Judicial rehabilitation denied for failure to satisfy civil compensation and judicial cost conditions

Şedinţa publică din data de 18 februarie 2025

Deliberând asupra contestaţiei declarate de contestatoarea A. împotriva sentinţei penale nr. 70/F din data de 29 martie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, în dosarul nr. x/2023, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 70/F din data de 29 martie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, în dosarul nr. x/2023, în baza art. 533 alin. (1) C. proc. pen. rap. la art. 168 lit. b) C. pen., s-a respins, ca nefondată, cererea de reabilitare judecătorească formulată de petenta A. şi în baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., a fost obligată petenta A. la plata sumei de 300 RON, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.

Pentru a dispune astfel, s-a reţinut că prin cererea înregistrată la data de x/2023 sub nr. x/2023, pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, în temeiul disp. art. 529 din C. proc. pen., persoana condamnată A. a formulat cerere de reabilitare cu privire la condamnarea de 7 ani închisoare dispusă prin sentinţa penală nr. 41/17.02.2014 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia penală pentru cauze cu minori şi de familie pronunţată în dosarul nr. x/2014, definitivă prin neapelare.

În motivarea cererii sale, petenta a arătat că prin sentinţa penală nr. 345/F din data de 24 noiembrie a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I Penală în dosarul nr. x/2008 (rămasă definitivă prin decizia penală nr. 4036/R din data de 12.11.2010 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, fără modificări în calea de atac, s-a dispus condamnarea petentei la: o pedeapsă de 7 ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza II, lit. b) şi c) din C. pen. anterior pentru infracţiunea de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, prin mijloace frauduloase, în formă continuată, prev. de art. 215 alin. (1), (2) şi 5 cu aplic. art. 41 alin. (2) vechiul C. pen. şi art. 74 alin. (2) rap. la art. 76 alin. (1) lit. a) din vechiul C. pen. - 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată, prev. de art. 288 alin. (1) cu aplic. art. 41 alin. (2) vechiul C. pen. - 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de uz de fals în înscrisuri oficiale în formă continuată, prev. de art. 291 cu aplic. art. 41 alin. (2) vechiul C. pen.

Petenta a precizat că prin sentinţa penală nr. 406/F din 26.11.2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a Penală în dosarul nr. x/2008 (rămasă definitivă prin decizia penală nr. 4279/R din data de 15.12.2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie fără modificări în calea de atac, s-a dispus condamnarea petentei la pedeapsa de 11 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II a, lit. b) şi c) din C. pen. anterior pentru infracţiunea de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, prin mijloace frauduloase, în formă continuată, prev. de art. 215 alin. (1), (2) şi 5 cu aplic. art. 41 alin. (2) vechiul C. pen. şi art. 74 alin. (2) rap. la art. 76 alin. (1) lit. a) din vechiul C. pen. - 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată, prev. de art. 288 alin. (1) cu aplic. art. 41 alin. (2) vechiul C. pen. - 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de uz de fals în înscrisuri oficiale în formă continuată, prev. de art. 291 cu aplic. art. 41 alin. (2) vechiul C. pen.

Ulterior, la solicitarea petentei, a fost pronunţată sentinţa penală nr. 382/F din data de 03.10.2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I Penală în dosarul nr. x/2012 (rămasă definitivă prin decizia penala nr. 1057/R din data de 27.03.2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie fără modificări în calea de atac) prin care s-a admis cererea de modificare a pedepselor mai sus menţionate, astfel că pedepsele stabilite iniţial prin sentinţe diferite au fost contopite în temeiul art. 33 lit. a) rap. la art. 34 alin. (1) lit. b) şi art. 35 alin. (1) vechiul C. pen. şi s-a dispus că petenta să execute pedeapsa rezultantă de 11 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza II, lit. b) şi c) din C. pen. anterior.

A mai arătat persoana condamnată că în data de 17.02.2014, prin sentinţa penală nr. 41, Curtea de Apel Ploieşti a dispus ca inculpata să execute în baza legii penale mai favorabile, iar în baza art. 38 alin. (1) C. pen. raportat la art. 39 alin. i s-a contopit pedeapsa de 5 ani închisoare pentru înşelăciune cu pedepsele de 3 ani închisoare pentru fals material în înscrisuri oficiale şi 3 ani închisoare pentru uz de fals, pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare fiind sporită cu 2 ani şi s-a aplicat persoanei condamnate în vederea executării o pedeapsă de 7 ani închisoare. I s-au interzis acesteia drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. b) şi c) ca pedeapsa accesorie.

Petenta a precizat că în baza acestei sentinţe a fost emis M.E.P.Î. nr. 46 din data de 20.03.2014 de către Curtea de Apel Ploieşti. Pedeapsa a început a fi executată la data de 24.11.2010 de către D.G.P.M.B., fiind eliberata condiţionat la data de 25.02.2015.

De asemenea, petenta a arătat că ulterior acestui moment a locuit la aceeaşi adresă din Bucureşti, împreună cu soţul şi copilul său. A menţionat că nu a avut venituri în toată această perioadă de timp, fiind întreţinută de soţul său, avocat. A învederat petenta faptul că nu a săvârşit nicio altă infracţiune în intervalul de timp scurs din momentul eliberării din unitatea de detenţie.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 530 şi următoarele din C. proc. pen. raportat la art. 166 şi următoarele din C. pen.

În susţinerea cererii, a solicitat proba cu înscrisuri şi a depus la dosar în copie următoarele: adeverinţa nr. x/05.05.2021, bilet de liberare nr. x/2015, sentinţa penală nr. 41/17.02.2014 a Curţii de Apel Ploieşti.

Din dispoziţia Curţii au fost depuse la dosar următoarele: fişa de cazier judiciar a petentei A.; sentinţa penală nr. 406/F/26.11.2010 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a Penală în dosarul nr. x/2008 cu referat întocmit de la biroul de executări penale (filele x); sentinţele penale nr. 382/03.10.2021 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I Penală în dosarul nr. x/2012 şi nr. 345/24.11.2009 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I Penală în dosarul nr. x/2008 cu referat întocmit de la biroul de executări penale (filele x); sentinţa penală nr. 41/17.02.2014 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie cu referat întocmit de la biroul de executări penale (filele x).

Examinând cererea petentei în raport cu actele dosarului, Curtea a constatat că atât din perspectiva modului de calcul al termenului de reabilitare, cât şi din cea a condiţiilor ce trebuie analizate de instanţă pentru admiterea cererii, Noul C. pen. constituie legea penală mai favorabilă.

Conform art. 168 C. pen. (Condiţiile reabilitării judecătoreşti), cererea de reabilitare judecătorească se admite dacă cel condamnat întruneşte următoarele condiţii: a) nu a săvârşit o altă infracţiune în intervalul de timp prevăzut în art. 166; b) a achitat integral cheltuielile de judecată şi şi-a îndeplinit obligaţiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, afară de cazul când acesta dovedeşte că nu a avut posibilitatea să le îndeplinească sau când partea civilă a renunţat la despăgubiri.

În ceea ce priveşte prima condiţie, Curtea a constatat că aceasta este îndeplinită, întrucât, potrivit înscrisurilor existente la dosarul cauzei, pedeapsa a început să se execute la data de 16.07.2012 şi expiră la 24.10.2017. Condamnata a fost liberată condiţionat la data de 25.02.2015 cu un rest neexecutat de 629 zile.

Astfel, potrivit art. 166 alin. (1) lit. a) coroborat cu art. 167 alin. (1) C. pen., în cauză termenul de reabilitare este de 5 ani şi se socoteşte de la data când a luat sfârşit executarea pedepsei principale, la momentul soluţionării cererii fiind împlinit.

De asemenea, Curtea a reţinut că petenta nu a achitat cheltuielile judiciare avansate de stat şi nici nu şi-a îndeplinit obligaţiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, nefiind aşadar întrunite condiţiile prevăzute de lege pentru a se dispune reabilitarea.

S-a menţionat că în cazul cererilor de reabilitare sarcina probei, respectiv obligaţia de a dovedi îndeplinirea acestei condiţii, revine persoanei care solicită reabilitarea. În cauză, petenta s-a mărginit să arate că are un loc de muncă - depunând la dosar copia contractului individual de muncă în acest sens, nu a fost în măsură din punct de vedere financiar să achite sumele la care a fost obligată, că a formulat o cerere de eşalonare a plăţii cheltuielilor de judecată către ANAF şi că nu este executată silit prin poprire.

S-a menţionat că nu sunt incidente dispoziţiile art. 534 alin. (1) C. proc. pen., întrucât petenta nu a cerut vreun termen pentru achitarea în întregime sau în parte a sumelor datorate, pornind de la premisa că nu i-a fost cu putinţă să achite despăgubirile civile din motive financiare.

În acest caz, s-a menţionat că instanţa trebuie să evalueze, apreciind împrejurările, dacă poate dispune reabilitarea (art. 534 alin. (1) C. proc. pen.). Or, Curtea a constatat că nu se poate dispune reabilitarea, obligaţiile civile fiind departe de a fi îndeplinite, măcar într-o proporţie rezonabilă. Este adevărat că sumele de plătit sunt unele foarte mari, însă acestea nu reprezintă altceva decât prejudiciul cauzat părţilor civile, astfel cum a fost stabilit în mod definitiv prin hotărârea de condamnare. În plus, obligaţia achitării despăgubirilor reflectă şi străduinţa celui condamnat de a repara paguba produsă prin infracţiune, diligenţa acestuia, ceea ce presupune o poziţie subiectivă faţă de consecinţele faptelor comise. Condamnata care nu a plătit despăgubirile datorate nu se poate prevala de faptul că părţile civile nu au pus în executare hotărârea.

În baza art. 533 alin. (1) C. proc. pen. rap. la art. 168 lit. b) C. pen., s-a respins, ca nefondată, cererea de reabilitare judecătorească formulată de petenta A.. Conform art. 170 alin. (1) C. pen., nu se poate introduce o nouă cerere de reabilitare decât după un termen de un an, care se socoteşte de la data rămânerii definitive a hotărârii. În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., a fost obligată petenta A. la plata sumei de 300 RON, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.

Împotriva acestei hotărâri a formulat contestaţie, în termenul legal prevăzut de lege, persoana condamnată A., cauza fiind înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, sub dosar nr. x/2023.

În esenţă, contestatoarea a solicitat admiterea contestaţiei, iar pe fondul cauzei admiterea cererii de reabilitare, susţinând că în ceea ce priveşte plata cheltuielilor judiciare avansate de către stat, va face dovada în faţa instanţei de judecata, a achitării în integralitate a acestora. Cu privire la daunele civile, a considerat că instanţa de judecata, deşi a luat act de faptul ca a depus la dosarul cauzei copia contractului individual de munca, contract în baza căruia are venituri care îi asigură subzistenta, i se imputa faptul ca nu a achitat despăgubirile civile, deşi a dovedit faptul ca nu a avut posibilitatea financiară de a putea achita aceste despăgubiri.

Mai mult decât atât, instanţa de judecata nu a făcut niciun fel de verificare în urma căreia aceasta să constate reaua sa credinţă deşi, în virtutea rolului său activ avea obligaţia de a administra toate probele şi de a face toate diligenţele necesare în vederea obţinerii unor probe din care să rezulte că neplata obligaţiilor civile nu s-a datorat relei sale credinţe. Practic, instanţa de fond a prezumat din start reaua sa credinţa în ceea ce priveşte neplata despăgubirilor civile.

Totodată, prescripţia executării despăgubirilor civile nu poate fi lipsită de relevanţă şi nu poate fi interpretată ca o dovadă a relei sale credinţe în obligaţia de a achita despăgubirile civile, câtă vreme instanţa de judecata nu a făcut niciun fel de diligenţă în a proba şi a afla daca părţile civile au avut o atitudine pasiva, nefăcând niciun fel de demers în recuperarea debitului - ceea ce s-a şi întâmplat în speţa -, ori dimpotrivă, au fost demarcate proceduri de executare împotriva acesteia, dar acestea nu au putut fi finalizate datorita stării de insolvabilitate în care se găseşte la acest moment.

Examinând contestaţia formulată de persoana condamnată A. în baza actelor şi lucrărilor de la dosar, Înalta Curte urmează a o respinge, ca nefondată, pentru următoarele considerente:

Înalta Curte reţine că cererea dedusă judecăţii are ca obiect cererea de reabilitare judecătorească formulată de persoana condamnată A..

Procedura reabilitării este reglementată de legiuitor în art. 527 C. proc. pen., care prevede: Reabilitarea are loc fie de drept, în cazurile prevăzute la art. 150 sau 165 din C. pen., fie la cerere, acordată de instanţa de judecată, în condiţiile prevăzute în prezentul capitol. Astfel, normele procesual penale, respectiv art. 530 alin. (2) C. proc. pen. prevăd că: Reabilitarea judecătorească se dispune în cazurile şi condiţiile prevăzute la art. 166 şi 168 din C. pen.

Prin urmare, instituţia reabilitării judecătoreşti este reglementată normativ atât de normele procesual penale, cât şi de dispoziţiile dreptului penal substanţial, însă acestea din urmă sunt cele la care face referire expresă art. 530 alin. (2) C. proc. pen., anterior menţionat.

Însă, la soluţionarea cererilor de reabilitare, este necesar a fi avut în vedere că, potrivit art. 13 alin. (1) C. proc. pen.: Legea procesuală penală se aplică în procesul penal actelor efectuate şi măsurilor dispuse, de la intrarea ei în vigoare şi până în momentul ieşirii din vigoare, cu excepţia situaţiilor prevăzute în dispoziţiile tranzitorii. Acest text de lege, consfinţeşte faptul că normele procesual penale sunt de imediată aplicare, legea procesual penală fiind guvernată de principiul activităţii legii penale, respectiv de aplicarea regulii tempus regit actum.

Termenele de reabilitare au caracterul de termene substanţiale, calculându-se după prevederile art. 186 din C. pen.

Potrivit art. 167 alin. (1) din C. pen. "Termenele prevăzute în art. 165 şi art. 166 se socotesc de la data când a luat sfârşit executarea pedepsei principale sau de la data când aceasta s-a prescris." În conformitate cu art. 166 alin. (1) din C. pen.: "Condamnatul poate fi reabilitat, la cerere, de instanţă, după împlinirea următoarelor termene: b) 5 ani, în cazul condamnării la pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani".

Dispoziţiile art. 106 din C. pen. privind efectele liberării condiţionate prevăd că: "În cazul în care condamnatul nu a săvârşit o nouă infracţiune descoperită până la expirarea termenului de supraveghere, nu s-a dispus revocarea liberării condiţionate şi nu s-a descoperit o cauză de anulare, pedeapsa se consideră executată."

Potrivit art. 530 alin. (2) din C. proc. pen.: "Reabilitarea judecătorească se dispune în cazurile şi condiţiile prevăzute la art. 166 şi 168 din C. pen..". Art. 532 alin. (1) din C. proc. pen. prevede că: "Cererea de reabilitare se respinge pentru neîndeplinirea condiţiilor de formă şi fond în următoarele cazuri: a) a fost introdusă înainte de termenul legal".

În acord cu prima instanţă, Înalta Curte constată că petenta a fost condamnată prin sentinţa penală nr. 345/F/24.11.2009 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I Penală în dosarul nr. x/2008, în baza art. 215 alin. (1), (2) şi 5 C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) şi art. 74 alin. (2)-(76) lit. a) C. pen. la 7 ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor prev.de art. 64 lit. a) teza 2, b şi c C. pen. (dreptul de a fi ales, de a ocupa o funcţie de stat şi de a fi avocat), cu aplic.art. 71-64 lit. a) teza 2, b, c C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, prin mijloace frauduloase, comisă în formă continuată. În baza art. 288 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a fost condamnată aceeaşi inculpată la 3 ani închisoare, cu aplic.art. 71-64 lit. a) teza 2, b, c C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată. În baza art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a fost condamnă aceeaşi inculpată la 3 ani închisoare, cu aplic. art. 71-64 lit. a) teza 2, b, c C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de uz de fals în formă continuată.

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) şi 35 alin. (1) C. pen., inculpata A. va executa pedeapsa cea mai grea, respectiv 7 ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor prev.de art. 64 lit. a) teza 2,b şi c C. pen., cu aplic.art. 71-64 lit. a) teza 2, b, c C. pen.. (...)

În baza art. 14 şi 346 C. proc. pen., combinat cu art. 998,999 C. civ., s-au admis după cum urmează, cererile formulate de părţile civile, şi a fost obligată inculpata: - la 390.000 RON, către B.; - la 260.000 RON, către C.; - la 58.000 € în echivalent RON la cursul BNR de la data plătii, plus dobânda legală către D.; - la 97.000 RON, către E.; - la 78.000 RON şi 6500 € în echivalent RON la cursul BNR de la data plăţii, către F.; - la 154.000 RON şi 15.000 € echivalent RON la cursul BNR de la data plăţii, către G.; - la 37.500 € echivalent RON la cursul BNR de la data plăţii, către H.; - la 52.000 € echivalent RON la cursul BNR de la data plăţii, către I.; - la 3.000 € echivalent RON la cursul BNR de la data plăţii, către J..

S-a luat act că părţile vătămate K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA. şi BB. nu s-au constituit părţi civile în procesul penal.

În baza art. 348 C. proc. pen., s-a dispus anularea înscrisurilor falsificate, menţionate în motivarea prezentei hotărâri şi a fost obligată inculpată la plata sumei de 4000 RON cheltuieli judiciare către stat.

Prin sentinţa penală nr. 406/F/26.11.2010 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a Penală în dosarul nr. x/2008, în baza art. 215 alin. (1), (2), (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., a fost condamnată inculpata A. la 11 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, prin mijloace frauduloase, comisă în formă continuată. În baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II a, lit. b) şi lit. c) C. pen. pe o perioada de 5 ani, potrivit art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen.. În baza art. 71 C. pen., s-a interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II a, lit. b) şi lit. c) C. pen.

În baza art. 288 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a fost condamnă aceeaşi inculpată la 3 ani închisoare, cu aplicarea art. 71-64 lit. a) teza a II-a, b, c C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale, în formă continuată.

În baza art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a fost condamnată aceeaşi inculpată la 3 ani închisoare, cu aplicarea art. 71-64 lit. a) teza a II-a, b, c C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de uz de fals, în forma continuata.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 alin. (1) C. pen., inculpata va executa pedeapsa cea mai grea, respectiv de 11 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b, c C. pen., cu aplicarea art. 71-64 lit. a) teza a II-a, b, c C. pen.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus prevenţia inculpatei de la 13.09.2007 la 03.04.2009.

În baza art. 14, art. 346 C. proc. pen., combinat cu art. 998-999 C. civ., s-au admis, în parte, cererile formulate de părţile civile şi a fost obligată inculpata după cum urmează: - la 46.000 RON şi 3000 euro - echivalent în RON la cursul B.N.R. la data plăţii, către CC.; - la 215.000 euro - echivalent în RON la cursul B.N.R. la data plăţii, către DD.; - la 50.000 euro - echivalent în RON la cursul B.N.R. la data plăţii, către EE.; - la 80.000 euro - echivalent în RON la cursul B.N.R. la data plăţii, către FF.; - la 66.000 euro - echivalent în RON la cursul B.N.R. la data plăţii, către GG.; - la 48.700 Ron către HH.; - la 30.000 euro - echivalent în RON la cursul B.N.R. la data plăţii, către II.; - la 86.000 euro - echivalent în RON la cursul B.N.R. la data plăţii, către JJ.; - la 114.000 euro - echivalent în RON la cursul B.N.R. la data plăţii, către KK.; - la 123.000 Ron şi 30.000 euro - echivalent în RON la cursul B.N.R. la data plăţii, către LL.; - la 100.000 euro - echivalent în RON la cursul B.N.R. la data plăţii, către MM.; - la 30.000 euro - echivalent în RON la cursul B.N.R. la data plăţii, către NN.; - la 37.500 euro - echivalent în RON la cursul B.N.R. la data plăţii, către OO.; - la 659.000 Ron către PP.; - la 715.000 Ron către QQ.; - la 320.000 Ron către RR.; - la 69.000 euro - echivalent în RON la cursul B.N.R. la data plăţii, către SS.; - la 80.000 Ron - echivalent în RON la cursul B.N.R. la data plăţii, către TT.; - la 4000 euro - echivalent în RON la cursul B.N.R. la data plăţii, către UU.; - la 78.000 euro - echivalent în RON la cursul B.N.R. la data plăţii, către VV.; - la 250.000 Ron către WW.; - la 318.000 Ron către XX.; - la 290.000 Ron către YY.; - la 68.000 euro - echivalent în RON la cursul B.N.R. la data plăţii, către ZZ.; - la 50.000 - euro echivalent în RON la cursul B.N.R. la data plăţii, către AAA.; - la 117.000 Ron şi 2500 euro- echivalent în RON la cursul B.N.R. la data plăţii, către BBB.; - la 30.000 euro - echivalent în RON la cursul B.N.R. la data plăţii, către AAA.; - la 1.364.710 Ron către CCC.; - la 100.300 Ron şi 1.500 euro - echivalent în RON la cursul B.N.R. la data plăţii, către DDD.; - la 51.000 euro - echivalent în RON la cursul B.N.R. la data plăţii, către EEE.; - la 20.000 euro - echivalent în RON la cursul B.N.R. la data plăţii, către FFF.; - la 20.000 euro - echivalent în RON la cursul B.N.R. la data plăţii, către GGG.; - la 7.000 euro - echivalent în RON la cursul B.N.R. la data plăţii, către HHH.; - la 64.000 Ron către III.; - la 100.000 euro - echivalent în RON la cursul B.N.R. la data plăţii, către JJJ..

S-a luat act ca părţile vătămate KKK., LLL., MMM., NNN., OOO., PPP., QQQ., RRR., SSS., în prezent decedat, TTT.. Ia act ca partile vatamate UUU., VVV., WWW., XXX., YYY., ZZZ., AAAA., BBBB., au renunţat la pretenţiile civile în cursul judecăţii.

S-au respins, ca nefondate, pretenţiile civile cu titlu de daune morale formulate de partea civila CCCC. şi JJJ.. Părţilor vătămate DDDD. şi EEEE. le rezerva dreptul la o acţiune civila separata în fata instanţei civile. A fost obligată inculpata la plata sumei de 18.000 RON cheltuieli judiciare către stat. Onorariile translatorilor de limba chineza se avansează din fondul Ministerului de Justiţie.

Prin sentinţa penală nr. 382/F/03.10.2012 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I Penală în dosarul nr. x/2012 în temeiul art. 449 alin. (1) lit. a) şi c) din C. proc. pen., s-a admis cererea de modificare a pedepselor aplicate prin sentinţa penala nr. 345/F din data de 24 noiembrie 2009, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I Penala în dosarul nr. x/2008, rămasă definitivă prin decizia penala nr. 4036/R din data de 12 noiembrie 2010 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi respectiv prin sentinţa penala nr. 406/F din data de 26 noiembrie 2010, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a Penala în dosarul nr. x/2008, rămasă definitivă prin decizia penala nr. 4279/R din data de 15 decembrie 2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, formulata de condamnata A..

S-a descontopit pedeapsa rezultanta de 7 ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. c) din C. pen., stabilită prin sentinţa penală nr. 345/F din data de 24 noiembrie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I Penala, în pedepsele componente, pe care le-a repus în individualitatea lor, astfel:

- 7 ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. c) din C. pen., aplicata pentru infracţiunea de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, prin mijloace frauduloase, în forma continuata, prevăzută de art. 215 alin. (1), (2) şi 5 cu aplic. art. 41 alin. (2) şi art. 74 alin. (2) rap. la art. 76 alin. (1) lit. a) din C. pen.

- 3 ani închisoare, aplicata pentru infracţiunea de fals material în înscrisuri oficiale, în forma continuata, prevăzută de art. 288 alin. (1) cu aplic. art. 41 alin. (2) din C. pen.

- 3 ani închisoare, aplicata pentru infracţiunea de uz de fals, în forma continuata, prevăzută de art. 291 cu aplic. art. 41 alin. (2) din C. pen.

S-a descontopit pedeapsa rezultanta de 11 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. c) din C. pen., stabilita prin sentinţa penală nr. 406/F din data de 26 noiembrie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a Penala, în pedepsele componente, pe care le-a repus în individualitatea lor, astfel:

- 11 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. c) din C. pen., aplicată pentru infracţiunea de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, prin mijloace frauduloase, în forma continuata, prevăzută de art. 215 alin. (1), (2) şi 5 cu aplic. art. 41 alin. (2) din C. pen.

- 3 ani închisoare, aplicata pentru infracţiunea de fals material în înscrisuri oficiale, în forma continuata, prevăzută de art. 288 alin. (1) cu aplic. art. 41 alin. (2) din C. pen.

- 3 ani închisoare, aplicata pentru infracţiunea de uz de fals, în forma continuata, prevăzută de art. 291 cu aplic. art. 41 alin. (2) din C. pen.

În temeiul art. 33 lit. c) teza I din C. proc. pen., s-a constatat că acţiunile de înşelăciune, reţinute în sarcina condamnatei prin sentinţa penala nr. 345/F din data de 24 noiembrie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti - sectia I Penala (săvârşite în perioada 2004 - august 2007) şi prin sentinţa penala nr. 406/F din data de 26 noiembrie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a Penala (săvârşite în perioada 2006 - august 2007), constituie acte materiale ale unei infracţiuni unice de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, prin mijloace frauduloase, în forma continuata, prevăzută de art. 215 alin. (1), (2) şi 5 cu aplic. art. 41 alin. (2) din C. pen. şi stabileşte pentru aceasta, conform art. 42 din C. pen., o singura pedeapsa, respectiv 11 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. c) din C. pen.

În temeiul art. 33 lit. c) teza I din C. proc. pen., s-a constatat ca acţiunile de fals material în înscrisuri oficiale, reţinute în sarcina condamnatei prin sentinţa penala nr. 345/F din data de 24 noiembrie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I Penala (săvârşite în perioada 2004 - august 2007) şi prin sentinţa penală nr. 406/F din data de 26 noiembrie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a Penala (săvârşite în perioada 2006 - august 2007), constituie acte materiale ale unei infracţiuni unice de fals material în înscrisuri oficiale, în forma continuata, prevăzută de art. 288 alin. (1) cu aplic. art. 41 alin. (2) din C. pen. şi s-a stabilit pentru aceasta, conform art. 42 din C. pen., o singura pedeapsa, respectiv 3 ani închisoare.

În temeiul art. 33 lit. c) teza I din C. proc. pen., s-a constatat ca acţiunile de uz de fals, reţinute în sarcina condamnatei prin sentinţa penala nr. 345/F din data de 24 noiembrie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I Penala (săvârşite în perioada 2004 - august 2007) şi prin sentinţa penala nr. 406/F din data de 26 noiembrie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a Penala (săvârşite în perioada 2006 - august 2007), constituie acte materiale ale unei infracţiuni unice de uz de fals, în forma continuata, prevăzută de art. 291 cu aplic. art. 41 alin. (2) din C. pen. şi stabileşte pentru aceasta, conform art. 42 din C. pen., o singura pedeapsa, respectiv 3 ani închisoare.

În temeiul art. 33 lit. a) rap. la art. 34 alin. (1) lit. b) şi art. 35 alin. (1) din C. pen., s-au contopit pedepsele astfel stabilite şi aplica condamnatei, în vederea executării, pedeapsa rezultanta de 11 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. c) din C. pen.

În temeiul art. 71 din C. pen., s-au interzis condamnatei, pe durata executării pedepsei închisorii, drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. c) din C. pen.

În temeiul art. 88 alin. (1) din C. pen., s-a dedus din pedeapsa închisorii perioadele reţinerii şi arestării preventive, precum şi perioadele deja executate în detenţie din pedepsele aplicate prin sentinţele penale anterior menţionate, astfel: - de la data de 13 septembrie 2007 până la data de 03 aprilie 2009; - de la data de 25 noiembrie 2009 până la data de 27 noiembrie 2009; - de la data de 24 noiembrie 2010 până la data de 30 noiembrie 2010; - de la data de 21 martie 2011 până la data de 02 mai 2011; - de la data de 03 august 2011 până la data de 09 august 2011; - de la data de 16 iulie 2012 până la zi.

În temeiul art. 35 alin. (4) din C. pen., s-a menţinut măsura de siguranţă a confiscării stampilelor cu însemnele B.E.J. FFFF. şi B.E.J. GGGG. şi semnăturile olografe ale acestor executori judecătoreşti, dispusă, potrivit art. 118 lit. c) din C. pen., prin sentinţa penala nr. 406/F din data de 26 noiembrie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a Penala. Anulează M.E.P.Î. nr. 463/2009 emis la data de 15 noiembrie 2010 de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I Penala şi M.E.P.Î. nr. 557/2010 emis la data de 16 decembrie 2011 de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a Penala şi s-a dispus emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei închisorii, conform acestei hotărâri.

În temeiul art. 192 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului. Onorariul parţial al avocatului din oficiu, în suma de 25 RON, se suporta din fondul Ministerului Justiţiei.

Prin sentinţa penală nr. 41/17.02.2014 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie în baza art. 23 din Legea 255/2013 raportat la art. 595 din C. proc. pen., s-a admis contestaţia la executare ca urmare a sesizării formulate de Comisia de evaluare dosarelor de penitenciar - Penitenciarul de femei Târgşor, privind pe condamnata A., în prezent deţinută în Penitenciarul Târgşor.

S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 11 ani închisoare şi 5 ani interzicere drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a lit. b) şi lit. c) C. pen. aplicată prii sentinţa penală nr. 382/F/3 octombrie 2012 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I Penală şi s-au repus în individualitatea lor pedepsele componente după cum urmează:

- 11 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. teza a II-a lit. b) şi lit. c) C. pen., stabilită pentru săvârşirea infracţiuni de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, prin mijloace frauduloase în formă continuată, prev. de art. 215 alin. (1), (2) şi 5 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

- 3 ani închisoare, stabilită pentru săvârşirea infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată, prev. de art. 288 alin. (1) cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

- 3 ani închisoare, stabilită pentru săvârşirea infracţiunii de uz de fals în formă continuată, prev. de art. 291 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 6 alin. (1) C. pen., s-a redus pedeapsa de 11 ani închisoare la maximul special de 5 ani închisoare prevăzut de art. 244 raportat la art. 36 din Noul C. pen.. S-a înlăturat pedeapsa complementată a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a lit. b) şi lit. c) C. pen. stabilită pe o perioadă de 5 ani.

În baza art. 38 alin. (1) C. pen. raportat la art. 39 alin. (1) din C. pen., s-a contopit pedeapsa de 5 ani închisoare pentru înşelăciune cu pedepsele de 3 ani închisoare pentru fals material în înscrisuri oficiale şi 3 ani pentru uz de fals, pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare fiind sporită cu 2 ani şi s-a aplicat condamnatei în vederea executării pedeapsa rezultantă de 7 ani închisoare.

S-au interzis condamnatei drepturile prev. de art. 66 alin. (1) lit. b) şi c) ca pedeapsă accesorie.

S-a dedus din pedeapsa aplicată durata executată după cum urmează: de la data de 13 septembrie 2007 până la data de 03 aprilie 2009; - de la data de 25 noiembrie 2009 până la data de 27 noiembrie 2009; - de la data de 24 noiembrie 2010 până la data de 30 noiembrie 2010; - de la data de 21 martie 2011 până la data de 02 mai 2011; - de la data de 03 august 2011 până la data de 09 august 2011; - de la data de 16 iulie 2012 până la zi.

S-a dispus anularea MEPÎ nr. 433/2012 emis la data de 28 martie 2013 de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I Penală emis în baza sentinţei penale nr. 382/F pronunţată la data de 03 octombrie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I Penală, şi emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei închisorii, conform prezentei hotărâri.

În baza art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.

Conform art. 168 C. pen., cererea de reabilitare judecătorească se admite dacă cel condamnat întruneşte următoarele condiţii: a) nu a săvârşit o altă infracţiune în intervalul de timp prevăzut în art. 166; b) a achitat integral cheltuielile de judecată şi şi-a îndeplinit obligaţiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, afară de cazul când acesta dovedeşte că nu a avut posibilitatea să le îndeplinească sau când partea civilă a renunţat la despăgubiri.

Referitor la prima condiţie, Înalta Curte constatată că aceasta este îndeplinită, întrucât din înscrisurile aflate la dosarul cauzei rezultă că petenta a început executarea pedepsei la data de 16.07.2012, expiră la 24.10.2017, iar la data de 25.02.2015 condamnata a fost liberată condiţionat cu un rest neexecutat de 629 zile.

Potrivit art. 166 alin. (1) lit. a) coroborat cu art. 167 alin. (1) C. pen., în cauză termenul de reabilitare este de 5 ani şi se socoteşte de la data când a luat sfârşit executarea pedepsei principale, astfel încât, se constată că la momentul soluţionării cererii este împlinit.

În ceea ce priveşte cea de a doua condiţie, Înalta Curte constată că nu este îndeplinită, întrucât petenta nu a achitat cheltuielile judiciare şi nici obligaţiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare.

Într-adevăr sumele de plătit sunt unele foarte mari, însă acestea nu reprezintă prejudiciul cauzat părţilor civile, la care a fost obligată petenta, în mod definitiv prin hotărârea de condamnare, obligaţiile civile fiind departe de a fi îndeplinite, măcar într-o proporţie rezonabilă.

Având în vedere actele de la dosar, Înalta Curte constată că petenta nu a achitat integral nici cheltuielile judiciar şi nici obligaţiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, motiv pentru care, se constată că cererea petentei nu îndeplineşte cumulativ condiţiile prevăzute de art. 166-168 C. pen.

Pentru aceste considerente, reţinând că hotărârea atacată este legală şi temeinică, în baza art. 535 C. proc. pen. prin raportare la art. 165 şi următoarele C. pen., Înalta Curte urmează să respingă, ca nefondată, contestaţia declarată de contestatoarea A. împotriva sentinţei penale nr. 70/F din data de 29 martie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, în dosarul nr. x/2023.

În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va dispune obligarea contestatoarei la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestaţia declarată de contestatoarea A. împotriva sentinţei penale nr. 70/F din data de 29 martie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, în dosarul nr. x/2023.

Obligă contestatoarea la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 18 februarie 2025.