Challenge to ministerial hunting quota order: illegality of reliance on expired 1995 technical instructions and unauthorized delegation of quota modification powers to forest guards

Şedinţa publică din data de 11 decembrie 2024

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal la data de 20 iunie 2023, reclamanta Asociaţia "A.", în contradictoriu cu Ministerul Mediului Apelor şi Pădurilor, a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună: anularea prevederilor art. 1, art. 2, art. 3, art. 4, art. 5 şi art. 7 din Ordinul Ministrului Mediului, Apelor şi Pădurilor nr. 912/20.04.2022 privind aprobarea cotelor de recoltă pentru specia căprior (Capreolus capreolus) pentru perioada 1 mai 2022-30 aprilie 2023 publicat în M. Of. Partea I, nr. 407/28. IV.2022 din 28 aprilie 2022, precum şi anularea Anexei la Ordinul nr. 912/2022, intitulate Centralizator privind cotele de recoltă aprobate pentru perioada 01.05.2022-30.04.2023, la specia căprior, publicată în M. Of. Partea I, nr. 407 bis/28. IV.2022 din 28 aprilie 2022.

La data de 03 octombrie 2023, reclamanta Asociaţia "A." a depus la dosarul cauzei o precizare a cererii de chemare în judecată, prin care a arătat că înţelege să completeze cererea de chemare în judecată, adăugând celor şase argumente din acţiunea introductivă, pe care şi-a fondat justificarea interesului promovării acţiunii, prin adăugarea argumentului cu nr. VII.

În acest sens, arată că în temeiul art. 431 alin. (2) din C. proc. civ., înţelege ca în prezentul litigiu să opună lucrul anterior judecat, în litigiul care a făcut obiectul dosarului nr. x/2021 soluţionat prin sentinţa nr. 113/2021, menţinută prin Hotărârea ÎCCJ nr. 1191/2022 pronunţată la data de 01 martie 2022 sub aspectul dezlegărilor pe care le-a dat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie referitoare la interesul promovării unei acţiuni circumscrise unui litigiu de mediu, de către organizaţii neguvernamentale care au ca scop statutar protecţia mediului.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 164 din 03 noiembrie 2023, Curtea de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal a respins excepţia lipsei de interes a reclamantei în formularea acţiunii, excepţie invocată prin întâmpinare de pârâtul Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi a respins acţiunea formulată de reclamanta Asociaţia "A." în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.

3. Recursul exercitat în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 164 din 03 noiembrie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs recurenta-reclamantă A., în temeiul dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii recurate şi, în rejudecare, admiterea cererii de chemare în judecată, astfel cum a fost formulată.

Arată reclamanta că sentinţa recurată nu cuprinde motivele respingerii argumentului de nelegalitate al prevederilor art. 1 si Anexei Ordinului MMAP nr. 912/2022, astfel încât, în cauză este incident motivul de recurs prevăzut la art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., referitor la nemotivarea hotărârii judecaroreşti.

Pe de altă parte, este incident şi motivul prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., respectiv încălcarea sau aplicarea greşită a normeor de drept material (reprezentante de art. 17 alin. (1) şi alin. (2), art. 56 alin. (1), art. 1 lit. x) din Legea nr. 407/2006, art. 50 alin. (2) din Legea nr. 103/1996, în forma valabilă între 1996 şi 1998, art. 64 alin. (3) din Legea nr. 24/2000, art. 6 art. 7, art. 20, art. 22, art. 30 şi art. 31 din Legea nr. 24/2000).

Prin urmare, în principiu, instanţa de fond, fie nu a răspuns deloc criticii prin care a demonstrat că Ordinul MMAP nr. 912/2022 a fost adoptat nelegal, cu încălcarea prevederilor art. 17 si 56 din Legea nr. 407/2006, în sensul că MMAP autoritatea centrală care răspunde de vânătoare şi se ocupă cu administrarea faunei de interes cinegetic, potrivit definiţiei de la art. 1 lit. a) din Legea nr. 407/2000 nu a coordonat efectuarea studiilor de evaluare a efectivelor de faună, fie a aplicat greşit normele de drept material din a căror interpretare rezultă că Ordinul MMAP 912/2022 a fost adoptat nelegal, pe baza unor evaluări ale efectivelor de căprior efectuate fără să fie coordonate de administratorul MMAP, prin acte administrative-normative, potrivit art. 17 alin. (2), corelate cu art. 56 alin. (1) din Legea nr. 407/2006, în condiţiile în care nu există un act normativ emis în temeiul at. 56 alin. (1) din Legea 407/2006, prin care să se stabilească modalitatea în care MMAP (autoritatea publică centrală care răspunde de vânătoare) coordonează efectuarea studiilor de evaluare a efectivelor de faună sedentară, de către personalul tehnic al gestionarilor fondurilor cinegetice, conform art. 17, alin. (2) din Legea 407/2006.

Actul administrativ - normativ mai sus menţionat ar fi trebuit să fie emis în anul 2020, în condiţiile în care art. 17 alin. (2) din Legea 407/2006 a fost modificat prin Legea nr. 13/2020.

Mai mult decât atât, nu există niciun act administrativ-normativ emis în temeiul art. 56 alin. (1) si art. 17 alin. (2) din Legea nr. 407/2007 care să reglementeze implicarea gărzilor forestiere în această "coordonare" a studiilor de evaluare prevăzută la art. 17 alin. (2) din Legea 407/2006.

Din referatele de aprobare ale OMMAP şi din Scrisoarea nr. 55.005/17.01.2022 reiese că, în loc să adopte actele administrative impuse de art. 56 din legea Legea nr. 407/2006, prin care să reglementeze coordonarea studiilor de evaluare de către administratorul faunei, pârâtul MMAP s-a limitat să menţioneze ca aceasta coordonare s-ar fi efectuat de către gărzile forestiere (nu de către administrator), să invoce ca temei al acestei coordonări un act pseudo-normativ ieşit din vigoare din anul 1998 (Instrucţiunile aprobate prin Decizia MAPPM nr. 10152/1995) care nu conţine nimic referitor la vreo coordonare a studiilor de evaluare a afaunei de către Gărzile forestiere şi să emită indicaţii în conţinutul Adresei/Scrisorii nr. 55.005/17.01.2022, prin care îndeamnă gărzile forestiere să planifice împreună cu gestionarii lucrările de evaluare a faunei.

Prin urmare, este evident că MMAP a emis OMMAP nr. 912/2022 cu încălcarea art. 17 alin. (2) din Legea 407/2006, din moment ce atribuţia coordonării efectuării studiilor de evaluare prevăzute la art. 17 alin. (2) care au stat la baza stabilirii cotelor de recoltă, revine exclusiv administratorului faunei de interes cinegetic, repectiv autorităţii publice centrale care râpunde de vânătoare, reprezentată de pârâtul MMAP şi nu structurilor teritoriale ale gărzilor forestiere, iar Gărzile forestiere nu pot fi asimilate autorităţii publice centrale care răspund de vânătoare sub pretextul că ar face parte integrantă din MMAP.

Ordinul nr. 478/2002 trebuia revizuit în perioada de maxim un an de zile, prevăzut de norma tranzitorie de la art. 111) din Legea 215/2006, pentru a fi adaptat noului conţinut al art. 17, alin. (2) din Legea 407 în sensul că era necesară reglementarea întocmirii unor studii de evaluare.

Pe de altă parte, Ordinul MAAP Nr. 478/2002 nu a fost modificat niciodată în 20 de ani, ceea ce face ca fundamentarea OMMAP 912/2022 pe aspecte ale mediului şi biodiversităţii constate/calculate/reglementate în anii anilor 2000 să constituie ea însăsi o împrejurare de fapt şi de drept aptă să creeze o îndoială serioasă asupra legalităţii OMMAP nr. 912/2022.

Nu se pune problema ca ieşirea din vigoare a OMAAP 478/2002 şi a OMAPDR nr. 512/2004 să fi fost dispusă printr-o abrogare implicită, indirectă, ori tacită. Invocarea de către MMAP a art. 67 alin. (3) din Legea 24/2000 este complet neadecvată pentru ca sugerează ca actele normative secundare date în executarea vechii legi a vânătorii 103/1996 (abrogată de legea 407/2006), ar avea calitatea de "acte normative speciale" în raport cu Legea 407/2006, care ar fi o reglementare generală în materie.

Ordinul MAAP 478/2002 şi Ordinul MAPDR nr. 512/2004 nu pot fi acte normative speciale în raport cu Legea 407/2006 ci acte subordonate, date în executarea vechii legi generale a vânătorii (103/1996) iar înlăturarea lor din circuitul/cadrul normativ prin dispoziţii tranzitorii este un principiu de drept consacrat, logic şi firesc care nu are nicio legătură cu art. 67 alin. (3) din Legea 24/2000.

Instanţa de fond a aplicat greşit normele de drept material prin considerentele în baza cărora a apreciat ca fiind nefondată critica de nelegalitate a art. 1 şi Anexei la Ordinul MMAP nr. 912/2022 a emis considerente contradictorii sau străine cauzei dar a încalcat şi autoritatea de lucru judecat.

Susţine recurenta că prin dispoziţiile Ordinului nr. 912/2022 se stabilesc/se aprobă cote de recoltă/vânătoare sau se creează premisele suplimentării respectivelor cote de vânătoare/recoltă pentru specia căprior (capreolus capreolus), în cuantum total de 32.253 de exemplare de căprior (însumând exemplare masculi de trofeu, masculi de selecţie, femele şi tineret) prin adoptarea unui act administrativ normativ care încălcă legislaţia privitoare la vânătoarea şi protecţia mediului şi biodiversităţii (Legea nr. 407/2006, O.U.G. nr. 57/2007) şi care permite uciderea ilegală, non-necesară şi contrară principiului utilizării durabile, inclusiv prin vânătoare recreativ-sportivă a exemplarelor de căprior, fapt echivalent cu exploatarea excesivă a fondului cinegetic şi faunei, punerea în pericol a supravieţuirii a unor specii sălbatice, folosirea animalelor sălbatice în scopuri care nu sunt vitale, încălcarea dreptului animalelor sălbatice de a trăi şi de a se reproduce în libertate în mediul lor natural.

Prevederile din Ordinul nr. 912/2022 sunt nefundamentate, nemotivate corespunzător şi contravin unor acte normative de nivel superior, unele dintre ele transpunând în legislaţia internă Directive Europene şi Convenţii internaţionale.

Aprobarea de către intimatul-pârât a cotelor de recoltă la specia căprior (capreolus capreolus) în baza art. 6 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 407/2006 este un act de administrare a faunei cinegetice iar această aprobare a cotelor trebuie să fie fundamentată pe evaluarea efectivelor de faună.

La rândul ei, această evaluare a efectivelor este un act de gestionare durabilă a acestei faune, dar şi un act de administrare a faunei.

M.M.A.P. era obligat să elaboreze şi să aprobe acte administrative (Regulamente, instrucţiuni şi norme tehnice) adecvate legislaţiei actuale prin care să reglementeze modalităţile/procedurile tehnice pe baza cărora gestionarii efectuează, sub coordonarea administratorului M.M.A.P., studiile de evaluare a faunei de interes cinegetic prevăzute la art. 17 din Legea nr. 407/2006 şi, corelativ, să reglementeze metodologia/formula de calcul prin care administratorul M.M.A.P. stabileşte cotele de recoltă, potrivit atribuţiei prevăzute de art. 6 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 407/2006 şi pe baza datelor furnizate de studiile de evaluare menţionate.

Menţionează că Instrucţiunile aprobate prin Decizia 10.152/1995 sunt incomplete şi deci imposibil de aplicat întrucât din singura versiune a acestor Instrucţiuni lipseşte atât "Fişa model I" ce ar trebui completată pentru speciile de cervide adică inclusiv pentru specia căprior care figurează la anexa O.M.M.A.P. nr. 912/2022, cât şi centralizatorul J (care ar trebui completat la nivel de "ocoale" cu informaţiile din fişele I. În locul Fişei I şi a Centralizatorului J, care ar trebui să apară la pag. 21 şi 22 a "Instrucţiunilor", există o singură pagină care nu conţine decât puncte. La fel este şi situaţia Fişei N, menţionată la Cap. II-pct. 13 din Instrucţiunile tehnice (fişa care ar fi trebuit să fie completată, la nivel de "fond de vânătoare" cu informaţiile din toate "informaţiile primare"), dar care lipseşte din unica versiune a "Instrucţiunilor", a căror ultimă pagină se încheie cu centralizatorul "M".

Astfel, la 5 februarie 2021, M.M.A.P. a postat pe site-ul propriu, în vederea consultării publice, Proiectul de Ordin privind aprobarea Instrucţiunilor pentru evaluarea efectivelor unor specii de faună cinegetică admise la vânătoare, împreună cu Referatul de aprobare nr. 149.148/27.07.2020.

Susţine recurenta că Instrucţiunile tehnice de evaluare a efectivelor de vânat şi de calcul al cotelor de recoltă aprobate prin Decizia nr. 10152/1995 a Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului şi-au pierdut valabilitatea/au ieşit din vigoare încă din 31.10.1998, potrivit dispoziţiilor art. 50 alin. (2) din Legea nr. 103/1996 (adică la momentul în care s-au împlinit doi ani de la publicarea în Monitorul Oficial a Legii nr. 103/1996).

Art. 50 alin. (2) din Legea nr. 103/1996 prevede un termen clar şi neechivoc de ieşire din vigoare a actelor normative secundare emise în baza Legii nr. 26/1976, respectiv a "regulamentelor, instrucţiunilor şi normelor tehnice privind vânatul şi vânătoarea" emise în baza Legii nr. 26/1976 (adică inclusiv a Instrucţiunilor aprobate prin Decizia nr. 10152/1995).

Textul art. 50 alin. (2) din Legea nr. 103/1996 nu preia nicio reglementare a temeiului primar al Instrucţiunilor aprobate prin Decizia M.A.P.P.M. nr. 10.152/1995 din Legea nr. 26/1976 (conţinutul art. 50 din Legea nr. 103/1996 fiind nou şi inedit în raport cu textul Legii nr. 26/1976.)

Astfel, fundamentarea Ordinului este precară (şi contrară art. 6, 7 şi 20 din Legea nr. 24/2000) fiind, în esenţă, o compilaţie incoerentă şi contradictorie între nişte Instrucţiuni Tehnice incomplete care fie nu au un caracter normativ, fie au ieşit din vigoare de peste 24 de ani şi o Scrisoare/Adresă (Scrisoarea M.M.A.P. nr. 55005/17.01.2022), care, la rândul ei, nu este un act administrativ normativ, ci o simplă comunicare către gărzile de mediu.

Din această perspectivă, Ordinul a fost aprobat cu încălcarea art. 56 din Legea nr. 406/2007, art. 17 şi art. 1 lit. x) din Legea nr. 407/2006, în condiţiile în care evaluarea efectivelor de fauna de interes cinegetic nu s-a făcut conform unor regulamente, instrucţiuni sau norme tehnice, adecvate legislaţiei actuale, aflate în vigoare şi apte astfel să asigure administrarea şi gestionarea durabilă a faunei în scopul conservării acestor specii.

Aprobarea prin art. 1 din O.M.M.A.P. nr. 912/2022 a cotelor de recoltă din Anexa aceluiaşi ordin, încalcă normele de tehnică legislativă care reglementează motivarea şi fundamentarea temeinică a actelor normative (prevederile art. 6, art. 7, art. 20 alin. (1) şi alin. (3), art. 21, art. 22 coroborate cu art. 30 şi art. 31 din Legea nr. 24/2000), în sensul că referatele de aprobare ale ordinului conţin menţiuni contradictorii dar şi menţiuni care intră în contradicţie cu menţiunile pe care M.M.A.P. le face în Scrisoarea nr. 55005/17.01.2022 (la care trimite primul Referatul de aprobare), din aceste menţiuni contradictorii înţelegându-se în acelaşi timp că evaluarea efectivelor de căprior s-ar fi făcut în conformitate cu prevederile Cap. II, pct. 4-13 din Instrucţiunile aprobate prin Decizia nr. 10152/1995 a Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, evaluarea efectivelor de căprior nu s-ar fi făcut în conformitate cu prevederile Cap. II, pct. 4-13 din "Instrucţiunile aprobate prin Decizia nr. 10152/1995 a M.A.P.P.M. în condiţiile în care evaluarea nu s-ar fi efectuat în perioadele prevăzute de Instrucţiunile respective şi nu ar fi respectat formatul observaţiilor prevăzute de Instrucţiunile aprobate prin Decizia nr. 10152/1995.

Astfel, există o contradicţie în fundamentarea O.M.M.A.P. contestat, întrucât cele consemnate în primul Referat de aprobare ale ordinului sunt contrazise de Adresa/Scrisoarea M.M.A.P. nr. 55.005/17.01.2022.

Or, conform unei analize logice şi cronologice a Referatelor de aprobare şi Scrisorii M.M.A.P. nr. 55.005/17.01.2022, rezultă că acţiunile de evaluare a efectivelor nu se puteau desfăşura înainte de data transmiterii Scrisorii nr. 55005/17.01.2022 şi a documentelor care o însoţesc, printre care se număra chiar şi Decizia M.A.P.P.M. nr. 10.152/1995, adică înaintea datei de 17 ianuarie 2022.

Ordinul M.M.A.P. nr. 912/2022 a fost adoptat ilegal, cu încălcarea prevederilor art. 17 şi art. 56 din Legea nr. 407/2006, în sensul că M.M.A.P. -autoritatea centrală care răspunde de Vânătoare şi se ocupă cu administrarea faunei de interes cinegetic, potrivit definiţiei de la art. 1 lit. a) din Legea nr. 407/2006, nu a coordonat efectuarea studiilor de evaluare a efectivelor de faună, studii despre care pârâtul M.M.A.P. susţine ca ar fi stat la baza stabilirii cotelor de recoltă.

De asemenea, aprobarea prin art. 1 din O.M.M.A.P. nr. 912/2022 a cotelor de recoltă la specia căprior, prevăzute la Anexa Ordinului Ministrului Mediului, Apelor şi Pădurilor nr. 912/2022 s-a făcut ilegal, cu încălcarea prevederilor art. 6, art. 8 şi art. 13 lit. a) din Legea nr. 24/2000 şi cu încălcarea art. 56 alin. (1) şi art. 1 lit. x) din Legea nr. 407/2006), în sensul că Anexa la O.M.M.A.P. nr. 912/2022 nu este corelată cu art. 32 alin. (2) din Regulamentul din 04.06.2008 privind autorizarea, organizarea şi practicarea vânătorii aprobat prin Ordinul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 353/2008, pentru că nu conţine cote de recoltă aprobate, distinct pentru categoriile "femele-selecţie" sau "tineret-selecţie".

Stabilirea cotelor conform structurii Anexei O.M.M.A.P. nr. 912/2022 s-a făcut cu încălcarea principiului durabilităţii, în contextul în care, evaluări ale efectivelor de căprior, realizate indistinct şi amorf (doar pentru categoriile "masculi" şi "femele/tineret") nu puteau fundamenta aprobarea unor cote stabilite distinct, pentru categoriile "masculi-trofeu" sau "masculi selecţie".

În acest sens, reclamanta arată că: (i) potrivit Anexei la O.M.M.A.P. nr. 912/2022, cotele de recoltă la specia căprior s-au stabilit, defalcat, pe 3 categorii/rubrici: "masculi-trofeu" (cota de recoltă aprobată de 5065 de exemplare), "masculi-selecţie" (cota de recoltă aprobată de 12.123 de exemplare) şi "femele/tineret" (cota de recoltă aprobată de 15.065 de exemplare); (ii) contrar art. 13 lit. a) din Legea nr. 24/2000, Anexa la O.M.M.A.P. nr. 912/2022 nu este corelată cu art. 32 alin. (2) teza întâi din Regulamentul din 04.06.2000 privind autorizarea, organizarea şi practicarea vânătorii aprobat prin Ordinul Ministerului Agriculturii şi dezvoltării Rurale nr. 353/2008; (iii) stabilirea cotelor de recoltă, în structura defalcată (pe categoriile "masculi-trofeu" şi "masculi-selecţie") nu putea fi fundamentată pe date ale evaluărilor efectivelor de căprior invocate de M.M.A.P. pentru că aceste evaluări nu s-au făcut, pentru masculi, defalcat, cu prezentarea numărului de "masculi de trofeu" şi a numărului de "masculi de selecţie", estimaţi/evaluaţi. Din moment ce nu se cunoaşte numărul de masculi trofeu şi numărul de masculi-selecţie existenţi, nu se poate stabili nici numărul de "masculi de trofeu" sau numărul de "masculi de selecţie" care poate fi vânat; (iv) adoptarea cotelor de recoltă la specia căprior la maniera indistinctă/amorfă şi nefundamentată indică faptul că M.M.A.P. şi-a încălcat obligaţia (consacrată de art. 17 alin. (2) şi art. 1lit. x) şi art. 56 alin. (1) din Legea nr. 407/2006) de a administra durabil fauna într-o concepţie unitară cu gestionarea acesteia prin studiile de evaluare, în scopul conservării biodiversităţii.

Aprobarea cotelor de recoltă la specia căprior, prevăzute la Anexa Ordinului Ministrului Mediului, Apelor şi Pădurilor nr. 912/2022 s-a făcut ilegal, cu încălcarea prevederilor art. 6, art. 7, art. 20 alin. (1) şi alin. (3), art. 21, art. 22, art. 21, art. 22 coroborate cu art. 30 şi art. 31 din Legea nr. 24/2000, fiind contrară motivării din Referatul de aprobare nr. DMRC 147627/28.02.2022.

Astfel, prin anexa la O.M.M.A.P. nr. 912/2022, cotele de recoltă la specia căprior s-au stabilit, pe 3 categorii: "masculi-trofeu" (5065 de exemplare), "masculi-selecţie" (12.123 de exemplare) şi "femele/tineret" (15.065 de exemplare). Însă, întrucât la ultima categorie "femele/tineret" cota este aprobată indistinct, fără a aproba separat nici numărul de femele mature şi nici defalcarea pe sexe a exemplarelor de tineret, rezultă că nu se garantează atingerea unui raport între sexe 1:1. Din cauza aprobării indistincte a cotei de recoltă pentru categoria "femele/tineret", teoretic, vânătorii au libertatea de a împuşca numai căpriori din categoria "tineret" de sex masculin, astfel încât întreaga cotă de recoltă la căprior cca 32.000 de exemplare poate fi alcătuită numai din masculi. Chiar şi în situaţia în care, din cele 15.065 exemplare stabilite indistinct pentru categorie/rubrica "femele şi tineret" s-ar recolta numai 5000 de exemplare de "tineret- masculi", dezechilibrul ar rămâne tot semnificativ, în condiţiile în care, per total, s-ar vâna cca 22.000 de masculi şi numai 10.000 de femele.

De asemenea, aprobarea prin art. 1 din Ordinul Ministrului Mediului, Apelor şi Pădurilor nr. 912/2022 a cotelor de recoltă de la Anexa acestui ordin, s-a realizat ilegal, nefiind fundamentate temeinic (potrivit art. 6, art. 7, art. 20 alin. (1) şi alin. (3), art. 21, art. 22, coroborat cu art. 30 şi la art. 31 din Legea nr. 24/2000) şi încălcând prevederile art. 17, art. 56, art. 1 lit. x) din Legea nr. 407/2006, în condiţiile în care, atât Ordinul nr. 478/2002 al Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor cât şi Ordinul nr. 512/2004 al Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale indicate în referatul de aprobare al O.M.M.A.P. nr. 912/2022, ca reglementari în baza cărora au fost calculate cotele de recoltă la unele specii de interes cinegetic, au ieşit din vigoare (au fost abrogate), cel mai târziu în anul 2009, prin efectul art. 56 alin. (2) din Legea nr. 407/2006 (în forma în care a fost adoptată iniţial şi publicată în M. Of. în anul 2006) şi/sau prin efectul art. III din Legea nr. 215/2008 de modificare a Legii nr. 407/2006. Astfel, la momentul adoptării O.M.M.A.P. nr. 912/2022, nu exista o metodă/metodologie de calcul/stabilire a cotelor de recoltă reglementată printr-un act normativ (Instrucţiune, regulament sau normă tehnică) aflat în vigoare şi generator de efecte juridice, ceea ce înseamnă că aprobarea cotelor de recoltă pentru specia căprior pe baza Ordinului M.A.A.P. nr. 478/2002 sau Ordinului M.A.P.D.R. nr. 512/2004 s-a făcut ilegal, cu încălcarea art. 56 alin. (1), raportat la art. 17 alin. (1) şi (2) şi art. 1 lit. x) din Legea nr. 407/2006.

Prevederile art. 4 din Ordinul M.M.A.P. nr. 912/2022 încalcă dispoziţiile art. 6 alin. (1) lit.

f) din Legea nr. 407/2006 şi ale art. 6, art. 7, art. 8 alin. (4) şi art. 21 din Legea nr. 24/2000, respectiv adaugă la lege, în sensul că: (1) instituie în sarcina gărzilor de mediu, atribuţia prevăzută de lege în sarcina M.M.A.P., de a aproba vânarea exemplarelor de faună care produc pagube, în afara perioadelor de vânătoare prevăzute la Anexa nr. 1 din Legea nr. 407/2006; (2) instituie în sarcina administratorului atribuţia contrară legii de a suplimenta cotele de recoltă aprobate în baza art. 6 alin. (1) lit.

f) din Legea nr. 407/2006; (3) instituie în sarcina structurilor teritoriale de specialitate ale autorităţii publice centrale care răspunde de vânătoare (Gărzile forestiere), posibilitatea, contrară legii, de a suplimenta cotele de recoltă aprobate de pârâtul Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor prin Ordinul nr. 912/2022, după cum urmează: (i) art. 4 din Ordinul nr. 912/2022 nu este fundamentat. Astfel, în Referatele de aprobare ale Ordinului nu există o fundamentare/justificare a adoptării prevederilor acestui articol; (ii) art. 4 alin. (1) din Ordin permite suplimentarea de către M.M.A.P. (în timpul perioadei de vânătoare prevăzute la Anexa nr. 1 din Legea nr. 407/2006), a cotei de recoltă la specia căprior (cotă aprobată conform art. 6 alin. (1) lit.

f) din Legea nr. 407/2006) adică permite stabilirea şi aprobarea de mai multe ori pe an/sezon de vânătoare a cotei de recoltă (a unor noi cote de recoltă, a unor cote de recoltă succesive), fapt care contravine art. 6 alin. (1) lit. f) şi art. 1 lit.

h) din Legea nr. 407/2006, potrivit cărora stabilirea şi aprobarea cotelor de recoltă la speciile admise la vânătoare (altele decât căpriorul) se realizează o singură dată într-un an/sezon de vânătoare, până la data de 15 mai, iar cota de recoltă pentru specia căprior se stabileşte şi se aprobă tot o singură dată pe an, dar până la data de 15 aprilie); (iii) art. 4 alin. (1) din O.M.M.A.P., prevede suplimentarea cotei de recoltă de către conducerea autorităţii publice centrale care răspunde de vânătoare, prin referat de aprobare, adică nu printr-un act administrativ, apt să producă efecte juridice, din categoria celor prevăzute de art. 13 alin. (4) din H.G. nr. 43/2020; (iv) art. 4 alin. (2) lit.

a) din O.M.M.A.P. nr. 912/2022 instituie în sarcina gărzilor de mediu atribuţia prevăzută de art. 36 din Legea nr. 407/2006, doar în sarcina M.M.A.P. de a aproba vânarea exemplarelor de faună care produc pagube, în afara perioadelor de vânătoare prevăzute la Anexa nr. 1 din Legea nr. 407/2006; (v) art. 4 alin. (2) lit.

b) din O.M.M.A.P. nr. 912/2022 permite suplimentarea de către M.M.A.P., (în afara perioadei de vânătoare prevăzute la Anexa nr. 1 din Legea nr. 407/2006), a cotei de recoltă la specia căprior, (cotă aprobată conform art. 6 alin. (1) lit.

f) din Legea nr. 407/2006), adică permite stabilirea şi aprobarea de mai multe ori pe an/sezon de vânătoare a cotei de recoltă (a unor noi cote de recoltă, a unor cote de recoltă succesive), fapt care contravine cel puţin aparent art. 6 alin. (1) lit. f) şi art. 1 lit.

h) din Legea nr. 407/2006, potrivit cărora stabilirea şi aprobarea cotelor de recoltă la speciile admise la vânătoare (altele decât căpriorul) se realizează o singură dată într-un an/sezon de vânătoare, până la data de 15 mai, iar cota de recoltă pentru specia căprior se stabileşte şi se aprobă tot o singură dată pe an, dar până la data de 15 aprilie); (vi) art. 4 alin. (2), lit.

b) din O.M.M.A.P. este nelegal pentru că prevede suplimentarea cotei de recoltă de către conducerea autorităţii publice centrale care răspunde de vânătoare prin referat de aprobare, adică nu printr-un act administrativ, apt să producă efecte juridice, din categoria celor prevăzute de art. 13 alin. (4) din H.G. nr. 43/2020; (vii) art. 4 din Ordinul 912/2022 încalcă art. 21 din Legea nr. 24/2000, în sensul că M.M.A.P. a încălcat practica instanţelor judecătoreşti în aplicarea reglementărilor în vigoare, precum şi doctrina juridică în materie.

Art. 5 din Ordinul M.M.A.P. nr. 912/2022 încalcă: prevederile art. 4, art. 6 alin. (1), art. 7, art. 8 alin. (1), alin. (2) şi alin. (4), art. 13, art. 20 alin. (1) şi alin. (3), art. 30 şi art. 31, art. 42 şi art. 77 din Legea nr. 24/2000, coroborate cu prevederile art. 6 alin. (1) lit. f) şi art. 1 lit. h) din Legea nr. 407/2006, art. 19 şi art. 23 alin. (1) lit. d) şi art. 26 din Legea nr. 407/2006 şi ale Anexei nr. 1 din Legea nr. 407/2006, în sensul că: (i) art. 5 din Ordinul M.M.A.P. nr. 912/2022, nu este fundamentat. Astfel, în referatele de aprobare ale Ordinului nu există nicio referire cu scop de motivare a adoptării acestuia; (ii) art. 5 din Ordinul M.M.A.P. contravine, cel puţin aparent, dispoziţiilor art. 6 şi art. 77 din Legea nr. 24/2000, raportate la dispoziţiile art. 34 din Legea nr. 407/2006, pentru că nu instituie o regulă necesară şi suficientă care să conducă la o cât mai mare stabilitate şi eficienţă legislativă iar necesitatea emiterii/adoptării acestui articol nu rezultă din cuprinsul art. 34 din Legea nr. 407/2006; (iii) art. 5 din Ordin permite suplimentarea cotei de recoltă/vânătoare (aprobate conform art. 6 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 407/2006) la specia căprior, respectiv stabilirea şi aprobarea de mai multe ori pe an/sezon de vânătoare a cotei de recoltă, la această specie, fapt care contravine art. 6 alin. (1) lit. f) şi art. 1 lit. h) din Legea nr. 407/2006, potrivit căruia stabilirea şi aprobarea cotelor de recoltă la speciile admise la vânătoare (altele decât căpriorul) se realizează o singură dată într-un an/sezon de vânătoare, până la data de 15 mai (cota de recoltă pentru specia căprior se stabileşte şi se aprobă tot o singură dată pe an, dar până la data de 15 aprilie); (iv) art. 5 din Ordinul nr. 912/2022 încalcă art. 21 din Legea nr. 24/2000, în sensul că M.M.A.P. a încălcat practica instanţelor judecătoreşti în aplicarea reglementărilor în vigoare, precum şi doctrina juridică în materie.

Nelegalitatea art. 2, art. 3 şi art. 7 din O.M.M.A.P. nr. 912/2022 se impune în virtutea argumentelor invocate în susţinerea ilegalităţii Anexei nr. 1 şi Anexei Ordinului Ministrului Mediului Apelor şi Pădurilor nr. 912/2022, în condiţiile în care aplicarea acestor articole depinde organic de aplicarea art. 1 raportat la cotelor de recoltă de la Anexa O.M.M.A.P., aprobate prin art. 1 din O.M.M.A.P. nr. 912/2022.

4. Apărările formulate în cauză

Intimatul-pârât Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului declarat de partea adversă, ca fiind nefondat şi menţinerea ca temeinică şi legală a sentinţei atacate.

Arată că, în speţa de faţă, acţiunea nu mai are rol preventiv întrucât Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 912/2022 şi-a încetat valabilitatea la data de 15 februarie 2023 când, potrivit prevederilor din Anexa nr. 1 la Legea nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare, s-a încheiat perioada de vânătoare la femelele de căprior.

Exemplarele de căprior aprobate prin Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 912/2022 au fost deja extrase (recoltate) din fondurile cinegetice, acestea nemaiputând fi readuse la viaţă şi eliberate în fondurile cinegetice.

Pe de altă parte, instanţa de fond în mod corect a respins cererea de anulare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 912/2022.

Motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ. şi invocat de recurenta-reclamantă îl reprezintă faptul ca "hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai străine de natura cauzei".

Sentinţa atacată cuprinde motivele pe care se întemeiază, instanţa de fond argumentând în mod temeinic hotărârea dispusă în litigiul dedus judecăţii, respectiv motivele pentru care a respins acţiunea reclamantei A. având ca obiect suspendare act administrativ ca nefondată.

Mai mult decât atât, hotărârea nu cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei.

Din simpla lecturare a considerentelor sentinţei recurate se poate observa că aceasta respectă cerinţele prevăzute de art. 425 din C. proc. civ., arătând în cuprinsul său atât motivele de fapt şî de drept pe care se întemeiază soluţia, cât şi raţionamentele care au condus la pronunţarea soluţiei, sentinţa fiind amplu şi exhaustiv motivată.

Referitor la motivul de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 7 din C. proc. civ., acesta vizează ipoteza "când s-a încălcat autoritatea de lucru judecat", nici acest motiv de casare nu subzistă în litigiul dedus judecăţii însă dosarul nr. x/2021 la care face referire recurenta a avut alt obiect, (anularea Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 1460/2021 privind aprobarea cotelor de recoltă la unele specii de păsări admise la vânătoare).

Referitor la motivul de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., din analiza recursului rezultă faptul că recurenta-reclamantă face simple supoziţii, nesusţinute de dovezi.

Recurenta-reclamantă solicită anularea unui act administrativ normativ care îndeplineşte toate condiţiile legale.

Referitor la Decizia Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului nr. 10152/1995 prin care sunt aprobate Instrucţiunile tehnice de evaluare a efectivelor de vânat şi de calcul al cotelor de recoltă, aceasta nu a fost abrogată în mod expres de Legea nr. 24/2000, aşa cum în mod eronat susţine recurenta-reclamanta.

Decizia Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului nr. 10152/1995 a subzistat din anul 1995 până în anul 2022, când a fost abrogată expres prin art. 4 din Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 2847/2022 (adoptat în data de 02.11.2022 şi intrat în vigoare la data de 14.11.2022) privind aprobarea Instrucţiunilor pentru evaluarea efectivelor unor specii de faună cinegetică admise la vânătoare şi pentru reglementarea modului de stabilire a cotelor de recoltă pentru acestea.

Astfel, susţinerile recurentei-reclamante cu privire la faptul ca evaluarea faunei cinegetice s-a realizat în baza unor normative care nu mai sunt aplicabile sunt false.

Faptul că Ministerul a iniţiat în anul 2020 procedura de adoptare a unei noi reglementari cu privire la metodologia de evaluare a faunei cinegetice, mai amplu si mai bine structurat, nu poate constitui un indiciu evident de nelegalitate a Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 912/2022.

5. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând sentinţa recurată prin prisma criticilor formulate prin cererea de recurs, a apărărilor invocate prin întâmpinare şi a dispoziţiilor legale incidente în materia supusă verificării, Înalta Curte constată că recurenta susţine teza încălcării art. 488 pct. 6 C. proc. civ., potrivit căruia casarea unei hotărâri se poate cere atunci când aceasta este nemotivată ori cuprinde motive contradictorii.

Viciile motivării unei hotărâri pot fi încadrate în trei categorii: lipsa motivării, motivarea inexactă şi motivarea insuficientă, casarea intervenind, de regulă, în cazul în care cuprinde considerente contradictorii precum şi în cazul în care lipseşte motivarea soluţiei din dispozitiv sau în cazul în care motivarea este superficială sau cuprinde numai considerente străine de natura cauzei.

Astfel, conform art. 425 alin. (1) lit. b) din C. proc. civ., considerentele vor cuprinde obiectul cererii, susţinerile pe scurt ale părţilor, expunerea situaţiei de fapt reţinută de instanţă pe baza probelor administrate, motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor.

Motivarea trebuie să fie clară, precisă şi necontradictorie, aceste cerinţe înlăturând arbitrariul şi făcând posibil controlul judiciar în căile de atac.

Având în vedere aceste considerente teoretice, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că recurenta-reclamantă susţine că respingerea, de către instanţa de fond, a cererii de anulare a Ordinului MMAP este nemotivată.

Prin raportare la dispoziţiile art. 6 alin. (1) din Convenţia Europeană a Drepturilor şi Libertăţilor Fundamentale care instituie dreptul la un proces echitabil din perspectiva obligativităţii instanţelor de a proceda la un examen efectiv al tuturor observaţiilor şi argumentelor prezentate de părţi şi de a motiva hotărârea pronunţată prin prisma acestor elemente, precum şi la jurisprudenţa constantă a Curţii Europene de contencios a drepturilor omului, rezultată în special din cauzele împotriva României (Albina, Buzescu, Dima, Bock şi Palade), instanţa de recurs constată că abordarea instanţei de fond a fost una sistematică, de natură a surprinde aspectele importante ale cauzei, grupând susţinerile părţilor funcţie de finalitatea urmărită, fără însă ca prin aceasta să se înţeleagă necesitatea unui răspuns detaliat la fiecare argument prezentat de acestea, reuşind însă să examineze în mod real problemele esenţiale care i-au fost supuse.

Înalta Curte arată că motivarea este suficient de concisă pentru a oferi părţilor certitudinea unei analize reale a cererii, iar eventuala insuficienţă a motivării, astfel cum este clamată de către recurentă precum şi omisiunea analizării unei realităţi faptice esenţiale, în opinia acesteia nu pot fi asimilate unei nemotivări astfel cum se susţine.

Pe de altă parte, trebuie avut în vedere şi faptul că motivarea unei hotărâri judecătoreşti ridică o problemă de conţinut, relevantă fiind consistenţa analizei juridice şi pertinenţa argumentelor aduse de instanţă în susţinerea soluţiei pronunţate şi nu o chestiune de cantitate.

Pe cale de consecinţă, calitatea unei motivări şi implicit respectarea exigenţelor impuse de prevederile art. 425 alin. (1) lit. b) din C. proc. civ. nu este determinată de volumul considerentelor, ci de valoarea juridică a argumentelor şi de corectitudinea raţionamentului care a stat la baza pronunţării soluţiei, faptul că partea nu a fost în acord cu raţionamentul judecătorului fondului neputând echivala cu o nemotivare ori cu o motivare contradictorie.

Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamantă se impune a fi analizat şi din perspectiva motivului de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 pct. 7 C. proc. civ., acesta vizând ipoteza în care s-a încălcat autoritatea de lucru judecat a unei alte hotărâri.

În speţă nu poate fi vorba despre autoritate de lucru judecat având în vedere faptul că dosarul nr. x/2021, invocat de recurenta-reclamantă a avut alt obiect, respectiv anularea Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 1460/2021 privind aprobarea cotelor de recoltă la unele specii de păsări admise la vânătoare.

Cu privire la motivul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte reţine că, în doctrină s-a arătat că hotărârea a fost dată cu aplicarea greşită a legii atunci când instanţa a recurs la textele de lege aplicabile speţei dar, fie nu le-a aplicat în litera sau spiritul lor, fie le-a aplicat greşit.

Pentru a fi incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., nu este suficient ca recurenţii să facă trimitere, în mod formal, la sediul materiei unde este reglementată problema de drept ce trebuie soluţionată de instanţa de recurs, ci trebuie, totodată, ca motivul invocat să se refere la un viciu de legalitate a hotărârii recurate, nu la un aspect de temeinicie a acesteia.

Din perspectiva situaţiei de fapt se reţine că limitele învestirii instanţei, aşa cum au fost stabilite la fond, vizează următoarele:

Ordinul Ministrului Mediului, Apelor şi Pădurilor nr. 912/2022 a fost adoptat la data de 20.04.2022 şi a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 407/28.04.2022, vizând aprobarea cotelor de recoltă/vânătoare la specia căprior pentru perioada 1 mai 2022-30 aprilie 2023.

Potrivit preambulului acestui Ordin, adoptarea sa a avut la bază Referatul de aprobare nr. DMRC/147.627 din 28.02.2022 (care cuprinde un tabel şi un grafic referitoare la situaţia la nivel naţional a efectivelor de căprior, a cotelor de recoltă şi a realizărilor în ultimele 5 sezoane de vânătoare încheiate, fără a se menţiona cota de recoltă aprobată pentru sezonul 2022-2023), Referatul de aprobare nr. DMRC/147.683 din 25.03.2022 al Direcţiei Managementul resurselor cinegetice (unde se menţionează că M.M.A.P. are obligaţia de a aproba cote de recoltă, că proiectul a fost postat în consultare publică de la data de 4 martie 2022 şi că, în urma analizei opiniilor din timpul dezbaterii publice din 25.03.2022, s-a aprobat proiectul de ordin), şi Avizul Consiliului Naţional de Vânătoare nr. 2/2022 (menţionându-se doar faptul că 12 din membrii Consiliului au votat "pentru" avizarea favorabilă a proiectului de Ordin).

S-au reţinut în preambul prevederile art. 34 art. 6 alin. (1) lit. f), art. 36 din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 57 alin. (1), (4) şi (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi art. 13 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 43/2020 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, cu modificările şi completările ulterioare.

Anexa la Ordinul nr. 912/2022, intitulată Centralizator privind cotele de recoltă aprobate pentru perioada 01.05.2022-30.04.2023 la specia căprior, conţine cotele de recoltă aprobate pentru specia căprior în număr total de 32.265 de exemplare, astfel: masculi trofeu-5.065 de exemplare; masculi selecţie-12.123 exemplare; femele şi tineret-15.065 de exemplare.

Specia căprior (capreolus capreolus) figurează în Anexa nr. 1 din Legea nr. 407/2006 a vânătorii şi fondului cinegetic, în Anexele nr. 5 C la O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice precum şi în Anexa III la Convenţia privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna la 19 septembrie 1979.

Trebuie menţionat faptul că referatul de aprobare nr. DMRC 147.627/28.02.2022 trimite la Instrucţiunile tehnice de evaluare a efectivelor de vânat şi de calcul al cotelor de recoltă aprobate prin Decizia nr. 10152/1995 a Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului şi la adresa M.M.A.P. nr. x/17.01.2021.

În ultimul paragraf al adresei nr. x/17.01.2022 se precizează că Instrucţiunile tehnice de evaluare a efectivelor de vânat şi de calcul al cotelor de recoltă, aprobate prin Decizia nr. 10152/1995 a M.A.P.P.M., trebuiau transmise Gărzilor forestiere şi gestionarilor însoţite de Anexele G 1-5, Normele de întocmire a studiilor de specialitate pentru gestionarea durabilă a vânatului aprobate prin Ordinul nr. 478/2002 al Ministrului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor iar la pct. 6 din scrisoare sunt invocate Centralizatoarele E 1-18 şi Anexele G 1-4.

Pe de altă parte, în Referatul de aprobare nr. DMRC/147.683 din 25.03.2022 se reţin, în esenţă, aceleaşi aspecte, cu referire la alte specii sedentare de interes cinegetic, avizul nr. x/2022 al Consiliului Naţional de Vânătoare fiind unul favorabil.

Raportat la aceste împrejurări, faptul că faptul că Ordinul contestat îşi încetase aplicabilitatea la momentul promovării căii de atac nu echivalează cu o lipsă de interes în susţinerea prezentului demers întrucât, în cazul acţiunii în contencios administrativ, legalitatea actului se analizează prin raportare la circumstanţele de fapt şi de drept relevante la data emiterii acestuia iar abrogarea/încetarea efectelor acestuia nu înlătură eventualele prejudicii ce ar fi putut fi cauzate în perioada în care el a fost în vigoare.

Aşadar, acţiunea în justiţie poate fi îndreptată şi împotriva unui act care a fost deja pus în aplicare, epuizându-şi efectele, acestea nefiind înlăturate prin simpla lui ieşire din vigoare sau aducere la îndeplinire, scopul acţiunii putând fi inclusiv obţinerea unei hotărâri de anulare ce constituie premisa în baza căreia emitentul să fie obligat să readucă într-o stare adecvată situaţia reclamantului, să înlăture consecinţele vătămătoare produse asupra acestuia, sau să evite adoptarea unui act identic (par. 41 al Hotărârii din 25 martie 1999 a Tribunalului de Primă Instanţă al Comunităţilor Europene, cauza T-l 02/96 Gencor/Comisia).

Instanţa de fond susţine, cu referire la Decizia Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului nr. 10152/1995, că este un act administrativ cu caracter individual, emis chiar înainte de adoptarea Legii fondului cinegetic şi a protecţiei vânatului nr. 103/1996 (abrogată prin Legea nr. 407/2006) astfel că aplicarea în fapt, în continuare, a acestor norme cu caracter tehnic este justificată, din punct de vedere juridic, de atribuţia de coordonare pe care o are pârâtul, în condiţiile art. 17 alin. (2) din Legea nr. 407/2006, exercitarea acestui rol de coordonare a întocmirii studiilor de evaluare cinegetice nefiind condiţionată de legiuitor, în nici un mod, din punct de vedere formal.

Contrar acestor aprecieri, instrucţiunile tehnice de evaluare a efectivelor de vânat şi de calcul al cotelor de recoltă, aprobate prin Decizia nr. 10152/1995 a Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului nu mai erau în în vigoare la emiterea ordinului contestat în prezenta cauză (urmare a scoaterii exprese din circuitul civil, începând cu sept. 1998), având în vedere dispoziţiile art. 50 alin. (2) din Legea nr. 103/1996 (publicată în Monitorul Oficial nr. 235 din 27 septembrie 1996) conform cărora:

"Actualele regulamente, instrucţiuni şi norme tehnice privind vânatul şi vânătoarea, emise în baza Legii nr. 26/1976, rămân valabile până la înlocuirea acestora, dar nu mai târziu de 2 ani de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României".

Cum legea nr. 103/1996 prevedea un termen clar si neechivoc de ieşire din vigoare a actelor administrative secundare emise în baza Legii nr. 26/1976, respectiv a regulamentelor, instrucţiunilor şi normelor tehnice privind vânatul şi vânătoarea (sept. 1998) nefiind preluate reglementări ale temeiului primar al Instrucţiunilor aprobate prin Decizia MAPPM nr. 10.152/1995, se constată că, la adoptarea actului administrativ contestat au fost avute în vedere instrucţiuni care nu mai erau în vigoare, ele neputând aşadar fundamenta emiterea Ordinului în discuţie.

În sensul celor de mai sus, observă Înalta Curte că prevederile art. 1 şi ale Anexei la Ordinul Ministrului Mediului, Apelor şi Pădurilor nr. 912/2022 au fost adoptate cu aplicarea Instrucţiunilor tehnice privind evaluarea efectivelor de vânat şi de calcul al propunerilor de cote de extras, aprobate prin Decizia nr. 10.152/1995 a Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului", a căror valabilitate expirase încă din anul 1998 (prin efectul Legii nr. 103/1996), aşadar fără a fi avute în vedere evaluări reale ale efectivelor speciilor de căprior.

Aceasta deoarece aprobarea de către pârât a cotelor de recoltă la specia căprior (capreolus capreolus) în baza art. 6 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 407/2006 este un act de administrare a faunei cinegetice iar această aprobare a cotelor trebuie să fie fundamentată pe evaluarea efectivelor de faună. La rândul ei, această evaluare a efectivelor este un act de gestionare durabilă a acestei faune, dar şi un act de administrare a faunei.

Aşadar, este corectă susţinerea recurentei-reclamante în sensul că aprobarea cotelor de recoltă la specia căprior, prevăzute de Anexa O.M.M.A.P. nr. 912/2022, prin art. 1 din acelaşi ordin, pe baza unor evaluări ale efectivelor de faună efectuate conform Instrucţiunilor aprobate prin Decizia M.A.P.P.M. nr. 10.152/1995, încalcă dispoziţiile art. 56 alin. (1), raportat la art. 17 alin. (1) şi alin. (2), art. 1 lit. (x), art. 16, art. art. 6 alin. (1) lit. k) şi lit. n) din Legea nr. 407/2006, dar şi dispoziţiile art. 6 şi art. 7, art. 20, art. 21, art. 22 din Legea nr. 24/2000 privind tehnica legislativă.

În acest sens, nelegalitatea art. 2, art. 3 şi art. 7 din O.M.M.A.P. nr. 912/2022 se impune în virtutea argumentelor reţinute în constatarea nelegalităţii art. 1 şi a Anexei Ordinului Ministrului Mediului Apelor şi Pădurilor nr. 912/2022, în condiţiile în care există o interdependenţă şi subsecvenţă între conţinutul art. 1 din ordin, care stabileşte cotele de recoltă şi art. 2,3 şi 7 care fac vorbire despre acestea.

Pe de altă parte, şi art. 4 si 5 din OMMAP nr. 912/2022 au fost adoptate fără a exista o fundamentare prin referatul de aprobare, conform dispoziţiilor art. 6 şi art. 7 raportat la art. 20 şi art. 31 din Legea 24/2000, aceasta fiind cu atât mai necesară cu cât niciunul din cele două texte normative nu se află într-o legatură de dependenţă cu art. 1sau art. 2 ale respectivului Ordin.

În privinţa celui dintâi, OMMAP nr. 912/2022 instituie în sarcina structurilor teritoriale de specialitate ale autorităţii publice centrale care răspunde de vânătoare (Gărzile forestiere), posibilitatea de a modifica/reaproba cotele de recoltă aprobate de pârâtul Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.

Prin art. 6 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 407/2006 a fost instituită în sarcina administratorului faunei cinegetice (definit la art. 1 lit. a) din Legea 407/2006 ca fiind autoritate publică centrală care răspunde de vânătoare şi administrează fauna) atribuţia de a aproba cotele de recoltă la speciile de interes cinegetic, administratorul neputând delega această atribuţie structurilor teritoriale de specialitate reprezentate de gărzile forestiere.

Legiuitorul nu a prevăzut posibilitatea ca, după aprobarea cotelor, administratorul să delege structurilor teritoriale de specialitate ale autorităţii publice centrale care răspunde de vânătoare posibilitatea de modificare a acestora.

Or, de vreme ce legiuitorul a stabilit titularul obligaţiei de determinare a cotelor de recoltă, pentru a putea fi admise derogări de la această regulă cu privire la eventualele modificări ulterioare, acest drept trebuia conferit explicit, modificarea trebuind să fie efectuată de cel care are competenţa de stabilire/întocmire.

O.U.G. nr. 32/2015 stabileşte, între principalele atribuţii ale Gărzilor, monitorizarea, implementarea şi controlul aplicării regimului cinegetic în fondul cinegetic naţional, or aceste acţiuni nu implică modificarea deciziei adoptate la nivelul pârâtului, ca organ ierarhic superior Gărzilor forestiere.

În plus, dispoziţiile din H.G. nr. 743/2015 şi OMMAP nr. 456/2016, acte normative de rang inferior legii, nu pot duce la o interpretare contrară a art. 6 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 407/2006, unde legiuitorul a fost explicit în desemnarea autorităţii competente să stabilească aceste cote de recoltă.

Pe de altă parte, gărzile forestiere nu pot fi asimilate autorităţii publice centrale care răspunde de vânătoare, administratorul faunei cinegetice fiind exclusiv autoritatea publică centrală care răspunde de vânătoare şi asigură administrarea faunei cinegetice si nicidecum gărzile forestiere.

De altfel, legiuitorul primar face o distincţie clară între autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură şi Gărzile forestiere prin chiar textul art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 32/2015 privind înfiinţarea Gărzilor forestiere (instituţii publice cu personalitate juridică, în subordinea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, prin preluarea atribuţiilor activităţilor, a posturilor şi a personalului de la comisariatele de regim silvic şi cinegetic, care se desfiinţează). Prin urmare, Gărzile Forestiere nu pot fi confundate cu autoritatea centrală care se ocupă de silvicultură şi vânătoare şi, evident, nu se pote subroga acestei autorităţi centrale.

În acelaşi sens dispune şi art. 1 din O.U.G. nr. 77/2021 privind înfiinţarea Gărzii Forestiere Naţionale (actul normativ primar aflat în vigoare a data emiterii MMAP nr. 1571/2022):

"(1) Se înfiinţează Garda Forestieră Naţională, instituţie publică care funcţionează ca organ de specialitate al administraţiei publice centrate care răspunde de silvicultură, cu personalitate juridică, finanţată integral de la bugetul de stat, în subordinea autorităţii publice centrale pentru silvicultură.

(2) Garda Forestieră Naţională are în subordine Gărzile forestiere, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanţă de urgenţă, care sunt instituţii publice cu personalitate juridică..,,

În continuare, H.G. nr. 46/18 ianuarie 2023 privind organizarea, funcţionarea şi repartizarea numărului de posturi pentru Garda Forestieră Naţională şi gărzile forestiere reglementează, în sacina gărzilor forestiere aflate în subordinea Gărzii Naţionale de Mediu, atribuţii de implementare, monitorizare şi control al regimului cinegetic iar nu de stabilire a cotelor de recoltă.

O interdicţie explicită a stabilirii/modificării cotelor de recoltă nu este necesar a fi cuprinsă în lege câtă vreme această dispoziţie reiese în mod implicit chiar din caracterul prescriptiv al normei de la art. 6 alin. (1), lit. f) din Legea nr. 407/2006. Astfel, din moment ce legiuitorul a instituit atribuţia aprobării normelor in sarcina administratorului, cu avizul autorităţii care răspunde de protecţia mediului, rezultă, per a contrario, că nimeni altcineva nu are această atribuţie.

Prevederile ROF al Gărzilor Forestiere (care fac referire la atribuţiile gărzilor forestiere in ceea ce priveşte aprobarea suplimentarii cotelor de recoltă) sunt adoptate printr-un act normativ de nivel inferior în raport cu Legea nr. 407/2006.

Cu referire la art. 5 din Ordinul MMAP, acesta contravine dispoziţiilor art. 6 şi art. 77 din Legea nr. 24/2000 raportat la dispoziţiile art. 34 din Legea nr. 407/2006, pentru că nu instituie o regulă necesară şi suficientă care să conducă la o cât mai mare stabilitate şi eficienţă legislativă iar necesitatea emiterii/adoptării acestui articol nu rezultă din cuprinsul art. 34 din Legea 407/2006.

În primul rând, în textul art. 5 din Ordin, se stipulează că acest articol a fost adoptat "pentru aplicarea prevederilor art. 34 din Legea 407/2006".

În al doilea rând, sintagma "numai pe baza şi în executarea legilor, a hotărârilor şi a ordonanţelor Guvernului" din conţinutul art. 77 din Legea 24/2000 indică faptul că necesitatea emiterii/adoptării unor ordine precum cel contestat trebuie să rezulte dintr-o normă de ordin superior.

Constată instanţa de control judiciar că, din textul art. 34 din Legea 407/2006, rezultă cu claritate că vânarea exemplarelor de faună sălbatică se face în limitele/cu respectarea cotelor de recoltă şi a derogărilor stabilite, în condiţiile în care cotele se stabilesc în baza art. 6 alin. (1) lit. f) din Legea 407/2006, iar derogările se stabilesc în baza art. 38 din O.U.G. nr. 57/2007.

Nu în ultimul rând, dispoziţiile art. 34 din Legea 407/2006 nu autorizează MMAP să suplimenteze cotele de recoltă la speciile de interes cinegetic sau să aprobe noi cote de recoltă, diferite de cele aprobate prin Ordin, printr-o procedură distinctă de cea stabilită la art. 6 alin. (1) lit. f) din aceeaşi lege, în vederea recoltării/vânării acestor specii pe tot timpul anului.

Faţă de toate aceste împrejurări, Înalta Curte apreciază că nu se mai impun a fi analizate restul criticilor formulate de către reclamantă, casarea hotărârii recurate impunându-se potrivit considerentelor anterior menţionate.

6. Temeiurile de drept ale soluţiei pronunţate în recurs

Pentru toate aceste motive, în temeiul art. 20 din Legea nr. 554/2004 rap. la art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva sentinţei civile nr. 164 din 03 noiembrie 2023 a Curţii de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal, va casa în parte, sentinţa civilă recurată şi, în rejudecare:

Va admite acţiunea, astfel cum a fost precizată, va anula prevederile art. 1, art. 2, art. 3, art. 4, art. 5 şi art. 7 din Ordinul Ministrului Mediului, Apelor şi Pădurilor nr. 912/20.04.2022 privind aprobarea cotelor de recoltă pentru specia căprior (Capreolus capreolus) pentru perioada 1 mai 2022-30 aprilie 2023, publicat în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 407/28. IV.2022 din 28 aprilie 2022.

Va anula Anexa la Ordinul nr. 912/2022, intitulată Centralizator privind cotele de recoltă aprobate pentru perioada 01.05.2022-30.04.2023, la specia căprior, publicată în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 407 bis/28. IV.2022 din 28 aprilie 2022, urmând a fi menţinute în rest dispoziţiile sentinţei recurate (cu privire la soluţia dată excepţiei lipsei de interes a reclamantei în formularea acţiunii, nerecurată).

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva sentinţei civile nr. 164 din 03 noiembrie 2023 a Curţii de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Casează, în parte, sentinţa civilă recurată şi, în rejudecare:

Admite acţiunea, astfel cum a fost precizată, formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.

Anulează prevederile art. 1, art. 2, art. 3, art. 4, art. 5 şi art. 7 din Ordinul Ministrului Mediului, Apelor şi Pădurilor nr. 912/20.04.2022 privind aprobarea cotelor de recoltă pentru specia căprior (Capreolus capreolus) pentru perioada 1 mai 2022-30 aprilie 2023, publicat în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 407/28. IV.2022 din 28 aprilie 2022.

Anulează Anexa la Ordinul nr. 912/2022, intitulată Centralizator privind cotele de recoltă aprobate pentru perioada 01.05.2022-30.04.2023, la specia căprior, publicată în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 407 bis/28. IV.2022 din 28 aprilie 2022.

Menţine în rest dispoziţiile sentinţei recurate.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, astăzi, 11 decembrie 2024.