Judicial partition for arable land and housing: nullity of recourse for failure to allege cassation grounds.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal and declared the recourse null and void, leaving the Court of Appeal's decision of September 19, 2024, in force. The dispute arose from a procedural ruling suspending the hearing of a recourse against a rejection of a judge's recusal, which was itself part of a pending judicial partition (partition in kind) case regarding residential and arable property. The appellant challenged the suspension order by arguing the lower courts ignored valid state-issued documents, but failed to articulate specific legal errors. The Court held that the recourse was null because the appellant did not invoke or substantiate any grounds for cassation as required by Article 488(1) of the Code of Civil Procedure, limiting their arguments to a re-evaluation of factual evidence and general dissatisfaction, which is impermissible at the cassation level; consequently, under Articles 489 and 496, the recourse was annulled.
Legislator headnote
AI generatedart. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ, art. 489 alin. (3) C. proc. civ, art. 489 alin. (2) C. proc. civ, art. 248 alin. (1) C. proc. civ, art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ, art. 487 C. proc. civ; Judicial partition for arable land and housing: nullity of recourse for failure to allege cassation grounds: Prin încheierea din 19 septembrie 2024, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă a suspendat judecarea recursului declarat de petenta A. împotriva încheierii de recuzare nr. 154 din 9 aprilie 2024, pronunţată de Tribunalul Suceava, secţia I civilă în dosarul nr. x/2018, intimaţi fiind pârâţii E., H., J., I., B., C., D., F., G., Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava şi Comisia municipală de aplicare a fondului funciar Suceava.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 16 septembrie 2025
asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Suceava la 6 decembrie 2018 sub nr. x/2018, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâţii B., C., D., E., F., G., H., I. şi J., a solicitat să se dispună ieşirea din indiviziune asupra următoarelor bunuri: suprafaţa de 0,17 ha. teren compusă din 800 m.p. teren arabil şi 900 m.p. teren curţi - construcţii, casă de locuit cu anexe gospodăreşti, imobile situate în intravilanul municipiului Suceava, cartier Burdujeni - sat, judeţul Suceava; atribuirea în natură a loturilor ce revin moştenitorilor, în funcţie de cotele succesorale şi rectificarea C.F. nr. xa UAT Suceava în conformitate cu dispozitivul prezentei hotărâri.
2. Sentinţa pronunţată în primă instanţă de Judecătoria Suceava
Prin sentinţa nr. 759 din 17 martie 2022, Judecătoria Suceava a admis excepţia autorităţii de lucru judecat faţă de sentinţa nr. 2354 din 13 mai 2008, pronunţată de Judecătoria Suceava în dosarul nr. x/2007, invocată din oficiu. A respins cererea având ca obiect partaj judiciar formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâţii E., H., J., I., B., C., D., F., G., pentru existenţa autorităţii de lucru judecat în raport cu sentinţa nr. 2354 din 13 mai 2008, pronunţată de Judecătoria Suceava în dosarul nr. x/2007. A respins, ca neîntemeiate, capetele de cerere având ca obiect rectificare carte funciară şi restituire impozit.
Împotriva acestei sentinţe a formulat apel reclamanta A., înregistrat pe rolul Tribunalului Suceava.
3. Cererea de recuzare formulată în faţa Tribunalului Suceava
Prin cererea înregistrată sub nr. x/2018/a4 din 28 martie 2024, la Tribunalul Suceava, petenta A. a formulat cerere de recuzare împotriva domnului judecător K., ce face parte din completul de judecată din dosarul nr. x/2018.
Prin încheierea nr. 154 din 9 aprilie 2024, Tribunalul Suceava, secţia I civilă a anulat cererea de recuzare a domnului judecător K. în dosar nr. x/2018, formulată de petenta A., ca netimbrată.
Împotriva acestei încheieri, a declarat recurs petenta A., înregistrat pe rolul Curţii de Apel Suceava, secţia I civilă.
4. Hotărârea pronunţată de Curtea de Apel Suceava
Prin încheierea din 19 septembrie 2024, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă a suspendat judecarea recursului declarat de petenta A. împotriva încheierii de recuzare nr. 154 din 9 aprilie 2024, pronunţată de Tribunalul Suceava, secţia I civilă în dosarul nr. x/2018, intimaţi fiind pârâţii E., H., J., I., B., C., D., F., G., Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava şi Comisia municipală de aplicare a fondului funciar Suceava.
5. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva încheierii de suspendare pronunţate la 19 septembrie 2024 de Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă a declarat recurs petenta A..
Prin recursul declarat, recurenta a susţinut că este nemulţumită de soluţia dată, deoarece a solicitat de mai multe ori judecătoriei să judece corect, conform actelor emise de instituţiile statului. Instanţa a omis cu rea-credinţă să ia în seamă actele corecte emise de instituţiile statului
Nu au fost invocate motivele de recurs.
Nu au fost identificate motive de ordine publică, în condiţiile art. 489 alin. (3) C. proc. civ.
6. Apărări formulate în cauză
Intimata Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepţia nulităţii recursului în temeiul art. 489 alin. (2) C. proc. civ., solicitând judecarea cauzei în lipsă.
Recurenta-petentă A. a formulat două răspunsuri la întâmpinarea depusă de Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava, menţionând că încheierea din 19 septembrie 2024 a Curţii de Apel Suceava este nelegală şi netemeinică, deoarece nu au fost luate în considerare actele de stat prezentate.
7. Procedura de filtru
Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) C. proc. civ., a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părţilor. La data de 29 iulie 2025, recurenta a formulat punct de vedere la raport şi concluzii scrise prin care a solicitat respingerea excepţiei nulităţii şi admiterea recursului astfel cum a fost formulat.
Prin rezoluţia din data de 20 iunie 2025 a fost stabilit termen de judecată în cameră de consiliu, fără citarea părţilor, la 16 septembrie 2025.
II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Analizând cu prioritate, potrivit art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepţia nulităţii recursului pentru neîncadrarea criticilor formulate în motivele de casare prevăzute de lege, invocată de intimata Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava prin întâmpinarea formulată, Înalta Curte constată că recursul este nul, având în vedere că niciuna dintre susţinerile expuse în cadrul memoriului de recurs nu pune în discuţie aspecte de nelegalitate a hotărârii atacate.
Recurenta nu expune o argumentare juridică aptă de cenzura instanţei de recurs atunci când pretinde caracterul nelegal al încheierii de suspendare recurate, ci precizează doar că "nu sunt mulţumită de soluţia dată", motivând că a cerut de mai multe ori la judecătorie "să judece corect după actele corecte de stat, acte naţionale de la Arhivele Naţionale de Stat şi Adeverinţe de Primărie din anul 1993", făcând apoi trimitere la situaţia de fapt din speţă.
Or, condiţia legală a dezvoltării motivelor de recurs implica tocmai determinarea greşelilor anume imputate instanţei, însă recurenta nu tinde, prin critici punctuale, la infirmarea considerentelor regăsite în încheierea atacată, ci se rezumă la a expune situaţii de fapt şi argumente ce au fost deja analizate şi dezlegate de instanţele inferioare şi care nu au legătură cu suspendarea dispusă prin încheierea recurată în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.
Potrivit dispoziţiilor imperative prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază şi dezvoltarea lor, iar în conformitate cu prevederile art. 487 C. proc. civ. recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs.
Totodată, conform art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, iar potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, sancţiunea nulităţii intervine şi în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ.
Rezultă, aşadar, din conţinutul acestor prevederi, că nu este suficient ca recursul să fie depus şi motivat în termenul prevăzut de lege, ci este necesar ca motivele formulate să fie subsumabile cazurilor de casare expres şi limitativ reglementate de lege.
În consecinţă, în măsura în care aspectele învederate în cererea de recurs nu se circumscriu dispoziţiilor art. 488 alin. (1) C. proc. civ., calea de atac este sancţionată cu nulitatea.
Aceasta întrucât motivarea recursului presupune nu doar exprimarea nemulţumirii faţă de hotărârea pronunţată, ci şi expunerea criticilor care, din punct de vedere legal, să poată fi încadrate în vreunul dintre cazurile expres reglementate potrivit dispoziţiilor menţionate anterior.
Înalta Curte constată că în calea de atac formulată, recurenta nu a indicat nici măcar în mod formal dispoziţiile art. 488 alin. (1) C. proc. civ. şi nici nu a formulat vreo critică concretă de nelegalitate subsumabilă motivelor de casare prevăzute în acest text de lege, aceasta urmărind, în realitate, doar o reevaluare a elementelor de temeinicie ale cauzei.
Drept urmare, aceste susţineri, care nu indică, punctual, în ce constă pretinsa nelegalitate săvârşită de instanţa de apel cu ocazia pronunţării deciziei atacate, ci realizează, mai degrabă, aprecieri cu privire la greşita interpretare a probelor şi a reţinerii stării de fapt, nu pot forma obiect de analiză în recurs.
Se observă, aşadar, că recurenta nu a realizat o argumentare juridică susceptibilă de încadrare în drept şi aptă de cenzură de legalitate, ci s-a limitat doar la a reproşa modalitatea în care au fost interpretate probele de către instanţa de apel, la a expune consideraţii generale şi la a reitera contextul factual al cauzei, asupra căruia solicită o altă dezlegare.
Or, această manieră de formulare a respectivelor susţineri nu este aptă să răspundă cerinţelor art. 488 alin. (1) C. proc. civ., recurenta nereuşind să formuleze veritabile critici de nelegalitate a dezlegărilor instanţei de apel de natură a forma obiectul analizei instanţei de recurs.
Procedând astfel, nu este posibilă conturarea limitelor de exercitare a controlului judiciar din prezenta fază procesuală, circumscris strict aspectelor de nelegalitate pe baza situaţiei determinate de instanţele de fond, singurele care au competenţa de administrare şi evaluare a probatoriului, în timp ce, potrivit art. 483 alin. (3) C. proc. civ., instanţa de recurs verifică doar conformitatea hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.
Având în vedere considerentele expuse, reţinând că în speţă nu este posibilă o încadrare a criticilor de recurs în dispoziţiile art. 488 C. proc. civ., ceea ce echivalează cu nemotivarea căii de atac, în condiţiile art. 496 alin. (1) C. proc. civ., coroborate cu prevederile art. 489 C. proc. civ., Înalta Curte urmează a aplica sancţiunea expres prevăzută de lege, respectiv anularea căii de atac.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepţia nulităţii recursului, invocată de intimata Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava prin întâmpinare.
Anulează recursul declarat de recurenta-petentă A. împotriva încheierii din 19 septembrie 2024 a Curţii de Apel Suceava, secţia I civilă.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 16 septembrie 2025.