Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 4860/2024 AI generated

Extraordinary retrial inadmissible for lack of applicable EU law and prohibited re-examination of merits in cultural monument classification dispute

Case Number Decizia nr. 4860/2024
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Inadmissible

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice dismissed as inadmissible a petition for retrial (revizuire) filed by the appellant against a 2023 decision that had declared a prior appeal null, thereby leaving the lower court’s initial dismissal of the claim effective. The dispute concerned the administrative-legal challenge to the classification of a private residential property in Iași as an immovable cultural monument under Ministry of Culture Order No. 2882, with the claimant alleging lack of standing of the petitioners who initiated the inscription process. The Court ruled the petition inadmissible on two grounds: first, under Article 509(1)(1) of the Code of Civil Procedure, the arguments presented were merely an attempt to re-judge the merits and re-evaluate evidence, which is prohibited for an extraordinary appeal; second, under Article 21(1) of Law No. 554/2004, the reliance on the UN Convention on the Rights of Persons with Disabilities did not constitute a valid basis for retrial because the dispute did not fall within the scope of applicable EU law, nor did it involve a specific interpretation by the Court of Justice of the European Union, rendering the invocation of the principle of the primacy of EU law irrelevant.

Legislator headnote

AI generated

art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ, art. 21 alin. (1) din Legea nr. 554/2001, art. 248 C. proc. civ, art. 509 alin. (1) C. proc. civ, art. 21 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, art. 21 din Legea nr. 554/2004; Extraordinary retrial inadmissible for lack of applicable EU law and prohibited re-examination of merits in cultural monument classification dispute: În ceea ce priveşte cererea de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 21 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ se reţine că revizuentul invocă încălcarea prevederilor Convenţiei ONU privind protecţia persoanelor cu dizabilităţi.

Keywords

AI generated
cultural property grounds for cassation Civil Procedure Code standing to appeal scope of applicable law right to petition

Cited Legislation

AI generated
art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ
a formulat cerere de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.
art. 21 alin. (1) din Legea nr. 554/2001
şi art. 21 alin. (1) din Legea nr. 554/2001.
art. 248 C. proc. civ
Analizând cu prioritate, conform dispoziţiilor art. 248 C. proc. civ., excepţia inadmisibilităţii cererii de revizuire, invocată de intimata-pârâtă Inspecţia judiciară prin întâmpinare, Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată.
art. 509 alin. (1) C. proc. civ
Înalta Curte reţine că prezenta cerere de revizuire este întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) C. proc. civ.
art. 21 alin. (1) din Legea nr. 554/2004
În ceea ce priveşte cererea de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 21 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ se reţine că revizuentul invocă încălcarea prevederilor Convenţiei ONU privind protecţia persoanelor cu dizabilităţi.
art. 21 din Legea nr. 554/2004
Potrivit art. 21 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare,
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Şedinţa publică din data de 29 octombrie 2024

Asupra cererii de revizuire de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 2 martie 2021, sub nr. x/2021 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Culturii, anularea Ordinului nr. 2882, poziţia în lista 1032, cod lista IS-II-m-B-03871, publicat în Monitorul Oficial 113 bis/15.02.2016 prin care a fost înscrisă ca şi monument imobilul situat în Municipiul Iaşi, str. x, o casă construită în anul 1923, aşa cum figurează în lista la poziţia 1032.

Prin sentinţa civilă nr. 994 pronunţată la 22 iunie 2021, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Culturii, ca neîntemeiată.

Împotriva sentinţei civile nr. 994 pronunţată la 22 iunie 2021 de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs reclamantul A., care a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei şi pe fond admiterea acţiunii în sensul anulării inscrierii ca monument a imobilului - proprietate privata pentru ca a fost inscris la cererea unor persoane ce nu aveau calitate de proprietari asa cum prevede Legea 422.

Prin decizia nr. 2673 din 18 mai 2023, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal a constatat nul recursul declarat de A. împotriva sentinţei civile nr. 994 pronunţate de 22 iunie 2021 de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Împotriva deciziei antemenţionate, A. a formulat cerere de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. şi art. 21 alin. (1) din Legea nr. 554/2001.

Analizând cu prioritate, conform dispoziţiilor art. 248 C. proc. civ., excepţia inadmisibilităţii cererii de revizuire, invocată de intimata-pârâtă Inspecţia judiciară prin întâmpinare, Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată.

Pentru a ajunge la această soluţie, instanţa de control judiciar a avut în vedere considerentele în continuare expuse.

Înalta Curte reţine că prezenta cerere de revizuire este întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) C. proc. civ.

Astfel, Înalta Curte reţine că potrivit dispoziţiilor art. 509 alin. (1) C. proc. civ. "Revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă:

1. s-a pronunţat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunţat asupra unui lucru cerut ori s-a dat mai mult decât s-a cerut. (...)"

În sensul dispoziţiilor citate, ca reflectare a principiului disponibilităţii, pretinsa pronunţare a instanţei extra petita/minus petita se analizează în raport cu obiectul litigiului, astfel cum acesta este delimitat prin cererea de chemare în judecată.

Din considerentele de fapt şi de drept ale deciziei criticate, rezultă fără echivoc faptul că au fost analizate toate aspecte reiterate de revizuent în cadrul cererii de recurs.

Înalta Curte constată că aceste motive au fost invocate de către revizuent atât în cererea formulată iniţial cât şi în prezenta cerere.

Din analiza motivelor invocate de către revizuient rezultă în mod evident faptul că acestea nu conţin elemente care sa aibă vreo relevanţă în cauză, şi nici nu au calitatea de a modifica hotărârea instanţei.

Pe de altă parte, revizuentul critică soluţia dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în temeiul unor chestiuni care vizează fondul litigiului (... funcţionarii acestor instituţii mint cu neruşinare atunci când afirmă că clasificarea a fost făcută în anul 1992 fapt infirmat de documentul înregistrat ca aviz nr. x/2011/Z la data de 19.01.2011, în care se specifică clar că documentaţia care susţine cererea de clasare, a fost depusă la DCPN Iaşi şi înregistrată sub nr. x/05.01.2011. În acest document se specifică că se aprobă clasificarea şi înscrierea în lista monumentelor a monumentului denumit generic ansamblu Caselor A..".

Reiese foarte clar că revizuentul încearcă, pe cale revizuirii, să obţină rejudecarea cauzei, reaprecierea probelor, şi reinterpretarea dispoziţiilor legale aplicabile în cauza dedusă judecăţii, ceea ce este inadmisibil pe calea revizuirii.

În ceea ce priveşte cererea de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 21 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ se reţine că revizuentul invocă încălcarea prevederilor Convenţiei ONU privind protecţia persoanelor cu dizabilităţi.

Potrivit art. 21 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare,

"(1) Constituie motiv de revizuire, care se adaugă la cele prevăzute de C. proc. civ., pronunţarea hotărârilor rămase definitive prin încălcarea principiului priorităţii dreptului Uniunii Europene, reglementat de art. 148 alin. (2), coroborat cu art. 20 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

(2) Sunt supuse revizuirii, pentru motivul prevăzut la alin. (1), şi hotărârile definitive care nu evocă fondul.

(3) Cererea de revizuire se introduce în termen de o lună de la data comunicării hotărârii definitive şi se soluţionează de urgenţă şi cu precădere".

Prima condiţie de admisibilitate a revizuirii întemeiate pe dispoziţiile art. 21 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, care rezultă implicit şi indubitabil din textul legal menţionat, este aceea a aplicabilităţii dreptului Uniunii Europene în raportul juridic dedus judecăţii.

În aceste condiţii şi în raport cu prevederile legale citate, Înalta Curte remarcă împrejurarea că motivul de revizuire întemeiat pe prevederile art. 21 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 nu îndeplineşte cerinţele de admisibilitate specifice.

Astfel, se constată că în cauză nu s-a făcut trimitere la vreo hotărâre a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi nici nu este incident un alt text din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene.

Or, motiv al revizuirii întemeiate pe art. 21 din Legea nr. 554/2004 îl constituie calificarea juridică a faptelor prin prisma normei de drept european incidente sau a interpretării acesteia rezultate dintr-o hotărâre a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi nicidecum aspectele invocate de revizuent.

Caracterul revizuirii, de cale extraordinară de atac, presupune că aceasta poate fi exercitată exclusiv pentru motivele prevăzute de lege, care sunt de strictă interpretare şi aplicare. Aceste limitări sunt de ordine publică.

Totodată, instanţei de judecată îi revine obligaţia să verifice admisibilitatea revizuirii, raportat la cazul concret dedus judecăţii.

Prin urmare, nemulţumirea revizuentului de modul cum a fost soluţionată cauza nu poate constitui motiv de revizuire concretizat în încălcarea principiului priorităţii dreptului comunitar, care presupune că cererea de revizuire este admisibilă în baza unor decizii ale Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.

Principiile de drept unional sau drepturile fundamentale prevăzute în Cartă sunt incidente numai în situaţiile în care o altă normă de drept unional este, de asemenea, aplicabilă raportului juridic dedus judecăţii întrucât protecţia acestor principii generale ca şi a drepturilor fundamentale prevăzute de Cartă este asigurată când statele membre acţionează în domeniul de aplicare al dreptului Uniunii Europene.

Când o situaţie juridică nu intră în domeniul de aplicare al dreptului Uniunii Europene, nu îşi găsesc aplicabilitatea nici principiile generale de drept unional, nici drepturile fundamentale garantate prin Cartă.

Pentru considerentele anterior expuse, Înalta Curte va constata inadmisibilitatea cererii de revizuire formulată de A. împotriva deciziei nr. 2673 din 18 mai 2023 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire declarată de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 2673 din 18 mai 2023 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibilă.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 29 octombrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.