Selection procedure challenge annulled for unpaid stamp duty; appeal upheld as unfounded

Şedinţa publică din data de 29 mai 2025

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal la data de 08 ianuarie 2024, sub nr. x/2024, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Finanţelor - Direcţia pentru Administrarea Participaţiilor Statului, a solicitat:

- anularea procedurii de selecţie a primilor membri ai organelor statutare ale Băncii de Investiţii şi Dezvoltare S.A.;

- obligarea pârâtei la refacerea acestei proceduri de selecţie, în condiţiile publicării în Monitorul Oficial a Ordinului Ministrului Finanţelor privind metodologia de selecţie a candidaţilor pentru primii membri ai organelor statutare ale Băncii de Investiţii şi Dezvoltare S.A. şi a pct. 14 din Anexa la H.G. nr. 1204/2002, în ceea ce priveşte anunţul selecţiei şi al planului de interviu, toate cu respectarea principiilor nediscriminării, tratamentului egal şi transparenţei şi obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, ocazionate de acest proces.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 1427 din 10 septembrie 2024, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia netimbrării cererii, invocată din oficiu şi a anulat cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Finanţelor - Direcţia pentru Administrarea Participaţiilor Statului, ca netimbrată.

3. Recursul exercitat în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 1427 din 10 septembrie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs recurentul-reclamant A., în temeiul dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea, în parte, a hotărârii criticate şi trimiterea cauzei spre rejudecare în vederea soluţionării capătului 1 din acţiune.

În motivare, acesta a arătat că, la data de 16 aprilie 2024, instanţa de fond i-a pus în vedere să achite taxa judiciară de timbru în cuantum de 50 RON pentru fiecare capăt de cerere.

La data de 10 septembrie 2024 a fost înaintată cauzei taxa judiciară de timbru în cuantum de 50 RON aferentă capătului 1 din cerere.

La acelaşi termen de judecată instanţa a rămas în pronunţare pentru soluţionarea excepţiei de netimbrare invocată din oficiu, excepţie care a şi fost admisă, iar cererea de chemare în judecată a fost anulată ca netimbrată.

În termenul legal a declarat recurs în raport de identificarea taxei de timbru în cuantum de 50 RON depusă la dosar şi a solicitat să se constate că soluţia instanţei trebuia să fie de admitere în parte a excepţiei şi în niciun caz de anulare în tot a cererii, în raport de dispoziţiile art. 34 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, din care rezultă că, atunci când acţiunea are mai multe capete de cerere cu finalitate diferită, taxa judiciară se datorează pentru fiecare capăt de cerere în parte.

4. Apărările formulate în cauză

Intimatul-pârât Ministerul Finanţelor - Direcţia pentru Administrarea Participaţiilor Statutului a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca neîntemeiat.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport de motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul declarat de recurentul-reclamant A. este nefondat, pentru următoarele considerente:

Motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., ce vizează aplicarea sau interpretarea greşită a normelor de drept material este nefondat, iar în acest sens, Înalta Curte are în vedere că, potrivit acestui motiv de recurs, casarea unor hotărâri se poate cere când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material.

Prin intermediul acestui motiv de recurs poate fi invocată numai încălcarea sau aplicarea greşită a legii materiale, nu şi a legii procesuale. Hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii atunci când instanţa a recurs la textele de lege aplicabile speţei dar, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omiţând unele condiţii pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greşit.

În cauza de faţă aceste motive nu sunt incidente, soluţia primei instanţe fiind expresia interpretării şi aplicării corecte a prevederilor legale în raport cu starea de fapt rezultată din actele şi lucrările de la dosarul cauzei.

Astfel, prin sentinţa recurată instanţa de fond a admis excepţia netimbrării acţiunii, invocată din oficiu, în condiţiile în care, deşi prin încheierea de şedinţă din data de 16 aprilie 2024, i-a pus în vedere recurentului-reclamant să depună la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 RON, 50+50 pentru fiecare capăt de cerere, sub sancţiunea anulării cererii, ca netimbrată, acesta nu a îndeplinit această obligaţie.

În acest sens, se mai reţine şi că la termenul de judecată din data de 16 aprilie 2024, apărătorul recurentului-reclamant a fost prezent, aspect consemnat şi în cuprinsul încheierii de la acel termen, iar acesta nu a formulat cerere de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru sau cerere de acordare a ajutorului public judiciar.

În acest context, Înalta Curte constată ca fiind nefondate şi susţinerile recurentului-reclamant potrivit cu care a depus dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 50 RON, aferentă primului capăt de cerere al cererii de chemare în judecată, în timp util pentru a fi avută în vedere la soluţionarea excepţiei de netimbrare.

Astfel, din factura depusă de recurentul-reclamant rezultă că taxa judiciară de timbru a fost achitată pe data de 10 septembrie 2024 ora 11:56 şi a fost transmisă instanţei de judecată prin intermediul poştei electronice în aceeaşi zi la ora 12:16, respectiv la aproximativ 3 ore după încheierea dezbaterilor şi după pronunţarea hotărârii în cauză, din conţinutul e-mailului prin care a fost înaintată factura prin care s-a făcuta dovada achitării a 50 RON reieşind fără echivoc că recurentul-reclamant avea cunoştinţă de faptul că termenul stabilit pentru soluţionarea dosarului a fost data de 10 septembrie 2024 ora 09:00, termen ce îi fusese de altfel adus la cunoştinţă şi în data de 27 mai 2024, astfel cum rezultă din conţinutul încheierii de şedinţă de la acel termen.

Nu în ultimul rând, se are în vedere că instanţa de fond a efectuat şi verificări în sistemul electronic Ecris, din care a rezultat că reclamantul nu şi-a îndeplinit obligaţia achitării taxei judiciare de timbru .

Prin urmare, Înalta Curte constată că sentinţa recurată este legală, fiind dată cu corecta interpretare şi aplicare a normelor de drept incidente circumstanţelor de fapt reţinute în cauză, motivele invocate prin cererea de recurs nefiind în măsură să conducă la reformarea acesteia.

Pentru considerentele expuse, constatând că nu este incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., republicat, în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinţei civile nr. 1427 din 10 septembrie 2024 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinţei civile nr. 1427 din 10 septembrie 2024 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, astăzi, 29 mai 2025.