Cassation nullity for failure to articulate specific legal criticisms rather than re-litigating factual evidence assessments

Şedinţa publică din data de 12 iunie 2024

Analizând recursul în conformitate cu dispoziţiile art. 499 teza a II - a C. proc. civ., potrivit cărora "în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivele de casare", Înalta Curte constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Sentinţa recurată

Prin sentinţa nr. 1033 din 23 mai 2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal, s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Transporturilor - Direcţia Generală Organismul Intermediar pentru Transport.

2. Cererea de recurs

Împotriva sentinţei menţionate la pct. 1, reclamanta Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. a declarat recurs prin care solicită casarea sentinţei atacate şi trimiterea cauzei spre o nouă judecată aceleiaşi instanţe.

Prin cererea de recurs, recurenta-reclamantă invocă incidenţa motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 din C. proc. civ.

Criticile formulate în susţinerea recursului se referă la fondul cauzei, respectiv la modul de interpretare a probelor dar şi la nemulţumirea acesteia cu privire la soluţia pronunţată de instanţa în cauză.

Cererea de recurs a fost comunicată intimatului-pârât la data de 11 iulie 2023 .

La data de 4 august 2023, în termen legal, intimatul-pârât a depus întâmpinare, prin care au invocat excepţia nulităţii recursului formulat de recurenta-reclamantă, cu motivarea că din dezvoltarea motivelor de recurs rezultă că acestea nu pot fi încadrate în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ. în subsidiar, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, şi menţinerea ca legală şi temeinică a deciziei atacate.

Întâmpinarea a fost comunicată la data de 17 mai 2024 recurentului, care nu a depus răspuns la întâmpinare.

II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

În condiţiile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va examina cu prioritate excepţia nulităţii invocate prin întâmpinare, deoarece nerespectarea acestei condiţii atrage sancţiunea nulităţii recursului, ceea ce exclude cercetarea oricăror alte aspecte.

Înalta Curte reţine că recursul este o cale extraordinară de atac, care poate fi exercitată numai pentru motivele de nelegalitate expres şi limitativ prevăzute de art. 488 din C. proc. civ.

Reglementând calea de atac a recursului, legiuitorul prevede, prin dispoziţiile art. 483 alin. (3) din C. proc. civ., că scopul acestei căi extraordinare de atac este acela de a supune instanţei de control judiciar competente examinarea conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

Astfel, recursul nu reprezintă o cale de atac devolutivă, nefiind menit a corecta eventualele greşeli de judecată asupra situaţiei de fapt deduse judecăţii ori de valorificare a probatoriului administrat în cauză, instanţa de recurs fiind competentă a verifica exclusiv încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material sau procesual, într-una sau mai multe din ipotezele limitativ prevăzute de art. 488 din C. proc. civ.

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor, sau, după caz, menţiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar alin. (3) al aceluiaşi articol sancţionează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate.

Totodată, conform dispoziţiilor art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului în care se invocă motive de casare de ordine publică, care pot fi ridicate din oficiu de către instanţă, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului.

Aceeaşi sancţiune intervine şi în cazul în care criticile formulate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., astfel cum rezultă din alin. (2) al art. 489 din acelaşi act normativ.

A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, indicarea cazului de nelegalitate prevăzut limitativ de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., iar, pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici concrete cu privire la judecata realizată de instanţa care a pronunţat hotărârea recurată, din perspectiva motivului de nelegalitate invocat.

Analizând memoriul de recurs formulat de reclamantă, Înalta Curte constată că aceasta nu a formulat critici de nelegalitate care să vizeze argumentele sentinţei recurate şi care să tindă a demonstra nelegalitatea judecăţii finalizate prin hotărârea atacată.

În recurs, recurenta nu a opus niciun argument de nelegalitate cu privire la cele reţinute de instanţa de fond, menţionând aspecte care nu vizează argumentele Curţii de Apel Bucureşti.

Sub un alt aspect, se reţine că interpretarea probelor administrate de instanţa de fond este o operaţiune care se circumscrie cazurilor de netemeinicie a hotărârii atacate, neputându-se cenzura în recurs modalitatea în care instanţa de fond a apreciat documentaţia de atribuire, procesele-verbale, observaţiile formulate de către observatorul ANAP, s.a.m.d.

Înalta Curte constată că recurenta a ignorat specificul căii extraordinare de atac a recursului, prin intermediul căreia pot fi valorificate doar critici care să vizeze greşita aplicare a legii de către instanţa de fond şi a dedus judecăţii aspecte care nu vizează argumentele sentinţei recurate, invocând formal dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6. şi 8 C. proc. civ. şi nesocotind reglementarea şi conţinutul motivelor de recurs prevăzute de art. 488 pct. 1-8 C. proc. civ., care permit controlul de legalitate al hotărârii atacate în limite precis determinate.

Reţinând că recurenta-reclamantă nu a prezentat nicio critică ce poate fi încadrată în cazurile de nelegalitate expres şi limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ., ceea ce echivalează cu nemotivarea căii de atac, constatând că, în cauză, nu au fost identificate motive de ordine publică ce ar putea fi ridicate din oficiu de către instanţă, Înalta Curte urmează să anuleze recursul, în condiţiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia nulităţii recursului invocată de intimatul-pârât Ministerul Transporturilor - Direcţia Generală Organismul Intermediar Pentru Transport, prin întâmpinare.

Constată nul recursul formulat de recurenta-reclamantă Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. împotriva sentinţei civile nr. 1033 din 23 mai 2022 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, astăzi, 12 iunie 2024.