Ex officio rectification of material errors in European fund correction notes: Prevalence of special O.G.U. 66/2011 over general administrative litigation rules

Şedinţa publică din data de 26 noiembrie 2024

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată iniţial la data de 16.05.2017 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, Unitatea Administrativ Teritorială - Judeţul Vâlcea prin reprezentantul său legal, Preşedinte - A., în conformitate cu prevederile art. 51 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 66/2011, privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, cu modificările şi completările ulterioare coroborate cu cele ale art. 10 alin. (1)1 şi art. 28 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare şi cu cele ale art. 194 şi următoarele din C. proc. civ., a chemat în judecată pe Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, (fostul Minister al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice) solicitând:

- anularea Notei de rectificare a erorii materiale, nr. 86190 din 14 septembrie 2016, constatată în cuprinsul Notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare x din 29 iulie 2016, pentru contractul de achiziţie publică de lucrări nr. x din 07.07.2011, atribuit, potrivit Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune servicii cu modificările şi completările ulterioare, S.C. B. S.R.L.;

- anularea Deciziei nr. 432 din 17 noiembrie 2017, privind soluţionarea contestaţiei ormulate de către Unitatea Administrativ Teritorială - Judeţul Vâlcea.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 72 din 13 septembrie 2023, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a X-a contencios administrativ şi fiscal a respins cererea formulată de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Judeţul Vâlcea, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (fost Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene) şi Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile a formulat recurs reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială - Judeţul Vâlcea, invocând motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ.

În motivarea recursului a susţinut următoarele:

În ceea ce priveşte motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., recurenta-reclamantă a apreciat că hotărârea recurată nu cuprinde suficiente motive pe care se sprijină soluţia, iar motivarea este contradictorie în raport cu natura pricinii.

Recurenta-reclamantă susţine că instanţa de fond a preluat pur şi simplu prevederile art. 21 alin. (18) din O.U.G. nr. 66/2011 fără a efectua o analiză în contextul speţei. Aceasta afirmă că instanţa nu a motivat dacă eroarea corectată era cu adevărat o eroare de calcul (matematică) sau o greşeală a autorităţii.

Mai arată recurenta că nu s-a analizat dacă, la data corectării, pârâtul mai avea competenţa legală de a efectua îndreptarea, raportat la art. 1 alin. (6) din Legea 554/2004.

În continuarea argumentării recursului, recurenta-reclamantă afimră că instanţa de fond nu a analizat cui aparţine culpa pentru eroarea strecurată (principiul "nemo auditur propriam turpitudinem allegans").

Totodată aceasta nu a avut în vedere dacă pârâtul putea emite un nou titlu executoriu după intrarea în circuitul civil a Notei de constatare.

Efectele juridice ale parcurgerii procedurii de contestare administrativă şi respingerea acesteia prin Decizia nr. 338/07.10.2016.

În ceea ce priveşte motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenta-reclamantă a susţinut că instanţa a aplicat greşit dispoziţiile art. 21 alin. (18) din O.U.G. nr. 66/2011, considerând că acestea permit rectificarea din oficiu fără limitări şi fără raportare la Legea 554/2004.

Instanţa nu a reţinut că aceste dispoziţii nu constituie o derogare expresă de la Legea contenciosului administrativ.

Instanţa de fond nu a verificat legalitatea emiterii Notei de rectificare nr. x/14.09.2016 în condiţiile în care actul iniţial intrase în circuitul civil şi fusese contestat pe calea prevăzută de O.U.G. nr. 66/2011.

Mai arată recurenta că instanţa nu a reţinut şi nu a analizat probele depuse ulterior suspendării cauzei (Sentinţa nr. 3147/2017 şi Decizia ICCJ nr. 3883/2020), care puteau clarifica dacă pârâtul mai avea posibilitatea legală de rectificare.

Recurentul arată că O.U.G. nr. 66/2011 nu prevede o procedură clară şi completă privind îndreptarea erorilor de calcul, astfel că aceasta nu poate constitui motiv suficient pentru a exclude aplicarea Legii nr. 554/2004.

4. Apărările formulate în cauză

Intimatul-pârât Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de recurs ca fiind nefondată.

Intimatul-pârât Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei a depus întâmpinare prin care a solicitat să se constate lipsa calităţii procesuale pasive în ceea ce îl priveşte.

5. Procedura de soluţionare

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin rezoluţia completului de judecată, s-a fixat termen de judecată pentru soluţionarea cererii de recurs la data de 26 noiembrie 2024, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

II. Soluţia instanţei de recurs

Examinând sentinţa atacată prin prisma criticilor formulate prin cererea de recurs, a apărărilor invocate prin întâmpinare şi raportat la prevederile legale din materia supusă verificării, Înalta Curte reţine că recursul este nefondat, în considerarea celor în continuare arătate.

În privinţa situaţiei care a condus la starea litigioasă dintre părţi, instanţa de recurs reţine că:

Între Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operaţional Regional 2007-2013 şi Unitatea administrativ-teritorială Judeţul Vâlcea a fost încheiat la data de 25.10.2010 Contractul de finanţare nr. x având ca obiect acordarea finanţării nerambursabile de către AMPOR pentru implementarea Proiectului nr. SV/23/3/3.4/27/09.07.2009 intitulat "Consolidare, modernizare, extindere şi dotarea Centrului Şcolar pentru educaţie incluzivă Băbeni, Judeţul Vâlcea".

Pentru atribuirea Contractului având ca obiect executarea lucrărilor de construcţii şi instalaţii pentru realizarea obiectivului "Consolidare, modernizare, extindere şi dotarea Centrului Şcolar pentru educaţie incluzivă Băbeni, Judeţul Vâlcea", recurenta-reclamantă a aplicat procedura de achiziţie publică de tip "licitaţie deschisă" prin publicarea în SEAP a Anunţului de participare nr. x/15.04.2011.

În urma desfăşurării procedurii de achiziţie a fost încheiat între Unitatea administrativ- teritorială Judeţul Vâlcea, în calitate de achizitor, si S.C. B. S.R.L., în calitate de executant, Contractul de lucrări nr. x/07.07.2011 prin care aceasta din urmă se obliga să execute lucrări de construcţii şi instalaţii pentru realizarea obiectivului în schimbului preţului de 3 542 546 RON fără TVA, echivalent 864 372, 92 Euro, la care se adaugă TVA în sumă de 850 211,04 RON.

În baza Mandatului nr. x/16.05.2016, emis de Şeful Autorităţii de Management pentru Programul Operaţional Regional (AMPOR), echipa de control a pârâtei a procedat la efectuarea verificării documentare a cazului de suspiciune de nereguli vizând aspectele cuprinse în sesizarea nr. 29687/23.03.2016 a Unităţii Gestionare Nereguli Fonduri Europene, conţinând constatări cu implicaţii financiare cu privire la încălcarea prevederilor legale în materie de achiziţie publică la atribuirea contractului de lucrări nr. x/07.07.2011.

Prin Nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. x/29.07.2016 cu privire la contractul de finanţare nr. x/25.10.2010 proiect cod SMIS 11225 cu titlul "Consolidare, modernizare, extindere şi dotarea Centrului Şcolar pentru educaţie incluzivă Băbeni, Judeţul Vâlcea" a fost stabilită o corecţie financiară de 5% din valoarea contractului de lucrări nr. x/07.07.2011, în conformitate cu Anexa la H.G. nr. 519/2014, Partea 1, lit. A) pct. 9 - "Prin anunţul de participare sau prin documentaţia de atribuire sunt stabilite criterii de selecţie/atribuire ilegale şi/sau discriminatorii".

La capitolul nr. 11. Valoarea creanţei bugetare rezultate din nereguli, Direcţia Constatare şi Stabilire Nereguli, Serviciul Constatare şi Stabilire Nereguli-POR a stabilit că valoarea creanţei bugetare rezultate din aplicarea corecţiei financiare pentru contractul verificat este în cuantum de 206.286,11 RON (165.115,90 RON+41.170,21 RON TVA), sumă defalcată în 145.622,31 RON aferentă contribuţiei din fonduri UE şi 19.493,59 RON aferent bugetului de stat (TVA aferent 41.170,21 RON).

Totodată, la Capitolul nr. 14 Creanţa bugetară în sarcina debitorului, s-a prevăzut faptul că debitorul datorează autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene un debit în valoare de 206.286,11 RON (165.115,90 RON+41.170,21 RON TVA), sumă defalcată în 145.622,31 RON aferentă contribuţiei din fonduri UE şi 19.493,59 RON aferent bugetului de stat (TVA aferent 41.170,21 RON).

Prin Nota de rectificare a erorii materiale 86190/14.09.2016, constatată în cuprinsul Notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. x/29.07.2016 s-au constat erori de scriere privind valoarea cheltuielii neeligibile la cap. 11, care au condus la menţiuni eronate şi la capitolul 14 şi s-a apreciat că este necesară corectarea creanţei bugetare raportată la sumele solicitate de beneficiar pentru contractul nr. x/195/07.07.2011 privind execuţia de lucrări, fiind aplicabile dispoziţiile art. 21 alin. (18) din O.U.G. nr. 66/2011.

În acest sens, Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional a rectificat erorile de scriere în sensul că la capitolul nr. 11. Valoarea creanţei bugetare rezultate din nereguli, valoarea creanţei bugetare rezultate din aplicarea corecţiei financiare pentru contractul verificat este în cuantum de 208.978,53 RON (167.808,32 RON+41.170,21 RON TVA), sumă defalcată în 145.622,31 RON aferentă contribuţiei din fonduri UE şi 22.186,01 RON aferent bugetului de stat (TVA aferent 41.170,21 RON).

Totodată, modificările s-au repercutat şi la Capitolul nr. 14 Creanţa bugetară în sarcina debitorului, unde s-a prevăzut faptul că debitorul datorează autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene un debit în valoare de 208.978,53 RON (167.808,32 RON+41.170,21 RON TVA), sumă defalcată în 145.622,31 RON aferentă contribuţiei din fonduri UE şi 22.186,01 RON aferent bugetului de stat (TVA aferent 41.170,21 RON).

Împotriva acestei note de rectificare a erorii materiale, recurenta-reclamanta a formulat contestaţie administrativă înregistrată la sediul pârâtei sub nr. x/20.10.2016, care a fost respinsă ca neîntemeiată prin Decizia nr. 432/17.11.2016 .

Faţă de această situaţie, instanţa de fond a concluzionat în urma judecării cauzei că în cauză în procedura administrativă prevederile art. 21 alin. (18) din O.U.G. nr. 66/2011 care prevăd o procedură specială de îndreptare a erorilor de calcul/scriere, au fost aplicate cu prioritate având în vedere caracterul de normă specială a O.U.G. nr. 66/2011 în raport de dispoziţiile Legii nr. 554/2004. Astfel, soluţia adoptată în procedura administrativă a fost temeinică şi legală.

Înalta Curte analizând motivele de casare invocate de recurenta-reclamantă reţine că sentinţa atacată cuprinde o prezentare detaliată a situaţiei de fapt, respectiv încheierea contractului de finanţare nr. x/25.10.2010, derularea procedurii de achiziţie publică, efectuarea controlului de către Autoritatea de Management şi emiterea Notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. x/29.07.2016.

Se constată că instanţa de fond a arătat în mod explicit că rectificarea efectuată prin Nota nr. x/14.09.2016 a fost determinată de constatarea unor erori materiale la capitolele 11 şi 14 din nota de constatare iniţială, eroare evidenţiată prin informaţiile transmise de UGNFE din cadrul MDRAP prin adresa nr. x/08.09.2016 şi prin precizările proprii ale recurentei-reclamantei transmise prin adresa nr. x/25.10.2016. În temeiul acestor elemente de fapt, instanţa a reţinut aplicabilitatea dispoziţiilor art. 21 alin. (18) din O.U.G. nr. 66/2011, care instituie o procedură specială de îndreptare a erorilor de calcul şi de scriere de către autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, din proprie iniţiativă.

Contrar susţinerilor recurentei, hotărârea este motivată atât în fapt, cât şi în drept, iar raţionamentul instanţei de fond este logic şi necontradictoriu. Argumentele sale permit exercitarea controlului judiciar şi satisfac cerinţele art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., astfel încât motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 nu poate fi primit.

În ceea ce priveşte critica întemeiată pe art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte constată că instanţa de fond a aplicat corect norma specială, reţinând că rectificarea nu a creat un act administrativ nou şi nu a produs modificări de substanţă asupra măsurii de corecţie financiară, ci a corectat exclusiv înscrierea aritmetică a valorii creanţei bugetare. În mod just, instanţa a apreciat că dispoziţiile O.U.G. nr. 66/2011 prevalează faţă de regulile generale din Legea nr. 554/2004 în materia îndreptării erorilor materiale, fiind vorba de o procedură specială.

Nu poate fi reţinută nici critica potrivit căreia rectificarea a fost emisă după intrarea actului în circuitul civil, întrucât art. 21 alin. (18) din O.U.G. nr. 66/2011 conferă autorităţii de management competenţa de a rectifica asemenea erori din oficiu, fără a aduce atingere efectelor juridice ale actului iniţial. Principiul nemo auditur propriam turpitudinem allegans nu este incident în cauză, întrucât corectarea unei erori materiale nu echivalează cu invocarea propriei culpe, ci urmăreşte asigurarea exactităţii şi legalităţii documentului administrativ.

De asemenea, actele contestate: Nota de rectificare şi Decizia nr. 432/17.11.2016, cuprind elementele obligatorii unei motivări care respectă exigenţele legale în materie, indicând premisele de fapt şi temeiul de drept, respectând astfel cerinţele art. 31 din O.U.G. nr. 66/2011.

În lipsa unei vătămări concrete dovedite de recurentă şi având în vedere că rectificarea a urmărit conformarea la datele reale ale proiectului, instanţa de recurs constată că sentinţa atacată este temeinică şi legală, iar motivele de recurs nu sunt de natură să determine casarea acesteia.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul declarat de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială - Judeţul Vâlcea împotriva sentinţei civile nr. 72 din 13 septembrie 2023 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a X-a contencios administrativ şi fiscal şi pentru achiziţii publice, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială - Judeţul Vâlcea împotriva sentinţei civile nr. 72 din 13 septembrie 2023 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a X-a contencios administrativ şi fiscal şi pentru achiziţii publice, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 26 noiembrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.