Appeal dismissed for lack of active procedural standing in challenge to regulatory control note addressed to deliberative authority rather than administrative-territorial unit

Şedinţa publică din data de 17 octombrie 2024

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 28 octombrie 2022, sub nr. x/2022, urmare a declinării competenţei de soluţionare a cauzei prin sentinţa civilă nr. 4861/6.10.2022 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Judeţul Arad prin Consiliul Judeţean Arad în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice a solicitat:

- suspendarea executării măsurilor dispuse prin Nota de Control nr. x/15.03.2022;

- anularea Notei de Control Nr. 954115/15.03.2022 a Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice ca netemeinică şi nelegală.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 2467 din 21 decembrie 2022, Curtea de Apel Bucureşti:

- a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei Unitatea Administrativ Teritorială Judeţul Arad prin Consiliul Judeţean Arad;

- a respins cererea în anulare şi cererea de suspendare formulate de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Judeţul Arad prin Consiliul Judeţean Arad, în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice, ca fiind formulate de o persoană lipsită de calitate procesuală activă.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei de fond a declarat recurs reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Judeţul Arad prin Consiliul Judeţean Arad, în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, respingerea excepţiei lipsei calităţii sale procesuale active, casarea sentinţei recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare instanţei de fond.

Recurenta Unitatea Administrativ Teritorială Judeţul Arad, prin Consiliul Judeţean Arad, susţine că sentinţa recurată a fost pronunţată cu încălcarea şi aplicarea greşită a normelor de drept material, întrucât instanţa de fond a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active, fără a analiza corect regimul juridic al entităţilor administrative implicate. Potrivit art. 205 din C. civ., art. 96 şi art. 107 din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, precum şi art. 1 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, unităţile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină, patrimoniu propriu şi calitate procesuală de folosinţă, fiind titulare ale drepturilor şi obligaţiilor ce decurg din raporturile juridice în care sunt parte.

În acest context, Consiliul Judeţean Arad nu are personalitate juridică distinctă, ci acţionează ca autoritate deliberativă în cadrul unităţii administrativ-teritoriale, fără a putea dobândi în mod autonom calitate procesuală activă. Instanţa de fond a reţinut în mod greşit că acţiunea în anularea şi suspendarea Notei de Control nr. x/15.03.2022 ar fi trebuit formulată de Consiliul Judeţean Arad în nume propriu, ignorând faptul că măsurile dispuse prin actul administrativ contestat vizează direct Judeţul Arad, în calitate de subiect juridic de drept fiscal şi titular al codului de înregistrare fiscală, astfel cum rezultă chiar din conţinutul Notei de Control şi din documentele oficiale aferente procedurii de atribuire a serviciilor publice de transport judeţean.

În plus, recurenta invocă jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, respectiv Decizia nr. 1956/05.05.2012, care consacră faptul că numai unitatea administrativ-teritorială este înzestrată cu personalitate juridică şi poate sta în judecată în nume propriu, iar nu consiliul judeţean. Prin urmare, instanţa de fond a interpretat greşit dispoziţiile legale incidente, refuzând aplicarea normelor clare şi precise care consacră capacitatea procesuală activă a unităţii administrativ-teritoriale în litigiile ce privesc acte administrative cu efecte directe asupra patrimoniului şi bugetului acesteia.

În concluzie, recurenta solicită casarea hotărârii atacate şi, în rejudecare, respingerea excepţiei lipsei calităţii procesuale active, întrucât hotărârea a fost pronunţată cu încălcarea prevederilor art. 205 C. civ., art. 96 şi art. 107 din O.U.G. nr. 57/2019 şi art. 1 din Legea nr. 554/2004, fiind incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

4. Apărările formulate în cauză

Intimata-pârâtă Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, pentru apărările dezvoltate la dosar.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, sentinţa recurată în raport cu motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul este nefondat.

1. Argumentele de fapt şi de drept relevante.

În susţinerea recursului, recurenta-reclamantă UAT Judeţul Arad prin Consiliul Judeţean Arad a invocat, drept motiv de casare, dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în ceea ce priveşte modalitatea de soluţionare a excepţiei lipsei calităţii sale procesuale active.

În raport de criticile formulate, subsumate motivului de nelegalitate mai sus menţionat, instanţa de control judiciar constată că acestea sunt nefondate, întrucât hotărârea pronunţată de instanţa de fond este legală, fiind rezultatul unei aplicări corecte a normelor de drept material incidente în cauză. Recurenta susţine că instanţa de fond ar fi interpretat greşit regimul juridic al entităţilor administrative implicate, în special în ceea ce priveşte calitatea procesuală activă, însă această susţinere nu se confirmă în raport cu dispoziţiile legale aplicabile şi cu situaţia de fapt reţinută în sentinţa atacată.

Potrivit art. 205 din C. civ., persoanele juridice de drept public dobândesc capacitate de folosinţă de la data actului de înfiinţare sau de la data îndeplinirii cerinţelor legale, iar art. 96 şi art. 107 din O.U.G. nr. 57/2019 consacră faptul că unităţile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu patrimoniu propriu şi capacitate juridică deplină. De asemenea, art. 1 din Legea nr. 554/2004 prevede că orice persoană vătămată într-un drept sau interes legitim printr-un act administrativ se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente. Cu toate acestea, instanţa de fond nu a negat capacitatea procesuală de folosinţă a unităţii administrativ-teritoriale Judeţul Arad, ci a constatat, în mod corect, lipsa calităţii procesuale active în raport cu actul administrativ contestat.

Nota de control nr. x/15.03.2022 a fost emisă ca urmare a unui control planificat desfăşurat la Consiliul Judeţean Arad, iar măsurile dispuse prin acest act au fost adresate direct acestei autorităţi deliberative, nu unităţii administrativ-teritoriale în ansamblul său. Din analiza înscrisurilor aflate la dosar, instanţa de fond a reţinut că acţiunea a fost formulată de Unitatea Administrativ Teritorială Judeţul Arad, prin Consiliul Judeţean Arad, şi nu de către Consiliul Judeţean Arad în nume propriu, deşi măsurile contestate vizau exclusiv activitatea şi competenţele acestuia din urmă. În consecinţă, instanţa a constatat că nu există identitate între reclamanta din cauză şi subiectul pasiv al raportului juridic dedus judecăţii, ceea ce atrage incidenţa excepţiei lipsei calităţii procesuale active, conform art. 32 şi art. 36 C. proc. civ.

Jurisprudenţa invocată de recurentă, respectiv Decizia nr. 1956/05.05.2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, nu este aplicabilă în mod direct în speţă, întrucât aceasta vizează situaţii în care unitatea administrativ-teritorială este parte în litigii privind acte administrative care o vizează în mod direct. În cazul de faţă, măsurile dispuse prin Nota de control nu au fost adresate Judeţului Arad ca entitate juridică, ci Consiliului Judeţean Arad ca autoritate deliberativă, ceea ce impunea formularea acţiunii în nume propriu de către această autoritate, nu prin reprezentarea unităţii administrativ-teritoriale.

Faţă de împrejurările de fapt şi de drept expuse, Înalta Curte constată că soluţia primei instanţe se impune a fi menţinută, întrucât instanţa de fond a aplicat corect dispoziţiile art. 205 C. civ., art. 96 şi art. 107 din O.U.G. nr. 57/2019 şi art. 1 din Legea nr. 554/2004, pronunţând o hotărâre legală, motivată şi întemeiată pe o analiză riguroasă a raportului juridic dedus judecăţii, astfel că motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. nu este incident în cauză.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 alin. (1) raportat la art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Judeţul Arad prin Consiliul Judeţean Arad, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Judeţul Arad prin Consiliul Judeţean Arad împotriva sentinţei civile nr. 2467 din data de 21 decembrie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Pronunţată astăzi, 17 octombrie 2024.