Rekurs against CNCD decision annulled; minimum conduct grade for police academy admission upheld as non-discriminatory

Şedinţa publică din data de 6 iunie 2024

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanţele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX a contencios administrativ şi fiscal, la data de 14.09.2020, sub nr. x/2020, reclamantul Ministerul Afacerilor Interne, în temeiul art. 30, art. 96, art. 192 şi următoarele din C. proc. civ., art. 1 şi art. 8 alin. (1) şi art. 18 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, art. 20 alin. (9) din O.G. nr. 137/2000 pentru prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare a chemat în judecată pârâţii; Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării şi A. pentru ca în urma judecăţii să se dispună anularea Hotărârii nr. 475 din 03 iunie 2020 emisă de Colegiul director al C.N.C.D. în dosarul nr. x/2019.

Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 1741 din 23 noiembrie 2021, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a admis acţiunile conexate formulate de reclamanţii Ministerul Afacerilor Interne şi Şcoala de Agenţi de Poliţie "Vasile Lascăr" Câmpina în contradictoriu cu pârâţii Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării şi A..

A anulat Hotărârea nr. 475/03.06.2020 emisă de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării.

A obligat pârâţii la plata către reclamantul Ministerul Afacerilor Interne a sumei de 50 RON reprezentând taxă judiciară de timbru.

Recursul exercitat în cauză

Împotriva sentinţei nr. 1741 din 23 noiembrie 2021 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, invocând prevederile art. 488 alin. (1) pet. 8 C. proc. civ. "când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material", solicitând admiterea recursului, astfel cum a fost formulat, casarea sentinţei civile nr. 1741/23.11.2021 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2020, ca fiind dată cu încălcarea/aplicarea greşită a prevederilor art. 2 alin. (1) şi (3) respectiv art. 11 alin. (1) din O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare.

În motivarea căii de atac, recurentul-pârât Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a susţinut, în esenţă, următoarele:

În prezenta cauză dedusă judecăţii, s-a făcut dovada faptului că A. a avut media la purtate 8,75 în perioada efectuării studiilor liceale, nu din cauza comportamentului său, astfel cum în mod eronat reţine judecătorul fondului "Chiar dacă comportamentul pârâtei este adecvat din celelalte puncte de vedere, absenţele nemotivate ce au dus la scăderea notei la purtare, reflectă un comportament deficitar al acesteia şi o atitudine necorespunzătoare faţă de obligaţia prezenţei la orc. Acest deficit de comportament şi respectiv o atitudine necorespunzătoare faţa de o obligaţie importantă impusă de lege, este de natură să nască îndoieli cu privire la îndeplinirea de către pârâtă a condiţiei integrităţii cerută poliţiştilor", ci din cauza problemelor familiale, petenta A. absentând nemotivat de la ore, nu pentru satisfacerea unor plăceri personale ci pentru a munci în scopul susţinerii materiale a familiei sale.

Astfel, afirmaţiile judecătorului fondului nu au susţinere din punct de vedere juridic şi conduc la concluzia că, în realitate, în considerentele sentinţei civile nr. 1741/23.11.2021, acesta nu a efectuat o analiză proprie a aspectelor prezentate ci s-a rezumat doar la a prelua din considerentele expuse de către reclamanţii Ministerul Afacerilor Interne şi Şcoala de Agenţi de Poliţie Vasile Lascăr Câmpina.

Mai mult decât atât, având în vedere situaţia specifică în care se afla intimata-pârâtă A. la momentul intenţiei de a accesa cursurile Şcolii de Agenţi de Poliţie Vasile Lascăr Câmpina, fiind nevoită a lucra în scopul susţinerii materiale a familiei sale, afirmaţiile judecătorului fondului în sensul că "Nu are importanţă care sunt motivele ce au dus la scăderea notei la purtare sub 9,00 de vreme ce acestea simt imputabile persoanei în cauză şi reflectă carenţe în educaţia, comportamentul şi/sau atitudinea persoanei faţa de procesul educaţional", sunt de natură a impregna ideea că persoanele care provin din familii fără posibilităţi financiare şi care sunt nevoite să susţină material familia încă de pe băncile şcolii, fapt ce determină absente nemotivate şi implicit scăderea notei la purtare, nu vor avea niciodată şansa de a accesa cursurile şcolilor militare, ceea ce constituie o diferenţă de tratament bazată pe criteriul material/financiar, intrând sub incidenţa prevederilor O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea si sancţionarea tuturor formelor de discriminare.

În final, apreciază recurentul C.N.C.D. că motivarea judecătorului fondului în sensul în care "Cu atât mai mult, Curtea apreciază că in cazul unităţilor de învăţământ din cadrul M.A.I., această condiţie este adecvată si necesară datorită disciplinei ce caracterizează pe poliţişti, disciplină de natură să determine, alături de alte componente, creşterea încrederii societăţii în această categorie socioprofesională cu rol important în apărarea drepturilor şi libertăţilor persoanei, asigurarea şi restabilirea promptă a ordinii şi siguranţei publice" este cel puţin bizară întrucât vine în contradicţie cu propria motivare din considerentele sentinţei civile nr. 1741/23.11.2021, astfel:

"Această condiţie este îndeplinită deoarece pârâta A., persoană fizică, a fost supusă unui tratament diferenţiat constând în interdicţia participării la examenul de admitere la Şcoala de Agenţi de Poliţie Vasile Lascăr Cămpina şi, ulterior la imposibilitatea încadrării acesteia în structurile de specialitate ale Minisleruhu Afacerilor Interne faţă de persoanele care au nota la purtare minim 9,00"; "Criteriul menţionat în hotărârea atacată constă în, impunerea unei note minime la purtare, fapt ce a condus la imposibilitatea participării pârâtei A. la examenul de admitere Şcoala de Agenţi de Poliţie Vasile Lascăr Cămpina şi, ulterior la imposibilitatea încadrării acesteia în structurile de specialitate ale Ministerului Afacerilor Interne, Curtea apreciază că acest criteriu se încadrează în sintagma,orice alt criteriu folosit de legiuitor în cuprinsul art. 2 alin. (1) din O.G. nr. 137/2000"; "Prin interdicţia participării pârâtei A. la examenul de admitere la Şcoala de Agenţi de Poliţie Vasile Lascăr Cămpina din cauza mediei la purtare de 8.75 pe perioada studiilor liceale, i s-a restrâns exercitarea dreptului la învăţătură, deoarece aceasta nu mai poate urma cursurile acestei şcoli" respectiv "Curtea apreciază că este restrânsă şi exercitarea dreptului la muncă al pârâtei A. prin imposibilitatea încadrării în structurile de specialitate ale Ministerului Afacerilor Interne, ca urmare a absolvirii cursurilor Şcolii de Agenţi de Poliţie Vasile Lascăr Cămpina".

Astfel, intenţia de a selecta candidaţii la concursurile de admitere în instituţiile de învăţământ pe locurile destinate formării iniţiale a cadrelor militare, prin luarea în considerare a unui indicator abstract cum ar 11 media la purtare pe perioada studiilor liceale, care nu acoperă eventualele situaţii care nu descriu neapărat comportamentul candidatului, corespunzător cerinţelor de conduită admise şi practicate în societate, reprezintă o manifestare care nu este pusă în aplicare într-un mod eficace.

Apărările formulate în cauză

Intimaţii-reclamanţi Ministerul Afacerilor Interne şi Şcoala de Agenţi de Poliţie "Vasile Lascăr" Câmpina au depus întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând sentinţa atacată prin prisma criticilor formulate şi a dispoziţiilor legale incidente, Înalta Curte constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 1741 din 23 noiembrie 2021, Curtea de Apel Bucureşti a admis acţiunile conexate formulate de Ministerul Afacerilor Interne şi Şcoala de Agenţi de Poliţie "Vasile Lascăr" Câmpina şi a anulat Hotărârea nr. 475/03.06.2020, emisă de CNCD în soluţionarea petiţiei formulată de petenta A..

Prin hotărârea CNCD nr. 475/03.06.2020, Consiliul a hotărât că prevederea de la art. 6 alin. (4) lit. c) din Ordinul M.A.I nr. 140/2016, act administrativ cu caracter normativ, să fi obţinut la purtare, în perioada studiilor liceale, media de cel puţin 9,00 este discriminatorie şi a recomandat Ministerului Afacerilor Interne şi Şcolii de Agenţi de Poliţie "Vasile Lascăr" Câmpina "să depună toate diligentele în vederea respectării principiului nediscriminării, prin analizarea unor situaţii speciale cu care un candidat cu media scăzută la purtare s-a confruntat în timpul liceului şi în termen de 6 luni de la primirea prezentei să dispună măsurile necesare în vederea revizuirii prevederilor din regulament.".

Prima instanţă a reţinut că, în speţă, se reţine existenţa unui tratament diferenţiat, manifestat prin excludere, deoarece intimata - pârâtă A., persoană fizică, a fost supusă unui tratament diferenţiat constând în interdicţia de a participa la examenul de admitere la Şcoala de Agenţi de Poliţie Vasile Lascăr Câmpina şi ulterior la imposibilitatea încadrării acesteia în structurile de specialitate ale MAI faţă de persoanele care au nota la purtare minim 9.00.

În continuare, instanţa a reţinut că tratamentul diferenţiat este justificat obiectiv de un scop legitim deoarece crearea la nivelul M.A.I. a unui corp profesional care să asigure calificările specifice competenţelor şi atribuţiilor ministerului şi îmbunătăţirea percepţiei cetăţenilor cu privire la integritatea, atitudinea şi comportamentul personalului acestui minister se justifică prin existenţa unui interes public în acest sens.

Totodată, s-a apreciat că metoda utilizată de către MAI, respectiv impunerea unei cerinţe cu privire la nota la purtate este o metodă adecvată şi necesară, deoarece nota la purtare este un criteriu important în aprecierea comportamentului adecvat, compatibil cu prestigiul categoriei poliţiştilor şi asigurarea unui respect al societăţii faţă de această categoriei socioprofesională.

Prin recursul formulat, recurentul CNCD aduce critici cu privire la acest ultim aspect reţinut de către instanţa de judecată, susţinând că nu poate fi aplicat în toate situaţiile, fără o analiză prealabilă a motivelor care au dus la scăderea notei la purtate în fiecare caz punctual.

Înalta Curte apreciază că hotărârea primei instanţe este legală, în mod corect instanţa reţinând faptul că nota la purtare reflectă atitudinea persoanei în cauză faţă de sarcinile pe care le are în procesul educaţional, seriozitatea şi capacitatea acesteia de a îndeplini aceste sarcini.

Potrivit art. 9 alin. (1) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, poliţiştii provin, de regulă. din rândul absolvenţilor instituţiilor de învăţământ ale Ministerului Afacerilor Interne.

Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească în mod cumulativ candidaţii la admiterea în instituţiile de învăţământ pe locurile destinate formării iniţiale a poliţiştilor sunt prevăzute de art. 10 alin. (1) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare.2

Conform art. 10 alin. (5) din acelaşi act normativ, recrutarea şi selecţionarea candidaţilor pentru admiterea în instituţiile de învăţământ pe locurile destinate formării iniţiale a poliţiştilor se realizează potrivit normelor stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne.

Potrivit art. 1 alin. (1) din Anexa nr. 2 la Ordinul M.A.I. nr. 140/2016 "recrutarea pentru admiterea în instituţiile de învăţământ are drept scop identificarea şi atragerea candidaţilor care corespund condiţiilor legale şi criteriilor specifice în vederea formării profesionale iniţiale a poliţiştilor".

Referitor la criticile aduse de recurent, media la purtare reprezintă un criteriu obiectiv, care provine de la un terţ faţă de instituţiile M.A.I. iar reanalizarca motivelor pentru care aceasta a fost scăzută, pentru fiecare candidat în parte, ar duce chiar la o imixtiune în atribuţiile instituţiilor şcolare şi a profesorilor, prin cenzurarea activităţilor legale realizate de aceştia.

În acest sens, astfel cum a reţinut şi prima instanţă, potrivit art. 27 din Statutul elevului, aprobat prin Ordinul 4742/10.08.2016 al Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice: (1) Pentru toţi elevii din învăţământul preuniversitar, la fiecare 10 absenţe nejustificate pe semestru din totalul orelor de studiu sau la 10% absenţe nejustificate din numărul de ore pe semestru la o disciplină sau modul, va fi scăzută nota la purtare cu câte un punct.

(2) Elevii care au media la purtare mai mică decât 9 în anul şcolar anterior nu pot fi admişi în unităţile de învăţământ cu profil militar, confesional şi pedagogic.

Susţinerile recurentului în sensul că unitatea de învăţământ din cadrul MAI nu trebuia să aplice un " şablon unic/nediferenţiat" tuturor candidaţilor care au avut scăzută media la purtare din cauza absenţelor nemotivate pe perioada efectuării studiilor liceale, fără a analiza pentru fiecare candidat în parte, motivele concrete care au condus la scăderea notei la purtare pe perioada efectuării, ci să efectueze propria analiză, nu pot fi reţinute de instanţa de recurs.

În concret, criteriul evidenţiat în cuprinsul art. 6 alin. (1) lit. d) din Anexa nr. 2 la Ordinul M.A.I. nr. 140/2016 reprezintă rezultatul evaluării comportamentului unei persoane la şcoală, efectuată de către personalul didactic, pe parcursul anilor de şcoală, singurele competente să acorde un calificativ.

Aşadar, toate împrejurările justificative care ar putea conduce al reevaluarea rezultatului constând în scăderea mediei la purtare pot fi analizate numai de către persoanele care au acordat notele respective, o evaluarea ulterioară ar fi străină de comportamentul pe care elevul 1-a avut pe perioada studiilor, fiind efectuată în necunoştinţă de cauză şi de către persoane care nu sunt competente.

Din motivarea cererii de recurs reiese ideea că, în fapt, modalitatea de stabilire a notei la purtare ar fi nelegală, discriminatorie.

Înalta Curte subliniază faptul că cerinţa privind nota minimă la purtare a fost introdusă pentru a face dovada unui comportament corespunzător cerinţelor de conduită admise şi practicate în societate, comportament corespunzător profesiei de poliţist/militar, pe baza unui criteriu obiectiv.

Potrivit prevederilor art. 2 alin. (3) din O.G. nr. 137/2000, sunt discriminatorii, potrivit prezentei ordonanţe, prevederile, criteriile sau practicile aparent neutre care dezavantajează anumite persoane, pe baza criteriilor prevăzute la alin. (1), faţă de alte personae, în afara cazului în care aceste prevederi, criterii sau practici sunt justificate obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate şi necesare.

La art. 4 alin. (1) din Directiva Consiliului Europei nr. 2000/78/CE din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalităţii de tratament în ceea ce priveşte încadrarea în muncă şi ocuparea forţei de muncă se prevede faptul că "fără a aduce atingere articolului 2 alineatele (l) şi (2), statele membre pot să prevadă că un tratament diferenţiat bazat pe o caracteristică legată de unul dintre motivele prevăzute la articolul 1 nu constituie o discriminare atunci când, având în vedere natura unei activităţi profesionale sau condiţiile de exercitare a acesteia, caracteristica în cauză constituie o cerinţă profesională esenţială şi determinantă, astfel încât obiectivul să fie legitim, iar cerinţa să fie proporţională."

Prin urmare, raportat la cauza de faţă, stabilirea criteriului specific privind media la purtarea a fost determinată din raţiuni ce ţin de verificarea îndeplinirii de către viitorii poliţişti a comportamentului şi conduitei compatibile cu prestigiul profesiei de poliţist, cerinţe solicitate atât la admitere/încadrare, cât şi pe parcursul carierei profesionale.

Înalta Curte reţine faptul că însăşi O.G. nr. 137/2000, la art. 5 precizează că diferenţa de tratament bazată pe o caracteristica legată de criteriile prevăzute la art. 2 alin. (1) nu constituie discriminare atunci când, în temeiul naturii activităţilor ocupaţionale sau al contextului în care acestea se desfăşoară, o asemenea caracteristică reprezintă o cerinţă profesională reală si determinantă, cu condiţia ca obiectivul să fie legitim şi cerinţa proporţională.

În acelaşi sens sunt şi dispoziţiile art. 11 alin. (4) din acelaşi act normativ, potrivit cărora "prevederile alin. (1)-(3) nu pot fi interpretate în sensul restrângerii dreptului unităţii ori instituţiei de învăţământ de a refuza înscrierea sau admiterea unei persoane ale cărei cunoştinţe ori rezultate anterioare nu corespund standardelor sau condiţiilor de înscriere cerute pentru accesul în instituţia respectivă, atât timp cât refuzul nu este determinat de apartenenţa persoanei în cauză la o anumită rasă. naţionalitate. etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată, respectiv din cauza convingerilor, vârstei, sexului sau orientării sexuale a acesteia."

În concluzie, media la purtare reprezintă un criteriu obiectiv, care provine de la un terţ faţă de instituţiile MAI, iar reanalizarea motivelor pentru care aceasta a fost scăzută, pentru fiecare candidat în parte, ar duce chiar la o imixtiune în atribuţiile instituţiilor şcolare şi a profesorilor, prin cenzurarea activităţilor legale realizate de aceştia.

Astfel cum a arătat şi prima instanţă, chiar dacă comportamentul intimatei - pârâte este adecvat din celelalte puncte de vedere, absenţele nemotivate ce au dus la scăderea notei la purtare reflectă un comportament deficitar al acesteia şi o atitudine necorespunzătoare faţă de obligaţia prezenţei la ore. Cu atât mai mult în cazul unităţilor de învăţământ din cadrul MAI, această condiţie este adecvată şi necesară, astfel cum în mod just a reţinut instanţa de fond.

Pentru toate aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 şi art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., va respinge recursul declarat de pârâtul Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâtul Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării împotriva sentinţei civile nr. 1741 din 23 noiembrie 2021 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 C. proc. civ., astăzi, 06 iunie 2024.