Judicial transfer denial: discretionary balance of institutional staffing needs versus personal interest under Law 303/2022

Şedinţa publică din data de 14 iunie 2024

Asupra contestaţiei de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Hotărârile contestate

1.1. Prin Hotărârea nr. 2913 din 21 noiembrie 2023, emisă de Consiliul Superior al Magistraturii, secţia pentru judecători, s-a respins cererea de transfer de la Judecătoria Târgu Mureş la Judecătoria Cluj-Napoca, formulată de domnul judecător A..

Faţă de cererea de transfer formulată şi analizând nota Direcţiei resurse umane şi organizare, precum şi dispoziţiile art. 188 alin. (1) - (3) din Legea nr. 303/2022, s-a reţinut că domnul A. are o vechime de 5 ani şi 9 luni în funcţia de judecător şi o vechime de 2 ani şi 6 luni la Judecătoria Târgu Mureş.

Conform evidenţelor direcţiei de resort, la Judecătoria Târgu Mureş, instanţa de la care s-a solicitat transferul, dintre cele 28 de posturi de judecător prevăzute în schema de personal, sunt ocupate 21 de posturi, fiind vacante 7 posturi. De asemenea, sunt vacante 4 funcţii de conducere, 3 fiind ocupate prin delegare. La această instanţă, există 2 posturi ocupate în condiţiile art. 147 din Legea nr. 303/2022. La Judecătoria Târgu Mureş, în anul 2022, încărcătura cauzelor/judecător a fost de 831,5, comparativ cu media naţională de 1159,3/iar încărcătura cauzelor/schemă a fost de 745,4, comparativ cu media naţională de 893,1.

S-a mai reţinut că la Judecătoria Cluj-Napoca, instanţa la care s-a solicitat transferul, dintre cele 45 de posturi de judecător prevăzute în schema de personal, sunt ocupate 36 posturi, din care 30 de posturi efectiv ocupate, fiind vacante 9 posturi. De asemenea, sunt vacante 3 funcţii de conducere, din care una este ocupată prin delegare. La această instanţă, dintre cele 14 posturi vacante temporar, 8 posturi au fost ocupate, din care 5 posturi în condiţiile art. 147 din Legea nr. 303/2022. La această instanţă sunt utile 9 posturi de judecător (6 posturi în cadrul secţiei civile şi 3 posturi în cadrul secţiei penale). La Judecătoria Cluj-Napoca, în anul 2022, încărcătura cauzelor/judecător a fost de 1008,2, comparativ cu media naţională de 1159,3, iar încărcătura cauzelor/schema a fost de 889,4, comparativ cu media naţională de 893,1.

În temeiul art. 188 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, Judecătoria Târgu Mureş şi Curtea de Apel Târgu Mureş au exprimat puncte de vedere nefavorabile transferului, în timp ce Curtea de Apel Cluj şi Judecătoria Cluj-Napoca au avizat favorabil transferul domnului judecător.

Analizând cererea de transfer formulată în raport de motivele invocate, precum şi în raport de criteriile prevăzute de art. 192 din Legea nr. 303/2022, cu luarea în considerare a necesităţii păstrării echilibrului între interesele instanţelor implicate, dar şi între interesul public privind buna desfăşurare a activităţii instanţelor şi interesul privat al magistratului, secţia pentru judecători a apreciat că nu este oportun transferul domnului judecător A..

Astfel, s-a reţinut că dispoziţiile legale care reglementează instituţia transferului au un caracter supletiv, nu conferă în mod automat magistratului un drept la transfer şi nu generează o obligaţie corelativă a secţiei, prin simpla formulare a cererii, în condiţiile în care se impune a fi avută în vedere politica de resurse umane la nivelul instanţelor implicate în procedură şi menţinerea unui just echilibru între interesul general reprezentat de o bună administrare a justiţiei, inclusiv sub acest aspect, şi interesul personal al magistratului.

De asemenea, criteriul privind existenţa unor motive personale, în lumina dispoziţiilor legale, nu poate înlătura celelalte criterii ce trebuie avute în vedere în analiza unei cereri de transfer, acest criteriu fiind supus cerinţei coroborării cu celelalte criterii prevăzute de lege.

Totodată, secţia pentru judecători a reţinut că transferul domnului judecător A. nu este oportun în raport de criteriul privind numărul posturilor vacante şi al posturilor temporar vacante la instanţele implicate, întrucât procentul de ocupare efectivă a schemei Judecătoriei Târgu Mureş este inferior procentului de ocupare efectivă a schemei Judecătoriei Cluj-Napoca, şi nici în raport de criteriul privind dificultăţile de ocupare a posturilor.

1.2. Prin Hotărârea nr. 3214 din 23 noiembrie 2023, Consiliul Superior al Magistraturii, secţia pentru judecători a respins cererea de transfer de la Judecătoria Târgu Mureş la Judecătoria Cluj-Napoca, formulată de domnul judecător A..

În analiza cererii de transfer, Consiliul Superior al Magistraturii, secţia pentru judecători a reţinut, în raport cu nota Direcţiei resurse umane şi organizare şi dispoziţiile art. 188 alin. (1) - (3) din Legea nr. 303/2022, că domnul A. are o vechime de 5 ani şi 9 luni în funcţia de judecător şi o vechime de 2 ani şi 6 luni la Judecătoria Târgu Mureş, iar conform evidenţelor direcţiei de resort, la Judecătoria Târgu Mureş, instanţa de la care s-a solicitat transferul, dintre cele 28 de posturi de judecător prevăzute în schema de personal, sunt ocupate 22 de posturi, dintre care unul începând cu data de 01.01.2024, fiind vacante 6 posturi. De asemenea, sunt vacante 4 funcţii de conducere, 3 fiind ocupate prin delegare. La această instanţă, există 2 posturi ocupate în condiţiile art. 147 din Legea nr. 303/2022. La Judecătoria Târgu Mureş, în anul 2022, încărcătura cauzelor/judecător a fost de 831,5, comparativ cu media naţională de 1159,3, iar încărcătura cauzelor/schemă a fost de 745,4, comparativ cu media naţională de 893,1.

Conform evidenţelor aceleiaşi direcţii, la Judecătoria Cluj-Napoca, instanţa la care s-a solicitat transferul, dintre cele 45 de posturi de judecător prevăzute în schema de personal, sunt ocupate 36 posturi, din care 31 de posturi efectiv ocupate, fiind vacante 9 posturi. De asemenea, sunt vacante 3 funcţii de conducere, din care una este ocupată prin delegare. La această instanţă, dintre cele 11 posturi vacante temporar, 6 posturi au fost ocupate, fiind utile pentru transfer 3 posturi de judecător. La Judecătoria Cluj-Napoca, în anul 2022, încărcătura cauzelor/judecător a fost de 1008,2, comparativ cu media naţională de 1159,3, iar încărcătura cauzelor/schemă a fost de 889,4, comparativ cu media naţională de 893,1.

În temeiul art. 188 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, Judecătoria Târgu Mureş şi Curtea de Apel Târgu Mureş au exprimat puncte de vedere nefavorabile transferului, în timp ce Curtea de Apel Cluj şi Judecătoria Cluj-Napoca au avizat favorabil transferul domnului judecător.

Secţia pentru judecători a apreciat că nu este oportun transferul domnului judecător A., în raport cu criteriul privind dificultăţile de ocupare a posturilor, reţinând că vacantarea suplimentară a unui post la Judecătoria Târgu Mureş ar conduce la perturbarea activităţii instanţei prin supraîncărcarea celorlalţi judecători, dar şi prin acordarea unor termene mai lungi, cu consecinţa afectării celerităţii soluţionării cauzelor şi, în mod indirect, a justiţiabililor.

S-a mai arătat că dacă s-ar admite cererea de faţă, la Judecătoria Târgu Mureş ar urma să funcţioneze doar 21 de judecători, ceea ce determină o încărcătură considerabilă a activităţii acestora.

De asemenea, s-a reţinut că, dată fiind situaţia de fapt, argumentele contestatorului nu pot prevala faţă de interesele instanţei de la care acesta provine.

2. Contestaţia formulată

Împotriva Hotărârilor nr. 2913 din 21 noiembrie 2023 şi nr. 3214 din 23 noiembrie 2023, emise de Consiliul Superior al Magistraturii, secţia pentru judecători, a formulat contestaţie contestatorul A., în temeiul art. 191 din Legea nr. 303/2022, solicitând în principal, anularea Hotărârii nr. 2913/21.11.2023 a secţiei pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, comunicată în data de 07.02.2024, hotărâre din etapa 1 din sesiunea de transfer organizată în perioada octombrie - noiembrie 2023; în subsidiar, anularea Hotărârii nr. 3214/23.11.2023 a secţiei pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, hotărâre din etapa 2 de transfer, organizată în perioada octombrie- noiembrie 2023; obligarea intimatului Consiliul Superior al Magistraturii la emiterea unei hotărâri prin care să dispună transferul contestatorului de la Judecătoria Târgu Mureş la Judecătoria Cluj-Napoca.

În motivarea contestaţiei arată că a avut calitatea de auditor de justiţie în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii din data de 08.01.2018 până la data de 01.01.2020 când am fost numit în funcţie de către Consiliul Superior al Magistraturii în calitate de judecător stagiar în cadrul Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc; că a avut calitatea de judecător stagiar în cadrul Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc începând cu data de 01.01.2020 până la data de 26.04.2021, când a fost numit în funcţia de judecător definitiv în cadrul Judecătoriei Târgu Mureş, din raza Tribunalului Mureş.

Menţionează că la momentul soluţionării cererii de transfer avea o vechime de 5 ani şi 7 luni în funcţia de judecător (inclusiv perioada de auditor de justiţie), dintre care 2 ani şi 7 luni Ia Judecătoria Târgu Mureş.

În ceea ce priveşte situaţia personală, arată că are domiciliul în municipiul Cluj-Napoca, astfel cum reiese din cartea de identitate; este căsătorit începând cu data de 12.05.2023, iar soţia sa, B. este procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, începând cu luna octombrie 2020; că de la momentul numirii în funcţie la Judecătoria Târgu Mureş, respectiv în data de 26.04.2021, a făcut naveta săptămânal pe ruta Târgu Mureş - Cluj-Napoca şi retur, iar în cursul săptămânii, locuieşte cu chirie în municipiul Târgu Mureş; că în municipiul Cluj-Napoca deţine un apartament proprietate personală; că distanţa dintre Cluj-Napoca şi Târgu Mureş este de aproximativ 110 km, fiindu-i imposibil să facă naveta zilnic.

Arată că a formulat mai multe cereri de transfer, toate fiindu-i respinse, după cum urmează: în perioada mai 2020 - februarie 2022 nu s-au organizat sesiuni de transfer; cererea de transfer formulată în martie 2022 (etapa 1 şi etapa a 2-a), sesiunea de transfer din perioada mai - iunie 2022, respectiv etapa 1 din 26.05.2022 şi etapa a 2-a din 23.06.2022, când nu a fost transferat niciun judecător de la Judecătoria Târgu Mureş Ia Judecătoria Cluj-Napoca; sesiunea de transfer organizată în perioada septembrie - noiembrie 2022, în ambele etape; sesiunea de transfer organizată în perioada ianuarie - martie 2023; sesiunea de transfer organizată în perioada octombrie - noiembrie 2023.

Consideră că hotărârile atacate sunt nelegale şi netemeinice, nefiind respectate criteriile prevăzute de art. 192 din Legea nr. 303/2022.

În ceea ce priveşte Hotărârea nr. 2913/21.11.2023 a secţiei pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (hotărârea din etapa 1 de transfer), arată că prin această hotărârea s-a reţinut că, întrucât procentul de ocupare efectivă a schemei Judecătoriei Târgu Mureş este inferior procentului de ocupare efectivă a schemei Judecătoriei Cluj-Napoca, nu este oportună transferarea sa.

Cu toate acestea, deşi numărul locurilor neocupate la Judecătoria Cluj-Napoca (9 locuri) este mai mare decât cel al locurilor neocupate la Judecătoria Târgu Mureş (6 locuri), faptul că schema de personal a Judecătoriei Cluj-Napoca este mai mare, face ca procentul de neocupare al posturilor să fie mai redus la Judecătoria Cluj-Napoca.

Însă, în ceea ce priveşte încărcătura efectivă a cauzelor pe judecător, la nivelul anului 2022, la Judecătoria Târgu Mureş era de 831,5, considerabil mai redusă de cea înregistrată la Judecătoria Cluj-Napoca, care era de 1008,2, precum şi de media la nivel naţional, care era de 1159,3.

În mod similar, şi în cazul încărcăturii cauzelor pe schemă, Judecătoria Târgu Mureş înregistra la nivelul anului 2022 o încărcătură de 745,4 dosare, considerabil mai redusă decât cea care exista Ia Judecătoria Cluj-Napoca, de 889,4, precum şi decât cea la nivel naţional, care se situa la 893,1.

Consideră că în acest context, nu au fost avuţi în vedere indicatorii relevanţi care descriau situaţia concretă existentă la cele două instanţe implicate în procedura de transfer.

Arată că nu acelaşi criteriu reţinut în privinţa cererii sale a fost avut în vedere în ceea ce priveşte cererea de transfer a domnului judecător C., care se afla la prima cerere de transfer, care a fost transferat de la Judecătoria Sibiu la Judecătoria Cluj-Napoca, reţinându-se situaţia dificilă a resurselor umane disponibile la nivelul Judecătoriei Cluj-Napoca, faptul că încărcătura de dosare/judecător este sub media înregistrată la nivel naţional, deşi este mai ridicată decât cea înregistrată la nivelul Judecătoriei Cluj-Napoca, iar dificultăţile de ocupare a posturilor la Judecătoria Sibiu sunt mult mai reduse decât în cazul Judecătoriei Cluj-Napoca, fiind formulate 40 de cererii de transfer pentru Judecătoria Cluj-Napoca în sesiunea octombrie - noiembrie 2023.

Critică faptul că în privinţa cererii formulate de domnul judecător C., nu a fost analizat aspectul privind procentul de ocupare efectivă a schemei Judecătoriei Sibiu şi nici faptul că încărcătura cauzelor/judecător la Judecătoria Sibiu (1052,7) era mai mare decât cea de la Judecătoria Cluj-Napoca (1008,2) şi considerabil mai mare decât cea de la nivelul Judecătoriei Târgu Mureş (831,5), după cum nu s-a analizat nici încărcătura cauzelor pe schemă de la nivelul instanţelor implicate, fiind ignorat criteriul prevăzut de art. 192 lit. b) din Legea nr. 303/2022. Pe de altă parte, nu a fost avut în vedere nici criteriul dificultăţilor de ocupare a posturilor.

Totodată, arată că nu s-a ţinut cont de faptul că domnul judecător se afla la prima cerere de transfer, cu o vechime în funcţia de judecător definitiv la Judecătoria Sibiu de aproximativ 6 luni la data admiterii cererii de transfer, astfel că în mod greşit nu au fost avute în vedere criteriile prevăzute de art. 192 lit. d) şi e) din Legea nr. 303/2022.

Astfel, arată că Judecătoria Târgu Mureş se afla într-o situaţie considerabil mai favorabilă în raport cu Judecătoria Sibiu, iar pe de altă parte, contestatorul avea o vechime mai mare la instanţa de unde solicită transferul (2 ani şi 7 luni) faţă de aproximativ 6 luni în ceea ce îl priveşte pe domnul judecător C., motiv pentru care apreciază că cererea sa era mai întemeiată.

Mai arată că relativ similară este şi situaţia doamnei judecător D., care, deşi are aceeaşi vechime în funcţie precum contestatorul, a fost numită judecător definitiv la Judecătoria Zalău în data de 26.04.2021, iar prin hotărârea nr. 1448/26.05.2022 acesteia i-a fost admisă cererea de transfer de Ia Judecătoria Zalău la Judecătoria Turda, după care prin hotărârea nr. 3211/23.11.2023 i-a fost admisă cererea de transfer de la Judecătoria Turda la Judecătoria Cluj-Napoca, respectiv a doua cerere de transfer.

Precizează că raportat la anul 2022, încărcătura cauzelor/judecător la Judecătoria Turda a fost de 1374,8 faţă de cea înregistrată la nivelul Judecătoriei Târgu Mureş, de numai 831,5 şi considerabil mai mare decât media înregistrată la nivel naţional, de 1159,3. Încărcătura cauzelor pe schemă la Judecătoria Turda (1152,7) era mult mai mare decât cea înregistrată la Judecătoria Târgu Mureş (745,4) şi considerabil mai mare decât media înregistrată la nivel naţional (893,1).

De asemenea, vechimea în funcţie a contestatorului şi a doamnei judecător era aceeaşi.

Referitor la Hotărârea nr. 3214/23.11.2023 a secţiei pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, prin care a fost respinsă cererea de transfer a contestatorului din etapa a 2-a a sesiunii de transfer, precizează că îşi menţine criticile formulate cu privire la Hotărârea nr. 2913/21.11.2023.

Mai arată că deşi în hotărârea contestată se menţionează că în cursul lunii noiembrie 2023 doi dintre colegii de la judecătoria Târgu Mureş au promovat la instanţe superioare, s-a omis a se menţiona faptul că în prima etapa de transfer, respectiv prin Hotărârea nr. 3045/21.11.2023 a secţiei pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii s-a dispus transferarea doamnei judecător E. de Ia Judecătoria Gheorgheni la Judecătoria Târgu Mureş, fiind astfel completată schema de judecători a Judecătoriei Târgu Mureş.

În acelaşi context, invocă alte trei cereri de transfer admise de către secţia pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, formulate de trei judecători de la Judecătoria Târgu Mureş, doi dintre aceştia fiind transferaţi la Judecătoria Cluj-Napoca, care, chiar dacă nu au fost admise în ultima sesiune de transferuri, consideră că sunt relevante în raport cu criticile pe care le-a formulat.

Faţă de cererile astfel invocate, consideră că era îndreptăţit să i se admită cererile de transfer, dată fiind vechimea în funcţie şi vechimea la instanţa de la care a solicitat transferul.

Susţine că în privinţa sa au fost ignorate criteriile prevăzute de lege pentru acordarea transferului, respectiv cele prevăzute de art. 192 din Legea nr. 303/2022.

Astfel, în ceea ce priveşte criteriul prevăzut de art. 192 lit. a) din Legea nr. 303/2022, respectiv avizele motivate şi punctele de vedere prevăzute la art. 188 alin. (1), arată că avizele acordate de către Judecătoria Târgu Mureş şi Curtea de Apel Târgu Mureş au fost negative, iar cele date de Judecătoria Cluj-Napoca şi Curtea de Apel Cluj au fost pozitive, însă acestea au doar un rol consultativ.

Arată că trebuie avut în vedere şi dreptul fiecărui judecător la transfer; că fluctuaţia de personal este normală şi trebuie permisă tuturor, în caz contrar fiind prejudiciat însuşi dreptul la transfer.

Cu privire la criteriul prevăzut de art. 192 lit. b) din Legea nr. 303/2022, respectiv volumul de activitate al instanţei de la care se solicită transferul şi la care se solicită transferul, numărul posturilor vacante şi al posturilor temporar vacante şi dificultăţile de ocupare a acestora, arată că încărcătura efectivă a cauzelor pe judecător, în anul 2022, se situa la Judecătoria Târgu Mureş sub cea înregistrată Ia Judecătoria Cluj-Napoca, aceeaşi fiind situaţia şi în ceea ce priveşte încărcătura cauzelor pe schemă.

Precizează că, raportat Ia datele statistice, Judecătoria Târgu Mureş este una dintre instanţele cu cele mai mici încărcături pe judecător şi pe schemă.

Raportat la criteriul reglementat de art. 192 lit. c) din Legea nr. 303/2022, respectiv specializarea judecătorului, specializările complementare, vechimea în cadrul secţiei sau completului sau corespunzător specializării, menţionează că a activat în cadrul Judecătoriei Târgu Mure doar în cadrul secţiei civile, însă în perioada stagiaturii a judecat şi cauze penale, manifestând disponibilitatea de a activa la instanţa la care a solicitat transferul în oricare dintre secţiile sau completuri.

Cu privire la criteriul prevăzut de art. 192 lit. d) din Legea nr. 303/2022, respectiv vechimea la instanţa de la care se solicită transferul, arată că la data emiterii hotărârii contestate, avea o vechime în funcţie la Judecătoria Târgu Mureş de 2 ani şi 7 luni, ceea ce îl îndreptăţea să obţină transferul, având în vedere că alţi colegi, cu vechime mai mică au fost transferaţi.

În privinţa criteriului prevăzut de art. 192 lit. e) din Legea nr. 303/2022, respectiv vechimea efectivă în funcţia de judecător, arată că la data emiterii hotărârii contestate, avea o vechime efectivă în funcţia de judecător de 5 ani şi 9 luni.

Arată că este îndeplinit şi criteriul de la art. 192 lit. g) din Legea nr. 303/2022, întrucât şi-a exprimat disponibilitatea de a activa la instanţa la care am solicitat transferul în oricare dintre secţiile sau completurile la care cerinţele acestei instanţe o impun.

Referitor la criteriile prevăzute de art. h) şi i) din Legea nr. 303/2022, arată că locuieşte cu soţia sa în Cluj-Napoca, unde locuieşte încă de la începerea facultăţii de drept, din anul 2008 şi unde şi-a stabilit cu forme legale domiciliul încă din anul 2011, astfel că distanţa dintre localitatea de domiciliu, respectiv Cluj-Napoca şi sediul Judecătoriei Târgu Mureş este de aproximativ 110 km, motiv pentru care nu poate face zilnic naveta, iar în cursul săptămânii locuieşte cu chirie în municipiul Târgu Mureş.

Cu privire la motivul de transfer prevăzut de art. 192 lit. j) din Legea nr. 303/2022, arată că este căsătorit, soţia sa este procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, iar relaţia lor este din anul 2018, când contestatorul îşi desfăşuram activitatea de auditor de justiţie la Bucureşti; ulterior, în 2019, contestatorul a continuat cursurile INM, în timp ce soţia sa se afla în primul an de stagiatură la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca; în anul 2020, aceasta a absolvit examenul de capacitate şi a obţinut un post de procuror definitiv la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca în timp ce contestatorul a fost numit judecător stagiar Ia Judecătoria Câmpulung-Moldovenesc şi judecător definitiv la Judecătoria Târgu-Mureş, continuând să aibă locurile de muncă în locaţii diferite.

Mai arată că majoritatea relaţiilor sale sociale sunt în municipiul Cluj-Napoca, având în vedere perioada lungă de timp în care a domiciliat în acest oraş, faptul că deţine o proprietate în Cluj-Napoca, precum şi faptul că intenţia sa şi a soţiei sale este de a se stabili în municipiul Cluj-Napoca.

3. Apărările formulate în cauză

Intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată, având în vedere că hotărârile atacate sunt legale şi temeinice, fiind analizate şi corespunzător interpretate dispoziţiile art. 188 şi următoarele din Legea nr. 303/2022, referitoare la transferul judecătorilor şi procurorilor.

Arată că gestionarea resurselor umane din sistemul judiciar reprezintă atributul Consiliului Superior al Magistraturii, iar ocuparea posturilor vacante trebuie să se raporteze la raţiunile şi necesităţile sistemului judiciar.

Mai arată, contrar celor susţinute de către contestator, că secţia pentru Judecători a analizat cererile de transfer ale acestuia prin raportare la toate criteriile prevăzute de art. 195 din Legea nr. 303/2022, criterii ce nu au o ordine de prioritate, fiind evaluate comparativ şi cumulativ, cu luarea în considerare a necesităţii menţinerii unui echilibru între interesul public pe care Consiliul Superior al Magistraturii are obligaţia să îl ocrotească în exercitarea rolului său de garant al independenţei justiţiei.

Susţine că secţia pentru Judecători a apreciat în mod corect că în acea sesiune de transferuri nu era oportun transferul contestatorului, întrucât această măsură ar fi amplificat situaţia dificilă cu care se confrunta Judecătoria Târgu Mureş din punct de vedere al posturilor vacante, în condiţiile în care la data de 01.11.2023 trei judecători promovaseră la instanţele superioare, iar un magistrat fusese eliberat din funcţie prin pensionare începând cu data de 07.11.2023, fiind desfiinţate două completuri de judecată.

În etapa I a sesiunii de transfer, la Judecătoria Târgu Mureş dintre cele 28 de posturi de judecător prevăzute în schemă, erau ocupate 21 (75%), în timp ce la Judecătoria Cluj-Napoca, dintre cele 45 de posturi de judecător prevăzute în schemă, erau ocupate 36 (80%), în condiţiile în care la ambele instanţe volumul de muncă era sub media naţională.

Situaţia a fost similară şi în etapa a II-a a sesiunii de transfer, diferenţa constând în aceea că la Judecătoria Târgu Mureş erau ocupate 22 de posturi de judecător din 28, ceea ce modifica procentul de ocupare la 78,57 %.

Pe de altă parte, pentru Judecătoria Târgu Mureş au fost formulate doar 2 cereri de transfer, faţă de 40 de cereri de transfer, respectiv 35 de cereri pentru Judecătoria Cluj-Napoca.

De asemenea, arată că au fost avute în vedere şi motivele personale invocate de către contestator; că hotărârile atacate sunt motivate într-o manieră ce garantează legalitatea, oportunitatea şi previzibilitatea măsurilor dispuse, în funcţie de împrejurările existente la momentul emiterii lor.

Consideră că respingerea cererilor de transfer ale contestatorului se înscrie în marja de apreciere de care se bucură Consiliul Superior al Magistraturii în atribuţia sa de gestionare optimă a resurselor umane de la nivelul instanţelor.

4. Procedura derulată

În temeiul art. 13 din Legea nr. 554/2004, la dosarul cauzei s-au ataşat actele administrative atacate şi documentaţia aferentă.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra contestaţiei

Analizând contestaţia formulată, în raport de actele şi lucrările dosarului şi de dispoziţiile legale aplicabile, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Înalta Curte a fost învestită în temeiul art. 190-192 din Legea nr. 303/2022, coroborate cu art. 29 din Legea nr. 305/2022 cu analiza legalităţii Hotărârii nr. 2913 din 21 noiembrie 2023 şi a Hotărârii nr. 3214 din 23 noiembrie 2023, pronunţate de Consiliul Superior al Magistraturii, secţia pentru judecători.

În esenţă, contestatorul a susţinut că emitentul hotărârii nu a făcut o analiză corectă a elementelor de fapt ale cauzei, respectiv a volumului de activitate al instanţelor implicate şi a situaţiei ocupării posturilor de judecători; că s-a dispus transferul altor judecători cu privire la care apreciază că s-ar fi aflat în situaţii identice sau care aveau o vechime mai mică ca a sa; că în mod greşit s-a apreciat că nu era oportun transferul său.

Cu privire la situaţia personală, a menţionat că este căsătorit, soţia sa este procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, iar relaţia lor este din anul 2018, iar de la finalizarea cursurilor INM, au avut locurile de muncă în localităţi diferite; că majoritatea relaţiilor sale sociale sunt în municipiul Cluj-Napoca, având în vedere perioada lungă de timp în care a domiciliat în acest oraş, precum şi faptul că deţine o proprietate în Cluj-Napoca şi că intenţia sa şi a soţiei sale este de a se stabili în municipiul Cluj-Napoca.

Potrivit dispoziţiilor art. 188 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată:

"(1) Transferul judecătorilor şi procurorilor de la o instanţă la altă instanţă sau de la un parchet la alt parchet, inclusiv la şi de la instanţele şi parchetele militare, ori la o instituţie publică se aprobă, la cererea celor în cauză, de secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul motivat al preşedintelui instanţei sau al conducătorului parchetului de unde se transferă şi unde se transferă, însoţite de punctul de vedere al preşedinţilor curţilor de apel sau al procurorilor generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel în circumscripţia cărora se află instanţa sau parchetul de unde se transferă şi unde se transferă. În cazul în care transferul se solicită în circumscripţia aceleiaşi curţi de apel sau a aceluiaşi parchet de pe lângă curtea de apel este necesar punctul de vedere al preşedintelui respectivei curţi de apel sau al procurorului general al parchetului de pe lângă respectiva curte de apel."

Potrivit art. 190 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 "(1) Cererile de transfer se depun la Consiliul Superior al Magistraturii în termen de 15 zile de la data publicării anunţului prevăzut la art. 189 alin. (1). Cererea de transfer va conţine informaţii privind specializarea judecătorului sau a procurorului şi, dacă este cazul, disponibilitatea asumată a acestuia de a activa la instanţa sau la parchetul la care solicită transferul, în oricare dintre secţiile sau completurile ori compartimentele la care cerinţele acestei instanţe sau acestui parchet o impun".

Totodată, art. 192 din acelaşi act normativ prevede că "La soluţionarea cererilor de transfer ale judecătorilor la alte instanţe şi ale procurorilor la alte parchete se au în vedere următoarele criterii:

a) motivele cuprinse în avizele motivate şi punctele de vedere prevăzute la art. 188 alin. (1);

b) volumul de activitate al instanţei sau al parchetului de la care se solicită transferul şi la care se solicită transferul, numărul posturilor vacante şi al posturilor temporar vacante la instanţele sau la parchetele implicate şi dificultăţile de ocupare a acestora;

c) specializarea judecătorului sau a procurorului, specializările complementare, vechimea în cadrul secţiei sau completului corespunzător specializării;

d) vechimea la instanţa sau la parchetul de la care se solicită transferul;

e) vechimea efectivă în funcţia de judecător sau, după caz, de procuror;

f) vechimea în gradul aferent instanţei sau parchetului la care se solicită transferul;

g) disponibilitatea de a activa în secţia sau în completul corespunzător specializării postului vacant;

h) domiciliul sau, după caz, reşedinţa solicitantului;

i) distanţa dintre domiciliul sau, după caz, reşedinţa şi sediul instanţei sau al parchetului la care funcţionează judecătorul sau procurorul şi posibilităţile reale de navetă, inclusiv timpul afectat acesteia;

j) starea de sănătate şi situaţia familială."

Este de observat că textul de lege nu prevede o ordine de prioritate a criteriilor de analiză a cererilor de transfer, astfel că examinarea solicitărilor de către Consiliul Superior al Magistraturii trebuie realizată prin raportare, în egală măsură, atât la criteriile referitoare la situaţia instanţelor/parchetelor implicate în procedură, cât şi la criteriile de ordin personal, tocmai pentru a se asigura un just echilibru între interesul public ce trebuie ocrotit şi drepturile ori interesele legitime private care pot fi lezate prin hotărârea administrativă.

Examinând modalitatea în care aceste criterii au fost analizate în cazul cererii de transfer formulate de contestatorul A., Înalta Curte constată că sunt neîntemeiate criticile expuse în contestaţie, considerentele hotărârilor contestate evidenţiind analiza completă şi motivată a tuturor criteriilor prevăzute de lege, în raport de argumentele care susţin cererea de transfer, precum şi de necesitatea echilibrării interesului privat cu interesul public.

Astfel, în raport cu aspectele de fapt ale cauzei, în mod corect secţia pentru judecători a apreciat a nu fi oportun transferul contestatorului, faţă de situaţia şi volumul de activitate al Judecătoriei Târgu Mureş şi faţă de dificultăţile de ocupare a posturilor de judecător în cadrul acestei instanţe, în raport cu Judecătoria Cluj-Napoca.

Înalta Curte constată că prin Hotărârea nr. 2913 din 21 noiembrie 2023, Consiliul Superior al Magistraturii, secţia pentru judecători a constatat că la Judecătoria Târgu Mureş, instanţa de la care s-a solicitat transferul, dintre cele 28 de posturi de judecător prevăzute în schema de personal, sunt ocupate 21 de posturi, fiind vacante 7 posturi; că la această instanţă, există 2 posturi ocupate în condiţiile art. 147 din Legea nr. 303/2022; că în anul 2022, încărcătura cauzelor/judecător a fost de 831,5, comparativ cu media naţională de 1159,3/iar încărcătura cauzelor/schemă a fost de 745,4, comparativ cu media naţională de 893,1; că la Judecătoria Cluj-Napoca, instanţa la care s-a solicitat transferul, dintre cele 45 de posturi de judecător prevăzute în schema de personal, sunt ocupate 36 posturi, din care 30 de posturi efectiv ocupate, fiind vacante 9 posturi; că dintre cele 14 posturi vacante temporar, 8 posturi au fost ocupate, din care 5 posturi în condiţiile art. 147 din Legea nr. 303/2022; că la această instanţă sunt utile 9 posturi de judecător (6 posturi în cadrul secţiei civile şi 3 posturi în cadrul secţiei penale); că la Judecătoria Cluj-Napoca, în anul 2022, încărcătura cauzelor/judecător a fost de 1008,2, comparativ cu media naţională de 1159,3, iar încărcătura cauzelor/schema a fost de 889,4, comparativ cu media naţională de 893,1.

De asemenea, prin Hotărârea nr. 3214 din 23 noiembrie 2023, Consiliul Superior al Magistraturii, secţia pentru judecători a constatat că la Judecătoria Târgu Mureş, instanţa de la care s-a solicitat transferul, dintre cele 28 de posturi de judecător prevăzute în schema de personal, sunt ocupate 22 de posturi, dintre care unul începând cu data de 01.01.2024, fiind vacante 6 posturi; că la această instanţă, există 2 posturi ocupate în condiţiile art. 147 din Legea nr. 303/2022; că la Judecătoria Târgu Mureş, în anul 2022, încărcătura cauzelor/judecător a fost de 831,5, comparativ cu media naţională de 1159,3, iar încărcătura cauzelor/schemă a fost de 745,4, comparativ cu media naţională de 893,1; că la Judecătoria Cluj-Napoca, instanţa la care s-a solicitat transferul, dintre cele 45 de posturi de judecător prevăzute în schema de personal, sunt ocupate 36 posturi, fiind vacante 9 posturi; că dintre cele 11 posturi vacante temporar, 6 posturi au fost ocupate, fiind utile pentru transfer 3 posturi de judecător; că încărcătura cauzelor/judecător a fost de 1008,2, comparativ cu media naţională de 1159,3, iar încărcătura cauzelor/schemă a fost de 889,4, comparativ cu media naţională de 893,1.

Înalta Curte constată, contrar celor susţinute de către contestator, examinând datele prezentate anterior cu privire la gradul de ocupare al posturilor de judecător în cele două instanţe implicate, că la Judecătoria Târgu Mureş nu erau ocupate 7 posturi din cele 28 existente în schemă, ceea ce denotă un grad de vacantare a posturilor din schemă de 25 %, iar la Judecătoria Cluj-Napoca de doar 20%, având în vedere că dintre cele 45 de posturi de judecător prevăzute în schema de personal, sunt vacante 9 posturi.

Prin urmare, cel puţin la nivel statistic, gradul de ocupare al posturilor la Judecătoria Cluj-Napoca era superior (procentul posturilor neocupate fiind mai mic) comparativ cu Judecătoria Târgu Mureş.

Cu toate acestea, astfel cum reiese din dispoziţiile art. 192 din Legea nr. 303/2022, criteriul privind gradul de neocupare a posturilor de judecător din cadrul unei instanţe se impune a fi interpretat coroborat cu celelalte criterii prevăzute de textul de lege invocat, ţinându-se cont de faptul că nu există o ordine de prioritate în privinţa acestor criterii.

În ceea ce priveşte încărcătura cauzelor/judecător, aceasta a fost de 831,5 în cazul Judecătoriei Târgu Mureş şi de 1008,2, în cazul Judecătoriei Cluj-Napoca, ambele fiind situate sub media naţională de 1159,3.

Este adevărat că încărcătura cauzelor/judecător este mai mare în cazul Judecătoriei Cluj-Napoca decât în cazul Judecătoriei Târgu Mureş, însă astfel cum s-a arătat mai sus, acest criteriu nu poate fi interpretat de sine stătător, ci doar coroborat cu celelalte criterii, cu atât mai mult cu cât încărcătura ambelor instanţe se situează sub media naţională.

Înalta Curte constată că intimatul CSM a analizat coroborat şi unitar toate criteriile prevăzute de art. 192 din Legea nr. 303/2022, apreciind în mod corect că aspectele privind situaţia Judecătoriei Târgu Mureş sunt determinante în adoptarea soluţiei de respingere a cererilor, nefiind oportună vacantarea postului ocupat de contestator la acest moment.

Înalta Curte aminteşte, astfel cum a statuat deja în jurisprudenţa sa constantă, că, în exercitarea atribuţiilor lor, Consiliul Superior al Magistraturii, ca de altfel şi entităţile administrative în general, dispun de o marjă de apreciere, astfel că, în situaţia în care nu pot fi identificate motive de nelegalitate formală ori elemente din care să rezulte că emitentul actului administrativ, prin conduita lui, s-a îndepărtat de la scopul legii ori a încălcat principiul proporţionalităţii între interesul public şi cel privat, o evaluare a substanţei măsurilor dispuse, făcută de instanţa de contencios administrativ însăşi, ar constitui o ingerinţă nepermisă în atribuţiile administraţiei publice.

Intimatul are posibilitatea, în funcţie de interesul public al desfăşurării actului de justiţie, să ia în considerare şi alte aspecte relevante în cauză sau invocate de partea interesată. Este important însă, ca eventualul refuz al autorităţii să nu se transforme în ceea ce dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ denumesc excesul de putere, respectiv depăşirea limitelor dreptului de apreciere prin încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, prevăzute de Constituţie sau de lege.

Analizând conţinutul actelor administrative atacate în cadrul coordonatelor astfel configurate, Înalta Curte constată că hotărârile contestate respectă limitele şi scopul prevederilor legale în executarea cărora au fost adoptate, iar măsura luată a fost în mod exhaustiv şi adecvat motivată, neexistând elemente pe baza cărora să poată fi decelată o exercitare abuzivă a dreptului de apreciere, în sensul art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004.

Raportat la raţiunile şi necesităţile sistemului judiciar, analiza cererii de transfer s-a efectuat prin prisma acestor criterii, tocmai pentru a asigura luarea unei decizii obiective, în condiţii de legalitate şi oportunitate şi în raport de circumstanţele concrete ale fiecărei solicitări, cu menţinerea unui echilibru între interesul public pe care Consiliul Superior al Magistraturii are obligaţia să-l ocrotească în exercitarea rolului său de garant al independenţei justiţiei şi interesul legitim privat.

Pe de altă parte, din interpretarea tuturor dispoziţiilor legale şi regulamentare privitoare la cariera judecătorilor şi procurorilor, rezultă cu evidenţă că gestionarea resurselor umane în sistemul judiciar, prin ocuparea posturilor vacante, raportat la raţiunile şi necesităţile sistemului judiciar, reprezintă atributul exclusiv al intimatului Consiliul Superior al Magistraturii.

Din interpretarea dispoziţiilor art. 188 şi art. 192 din Legea nr. 303/2022 rezultă că normele care reglementează instituţia transferului au caracter supletiv şi conferă doar o vocaţie în sensul arătat, fără a crea în mod automat un drept solicitantului, precum şi faptul că în speţă, intimatul a fost consecvent, în sensul în care, analizând cererile formulate, în raport de motivele invocate, precum şi în raport de criteriile prevăzute de art. 192 din Legea nr. 303/2022, corelând şi avizele emise în temeiul art. 188 din aceeaşi lege, de instanţele implicate în procedura transferului, a apreciat că nu este oportună admiterea cererii de transfer a contestatorului în respectiva sesiune de transferuri.

În cauză, în ceea ce îl priveşte pe contestator, Judecătoria Târgu Mureş şi Curtea de Apel Târgu Mureş au exprimat puncte de vedere nefavorabile transferului, în timp ce Curtea de Apel Cluj şi Judecătoria Cluj-Napoca au avizat favorabil transferul domnului judecător, acestea fiind exprimate în esenţă în raport de ocuparea posturilor şi volumul de activitate.

Referitor la criticile implicite ale contestatorului potrivit cărora secţia pentru judecători nu ar fi acordat relevanţă la analiza cererii de transfer motivelor personale şi profesionale invocate în susţinerea cererii, acestea nu pot fi reţinut de vreme ce chiar din cuprinsul hotărârii rezultă că cererea de transfer a fost analizate în raport de toate motivele invocate, inclusiv cele personale şi profesionale, respectiv în raport cu toate criteriile prevăzute de art. 192 din Legea nr. 303/2022.

Cu toate acestea, soluţionarea unei cereri de transfer nu poate fi raportată exclusiv la situaţia personală a unui magistrat, cu ignorarea celorlalte criterii prevăzute de lege, motivele de ordin personal şi familial reprezentând criterii care trebuie avute în vedere la soluţionarea cererii de transfer, însă acestea nu constituie, prin ele însele, motive determinante în admiterea cererii, fiind supuse cerinţei coroborării cu celelalte criterii regulamentare, astfel încât, prin admiterea cererii de transfer să se asigure, în primul rând, buna funcţionare a instanţelor implicate în procedura transferului.

Pe de altă parte, Înalta Curte reţine că prin formularea cererilor de transfer, persoanele în discuţie nu şi-au dat acordul expres ca informaţiile cu caracter personal să fie publicate pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii, ştiut fiind faptul că hotărârile în materia transferului magistraţilor sunt publice, însă aceasta nu înseamnă că respectivele motive personale nu au fost analizate.

În ceea ce priveşte efectuarea navetei, deşi nu se poate nega existenţa unui disconfort resimţit de contestator, totuşi acesta nu este suficient pentru a da preeminenţă interesului său privat în faţa interesului public al instanţei la care activează.

Astfel, în cauză, soluţia de respingere a cererii de transfer a contestatorului, dispusă de secţia pentru judecători este justificată şi se încadrează în limitele competenţei şi dreptului de apreciere conferit de lege, neputându-se decela, din această perspectivă, un exces de putere în emiterea hotărârii atacate.

Prin urmare, Înalta Curte reţine că secţia pentru judecători a analizat în mod efectiv motivele personale şi profesionale ale contestatorului, iar acestea au fost coroborate cu datele obiective privind situaţia posturilor unităţilor implicate în procedura de transfer, încărcătura pe judecător şi pe schemă, la acel moment, precum şi cu avizele emise în cauză.

Dincolo de aceste aspecte, se impune a se reţine faptul că la verificarea legalităţii hotărârii contestate se au în vedere datele existente la momentul analizării cererii contestatorului, prioritar fiind ca intimatul să aleagă din mai multe variante posibile pe cea care corespunde cel mai bine interesului public protejat, în speţă, funcţionarea optimă a instanţelor implicate în analiză, având în vedere datele statistice şi criteriile concrete relevante şi obiective privind toate cererile formulate, iar nu scoase din context şi interpretate în mod subiectiv de fiecare titular al unei cereri de transfer.

Aceasta pentru că desfăşurarea unui volum de activitate ridicat cu o schemă de judecători incompletă poate afecta interesele justiţiabililor prin întârzierea soluţionării dosarelor, ca urmare a creşterii încărcăturii dosarelor pe judecător.

Prin urmare, intimatul şi-a exercitat dreptul de apreciere cu respectarea competenţelor prevăzute de lege şi a drepturilor legitime ale reclamantei, iar hotărârea contestată nu a fost emisă cu exces de putere, nefiind incidente dispoziţiile art. 2 lit. m) din Legea nr. 554/2004.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 18 din Legea nr. 554/2004 raportat la art. 29 din Legea nr. 305/2022, Înalta Curte va respinge contestaţia formulată de A. împotriva Hotărârii nr. 2913 din 21 noiembrie 2023 şi a Hotărârii nr. 3214 din 23 noiembrie 2023, pronunţate de Consiliul Superior al Magistraturii, secţia pentru judecători, ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestaţia formulată de A. împotriva Hotărârii nr. 2913 din 21 noiembrie 2023 şi a Hotărârii nr. 3214 din 23 noiembrie 2023, pronunţate de Consiliul Superior al Magistraturii, secţia pentru judecători, ca nefondată.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 14 iunie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.