Conflict of interest arising from signing a town planning certificate for a personal real estate investment

Şedinţa publică din data de 19 septembrie 2024

Asupra recursurilor de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Botoşani, secţia de contencios administrativ şi fiscal la data de 09.06.2022, sub nr. x/2022, reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a formulat contestaţie împotriva raportului de evaluare încheiat în data de 19.05.2022 în cadrul dosarului x/19.05.2022 comunicat de inspecţia de integritate cu privire la existenţa unor conflicte de interese în activitatea sa de secretar general de U.A.T. Cristeşti.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 11 din data de 15 februarie 2023, Curtea de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins excepţia de inadmisibilitate ca nefondată şi a respins cererea, ca neîntemeiată.

3. Cererile de recurs

Împotriva hotărârii pronunţate de instanţa de fond a formulat recurs principal reclamantul A., întemeiat pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 şi 8 din C. proc. civ., prin care a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe sau reţinerea spre rejudecare şi pe fond anularea partiala a Raportului de evaluare cu nr. x/19.05.2022 emis de Agentia de Integitate.

În motivarea recursului, a arătat că, în ce priveşte respectarea procedurii prevazută de art. 20 din Legea nr. 176/2010 şi de comunicarea întâmpinării a menţionat în acţiunea depusă că nu a avut cunoştinţă despre obiectul cercetării inspectorilor ANI şi că nu i s-a dat posibilitatea sa-şi spună punctul de vedere.

Precizează recurentul-reclamant că singura adresă pe care a primit-o a fost cea înregistrată cu nr. x, prin care doar i s-a comunicat faptul că s-a declanşat în ceea ce îl priveşte evaluarea respectării regimului juridic al incompatibilităţilor şi conflictelor de interese şi că, în cazul în care vor rezulta elemente în sensul existenţei unui conflict de interese i se va comunica o nouă informare, însă acest lucru nu s-a întâmplat.

Apreciază că nu a fost respectat art. 20 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 şi că nu i-au fost respectate drepturile fundamentale în procedura de cercetare.

Mai susţine recurentul-reclamant şi faptul că, dacă s-a constatat împlinit termenul de prescripţie, inspectorii de integritate nu trebuia să mai menţioneze în raport că s-a constatat cazul de incompatibilitate.

În ce priveşte certificatul de urbanism semnat de acesta, arată că a fost emis în data de 11.04.2017 iar plângerea a fost făcută în 08.07.2020, după mai bine de 3 ani de la emitere.

Susţine recurentul-reclamant că nu există niciun punct de vedere cu privire la legalitatea acestui certificat de urbanism, care nu a fost atacat, contestat sau anulat ci doar şi-a pierdut valabilitatea.

Consideră că nici pârâta ANI şi nici instanţa de fond nu arata care este interesul personal de natură patrimonială urmărit şi nici cum a fost afectată obiectivitatea în îndeplinirea atribuici cum a fost afectată obiectivitatea în îndeplinirea atribuţiilor sale. Deşi din raportul ANI reiese că a încălcat prevederile art. 79 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003 pârâta însă nu arată care este decizia luată de reclamant care sa-i fi influenţat interesele patrimoniale.

Susţine recurentul-reclamant că trebuia să fie invitat să-şi spună punctul de vedere, chiar dacă a intervenit prescripţia.

Legat de semnarea certificatului de urbanism susţine că instanta de fond a in terpretat greşit că a particiapt la emiterea acestuia, conform art. 6 alin. (1) din Legea nr. 50/1991 întrucât, în condiţiile în care acesta este semnat de arhitectul şef sau persoana responsabilă nu întelege cum poate secretarul, prin semnatura sa, să-şi creeze condiţii mai favorabile.

Pârâta Agenţia Naţională de Integritate a formulat, la rândul său, recurs incident împotriva sentinţei nr. 11 din data de 15 februarie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi, în rejudecare, să se dispuă respingerea acţiunii, ca inadmisibilă.

4. Apărările formulate în cauză

Intimata-pârâtă a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului principal ca nefondat şi menţinerea sentinţei instanţei de fond ca fiind temeinică şi legală.

În motivare a reluat apârările formulate la fondul cauzei.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, sentinţa recurată în raport cu motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursurile sunt nefondate.

2.1. Argumentele de fapt şi de drept relevante.

Înalta Curte reţine că s-a constatat de către inspectorii de integritate faptul că A. nu a respectat regimul juridic al conflictelor de interese în materie administrativă, prin încălcarea art. 79 din Legea nr. 161/2003, dat fiind că la data de 11.04.2017, în exercitarea atribuţiilor de secretar al comunei Cristeşti a semnat certificatul de urbanism nr. x/11.04.2017 în vederea realizării investiţiei "construire pensiune agroturistică "B.", beneficiar fiind reclamantul A..

Prin cererea introductivă reclamantul invocă sumar două motive de nelegalitate, respectiv că nu i s-a adus la cunoştinţă obiectul verificării pentru a se putea apăra şi că certificatul de urbanism este un act de informare care nu produce efecte juridice directe, iar în baza actului vizat în cauză nu s-a construit obiectivul la care se referă

Cu privire la cele două motive de nelegalitate ale Raportului de evaluare contestat, instanţa de fond a reţinut, pe de-o parte, că între părţi a existat o corespondenţă de informare returnată iniţial cu menţiunea "avizat lipsă domiciliu". Ulterior, a fost reluată procedura de înştiinţare, prin adresa nr. x/10.08.2020, confirmarea de primire fiind semnată la data de 21.08.2020 .

De asemenea, instanţa de fond a reţinut, cu privire la natura juridică a certificatului de urbanism, dispoziţiile Deciziei RIL nr. 25/2017 potrivt cărora este posibilă exercitarea controlului de legalitate, pe cale separată, asupra certificatului de urbanism prin care s-a dispus interdicţia de a construi sau care conţine alte limitări.

I. În ce priveşte recursul principal, Înalta Curte constată că motivele de casare invocate vizează, în principal, chestiuni ce ţin de fondul cauzei ce nu pot fi încadrate în motivele de casare prevăzute de lege.

În ce priveşte motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 - când, prin hotărârea dată, instanţa a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii şi pct. 6 C. proc. civ. - când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei, recurentul-reclamant le indică în mod formal fără a face niciun fel de critici care să poată fi circumscrise acestora.

În ce priveşte motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. - când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, instanţa de control judiciar apreciază că pot fi circumscrise acestui motiv de casare, criticile privind nerespectarea art. 20 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 şi nerespectării drepturilor fundamentale în procedura de cercetare precum şi a faptului că, dacă s-a constatat împlinit termenul de prescripţie, inspectorii de integritate nu mai puteau să menţioneze în raport că s-a constatat cazul de incompatibilitate.

Sunt nefondate criticile mai sus menţionate dispoziţiile art. 20 din Legea nr. 176/2010 fiind respectate întrucât reclamantul a fost informat cu privire la faptul că s-a declanşat o procedură de evaluare.

Nu a fost încălcat dreptul la apărare. Persoanelor evaluate li se solicită punctul de vedere doar în cazul în care din cercetări ar fi rezultat existenţa unui conflict de interese în măsură să atragă o sancţiune administrativă, or, în speţă, raportul identifică elemente ale unui conflict de interese, dar constată şi că a intervenit prescripţia potrivit art. 25 din Legea nr. 176/2010, fiind sesizat doar organul de urmărire penală cu privire la indiciile privind săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 301 C. pen. (folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane).

Faţă de concluziile raportului de evaluare care reţin prescripţia răspunderii reclamantului pentru faptele de conflict de interese, analizarea pe fond a aspectelor legate de acesta nu se mai impunea, pentru că erau prescrise, or, instanţa de fond tocmai acest lucru l-a făcut, neraportându-se la cele reţinute prin raportul de evaluare.

II. Recursul incident formulat de recurenta-pârâtă Agenţia Naţională de Integritate este nefondat, contestaţia formulată de reclamant nefiind inadmisibilă atâta vreme cât prin raportul de evaluare au fost efectuate constatări atât în ceea ce priveşte nerespectarea regimului juridic al conflictelor de interese ce fac obiectul Legii nr. 161/2003 cât şi o sesizare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la identificarea unor indicii privind o posibila săvârşire de infracţiuni prevăzute de art. 301 C. pen.

În acord cu cele reţinute de instanţa de fond, acţiunea este admisibilă întrucât reclamantul contestă acea parte a raportului de evaluare prin care se concluzionează cu privire la existenţa conflictului de interese de natură administrativă.

2.2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul principal formulat de reclamantul A. şi recursul incident formulat de pârâta Agenţia Naţională de Integritate, ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul principal declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei nr. 11 din data de 15 februarie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Respinge recursul incident declarat de pârâta Agenţia Naţională de Integritate împotriva sentinţei nr. 11 din data de 15 februarie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 19 septembrie 2024.