Challenging prosecutorial classification of alleged judicial malfeasance as non-existent conduct under Code of Criminal Procedure Art. 16

Şedinţa publică din data de 16 ianuarie 2025

Asupra plângerii penale de faţă:

În baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea formulată şi înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sub nr. x/2024 la 21 noiembrie 2024 şi repartizată aleatoriu judecătorului de cameră preliminară C20, petenta A., în temeiul art. 340 alin. (1) din C. proc. pen., a formulat plângere împotriva ordonanţei de clasare din data de 03 septembrie 2024 emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală, în dosarul nr. x/2024.

În dezvoltarea motivelor plângerii, petenta a arătat că se face o prezentare de-a valma, fără o categorisire clară în dosare şi persoanele pe care aceasta le-a învinuit.

Petenta a criticat motivarea ordonanţei de clasare, arătând aspectele care ţin de plângerea sa privind infracţiunile comise în cauza dosarului x/2024, în sensul că aceasta viza şi pe jude. B. de la Judecătoria Botoşani care a prezidat instanţa în cauza 9546/193/2023 în data de 24.10.2023 şi acest judecător nu este menţionat în cele două ordonanţe, că s-a preluat din ordonanţa Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava din 11.03.2024 care este prezentată la proba nr. 1.

Se consideră că în fapt, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava a acoperit infracţiunile comise de către magistraţii de la Judecătoria Botoşani, respectiv jud. B. şi proc. C. care alături de avocat D., în cauza dosarului nr. x/2023 de la Judecătoria Botoşani cu bună ştiinţă au trecut în fals în sistemul ECRIS al Judecătoriei Botoşani şedinţa publică din data de 24.10.2023 în cauza dosarului x/2023 nu a avut loc şi a fost trecută în fals în sistemul ECRIS al Judecătoriei Botoşani comiţându-se, în sensul acesta un fals informatic prevăzut de art. 325 din C. pen.

În data de 23.01.2024 a sperat în Judecătoria Botoşani în cauza dosarului nr. x/2023 în baza unui fals informatic comis intenţionat de către magistraţii C., B. şi avoc. D.. Ceea ce a acoperit Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava cu privire la corupţia şi faptele penale ale magistraţilor B., C. şi cu privire la avoc. D. este totala disfuncţionalitate a sistemului de justiţie din Botoşani în care, după bunul lor plac şi în virtutea unei mecanici de autoritate nepermisă de lege, se încalcă fără limită norma penală se aranjează/confecţionează dosare şi şedinţe publice la comandă. Aceste şedinţe sunt trecute în fals în sistemul informatic ECRIS fără ca ele să fi avut loc în realitate.

Prin introducerea în fals în sistemul ECRIS al Judecătoriei Botoşani a şedinţei public din data de 24.10.2023 referitor la dosarul nr. x/2023 s-a urmărit condamnarea sa fără ca ea să ştie despre această şedinţă.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava nu a făcut nicio urmărire penală in rem privind acest fals informatic, prev. de art. 325 din C. pen.

Forma în care a fost prezentat dosarul la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a rezultat din urma celor două ordonanţe de la punctele 1.a) şi 1.b) "nu dovedeşte că s-a făcut vreo anchetă de vreo natură sau alta privind aceşti magistraţi, C., B. şi avoc. D. de la Botoşani.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava a acoperit faptele infracţionale ale magistraţilor B. şi C. de la Judecătoria Botoşani.

Din proba nr. 2 rezultă că a cerut de 20 de ori să fie audiată în cauza privind acest fals informatic referitor la dosarul nr. x/2023.

Din proba nr. 3 rezultă că a cerut, până în prezent de 33 de ori să i se elibereze încheierea de şedinţă, notele de şedinţă şi DVD-ul şedinţei publice din data de 24.10.2023 în cauza dosarului nr. x/2023 şi nu i s-au eliberat aceste înscrisuri pentru că, de fapt, şedinţa publică din data de 24.10.2023 în cauza dosarului nr. x/2023 nu a avut loc şi a fost trecută în fals în sistemul ECRIS al Judecătoriei Botoşani, cu scopul de a se obţine condamnarea sa.

Se menţionează de către petentă că Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava nu poate face dovada că, în sistemul ECRIS al Judecătoriei Botoşani, există într-adevăr încheierea de şedinţă şi înregistrarea şedinţei publice din data de 24.10.2023 în cauza dosarului x/2023 de la Judecătoria Botoşani. Ceea ce trebuia să facă Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava avându-se în vedere că, în conformitate cu art. 209 alin. (3) din C. proc. pen. urmărirea penală se efectuează obligatoriu de către procuror în cazul art. 280 alin. (2) din C. pen. privind cercetarea abuzivă şi art. 268 alin. (2) din C. pen. privind inducerea în eroare a organelor judiciare.

Petenta a arătat că a specificat în concret procurorului general de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava, E., că există un conflict extrem de contondent între aceasta şi avoc. D. care a reprezentat partea adversă în cauza dosarului nr. x/2023, conflict care s-a extins şi către prietenii acestuia, magistraţii B. şi proc. C.. A explicat acestui parchet că cei implicaţi în falsul informatic în cauza dosarului nr. x/2023 au comis următoarele infracţiuni: cercetare abuzivă prev. de art. 280 alin. (1) şi (2) din C. pen. represiune nedreaptă prev. de art. 283 alin. (1) din C. pen. instigare la represiune nedreaptă în modalitatea participaţiei improprii prev. de art. 47 din C. pen. în ref. la art. 283 alin. (2) din Codul în cond. art. 52 alin. (3) din C. pen.. inducerea în eroare a organelor judiciare în forma instigării şi în modalitatea participaţiei improprii prev. de art. 47 din C. pen. în ref. la art. 268 alin. (1) din C. pen. în cond. art. 52 alin. (3) din C. pen., cu aplic. la art. 35 alin. (1) din C. pen. fals informatic prev. de art. 325 din C. pen., abuz în serviciu prev. de art. 297 alin. (1) din C. pen., complicitate la cercetare abuzivă prev. de art. 48 din C. pen. rap. la art. 280 alin. (1) şi (2) din C. pen., complicitate la represiune nedreaptă prev. de art. 48 din C. pen. rap. la art. 283 alin. (1) din C. pen.. complicitate la instigare la represiune nedreaptă în modalitatea participaţiei improprii prev. de art. 48 din C. pen. în ref. la art. 47 din C. pen. în ref. la art. 283 alin. (2) din C. pen., în cond. art. 52 alin. (3) din C. pen. complicitate la inducerea în eroare a organelor judiciare în forma instigării în modalitatea participaţiei improprii prev. de art. 48 din C. pen., în ref. la art. 47 din C. pen. în ref. la art. 283 alin. (2) din C. pen., în cond. art. 35 alin. (1) din C. pen. fals intelectual prev. de art. 321 alin. (1) din C. pen., în cond. art. 38 alin. (1) din C. pen. complicitate la abuz în serviciu prev. de art. 48 din C. pen. rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava nu a făcut nicio anchetă in rem care se impunea în cauza prezentată. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava a acoperit toate aceste infracţiuni ale celor de la Judecătoria Botoşani cu care lucrează în complicitate.

Petenta a menţionat că se impune precizarea că avoc. D., care este parte integrantă din aceste infracţiuni şi care este menţionat la punctul 1 b) este acelaşi cu făptuitorul de la punctul 2, adică este cel care, împreună cu care ag. F. de la BIC Poliţia municipiului Botoşani a făcut falsul pe care Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava refuza să îl expertizeze,deşi încheierea Curţii de Apel Suceava proba nr. 4. Totodată, proc. G. de la PT Botoşani, care a instrumentat dosarul nr. x/2023 cât şi dosarul în care ag. F. comite împreună cu avoc. D., falsul la care se face referire la punctul 2. Proc. G. a introdus în dosarul nr. x/2023 mai multe falsuri pe care Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava avea obligaţia să le ancheteze, lucru pe care nu l-a făcut pentru că tot timpul Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava avea obligaţia să le ancheteze, lucru pe care nu l-a făcut pentru că tot timpul Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava a acoperit infracţiunile comise de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoşani. În plus, aşa cum reiese din ansamblul probator foarte vast din dosarul nr. x/2023 proc. G. a sustras cele 6 ore de anchetă abuzivă la care a fost supusă în cauza dosarului menţionat în care a avut calitatea procesuală de suspect.

Era de obligaţia Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava să ancheteze toate aceste aspecte care dovedesc faptul că: din dosarul x/2023 proc. G., care a instrumentat atât dosarul x/2022 devenit dosarul x/2022 în care obiectul acţiunii este falsul comis de către ag. F., cât şi dosarul x/2022 care a devenit dosarul x/2023 a sustras înregistrarea celor 6 ore de anchetă abuzivă la care a fost suspusă ca suspect. În dosarul nr. x/2023 a pus/plantat mai multe falsuri cu valoare juridică. Dosarul nr. x/2023 a fost introdus în fals în sistemul ECRIS al Judecătoriei Botoşani.

Petenta a arătat că înainte ca dosarul prezent să fi fost trimis la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se impunea ca Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava să facă o anchetă privind toate aceste aspecte/infracţiuni pe care le-a semnalat şi pe care Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava le-a ignorat cu bună ştiinţă neîndeplinindu-şi prerogativa care îi revine în sistem. Ceea ce Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava a înaintat la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este un material distorsionat şi incomplet pentru că s-au acoperit în mod evident infracţiunile comise de către magistraţii de la Botoşani şi de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie trebuia să verifice în ce a constat urmărirea in rem despre care Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava susţine referitor la punctele 1 a) şi 1.b), ce a făcut-o privind cauzele pe care acest Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava le-a prezentat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În realitate, raportat la ansamblul probator prezentat aferent, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava nu a făcut nicio anchetă de niciun fel şi nu există dovada că ea a fost audiată de vreun procuror aşa cum prevede art. 56 din C. proc. pen. privind competenţa procurorului raportat la art. 280 alin. (2) din C. pen. şi art. 268 alin. (2) din C. pen.

Se mai precizează de către petentă că aceste infracţiuni grave pe care le-a reclamat la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava trebuiau anchetate şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie avea obligaţia să evalueze faptele pe bază de probe. Aceasta pentru că soluţionarea raportului juridic procesual se realizează prin rezolvarea conflictului apărut în procesul de aplicare a normelor juridice îndeplinite de anumite organe şi persoane ce au diferite calităţi procesuale. Din felul în care Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava a prezentat cauza la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu rezultă că s-a ţinut cont de probe şi de etapele procesuale ale unei anchete care trebuie să se desfăşoare progresiv şi coordonat prin participarea organelor judiciare şi a unor persoane ca titulare de drepturi şi obligaţii.

În cadrul sarcinilor majore pe care le are procurorul se înscrie şi obligaţia ca, în anumite cazuri penale, urmărirea penală să fie făcută de el, de procuror. Aşa cum se prezintă ordonanţa aici contestată, nici Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava şi nici Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu şi-au adus la îndeplinire obligaţiile care le revin.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava trebuia să efectueze anumite acte în cadrul cercetării penale, deoarece aceasta este o cerinţă a legiuitorului prev. de art. 56 din C. proc. pen.. Cerinţa normei penale nu a fost îndeplinită nici de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava şi nici de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care nu şi-a sprijinit analiza pe care trebuia să o facă decât pe enunţul unor ordonanţe nefundamentate în fapt şi în drept, aşa cum sunt ele expuse la punctul 1 a), 1b).

În contextul activităţilor înscrise în sfera de competenţă a procurorilor în cauza prezentă activitatea penală a făptuitorilor care trebuia să fie anchetată nu s-a făcut prin raportare la probe pentru că s-a urmărit acoperirea faptelor penale ale făptuitorilor care sunt magistraţi, un grefier şi un avocat.

Actul de justiţie penală este disciplinat de anumite etape ale înfăptuirii lui ceea ce, în cazul de faţă, nu s-a aplicat. Cauza prezentată anterior la punctul 1 are ca obiect falsul informatic şi cercetarea abuzivă care este o formă asimilată infracţiunii prev. de art. 280 alin. (2) când fapta consta în producerea ori ticluirea de probe nereale de către un organ de cercetare penală, un procuror sau un judecător.

Din materialul prezentat de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava şi preluat de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu rezultă acest lucru ceea ce impune ca întreaga urmărire să fie reluată şi făcută conform normei legale şi probelor alăturate.

Trebuia avut în vedere obiectul infracţiunii care, în cauza prezentă, are directă legătură cu relaţiile sociale cu privire la modul în care se înfăptuieşte justiţia. Participaţia este posibilă sub toate formele şi în cauză este participaţia jud. B. care a participat la introducerea în fals în sistemul ECRIS al Judecătoriei Botoşani a şedinţei publice din data de 24.10.2023, iar în data de 23.01.2024 a prezidat instanţa în cauza dosarului nr. x/2023 el participând la introducerea în fals a şedinţei anteprecizate; proc. C. care a reprezentat Ministerul Public în data de 23.01.2024 în cauza dosarului nr. x/2023 a ştiut sau trebuia să ştie de falsul informativ din sistemul ECRIS al Judecătoriei Botoşani, deoarece reprezintă statul în cauza dosarului nr. x/2023; H. care, aşa cum rezultă din proba 3 a fost grefier de şedinţă în data de 24.10.2023, şedinţa care a fost trecută în fals în sistemul ECRIS al Judecătoriei Botoşani; Procuror G. care a introdus mai multe falsuri în dosarul nr. x/2023 şi a sustras din dosar înregistrarea celor 6 ore de audiere în cauza dosarului anteprecizat pe care l-a instrumentat.

Din ordonanţa aici contestată emisă de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu rezultă că s-au întrunit şi respectat toate criteriile normei de drept în conformitate cu care trebuia să fie făcută ancheta în cauza prezentă. În sensul acesta se impune refacerea urmăririi penale pe baza probelor alăturate care nu au fost prezentate de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava, urmărindu-se acoperirea faptelor celor vinovaţi.

Contextul comiterii faptelor penale prezentate este neliniar, avoc. D., care este menţionat ca fiind participant la şedinţa publică din data de 24.10.2023 în cauza dosarului x/2023, este acelaşi făptuitor de la punctul 2 al acestei plângeri, este cel cu privire la care Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava trebuia să facă expertizarea falsului măsluit cu ajutorul unui computer. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava a refuzat, aşa cum va dovedi mai jos, la punctul 2, să facă această expertizare dispusă de Curtea de Apel Suceava prin încheierea din data de 19.10.2022 privind dosarul x/2022 de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava.

Subiecţii procesuali au legătură între ei aşa încât, în cauza prezentă, sunt infracţiuni continuate, aşa cum sunt ele definite de art. 35 alin. (1) din C. pen.

Prin acţiunile sale nelegale de acoperire a făptuitorilor, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava a comis următoarele infracţiuni: omisiunea sesizării prev. de art. 267 din C. pen. cu ref. la art. 268 din C. pen. privind inducerea în eroare a organelor judiciare; favorizarea făptuitorului art. 269 din C. pen. obstrucţionarea justiţiei prev. de art. 271 din C. pen.

Petenta mai arată în plângerea sa aspecte care ţin de plângerea sa privind infracţiunile comise de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava.

În ordonanţa contestată prin prezenta plângere sunt amestecate în mod voit dosare care aparţin Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava cu dosare care aparţin Judecătoriei Botoşani sau Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani. Într-o ordine care se impune şi pe care a concretizat-o ea, a făcut referire la considerente ale procurorului din ordonanţa contestată în dosarul nr. x/2022 de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava.

În fapt aşa cum se poate vedea din proba nr. 4 care este încheierea penală nr. 32/2022 din data de 18.10.2022 a Curţii de Apel Suceava, la pag. 7, în urma probelor pe care le-a prezentat în instanţă, judecătorul de cameră preliminară a dispus ca o declaraţie falsificată prin participarea improprie a avocatului D. de la casa de avocatură I. şi asociaţii din Botoşani să fie expertizată de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava, folosindu-se sintagma spre competentă soluţionare. Iniţial, cazul care este în dosarul x/2022 privind falsul unei declaraţii date în numele său de către avocatul D. a fost clasat de către proc. general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, J.. În instanţă, la Curtea de Apel Suceava ea a demonstrat că declaraţia dată în numele său în dosarul x/2022 cu participarea improprie a avocatului D., este un fals cu valoare juridică şi, ca atare, trebuie expertizat grafoscopic de un laborator. Urmărind demonstraţia pe care a făcut-o în instanţă, judecătorul de cameră preliminară a înţeles că clasarea cazului din dosarul nr. x/2022 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava este incorectă/nelegală şi a dispus, spre competenta soluţionare, că expertizarea documentului să fie făcută de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava, aşa cum rezultă din pag. 7 a probei nr. 4.

Aşa cum se poate vedea concret din încheierea din data de 18.10.2022 a Curţii de Apel Suceava, pag. 7, judecătorul arată că, până la data la care ea a demonstrat în instanţă că declaraţia din dosarul x/2022 este un fals, s-a mers pe direcţia trasată de clasarea făcută în cauza dosarului x/2022 de către fostul proc. general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava J., adică s-a considerat că declaraţia dată în numele său prin participarea improprie a avocatului D. este legală. În momentul în care a venit în instanţă cu dovezi/probe concludente, utile, pertinente şi legale, pe care nu le-a avut iniţial dar pe care le-a obţinut după ce dosarul x/2022 a fost înaintat în instanţa camerei preliminare, judecătorul de cameră preliminară a acceptat explicaţiile sale şi a dispus ca expertizarea pe care a cerut-o în data de 17.08.2022 înregistrată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava cu nr. 517/VIII/1/2022 la data de 25.08.2022 să fie data spre competenta soluţionare a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, proba nr. 4 pag. 7.

Expertizarea dispusă de Curtea de Apel Suceava este cu privire la declaraţia falsă pe care avocatul D. de la Botoşani, care l-a reprezentat pe fostul său partener de business, K., o da prin participaţie improprie în numele său, folosindu-se de ag. F. de la Poliţia municipală Botoşani.

Se apreciază de către petentă că faptele sunt extrem de neliniare, de eterogene. Pentru a le simplifica, a arătat că este vorba de următoarele dosare: 1. Dosarul nr. x/2021 la care face referire ordonanţa contestată în care, prin declinare de competenţă, ag. F. de la Poliţia municipală Botoşani trimite la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava o declaraţie plastografiată/ticluită cu ajutorul unui computer. 2. Dosarul nr. x/2020 în care aceasta fiind agresată de către fostul său partener de business, K., al cărui avocat este D., fac o plângere penală care este dată în lucru ag. L. de la Poliţia municipală Botoşani, colega de serviciu cu ag. F. care va avea în lucru şi dosarul nr. x/2020. 3. Dosarul nr. x/2020 în care ag. L., cea căreia îi dau declaraţia din dosarul nr. x/2020 a ridicat-o ilegal de pe stradă împreună cu vecina lui K., M., poliţista de penitenciar care nu avea nici un drept să o ridice de pe stradă în data de 04.09.2020 dar a făcut acest lucru pentru a-i demonstra vecinului ei, K., cât de atotputernică este.

Simplificând, pentru a rămâne pe obiectul plângerii sale împotriva fostei proc. gen. al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, J., aceasta nu ia în considerare încheierea din 19.10.2022 a Curţii de Apel Suceava proba nr. 4 prin care s-a dispus ca falsul declaraţiei făcute prin participarea improprie a avoc. D. să fie expertizat.

În cazul declaraţiei falsificate date în numele său de către avocatul D. care a lucrat în conjuncţie cu K. şi ag. F., s-a procedat astfel: din dosarul nr. x/2020 în care a dat declaraţie în data de 29.01.2021 s-au, scos cu ajutorul unui program de computer, cuvinte olografe scrise de ea şi s-a făcut declaraţia falsificată din dosarul trimis de la BIC poliţia municipală Botoşani de către ag. F., respectiv dosarul nr. x/2021, la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava pentru a-l recela pe avocatul D. în dosarul nr. x/2021.

Petenta a menţionat că a descoperit acest fapt şi a cerut în instanţa camereri preliminare să se expertizeze documentul, adică să fie expus unui grafoscop care, prin expertiză, să dovedească faptul că partea ultimă, olografă a declaraţiei date în numele său este un fals. Instanţa aprobă cererea sa de expertiză şi dă, spre competentă soluţionare, documentul la expertizat Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava conform cererii sale care are numărul 519/VIII/1/2022 din data de 17.08.2022 şi care este menţionat în proba nr. 4 la pag. 7.

Petenta consideră că încălcând legea, fosta proc. general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava refuză să expertizeze documentul. În sensul acesta se apreciază de către petentă că fosta proc. J. a încălcat art. 287 alin. (1) care arată că Nerespectarea hotărârilor judecătoreşti prin a) refuzul organului de executare de a pune în aplicare hotărârea judecătorească prin care este obligat să îndeplinească un anume act. În plus, fosta proc. gen. a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, J. a încălcat art. 51 alin. (8) din C. proc. pen. care arată că instanţa căreia i s-a transmis hotărârea de stabilire a competenţelor nu se poate declara necompetentă cu excepţia situaţiilor în care apar elemente noi. Fosta proc. gen. al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, J. a refuzat constant să dea eficienţă încheierii din data de 18.10.2022 a Curţii de Apel Suceava - proba nr. 8-încălcând legea şi defavorizând-o foarte grav. În plus, fosta proc. general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, J., favorizând făptuitorii sustrage din dosarul nr. x/2021 înscrisuri pe care i le-a trimis în cele 12 petiţii pe care i le-a adresat -proba nr. 5 din care reiese că i-a adresat acesteia 12 petiţii în care îi cerea să dea eficienţă încheierii din data de 18.10.2022 a Curţii de Apel Suceava. A cerut să se constate că în cele 12 petiţii să se expertizeze documentul şi nu i s-a răspuns în mod legal la aceste pagini.

Pe lângă aceasta se arată aşa cum reiese din dosarul nr. x/2022 au fost sustrase multiple pagini, inclusiv plicurile trimise recomandat acesteia. Când Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava trimite la Curtea de Apel Suceava la cerere dosarul nr. x/2022, aşa cum se poate vedea din proba nr. 6 - dosarul conţine 1 volum cu 101 file. În realitate, dosarul conţine mult mai multe file, iar la Curtea de Apel Suceava din dosar s-au extras înscrisuri şi plicurile pe care le-a trimis ea - proba - cu tot cu ce conţineau aceste plicuri. Deci, în instanţă s-a trimis un dosar incomplet, din care s-au sustras de către fosta proc. gen. al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava înscrisuri.

Aşadar, pentru a nu se obţine expertizarea documentului pe care a cerut-o din nou în instanţa Curţii de Apel Suceava, proc. general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, J. sustrage înscrisuri din dosarul nr. x/2022 pe care, în urma adresei nr. x/2023, îl trimite la Curtea de Apel Suceava ea pierzând mai multe procese în cauzele pentru care s-a trimis dosarul incomplet.

Petenta consideră că în cazul prezent sunt abuzuri constante şi încălcări flagrante ale legii pe care fostul proc. general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, J., profitând de poziţia pe care a avut-o, le-a practicat nelimitate în mod curent. Ea a lucrat în conjuncţie cu prim-procuror adjunct al Parchetului de pe lângă Tribunalul Btoşani, G., şi cu prim- procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani, N..

În drept, privitor la faptul că nu s-a vrut, de către fostul proc. gen. al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, J., să se expertizeze documentul, în conformitate cu încheierea Curţii de Apel Suceava din data de 18.10.2022, fapta se încadrează în art. 247 din C. pen. care arată că: Îngrădirea, de către un funcţionar public a folosinţei sau exercitării dreptului vreunui cetăţean, se pedepseşte cu închisoare de la 8 luni la 5 ani.

Petenta a menţionat că este dreptul său legal să beneficieze de expertizarea înscrisului falsificat de către protejaţii/acoliţii fostului proc. gen. al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, J.. Are nevoie de această expertiză în apărarea sa în multiple dosare pendinte. Prin acest abuz la care este supusă i se îngrădesc extrem de grav drepturile la a se apăra în instanţă. Fosta proc. gen. al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, J., prin acţiunile ei favorizează făptuitorii conf. art. 269 din C. pen., acţiunile îngrădindu-i dreptul la apărare prevăzut de art. 6 CEDO şi de art. 3 din C. proc. pen.. J. ar fi încălcat şi art. 51 alin. (8) din C. proc. pen. care arată că: Instanţa căreia i s-a transmis hotărârea de stabilire a competenţei nu se poate declara necompetentă, cu excepţia situaţiilor în care apar elemente noi care atrag competenţa altor instanţe.

Expertizarea se face doar prin încheiere sau ordonanţă motivată. Proc. J. nu a dat nicio ordonanţă motivată cuiva care să facă expertizarea - competentă soluţionare - pe care ea a refuzat-o nelegal încălcând astfel dispoziţiile încheierii din 18.10.2022 - proba - şi art. 287 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen. şi art. 51 alin. (8) din C. proc. pen.

Din dosarul nr. x/2022 cerut de către Curtea de Apel Suceava prin adresa din 19.01.2023 au fost sustrase în mod fraudulos de către proc. general J., multiple înscrisuri, dosarul având, în forma lui integrală, mult mai multe pagini decât cele precizate în proba, arătându-se conţinutul art. 259 din noul C. pen.

În mod categoric proc. gen. J. a sustras înscrisuri din dosarul nr. x/2022 atunci când dosarul pe care l-a văzut în instanţă în data de 3.02.2023 a fost adus. Acţiunile pârâtei se circumscriu art. 269 alin. (1) din C. pen. privitor la favorizarea infractorului, text al cărui conţinut l-a redat. Se apreciază că ceea ce a făcut pârâta se încadrează la articolul antemenţionat, deoarece de 24 de luni de zile Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava o împiedică să aibă acces la proba pe care trebuie să i-o dea în scopul apărării sale în diverse dosare. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava trebuia să facă expertizarea documentului falsificat în numele său. În plus, prin faptul că nu se pun la dosar petiţiile sale şi că nu s-au îndeplinit de către J. obligaţiile care îi revin, face ca acţiunile acesteia să se încadreze în Legea nr. 303/2004 privind Statutul magistraţilor, invocând abaterile disciplinare ale procurorului art. 99 lit. e), f) şi h) şi art. 991.

Din cele prezentate mai sus, petenta consideră că sunt întrunite elementele de tipicitate privind conformitatea faptei concrete comise de către J., cu cea descrisă de norma legală, astfel încât să se poată desprinde antijuridicitatea faptelor şi caracterul imputabil al acestora.

Fostul proc. gen. al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava a abuzat de poziţia pe care a avut-o, astfel încât acţiunile ei sub raportul tipicităţii subiective întrunesc vinovăţia faptei aşa cum este ea prevăzută din art. 16 alin. (3) din noul C. pen. care arată că fapta este săvârşită cu intenţie când făptuitorul a) prevede rezultatul faptei sale, urmărind producerea lui prin săvârşirea acelei fapte.

Din elementele de fapt prezentate grava formă a vinovăţiei care cuprinde, în conţinutul său, toată capacitatea pe care făptuitorul o are în momentul săvârşirii faptei, în cazul de faţă, din momentul ce J. nu a dat eficienţă încheierii emise la data de 18.10.2022 de către Curtea de Apel Suceava şi-a sustras din dosarul nr. x/2022 multiple înscrisuri, intenţia a fost directă şi are ca element volitiv faptul că făptuitoarea a urmărit producerea rezultatului scontat prin acţiunile sale. Tipicitatea subiectivă în cazul de faţă se reflectă şi în faptul că, în mod voit, J. nu a răspuns petiţiilor sal pe care le-a şi sustras din dosarul nr. x/2022. Prin acţiunile sale ea a urmărit un rezultat care s-a şi produs, respectiv a pus-o într-o situaţie de insuficientă juridică în dosarul nr. x/2023 de la Curtea de Apel Suceava în care s-a cerut prin ordonanţa nr. 32/39/2023 din 19.01.2023 să se aducă dosarul nr. x/2022 în instanţă.

Ca element al laturii subiective, mobilul acestor acţiuni nelegale pe care le-a comis fostul proc. general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, J., a fost acela de a-i ajuta pe infractorii implicaţi în deturnarea citaţiei care a generat dosarul nr. x/2022 şi, respectiv, plastografierea cu ajutorul unui computer a declaraţiei date în numele meu. Cauza internă care a dus la rezoluţia infracţională şi, pe cale de consecinţă, punerea în executare a acesteia de către J. a fost hotărârea acesteia de a-i nu aduce în instanţă pe cei vinovaţi uzând de poziţia de magistrat pe care o are. Aşadar, acesta a fost scopul văzut ca o componentă a laturii subiective. Ea a urmărit prin toate aceste acţiuni care au dezavantajat-o foarte grav pe ea să receleze pe toţi vinovaţii implicaţi în falsificarea actului care are o semnificaţie juridică. J. a ştiut, sub raport subiectiv, că înscrisul falsificat a fost întocmit pentru a modifica un drept sau un raport juridic. Ea a avut deplină cunoaştere a faptului că infracţiunea de înscris sub semnătură privată se consumă în momentul realizării acţiunii de denaturare a adevărului şi că această falsificare făcută cu ajutorul unui computer este de natură să producă grave consecinţe juridice. Sub raport subiectiv pârâta a avut un impuls interior care a determinat-o la săvârşirea faptei, iar scopul explicat anterior reprezintă un element constitutiv al laturii subiective. Pârâta nu a acţionat sub raport subiectiv, în sensul îndeplinirii obligaţiilor pe care le-a incumbat poziţia ei de magistrat şi îndatorirea legală de a respecta dispoziţiile emise de instanţa Curţii de Apel Suceava.

Vinovăţia numitei J. sub raportul laturii subiective constă în aceea că, sub raportul conştiinţei şi al voinţei acesteia, faţă de materialitatea faptei săvârşite, ea a acţionat cu intenţie infracţională şi a perseverat în această direcţie timp de peste 18 luni de zile, deşi trebuia să se oprească din acţiunile sale, eu atrăgându-i atenţia în mod repetat că încalcă legea. Vinovăţia numitei J. sub raportul laturii subiective nu poate fi contestată. Ea a avut libertatea de voinţa şi acţiune şi a profitat în mod abuziv de poziţia ei de magistrat favorizând infractorii şi defavorizând-o pe ea.

Sub raportul tipicităţii obiective, elementul material în constituie inacţiunea pe care pârâta a comis-o prin neexpertizarea documentului în conformitate cu încheierea din 18.10.2022 a Curţii de Apel Suceava proba nr. 4. De asemenea, sub acelaşi raport al tipicităţii obiective pârâta a sustras din dosarul nr. x/2022 înscrisuri prezentând în instanţă un material incomplet care a dus la soluţionarea nefavorabilă a cauzei sale prin care a cerut din nou, în instanţă, să se expertizeze înscrisul falsificat.

Urmarea imediată a acestor aspecte obiective a dus la insuficienţa juridică a sa în instanţă şi, implicit, la o suferinţă morală. Aşadar, sub raportul laturii obiective, pârâta a profitat de poziţia ei în magistratură şi a acţionat ilegal în detrimentul său. Latura obiectivă a acţiunii pârâtei conţine toate elementele constitutive privind raportul de cauzalitate dintre acţiuni, inacţiune şi urmarea socialmente periculoasă.

Caracterul socialmente periculos al faptei constă în aceea că aceste ilegalităţi au fost comise de către o persoană care a fost investită de către stat să respecte legea nu să o încalce. Pârâta s-a folosit abuziv de poziţia de magistrat ca să favorizeze infractorii. În acest context ea este subiectul pasiv care, datorită acţiunilor ilegale ale pârâtei, a suferit răul cauza prin săvârşirea infracţiunii în calitate de titulară a valorii lezate.

Din punct de vedere juridic, adică sub aspectul consecinţelor pe care acţiunea sau inacţiunea incriminată a pârâtei le-a avut şi încă le mai are, a precizat vătămarea produsă prin neexpertizarea documentului care i-ar fi folosit ca probă în apărarea sa în dosarele nr. x/2020, y/2022, z/2022. Acţiunile pârâtei au produs o vătămare a valorilor sociale protejate de către lege, rezultatul şi raportul de cauzalitate fiind inerente acţiunii sau inacţiunii pârâtei. J. a prevăzut rezultatul acţiunilor sale şi avea obligaţia de a le preveni dar nu a făcut-o încălcând astfel foarte grav îndatoririle de serviciu.

Continuând activităţile infracţionale ale fostei proc. gen. al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, J., actualul procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, E. a practicat, la rândul lui, aceleaşi abuzuri pe care le-a comis şi predecesoarea acestuia. Din punct de vedere legal, toate infracţiunile pe care le-a atribuit numitei J. la punctul 2.1. la punctul 2.1. au fost continuate de către acesta în acelaşi mod şi cu acelaşi grad de vinovăţie pe care i l-a atribuit numitei J.. Odată cu plecarea acesteia din funcţia de proc. general la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava toate abuzurile au fost continuare de către actualul proc. gen. al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, E. care a contribuit constant la promovarea aceloraşi încălcări de lege menţionate la punctul 2.1. Corupţia numitei J. şi încălcările menţionate la punctul 2.1 au fost preluate şi continuate cu aceeaşi abuzivitate ca în cazul conducerii deţinute de către fosta proc. gen. a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, J..

Se mai arată de către petentă că faţă de soluţia de declinare a competenţei de soluţionare a prezentei cauze în favoarea secţiei de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, era de obligaţia parchetului investit să aprofundeze informaţiile pe care le-a transmis acestui parchet, atât prin plângerea iniţială, cât şi prin plângerea împotriva ordonanţei de clasare nr. 47/134/2023 din data de 03.09.2024, ordonanţă pe care acest parchet a menţinut-o şi pe care o contestă din nou.

Conform probei nr. 7 în repetate rânduri a solicitat Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava să îi dea acces la consultarea dosarului pendinte x/2022 conf. art. 94 din C. proc. pen., deoarece Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava nu a dat eficienţă încheierii Curţii de Apel Suceava din data de 19.10.2022. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava trebuie să expertizeze falsul comis cu ajutorul unui computer în care este implicat şi avoc. D.. Nu i s-a dat acest drept şi, în sensul acesta, s-a încălcat şi art. 6 alin. (1), (2), (3) DIN Legea nr. 544/2001. Prin faptul că nu i s-a dat voie să acceseze dosarul nr. x/2022 de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava s-a acoperit sustragerea de înscrisuri din dosarul nr. x/2022 pe care a făcut-o fosta proc. gen. J..

S-a menţionat de către petentă cu privire la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava un complex de legi care sunt aplicabile cu referire la: omisiunea sesizării prev. de art. 267 din C. pen. favorizarea făptuitorului prev. de art. 269 din C. pen. obstrucţionarea justiţiei prev. de art. 280 din C. pen. sustragerea sau distrugerea de înscrisuri prev. de art. 259 din C. pen. abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art. 246 din C. pen. şi art. 297 din noul C. pen.

Era de obligaţia Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să adâncească aceste aspecte pe care le-a semnalat de la bun început în plângerea sa către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie împotriva tuturor acestor încălcări ale legii, însă acesta nu a analizat sub niciun aspect, infracţiunile semnalate de către ea. Nu s-a pus în evidenţă sub nicio formă lipsa de implicare a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava în anchetarea faptelor semnalate de către aceasta şi a luat în consideraţie numai faptele aşa cum au fost ele prezentate în mod părtinitor de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava fără să se ţină cont de principiul contradictorialităţii şi al loialităţii în actul de justiţie. Nu s-a ţinut cont de faptul că cei implicaţi au acţionat cu intenţie directă şi i-au prejudiciat foarte grav drepturile sale legale. A arătat că parchetele au avut la îndemână toate instrumentele şi pârghiile legale de a face o urmărire penală conform normei de drept şi de a da o soluţie corectă privind infracţiunile semnalate de către ea dar ambele parchete nu şi-au îndeplinit prerogativele.

Petenta a mai menţionat că ordonanţa contestată nu are rigoare juridică şi nu probează îndeplinirea atribuţiilor care revin Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în raport cu faptele şi probele prezentate în cauzele semnalate de către aceasta.

Avându-se în vedere complexitatea faptelor care au caracter eterogen şi implicarea unor entităţi diferite în cauza prezentă, pentru a se asigura obiectivitatea şi operativitatea actului de justiţie, se impune disjungerea cauzei în baza art. 46 alin. (1), (2) din C. proc. pen. şi a art. 3 alin. (5) din Legea nr. 49/2022 în felul în care sunt prezentate faptele în ordonanţa contestată nu exista coerentă conceptuală şi logică juridică.

Faptele care au fost menţionate la punctul 1 cu toate subpunctele acestuia să fie urmărite penale separat, deoarece ţin de Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoşani şi de Judecătoria Botoşani. Faptele care au fost prezentate la punctul 2 cu toate subpunctele acestuia să fie urmărite penale separat de cele de la punctul 2, deoarece aceste fapte ţin de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava.

Faptul voit confuz şi fragmentat în care au fost prezentate faptele de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava a fost preluat nelegal în această formă distorsionată care a fost înmânată la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care nu şi-a îndeplinit prerogativele care îi revin prin statut. În concret, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie trebuia să ceară dovada a ce anume a făcut Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava in rem atât pentru punctele 1, 1 a), 1 b) cât şi pentru punctul 2 iar aceste dovezi să fie contrapuse cu acuzaţiile mele. În sensul acesta se impune disjungerea cauzei şi analizarea faptelor prin raportare la probele aici prezentate care vin în susţinerea cauzei sale. Există, aşa cum se poate vedea, probe separate pentru punctul 1 şi probe separate pentru punctul 2. Prin raportare la articolele de lege pe care le-a invocat separat la punctele 1, 2 a solicitat camerei preliminare să verifice validitatea probelor, pertinenţa, concludenţa şi legalitatea acestora. Disjungerea pe care a solicitat-o se justifică prin felul în care se prezintă obiectiv faptele.

Petenta a mai menţionat aşa cum se poate vedea din ordonanţa contestată prin raportare la dezvoltarea pe care a făcut-o obiectul cauzei, urmărirea penală care se impunea nu a fost făcută. Faptul că Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava susţine la punctul 1, 1 a), 1 b) că s-ar fi făcut o urmărire in rem nu înseamnă, în realitate, ca această urmărire a avut loc şi că s-a făcut conform normei de drept. Forţa ansamblului probator alăturat pune în lumină faptul că, atât la punctul 1 al prezentei contestaţii, cât şi la punctul 2 sunt probe care au în vedere un cadru procesual mult mai amplu decât cel prezentat de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava şi, respectiv, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin ordonanţa aici contestată. Probele, mijloacele de probă şi procedeele probatorii în procesul penal sunt prevăzute în mod expres şi unitar în C. proc. pen. în Partea generală, Titlul IV, art. 97-201. În cauza prezentă nu s-a ţinut cont de art. 97 alin. (1) din C. proc. pen. privind probele şi care contribuie la aflarea adevărului în procesul penal.

Ordonanţa contestată a încălcat art. 3 din C. proc. pen. privind aflarea adevărului care se bazează pe probe. În cursul urmăririi penale trebuie respectate dispoziţiile legale care garantează aflarea adevărului. Atât timp cât ea nu a fost audiată prin raportare la natura cauzelor prezentate, deşi a cerut insistent să fie audiată de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava, a rezultat că nu s-a făcut o anchetă conformă cu norma legală. Conform art. 316 din C. proc. pen. privind rolul procurorului acesta este definit ca fiind în desfăşurarea cercetării judecătoreşti şi a dezbaterilor, procurorul exercită rolul său activ în vederea aflării adevărului şi a respectării dispoziţiilor legale. Acest articol s-a încălcat şi de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava şi de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Faţă de motivele enunţate şi actele doveditoare pe care le-a anexat aferent, petenta a solicitat admiterea plângerii şi să se dispună returnarea dosarului la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru refacerea urmăririi penale a cauzei prezente în conformitate cu punctele 3.1, 3.2, 3.3 şi prin raportare la cadrul legal invocat la punctele 1 şi 2. Modalitatea nelegală şi voit părtinitoare în care au instrumentat, referitor la probe, cauza prezentă, cele două parchete se impune a fi remediată. Prin felul în care s-au ignorat sau nu s-au prezentat instanţei probele, atât Parchetului de pe lângă Curtea de Apel, cât şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i s-a produs o îngrădire a drepturilor sale legale şi au pus-o într-o situaţie de insuficienţă juridică. În baza art. 345 alin. (3) din C. proc. pen. a solicitat ca dosarul să fie restituit la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, deoarece neregularităţile din dosar nu clarifică obiectul şi limitele judecării prin raportare la cadrul de drept şi la ansamblul probator pe care a solicitat să-l încuviinţaţi.

Conform art. 223 alin. (3) din noul de C. proc. civ. a solicitat judecarea prezentei cauze în lipsa sa sau a apărătorului ales.

Plângerii formulate, petenta i-a anexat mai multe înscrisuri indicate în anexă, ca probe de la 1-8, dosarul Înaltei Curţi.

Prin adresa formulată de către Înalta Curte, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală, aflată la dosarul Înaltei Curţi s-a solicitat înaintarea dosarului cu nr. x/2024 şi lucrarea cu nr. 193/II/2/2024.

Prin adresa Ministerului Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de Urmărire Penală de la 29 noiembrie 2024, aflată la dosarul Înaltei Curţi se menţionează că se înaintează dosarul nr. x/2024 (1 volum - 233 file) al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de Urmărire Penală, privind pe petenta A., împreună cu lucrarea nr. 193/II-2/2024 (1 volum - 116 file), ulterior urmând ca după soluţionare să fie restituite.

Au fost ataşate prezentei cauze dosarul şi lucrarea mai sus menţionate.

De asemenea, au fost trimise cu adresa din 10 ianuarie 2024 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, aflată la dosarul Înaltei Curţi, în fotocopii, ordonanţa de reunire a cauzelor din data de 5 februarie 2024 în dosarul nr. x/2024 prin care s-a dispus reunirea dosarului nr. x/2024 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava la dosarul nr. x/2024 al aceleiaşi unităţi de parchet, ordonanţa de începere a urmăririi penale in rem sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu, art. 297 alin. (1) din C. pen. de la data de 5 februarie 2024 dată de procurorul şef secţie Urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, în dosarul nr. x/2024 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, dosarul Înaltei Curţi.

La termenul de astăzi, 16 ianuarie 2025, reprezentantul Ministerului Public, în concluziile orale, în dezbateri a solicitat respingerea plângerii, ca nefondată, întrucât faptele reclamate de către petenta A. nu au suport material.

Din punctul său de vedere, în mod justificat s-a dispus clasarea sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de abuz în serviciu, constituirea unui grup infracţional organizat, fals material în înscrisuri oficiale şi represiune nedreaptă, întrucât fapta nu există.

Pe scurt, a susţinut că petenta este nemulţumită de modul în care au fost efectuate cercetări în dosarele în care a formulat plângeri, considerând că magistraţii-procurori nu şi-au îndeplinit obligaţiile de serviciu, iar, din acest motiv a înţeles să facă sesizări, în sensul că modalitatea în care au fost soluţionate plângerile dânsei îmbracă forma ilicitului penal. Din acest punct de vedere, procurorul a apreciat că nu se susţin cele arătate de către petentă, solicitând respingerea plângerii, ca nefondată.

Examinând plângerea formulată de petenta A. în condiţiile art. 340 şi 341 din C. proc. pen. împotriva ordonanţei de clasare din data de 03 septembrie 2024 emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală, în dosarul nr. x/2024, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi, în raport, cu actele şi lucrările dosarului parchetului constată plângerea ca fiind nefondată pentru considerentele ce se vor arăta.

Prin ordonanţa de clasare din 03 septembrie 2024 dată de procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală, în temeiul art. 315 alin. (1) lit. b) rap. la art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen. s-a dispus clasarea cauzei sub aspectul infracţiunilor de abuz în serviciu prev. de art. 297 alin. (1) din C. pen., constituirea unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 din C. pen., fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 320 din C. pen., represiune nedreaptă prev. de art. 283 din C. pen. şi fals intelectual prev. de art. 321 din C. pen., presupus săvârşite de persoanele menţionate în plângeri. În temeiul art. 316 alin. (1) din C. proc. pen., prezenta ordonanţă se comunică numitei A.. 3. În temeiul art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului. Cu drept de a formula plângere împotriva soluţiei de clasare, în termen de 20 de zile de la comunicarea copiei prezentei ordonanţe, conform art. 339 alin. (4) din C. proc. pen.

În considerentele ordonanţei, procurorul de caz a constatat sub aspectelor procedurale că prin ordonanţa nr. 47/134/P/2024 din data de 11.06.2024, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava a dispus începerea urmăririi penale "in rem" sub aspectul săvârşirii infracţiunii de "abuz în serviciu" - art. 297 alin. (1) din C. pen., având ca obiect sesizarea formulată de A., care a solicitat a se efectua cercetări faţă de magistratul judecător O., din cadrul Judecătoriei Botoşani, magistratul procuror G., de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoşani şi grefierii P. de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoşani şi Q. - Judecătoria Botoşani, fiind nemulţumită de modul în care au fost instrumentate dosarele nr. x/2022, y/2022,3671/P/2022 ale Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani, respectiv dosarele nr. x/2023, y/2022 şi 5570/193/2022 ale Judecătoriei Botoşani.

Audiată în cauză, în calitate de persoană vătămată A. a arătat că este nemulţumită de modul în care s-a desfăşurat activitatea de urmărire penală în dosarele nr. x/2022 şi y/2022

În dosarul nr. x/2022, procurorul de caz - R., împreună cu procurorii generali J. şi E. ar fi refuzat să efectueze o expertiză a unui înscris fals şi, în trei rânduri, în cadrul a trei procese diferite, ar fi sustras peste 200 de înscrisuri care ar fi trebuit să se afle la dosar.

A mai arătat că încheierea din data de 24.02.2023 nu a fost semnată de judecătorul O., ci cu acceptul acestuia, prin participare infracţională cu procurorul G., şi a mai multor grefieri, indicând existenţa unui trinom infracţional, cu o multitudine de fapte de corupţie, alcătuit P.C.A. Suceava-P.T. Botoşani şi Judecătoria Botoşani.

Avându-se în vedere faptul că petenta solicită a se efectua cercetări sub aspectul săvârşirii a presupuse infracţiuni contra înfăptuirii justiţiei, de corupţie, respectiv de "constituirea unui grup infracţional organizat", art. 367 alin. (1) din C. pen., de către magistraţi procurori din cadrul parchetului de pe lângă curtea de apel, dar şi dispoziţiile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 49/2022 s-a dispus prin ordonanţa din data de 02.08.2024, declinarea competenţei de soluţionare a prezentei cauze în favoarea secţiei de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Ulterior, petenta a depus o altă plângere împotriva magistratului procuror G. şi procurorului magistrat N., C. din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani şi a grefierilor P. de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoşani şi Q. de la Judecătoria Botoşani, considerând că împreună cu magistratul judecător O., au avut o colaborare infracţională.

S-a constatat că petenta a mai depus împotriva unor magistraţi, printre care şi cei reclamaţi, alte plângeri, declinate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de Urmărire Penală.

Astfel, la data de 20.03.2024 a fost înregistrat la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală, dosarul penal cu nr. x/2024, urmare a ordonanţei de declinare nr. 14/134/P/2024 din data de 11.03.2024 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava.

Prin Ordonanţa nr. 15/134/P/2024 din data de 05.02.2024, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava a dispus începerea urmăririi penale "in rem" sub aspectul săvârşirii infracţiunii de "abuz în serviciu" artr. 297 alin. (1) din C. pen., având ca obiect sesizarea formulată de A., care a solicitat a se efectua cercetări faţă de magistratul procuror C., de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Botoşani, pentru modul în care a reprezentat unitatea în dosarul nr. x/2023 al Judecătoriei Botoşani, la termenul din data de 24.10.2023.

Prin Ordonanţa nr. 14/134/P/2024 din data de 05.02.2024, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava a dispus începerea urmăririi penale "in rem" sub aspectul săvârşirii infracţiunii de "abuz în serviciu" art. 297 alin. (1) din C. pen., având ca obiect sesizarea formulată de A., care a solicitat a se efectua cercetări faţă de avocatul D., pentru modul în care a reprezentat părţile în dosarul nr. x/2023 al Judecătoriei Botoşani, la termenul din data de 24.10.2023. La data de 05.02.2024 cele două dosare au fost reunite.

Petenta a mai arătat, printre altele, că procurorul de caz - R., din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava ar fi abuzat de poziţia sa şi nu ar fi audiat-o, personal, în dosarul nr. x/2022, susţinând, în acelaşi timp, că toţi procurorii din cadrul acestei unităţi de parchet, inclusiv cei cu funcţii de conducere ar fi atinşi de flagelul corupţiei, de la fostul procuror general - J..

Ulterior, prin multiple petiţii şi reclamaţii, depuse în cauză, inclusiv cea înregistrată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava la data de 11.03.2024, a mai arătat că procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava ar fi parte a unui grup infracţional organizat, contribuţia acestora fiind acoperirea/favorizarea făptuitorilor şi obstrucţionarea descoperirii faptelor pe care ea le reclamă, fapte săvârşite de lucrători de poliţie din cadrul I.P.J. Botoşani, avocaţi, magistraţi procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Botoşani şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoşani, respectiv magistraţi judecători din cadrul Judecătoriei Botoşani.

La data de 22.03.2024 a fost înaintată o altă plângere a petentei, în care menţionează că grupul infracţional al magistraţilor este format din: magistraţii procurori: C., G., N., S., T., U. şi magistratul judecător B., pe unii din magistraţi menţionându-i ca fiind membri SRI. Acest dosar a fost clasat la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de Urmărire Penală la data de 27.03.2024, în temeiul art. 315 alin. (1) lit. b) rap. la art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen.

De asemenea, procurorul a constatat referitor la mijloacele de probă şi argumentele pentru soluţia clasării că întreg demersul judiciar al petentei are la bază plângerile depuse împotriva agentului de poliţie F., pe care l-a reclamat penal pentru faptul că a încercat să o expertizeze psihiatric, fiind, totodată nemulţumită de soluţiile pronunţate, clasări sau respingerea plângerilor, dar şi de dosarul x/2020, în care aceasta avea calitatea de inculpat, în care a fost cercetată pentru infracţiunea de hărţuire şi şantaj. Ulterior, nemulţumită de rezultatul demersurilor juridice a început să reclame printr-o succesiune de plângeri, lucrătorii de poliţie, dar şi pe magistraţii procurori de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Botoşani, Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoşani şi

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava, cât şi magistraţi judecători de la Judecătoria Botoşani.

A. este nemulţumită de modul în care au fost efectuate cercetările în dosarele în care a formulat plângeri, considerând că magistraţii procurori şi judecători, grefieri dar şi lucrătorii de poliţie i-au încălcat drepturile, faptele reclamate nefiind descrise suficient pentru a fi calificate din punct de vedere penal, mărginindu-se să îşi exprime propriile păreri sau nemulţumiri cu privire la modul cum au fost instrumentate plângerile sale şi a utilizat căile de atac prevăzute de lege.

Aşa cum s-a reţinut de către Curtea Constituţională prin Decizia nr. 631/2014, trăsăturile esenţiale ale infracţiunii sunt prevederea faptei de legea penală (tipicitatea), caracterul nejustificat (cauzele justificative) şi caracterul imputabil (cauzele de neimputabilitate). În doctrină s-a arătat că prin norma de incriminare se stabileşte un model abstract al faptei, pentru a fi relevante din punct de vedere penal faptele sesizate fiind necesar a se circumscrie descrierii din norma de incriminare.

În ceea ce priveşte activitatea magistraţilor procurori şi judecători, atribuţiile lor de serviciu se circumscriu soluţionării cauzelor cu care sunt investiţi, respectiv interpretării şi aplicării dispoziţiilor legale, în acord cu principiile dreptului substanţial şi ale celui procedural.

Eventualele erori apărute în acest proces de interpretare şi aplicare a legii nu echivalează cu o exercitare abuzivă a atribuţiilor de serviciu, în sensul legii penale, ele putând fi îndreptate în urma exercitării căilor de atac prevăzute de lege în fiecare caz în parte, aceasta fiind, de altfel, şi justificarea existenţei lor.

Nemulţumirile părţilor implicate în proces, cu referire la modul concret de soluţionare a cauzei, trebuie să îmbrace forma căilor de atac, în limitele cunoscute de lege, neputându-se obţine o suplimentare a gradelor de jurisdicţie, prin promovarea unei plângeri penale împotriva magistraţilor care au soluţionat respectivele cauze.

Instanţele judecătoreşti, ca şi parchetele de pe lângă acestea, sunt suverane în a aprecia obţinerea probatoriului administrat în cauză, cât şi textele de lege care sunt aplicabile, dându-se interpretarea pe care o consideră corespunzătoare, iar soluţia pronunţată de acestea, nu echivalează cu exercitarea abuzivă a atribuţiilor ce le revin potrivit legii magistraţilor şi prin urmare, nu pot conduce prin ele însele, la reţinerea unor infracţiuni.

Nu este permis ca pe calea plângerii penală să se tindă la desfiinţarea unei soluţii. Persoana vătămată trebuie să îşi explice nemulţumirile în cadrul căilor de atac prevăzute de lege, întrucât determinarea riguroasă a procedurilor jurisdicţionale este de natură a asigura respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale părţilor, egalitatea în faţa legii şi tratamentul juridice nediscriminatoriu pentru toţi participanţii, numai în condiţiile respectării autonomiei şi independenţei magistraţilor.

Ca atare, punerea în discuţie a normei de interpretare a legii, a măsurii dispuse, ar crea o îndoială legitimă cu privire la independenţa magistratului în adoptarea soluţiei.

Soluţia dispusă de procuror este susţinută de mijloacele de probă, ordonanţa de declinare a competenţei din 2 august 2024 dată de procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava prin care a declinat competenţa de soluţionare a prezentei cauze în favoarea secţiei de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, întrucât faptele reclamate privesc magistraţi care au calitatea de procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava (dosarul de urmărire penală); declaraţia persoanei vătămate de la 16 iulie 2024 (dosarul de urmărire al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava înregistrat sub nr. x/20.08.2024 la Parchetul de pe lângă Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie, secţia de Urmărire Penală); fotocopiile înscrisurilor ataşate plângerii persoanei vătămate (dosarul de urmărire penală al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava înregistrat sub nr. x/20.08.2024 la Parchetul de pe lângă Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie, secţia de Urmărire Penală); fotocopiile înscrisurilor (dosarul de urmărire penală al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava înregistrat sub nr. x/20.08.2024 la Parchetul de pe lângă Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie, secţia de Urmărire Penală); raportul din 23.07.2024 al IPJ Botoşani, Poliţia Municipiului Botoşani, Biroul de Investigaţii Criminale (dosarul de urmărire penală al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava înregistrat sub nr. x/20.08.2024 la Parchetul de pe lângă Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie, secţia de Urmărire Penală); declaraţii A. la 12.07.2024, la 13 decembrie 2021 (dosarul de urmărire penală al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava înregistrat sub nr. x/20.08.2024 la Parchetul de pe lângă Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie, secţia de Urmărire Penală); procesele-verbale privind discuţia purtată cu D., V. (filele x; 126 dosarul de urmărire penală al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava înregistrat sub nr. x/20.08.2024 la Parchetul de pe lângă Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie, secţia de Urmărire Penală); proces-verbal de depunere înscrisuri de către petenta A.

şi înscrisurile menţionate (dosarul de urmărire penală al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava înregistrat sub nr. x/20.08.2024 la Parchetul de pe lângă Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie, secţia de Urmărire Penală), mai multe cereri formule pe email de către petentă de a fi audiată în cauză privind corupţia de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoşani (dosarul de urmărire penală al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava înregistrat sub nr. x/20.08.2024 la Parchetul de pe lângă Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie, secţia de Urmărire Penală); declaraţia dată de V. la 18.07.2024 (dosar de urmărire penală, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava înregistrat sub nr. x/20.08.2024 la Parchetul de pe lângă Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie, secţia de Urmărire Penală); declaraţia dată de D. (dosarul de urmărire penală al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava înregistrat sub nr. x/20.08.2024 la Parchetul de pe lângă Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie, secţia de Urmărire Penală), fotocopii înscrisuri (dosarul de urmărire penală al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava înregistrat sub nr. x/20.08.2024 la Parchetul de pe lângă Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie, secţia de Urmărire Penală).

Împotriva ordonanţei de clasare, petenta A. a formulat plângere, iar prin ordonanţa din 22 octombrie 2024 dată de procurorul şef al secţiei de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în lucrarea cu nr. 193/II/2/2024, în temeiul art. 339 alin. (1) din C. proc. pen. a fost respinsă plângerea formulată de petentă împotriva ordonanţei nr. 47/134/P/2024 din data de 03 septembrie 2024 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală, ca nefondată, în temeiul art. 275 alin. (2) şi (5) din C. proc. pen. au fost stabilite cheltuieli judiciare în sumă de 50 RON care vor fi suportate de petentă şi în baza art. 339 alin. (5) din C. proc. pen. soluţia se comunică.

În considerentele ordonanţei date, procurorul şef al secţiei de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a constatat că la data de 03 octombrie 2024 s-a înregistrat pe rolul secţiei de urmărire penală plângerea formulată de petenta A. împotriva soluţiei de clasare nr. 47/134/P/2024 din data de 03.09.2024, susţinând, în esenţă, că procurorul de caz nu a efectuat cercetările care se impuneau, neefectuând o anchetă efectivă şi, ca atare, ordonanţa este netemeinică şi nelegală.

Examinând plângerea, ordonanţa şi actele dosarului, procurorul şef al secţiei de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a constatat că procurorul de caz, în raport cu actele speţei a dispus în mod just soluţia de clasare.

În cauză, procurorul a reţinut în mod corect, din probele administrate, că acţiunea penală nu poate fi pusă în mişcare, fiind incident cazul prevăzut de art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen. potrivit căruia "fapta nu există." Dat fiind conţinutul concret al faptelor descrise în plângerea penală, mijloacele de probă administrate de procuror se relevă ca suficiente pentru lămurirea cauzei, prin raportare strictă la situaţia faptică reclamată şi în raport cu care s-a dispus soluţia de clasare atacată.

Din aspectele relatate în plângerea formulată s-a constatat că nu sunt indicii privind săvârşirea vreunei fapte de natură penală.

Astfel, nemulţumirile petentei cu referire la modul concret de soluţionare a unor cauze trebuie să îmbrace forma căilor de atac, în limitele recunoscute de lege, neputând obţine o suplimentare a gradelor de jurisdicţie prin promovarea unei plângeri penale împotriva magistraţilor care au rezolvat cauza. A încerca repararea unor drepturi pretins lezate pe calea unei plângeri penale formulate împotriva magistraţilor care au dispus soluţiile calificate drept vătămătoare, creează contextul în care se impune a se menţiona că, în conformitate cu prevederile constituţionale şi cele ale legii privind organizarea judiciară, soluţiile dispuse de procurori şi hotărârile pronunţate de judecători pot fi analizate ori cenzurate sub aspectul temeiniciei, numai în cadrul procedurii de control ierarhic jurisdicţional prevăzut de art. 340-341 din C. proc. pen. (pentru procurori), respectiv doar prin căile de atac ordinare şi extraordinare prevăzute de lege şi exercitate conform dispoziţiilor legale, în ceea ce priveşte judecătorii.

Răspunderea penală a magistraţilor poate fi pusă în discuţie numai în situaţiile în care aceştia şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă, adică au cunoscut caracterul vădit nelegal al acţiunilor lor, urmărind sau acceptând vătămarea intereselor legale ale unei persoane.

În hotărârile pronunţate, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a reţinut că, "de principiu, în cauzele încredinţate spre soluţionare, magistraţii se supun numai legii, pronunţând soluţii în funcţie de probele administrate, interpretate potrivit propriei convingeri şi niciun magistrat nu poate fi tras la răspundere penală pentru raţionamentele logico-juridice pe care s-a bazat în adoptarea unei soluţii, iar simpla nemulţumire a uneia dintre părţile implicate în litigiu faţă de soluţia adoptată nu poate constitui un temei pentru angajarea răspunderii penale."

Altfel spus, în actualul sistem de drept, magistratul are libertate de a dispune soluţiile propriei sale convingeri, formată pe baza unei analize logice, ştiinţifice şi riguroase a faptelor relevate, cu respectarea principiilor legale referitoare la loialitatea administrării probelor şi a aprecierii lor ca un tot unitar, neputând fi tras la răspundere pentru raţionamentul logico-juridic pe care s-a bazat în soluţionarea unei cauze, în lipsa dovedirii relei-credinţe.

Soluţiile pronunţate de magistraţi nu pot fi cenzurate decât în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege, analiza acestora realizându-se cu prilejul exercitării căilor de atac ordinare şi extraordinare.

Aşa fiind, a constatat că soluţia de clasare emisă în dosarul nr. x/2024 este legală şi temeinică, motiv pentru care plângerea a fost respinsă, ca nefondată.

Judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi, în conformitate cu dispoziţiile art. 341 alin. (51) din C. proc. pen. a verificat soluţia de clasare atacată pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul de urmărire penală, şi a oricăror înscrisuri noi prezentate,faţă de criticile formulate de petenta A..

Astfel, au fost analizate măsurile procesuale şi actele procedurale, precum şi numeroasele înscrisuri existente în dosarul de urmărire penală şi înscrisurile depuse la dosarul Înaltei Curţi, respectiv ordonanţa de declinare a competenţei din 2 august 2024 dată de procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava prin care a declinat competenţa de soluţionare a prezentei cauze în favoarea secţiei de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, întrucât faptele reclamate privesc magistraţi care au calitatea de procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava; declaraţia persoanei vătămate de la 16 iulie 2024 (dosarul de urmărire al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava înregistrat sub nr. x/20.08.2024 la Parchetul de pe lângă Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie, secţia de Urmărire Penală); fotocopiile înscrisurilor ataşate plângerii persoanei vătămate (dosarul de urmărire penală al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava înregistrat sub nr. x/20.08.2024 la Parchetul de pe lângă Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie, secţia de Urmărire Penală); fotocopiile înscrisurilor (dosarul de urmărire penală al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava înregistrat sub nr. x/20.08.2024 la Parchetul de pe lângă Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie, secţia de Urmărire Penală); raportul din 23.07.2024 al IPJ Botoşani, Poliţia Municipiului Botoşani, Biroul de Investigaţii Criminale (dosarul de urmărire penală al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava înregistrat sub nr. x/20.08.2024 la Parchetul de pe lângă Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie, secţia de Urmărire Penală); declaraţii A. la 12.07.2024, la 13 decembrie 2021 (dosarul de urmărire penală al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava înregistrat sub nr. x/20.08.2024 la Parchetul de pe lângă Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie, secţia de Urmărire Penală); procesele-verbale privind discuţia purtată cu D., V. (filele x; 126 dosarul de urmărire penală al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava înregistrat sub nr. x/20.08.2024 la Parchetul de pe lângă Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie, secţia de Urmărire Penală); proces-verbal de depunere înscrisuri de către petenta A.

şi înscrisurile menţionate (dosarul de urmărire penală al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava înregistrat sub nr. x/20.08.2024 la Parchetul de pe lângă Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie, secţia de Urmărire Penală), mai multe cereri formule pe email de către petentă de a fi audiată în cauză privind corupţia de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoşani (dosarul de urmărire penală al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava înregistrat sub nr. x/20.08.2024 la Parchetul de pe lângă Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie, secţia de Urmărire Penală); declaraţia dată de V. la 18.07.2024 (dosar de urmărire penală, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava înregistrat sub nr. x/20.08.2024 la Parchetul de pe lângă Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie, secţia de Urmărire Penală); declaraţia dată de D. (dosarul de urmărire penală al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava înregistrat sub nr. x/20.08.2024 la Parchetul de pe lângă Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie, secţia de Urmărire Penală), fotocopii înscrisuri (dosarul de urmărire penală al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava înregistrat sub nr. x/20.08.2024 la Parchetul de pe lângă Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie, secţia de Urmărire Penală), ordonanţa de reunire a cauzelor din data de 5 februarie 2024 în dosarul nr. x/2024 prin care s-a dispus reunirea dosarului nr. x/2024 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava la dosarul nr. x/2024 al aceleiaşi unităţi de parchet, ordonanţa de începere a urmăririi penale in rem sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu, art. 297 alin. (1) din C. pen. de la data de 5 februarie 2024 dată de procurorul şef secţie Urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, în dosarul nr. x/2024 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, dosarul Înaltei Curţi, precum şi fotocopiile înscrisurilor anexate plângerii de către petentă, ca probe, aflate la dosarul Înaltei Curţi.

Judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi constată că în mod legal şi temeinic motivat procurorul de caz a dispus soluţia de clasare sub aspectul infracţiunii de abuz în serviciu prev. de art. 297 alin. (1) din C. pen., constituirea unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 din C. pen., fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 320 din C. pen., represiune nedreaptă prv. de art. 283 din C. pen. şi fals intelectual prev. de art. 321 din C. pen. presupus săvârşite de persoanele menţionate în plângeri, întrucât faptele nu există.

Aşadar, în mod just, procurorul a constatat că faptele arătate nu există pentru a putea fi calificate din punct de vedere penal, petenta A. exprimând păreri proprii sau nemulţumiri.

Procurorul de caz a invocat jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi doctrina cu privire la norma de incriminare, evidenţiind conţinutul activităţii magistraţilor procurori şi judecători, precum şi faptul că eventualele erori apărute în procesul de interpretare şi aplicare a legii nu echivalează cu o exercitare abuzivă a atribuţiilor de serviciu, în sensul legii penale, ele putând fi îndreptate în urma exercitării căilor de atac prevăzute de lege în fiecare caz în parte, iar nemulţumirile părţilor pot fi analizate numai în cadrul căilor de atac, în limitele legii, neputându-se suplimenta gradele de jurisdicţie prin promovarea unei plângeri penale împotriva magistraţilor care au soluţionat cauzele respective.

Totodată s-a subliniat că instanţele judecătoreşti ca şi parchetele de pe lângă acestea sunt suverane în a aprecia asupra probatoriului administrat în cauză şi a incidenţei textelor de lege, dându-se interpretarea pe care o consideră corespunzătoare, iar soluţia pronunţată de acestea nu echivalează cu exercitarea abuzivă a atribuţiilor ce le revin potrivit legii magistraţilor şi nu pot conduce prin ele însele, la reţinerea unor infracţiuni.

Procurorul de caz în mod legal a considerat şi asupra temeiului în drept al soluţiei de clasare dispusă, respectiv art. 315 alin. (1) lit. b) rap. la art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen. şi anume inexistenţa faptei în materialitatea sa.

Totodată, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi, în contextul cauzei, asupra actelor şi lucrărilor dosarului parchetului, precum şi înscrisurile depuse la dosarul Înaltei Curţi, în condiţiile mai sus menţionate a constatat că, nu rezultă existenţa infracţiunilor de abuz în serviciu prevăzută de art. 297 alin. (1) din C. pen., constituirea unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 din C. pen., fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 320 din C. pen., represiune nedreaptă prev. de art. 283 din C. pen. şi fals intelectual prev. de art. 321 din C. pen., presupus săvârşite de persoanele menţionate în plângeri.

Judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi nu poate reţine criticile formulate de petenta A. în plângerea întemeiată pe dispoziţiile art. 340 alin. (1) din Codul de procedură cu care a învestit Înalta Curte, în sensul că faptele pretins comise nu au fost anchetate, apreciind că sunt îndeplinite condiţiile de tipicitate obiectivă şi subiectivă ale acestora, că se impune disjungerea cauzei ca urmare a complexităţii faptelor, că urmărirea penală nu este completă, întrucât aceste critici nu se susţin.

Astfel, aspectele invocate de către petentă au fost analizate de către procurorul de caz în considerentele ordonanţei şi apreciate că sunt numai simple nemulţumiri ale petentei, care nu se circumscriu ilicitului penal şi care în consecinţă nu reprezintă fapte penale, ceea ce a condus în mod legal şi temeinic la dispunerea soluţiei de clasare ca urmare a inexistenţei faptelor.

Totodată, susţinerile petentei cu privire la îndeplinirea condiţiilor de tipicitate obiectivă şi subiectivă ale pretinselor fapte comise de către magistraţi reprezintă păreri personale, întrucât singurul organ judiciar în cursul urmăririi penale, procurorul analizând faptele, în raport, cu mijloacele aflate la dosar a considerat judicios că sunt doar simple nemulţumiri ale petentei.

Totodată, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi consideră că procurorul este singurul care apreciază asupra oportunităţii efectuării verificărilor pe care le constată ca fiind necesare şi suficiente, numai atunci când există o bază factuală care să poată fi probată testimonial ori prin înscrisuri sau alte mijloace probatorii, ceea ce în contextul concret al plângerii formulate de petenta A. nu se regăseşte, deoarece nu a fost descrisă o bază factuală, ci numai nemulţumiri şi păreri personale, având drept consecinţă inexistenţa infracţiunilor pretins comise de către magistraţi, aşa încât acesta a apreciat judicios că ancheta efectuată este completă şi a condus la soluţia clasării în condiţiile menţionate.

Mai mult, judecătorul de cameră preliminară nu poate reţine solicitarea a se dispune disjungerea cauzei, în raport cu, complexitatea acesteia faţă de cele susţinute de către petentă, întrucât aceasta este o soluţie care excedează analizei cadrului procesual statuat la art. 340 şi 341 din C. proc. pen. care vizează numai soluţiile de neurmărire sau netrimitere în judecată, soluţia disjungerii cauzei nefăcând parte dintre cele care pot fi verificate în procedura de cameră preliminară.

Judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi a verificat numai legalitatea şi temeinicia soluţiei de clasare dată iniţial de procuror, întrucât procedura prevăzută de art. 339 alin. (4) din acelaşi cod, reprezintă numai o condiţie prealabilă, obligatorie, în vederea exercitării ulterioare a plângerii întemeiată pe art. 340 din C. proc. pen., respectiv atunci când plângerea împotriva soluţiei de clasare a fost respinsă.

În raport cu cele menţionate, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi constată că ordonanţa de clasare din data de 03 septembrie 2024 emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală în dosarul nr. x/2024 este legală şi temeinică, fiind motivată în fapt şi în drept de către procuror, aşa încât criticile formulate de petentă nu sunt fondate.

Faţă de aceste considerente, Înalta Curte, în baza art. 341 alin. (6) lit. a) teza a-III-a din C. proc. pen., va respinge, ca nefondată, plângerea formulată de petenta A. împotriva soluţiei de clasare dispusă prin ordonanţa de clasare din data de 03 septembrie 2024, emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală, în dosarul nr. x/2024.

În conformitate cu art. 275 alin. (2) din C. proc. pen. se va obliga petenta la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE

Respinge, ca nefondată, plângerea formulată de petenta A. împotriva soluţiei de clasare dispusă prin ordonanţa de clasare din data de 03 septembrie 2024, emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală, în dosarul nr. x/2024.

Obligă petenta la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în camera de consiliu, astăzi, 16 ianuarie 2025.