Judge’s transfer challenge rejected; staffing need justifies Council’s refusal

Şedinţa publică din data de 19 septembrie 2024

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea înregistrată în format electronic la Consiliul Superior al Magistraturii în cadrul etapei a II-a a sesiunii de transfer a judecătorilor, organizată în perioada octombrie- noiembrie 2023, doamna A., judecător la Judecătoria Târgu Lăpuş, a solicitat transferul la Judecătoria Cluj-Napoca.

În motivarea cererii formulate, în esenţă, doamna judecător a invocat motive de ordin personal şi profesional, arătând că este judecător în cadrul Judecătoriei Târgu Lăpuş cu o vechime de 6 ani şi 3 luni, că are domiciliul stabilit în Municipiul Cluj-Napoca împreună cu soţul şi cei doi copii. Totodată, a mai arătat că în fiecare zi face naveta din localitatea de domiciliu aproximativ 228 km dus-întors şi având în vedere distanţa considerabilă, este de natură să-i afecteze viaţa personală şi profesională

Din punct de vedere profesional, a arătat că îşi manifestă disponibilitatea de a activa în cadrul oricărei secţii sau completuri din cadrul Judecătoriei Cluj-Napoca.

În susţinerea motivelor de sănătate, petenta depune şi înscrisuri medicale.

În cadrul contestaţiei, petenta susţine că din cauza greşitei administrări de către intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a resurselor instanţelor judecătoreşti, cererile de transfer ale petentei nu vor fi niciodată admise, dat fiind că pentru Judecătoria Târgu Lăpuş nu se frac demersuri pentru ocuparea posturilor libere de judecător.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin Hotărârea nr. 3203 din data de 23 noiembrie 2023 a Consiliului Superior al Magistraturii, secţia pentru Judecători, cererea de transfer a fost respinsă, fiind considerat inoportun transferul doamnei judecător A..

În motivarea hotărârii s-a reţinut că la momentul soluţionării cererii de transfer, reclamanta deţinea o vechime de 6 ani şi 3 luni în funcţia de judecător şi la Judecătoria Târgu Lăpuş. S-a mai reţinut situaţia dificilă a resurselor umane la nivelul acestei judecătorii, respectiv faptul că instanţa de la care s-a solicitat transferul se confruntă cu o situaţie dificilă a resurselor umane, generată de fluctuaţia de personal şi dificultatea de ocupare a posturilor vacante, în contextul în care doar 2 judecători sunt efectiv în activitate, dintr-o schemă de 4 posturi, respectiv faptul că deficitul de personal reprezintă 50% din schemă, prin raportare la o încărcătură de dosare care se situează semnificativ peste media naţională, fiind mai mare faţă de încărcătura de dosare de la instanţa la care s-a solicitat transferul.

A mai reţinut Consiliului Superior al Magistraturii, secţia pentru Judecători şi avizul negativ formulat de Curtea de Apel Cluj, fundamentat pe considerentul că, în cazul admiterii cererii de transfer, Judecătoria Târgu Lăpuş ar trebui să funcţioneze cu un singur judecător, ceea ce este imposibil.

În concret, s-a arătat că motivele invocate în cererea de transfer nu pot prevala la momentul respectiv faţă de interesele instanţei de la care provine, respectiv asigurarea resurselor umane necesare bunei funcţionări şi evitarea creşterii încărcăturii cauzelor pe judecător, motiv pentru care s-a dispus respingerea cererii.

3. Cererea de recurs

Împotriva Hotărârii nr. 3203 din 23 noiembrie 2023 a secţiei pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, doamna judecător A. a formulat contestaţie, invocând dispoziţiile art. 29 alin. (6) din Legea nr. 305/2022 [fost art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004].

În motivarea cererii sale, contestatoarea a prezentat situaţia de fapt, demersurile efectuate în vederea obţinerii transferului şi cadrul normativ aplicabil în materia discriminării şi în ceea ce priveşte transferul magistraţilor, arătând că legea nu prevede o ordine clară de preferinţă a criteriilor enumerate, dar datoria Consiliului Superior al Magistraturii este să le aplice în mod nediscriminatoriu.

A mai susţinut că în practica intimatului nu se poate prevedea în mod rezonabil o anumită manieră de aplicare a criteriilor prevăzute de lege pentru transfer, iar în cazul său există o discriminare vădită faţă de colegii săi ale căror cereri de transfer au fost aprobate prin stabilirea diferită a priorităţii în analiza criteriilor legale.

De asemenea, a arătat că motivarea hotărârii contestate nu respectă în integralitate dispoziţiile art. 612 din Legea nr. 303/2004, pentru că au fost avute în vedere numai motivele de transfer, iar motivele de ordin personal au fost ignorate. Intimatul i-a negat dreptul de a funcţiona la instanţa din localitatea de domiciliu, temeiurile respingerii cererii sale fiind exclusiv legate de volumul de activitate şi gradul de ocupare a schemei de personal la nivelul instanţei, fără a arăta în mod concret în ce mod ar fi afectată activitatea Judecătoriei Târgu Lăpuş, prin raportare la datele statistice.

În drept, contestatoarea a invocat prevederile art. 29 alin. (6) din Legea nr. 305/2022.

4. Apărările intimatei

Prin întâmpinare, intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată, considerând că în speţă nu a fost răsturnată prezumţia de legalitate a actului atacat.

În esenţă, intimatul a arătat că soluţia dată cererii de transfer este legală, temeinică şi corespunzător motivată, fiind adoptată prin raportare la criteriile legale, care nu au o ordine de prioritate şi care necesită o evaluare comparativă şi cumulativă, astfel încât să se asigure un just echilibru între interesul public al bunei funcţionări a instanţei şi interesul legitim privat al persoanei care a solicitat transferul.

În speţă, alături de motivele de ordin personal şi profesional invocate în cererea de trensfer, a fost avută în vedere situaţia dificilă a resurselor umane la nivelul Judecătoriei Târgu Lăpuş, respectiv gradul de ocupare a posturilor din schema de personal şi încărcătura de dosare pe judecător, concluzia fiind aceea că argumentele prezentate de contestatoare nu relevă o situaţie excepţională, aptă să determine inversarea raportului de preeminenţă dintre interesul public şi interesul privat.

II. Soluţia instanţei de recurs

Prin hotărârea supusă controlului judecătoresc pe calea prevăzută în art. 191 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, raportat la art. 29 alin. (5) - (7) din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, în vigoare la data învestirii instanţei, secţia pentru Judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a respins cererea de transfer de la Judecătoria Târgu Lăpuş la Judecătoria Cluj-Napoca, formulată de contestatoare.

Examinând hotărârea contestată prin prisma motivelor invocate, în raport cu actele şi lucrările dosarului şi cu apărările formulate de intimatul Consiliul Superior al Magistraturii, instanţa constată caracterul nefondat al contestaţiei, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Aşa cum s-a reţinut în jurisprudenţa constantă a Înaltei Curţi, analiza cererilor de transfer prin prisma criteriilor prevăzute în art. 612 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, nu trebuie să fie una formală, ci trebuie să asigure luarea unei decizii administrative în condiţii de transparenţă, legalitate şi oportunitate, care să aibă aptitudinea de a menţine un echilibru rezonabil între interesul public pe care intimatul CSM are obligaţia să-l ocrotească în exercitarea rolului său de garant al independenţei justiţiei şi interesului legitim privat al persoanei care a formulat o cerere de transfer, în raport cu circumstanţele personale şi profesionale invocate.

În acest context, intimatul Consiliul Superior al Magistraturii beneficiază de o marjă largă de apreciere în gestionarea resurselor umane din justiţie şi a carierei judecătorilor şi procurorilor, fără ca aceasta să conducă la concluzia că puterea discreţionară a instituţiei se poate manifesta independent de criteriile obiective şi de considerentele de oportunitate corespunzătoare circumstanţelor fiecărui caz.

Ţinând seama de împrejurarea că actul administrativ trebuie să aibă calitatea de a satisface atât rigorile legii, cât şi o nevoie socială determinată, limitele legale ale exercitării dreptului de apreciere se raportează la scopul legii, iar analiza respectării acestor limite vizează, în final, respectarea principiului proporţionalităţii, a echilibrului necesar între măsurile individuale şi interesul public ocrotit, potrivit sumei de atribuţii ce constituie competenţa legală a autorităţii publice (în speţă - interesul public al bunei funcţionări a justiţiei).

Aplicând aceste considerente de ordin general la situaţia juridică dedusă judecăţii în prezenta cauză, Înalta Curte constată că în speţă nu a fost răsturnată prezumţia de legalitate a hotărârii contestate, aceasta fiind susţinută de o motivare adecvată prin raportare la reglementarea cuprinsă în Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

Raportat la cadrul normativ privind statutul judecătorilor şi procurorilor, nu există un "drept legitim" al judecătorului de a-şi desfăşura activitatea la instanţa din localitatea de domiciliu; domiciliul sau, după caz, reşedinţa solicitantului, constituie numai unul dintre cele zece criterii prevăzute de lege pentru transfer.

În condiţiile în care legea nu prevede o ordine de prioritate în analiza criteriilor, autoritatea publică dispune de un drept de apreciere în exercitarea căruia trebuie că urmărească menţinerea unui just echilibru între criteriile de ordin obiectiv referitoare la situaţia instanţelor/parchetelor implicate într-o procedură de transfer şi criteriile de ordin personal sau profesional ale solicitanţilor, ţinând seama de circumstanţele fiecărui caz. De aceea, în lipsa unor elemente care să probeze că, în situaţii absolut identice, tratamentul a fost diferit, doar din admiterea sau respingerea unor cereri de transfer nu se poate reţine existenţa unei situaţii discriminatorii în ceea ce o priveşte pe contestatoare.

Or, în hotărârea contestată, a fost prezentată în detaliu situaţia Judecătoriei Târgu Lăpuş sub aspectul volumului de activitate raportat la numărul de posturi (4) şi la numărul de judecători în funcţie (2, la data analizării cererii), comparativ cu media naţională, şi, fără a fi ignorate motivele personale şi profesionale invocate de solicitantă, s-a apreciat că aprobarea transferului doamnei judecător ar fi amplificat deficitul de personal cu care se confruntă la acel moment, instanţa de la care se solicită transferul, de la 2 judecători la 1 judecător activitatea instanţei urmând a fi preluată de un singur judecător fiind astfel grav perturbată.

Prin urmare, Înalta Curte constată că deşi privite în mod singular motivele de ordin personal şi profesional indicate în cererea de transfer ar fi putut contura interesul legitim privat în sensul obţinerii unei soluţii favorabile, în speţă a fost respectat principiului proporţionalităţii între măsura individuală dispusă şi interesul public al bunei funcţionări a instanţei.

De altfel, este de menţionat că doamna judecător A. a mai învestit Consiliul Superior al Magistraturii cu o cererea de tranfer soluţionată prin Hotărârea nr. 2897 din 21 noiembrie 2023, prin care secţia pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii i-a respins, pentru motive identice, cererea de transfer de la Judecătoria Târgu Lăpuş la Judecătoria Cluj Napoca, astfel cum reiese din înscrisurile depuse de însăşi petenta.

Faţă de argumentele expuse, contestaţia judiciară formulată potrivit art. 191 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor va fi respinsă ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestaţia formulată de A. împotriva Hotărârii nr. 3203 din 23 noiembrie 2023 a Consiliului Superior al Magistraturii, secţia pentru judecători, ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 19 septembrie 2024.