct I./A./4./(fapta 3 în NO 15.50.2).

Din conţinutul Certificatului emis de autorităţile judiciare din Austria, rezultă că persoanei condamnate A. i s-a aplicat pedeapsa de 6 ani (2.191 zile) închisoare.

Perioada totală a pedepsei privative de libertate deja executată, conform sentinţei de condamnare, este de 2161 zile, din care a executat 219 zile, data pe baza căreia s-a făcut calculul fiind 12.02.2025.

Inculpatul este în prezent reţinut, iar pedeapsa, conform dreptului intern al statului emitent, va fi executată complet - 08.07.2030.

Verificând solicitarea şi documentaţia depusă în sprijinul admiterii acesteia, potrivit art. 166 din Legea nr. 302/2004, Curtea a constatat că aceasta se impune a fi admisă, fiind îndeplinite condiţiile impuse de art. 167 din Legea nr. 302/2004, referitoare la:

-caracterul definitiv şi executoriu al hotărârii judecătoreşti pronunţată în statul emitent - Belgia;

- faptele pentru care s-a aplicat pedeapsa închisorii prin hotărârea statului străin constituie infracţiuni şi în România, conform certificatului de legislaţie depus şi a precizărilor procurorului de şedinţă- întrunind elementele constitutive ale infracţiunilor de de furt calificat, prev. şi ped. de art. art. 228 alin. (1) - art. 229 alin. (1) lit. d) şi alin. (2) lit. b) din C. pen. (pedeapsa prevăzută de lege fiind închisoarea de la 2 la 7 ani), cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 77 alin. (1) lit. a) din C. pen. şi nerespectarea regimului armelor şi al muniţiilor, prev. şi ped. de art. 342 alin. (1) din C. pen. (pedeapsa prevăzută de lege fiind închisoarea de la 1 la 5 ani).

Totodată, a constatat că nu este incident vreunul din motivele de nerecunoaştere şi neexecutare prevăzute de art. 163 din Legea nr. 302/2004. A. este cetăţean român, are domiciliul în România, în municipiul Mangalia şi nu are drept de şedere în Austria, drept urmare, reintegrarea sa socială nu poate fi avută în vedere în mod vădit în acest stat.

Mai mult, Curtea a constatat că între cele două state, România şi Austria (statul de condamnare) sunt aplicabile dispoziţiile Convenţiei Europene asupra transferării persoanelor condamnate, adoptată la Strassbourg la 21 martie 1983, ratificată de România prin Legea nr. 76/1996. Statul emitent a transpus Decizia Cadru 2008/909/JAI a Consiliului Europei, din 27.11.2008 privind aplicarea principiului recunoaşterii reciproce în cazul hotărârilor judecătoreşti în materie penală care impun pedepse sau măsuri privative de libertate în scopul executării lor în Uniunea Europeană, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria x nr. x/05.12.2008.

Împotriva acestei sentinţe penale, persoana condamnată A. a formulat apel, solicitând admiterea acestuia, desfiinţarea hotărârii penale atacate şi pe cale de consecinţă, respingerea sesizării formulate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa.

Analizând apelul formulat de persoana condamnată, atât potrivit susţinerilor orale ale apărătorului, cât şi în raport cu conţinutul actelor şi lucrărilor de la dosar, dar şi din oficiu, sub toate aspectele de legalitate şi temeinicie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că acesta este nefondat, pentru considerentele se vor arăta în continuare:

Înalta Curte reţine că transferarea persoanelor condamnate, deţinute în alte state ale Uniunii europene, în vederea executării pedepsei sau a măsurii privative de libertate într-un penitenciar sau unitate sanitară din România, se face cu respectarea procedurii prevăzute de art. 165 şi următoarele din Legea nr. 302/2004 republicată.

Obiectul procedurii de faţă îl constituie, potrivit prevederilor art. 166 alin. (3) şi alin. (4) din Legea nr. 302/2004 republicată, verificarea condiţiilor prevăzute de art. 167 din Legea nr. 302/2004 republicată, referitoare la recunoaşterea şi executarea hotărârii judecătoreşti străine de condamnare.

Conform prevederilor art. 167 alin. (1) lit. a), b), c), d) si e din Legea nr. 302/2004 republicată, instanţele române recunosc şi pun în executare hotărârile judecătoreşti de condamnare străine dacă sunt îndeplinite următoarele cerinţe: hotărârea de condamnare este definitivă şi executorie; fapta pentru care a intervenit condamnarea constituie infracţiune potrivit legii penale române iar autorul ei este sancţionabil; persoana condamnată este cetăţean român şi este de acord să execute pedeapsa în România şi nu este incident niciunul dintre motivele de nerecunoaştere şi neexecutare prevăzute de art. 163 din Legea nr. 302/2004 republicată. În cazul condamnării pentru mai multe infracţiuni verificările menţionate anterior se fac în mod distinct pentru fiecare infracţiune în parte.

În temeiul prevederilor art. 163 din Legea 302/2004, republicată, o hotărâre judecătorească de condamnare străină, aparţinând unui alt stat membru al Uniunii Europene nu va fi recunoscută şi pusă în executare în România chiar dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 167 din Legea nr. 302/2004 republicată, atunci când persoana a fost condamnată definitiv în România pentru aceeaşi faptă penală.

Aplicând aceste dispoziţii legale prezentei cauze, Înalta Curte constată că sunt îndeplinite toate condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 167 din Legea nr. 302/2004.

Aşadar, reţine Înalta Curte că sentinţa pronunţată la data de 22.10.2024 de Tribunalul Korneuburg în dosarul nr. x Hv 86/24p, prin care s-a dispus condamnarea inculpatului A. la pedeapsa de 6 ani (2.191 zile) închisoare pentru comiterea a trei infracţiuni, a rămas definitivă la data de 22.10.2024 şi este executorie.

În ceea ce priveşte condiţia dublei incriminări, instanţa de control judiciar reţine că şi aceasta este îndeplinită, faptele reţinute în sarcina persoanei condamnate prin hotărârea de condamnare mai sus menţionată au corespondent în legislaţia penală română, în sensul că întrunesc, în drept, elementele constitutive ale infracţiunii de furt calificat, prevăzută şi pedepsită de art. art. 228 alin. (1) - art. 229 alin. (1) lit. d) şi alin. (2) lit. b) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 77 alin. (1) lit. a) din C. pen. şi nerespectarea regimului armelor şi al muniţiilor, prev. şi ped. de art. 342 alin. (1) din C. pen.

Cu ocazia recunoaşterii hotărârii străine în ordinea juridică internă, s-a verificat şi s-a constatat, în mod explicit, că pedepsele anterior menţionate sunt compatibile cu legea penală română, atât ca natură, cât şi ca durată, acestea putând fi aplicate condamnatului, ca atare, şi în cazul în care ar fi fost judecat de către o instanţă română, conform principiului personalităţii, astfel că nu există temei pentru adaptarea acelei pedepse.

Înalta Curte reţine din relaţiile înaintate de autoritatea emitentă că persoana condamnată şi-a dat consimţământul de a continua executarea pedepsei în România, fiind astfel îndeplinită şi condiţia prevăzută de art. 167 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 302/2004.

În raport de aceste coordonate, Înalta Curte constată că, în cauză, nu este incident vreunul din motivele de nerecunoaştere şi neexecutare prevăzut la art. 163 din Legea nr. 302/2004, apelantul nu a fost condamnat definitiv în România pentru aceleaşi fapte penale, răspunde penal, nu beneficiază în România de imunitate de jurisdicţie, nu a intervenit prescripţia executării pedepsei, amnistia sau graţierea, neconturându-se existenţa niciunui motiv de nerecunoaştere şi neexecutare a sentinţei pronunţate la data de 22.10.2024 de Tribunalul Korneuburg în dosarul nr. x Hv 86/24p.

Deopotrivă, reţine Înalta Curte că prin sentinţa penală atacată s-a dedus din durata pedepsei de 6 ani închisoare, a perioadei deja executate de 219 zile (calculate până la 12.02.2025), respectiv, de la data de 13.02.2025-la zi.

Pentru considerentele anterior expuse, Înalta Curte va respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelantul A. împotriva sentinţei penale nr. 63/P/2025 din data de 22.05.2025 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Va obliga apelantul la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 1217 RON, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelantul A. împotriva sentinţei penale nr. 63/P/2025 din data de 22.05.2025 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Obligă apelantul la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 1217 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 10 iunie 2025.