Presidential mandate extension challenge fails as unsigned appeal annulled for procedural nullity.

Şedinţa publică din data de 29 mai 2025

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti - Contestaţii Electorale la data de 04.02.2025, sub nr. x/2025, reclamantul A., a chemat în judecată pârâţii B., Preşedintele României prin Administraţia Prezidenţială şi Autoritatea Electorală Permanentă, solicitând:

1. constatarea încetării de drept a mandatului de Preşedinte al României la data de 21 decembrie 2024, conform art. 83 alin. (1) din Constituţia României;

2. anularea actelor şi faptelor administrative prin care pârâtul şi-a prelungit în mod nelegal mandatul după data de 21 decembrie 2024;

3. obligarea pârâtului la încetarea exercitării atribuţiilor de Preşedinte al României şi eliberarea funcţiei, permiţând astfel declanşarea procedurilor constituţionale pentru asigurarea interimatului şi organizarea de noi alegeri.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 83 alin. (1) şi (2), art. 97 alin. (1) din Constituţia României, precum şi prevederile Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 32/2024.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa civilă nr. 22 din 25 februarie 2025, Curtea de Apel Bucureşti:

- a admis excepţia necompetenţei generale, invocată din oficiu;

- a respins cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii B., Preşedintele României prin Administraţia Prezidenţială şi Autoritatea Electorală Permanentă, ca nefiind de competenţa instanţelor judecătoreşti.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva hotărârii pronunţate de instanţa de fond, reclamantul A. a formulat recurs, întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 1 şi 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei atacate şi trimiterea cauzei spre judecată pe fond, la instanţa competentă.

4. Apărările formulate în cauză

4.1. Intimatul-pârât Preşedintele interimar al României, C., prin Administraţia Prezidenţială, a formulat întâmpinare, prin care a solicitat, respingerea recursului, ca nefondat, pentru apărările dezvoltate la filele x/verso dosar.

4.2. Intimata-pârâtă Autoritatea Electorală Permanentă a formulat întâmpinare prin care a solicitat, în principal, admiterea excepţiei tardivităţii recursului, iar în subsidiar, respingerea recursului, ca nefondat, pentru apărările dezvoltate la filele x/verso dosar.

II. Soluţia instanţei de recurs

Examinând, cu prioritate, condiţiile de admisibilitate a recursului, Înalta Curte constată următoarele:

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. (e) C. proc. civ.:

"(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni: [...]

e) semnătura părţii sau a mandatarului părţii în cazul prevăzut la art. 13 alin. (2), a avocatului sau, după caz, a consilierului juridic".

Conform art. 486 alin. (3) din C. proc. civ.:

"(3) Menţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c)-e), precum şi cerinţele menţionate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii. [...]"

Aceste dispoziţii se corelează cu dispoziţiile art. 148 alin. (1) teza I din C. proc. civ., care reprezintă dreptul comun în materia cererii de chemare în judecată, "(1) orice cerere adresată instanţelor judecătoreşti trebuie să fie formulată în scris şi să cuprindă [...], precum şi semnătura."

În acelaşi sens, potrivit art. 194 lit. f) din C. proc. civ., cererea de chemare în judecată va cuprinde semnătura, iar art. 196 alin. (1) teza I acelaşi Cod prevede că "(1) Cererea de chemare în judecată care nu cuprinde [...] ori semnătura părţii sau a reprezentantului acesteia este nulă."

Potrivit art. 268 din C. proc. civ., având denumirea marginală "Rolul semnăturii":

"(1) Semnătura unui înscris face deplină credinţă, până la proba contrară, despre existenţa consimţământului părţii care l-a semnat cu privire la conţinutul acestuia. Dacă semnătura aparţine unui funcţionar public, ea conferă autenticitate acelui înscris, în condiţiile legii. (2) Când semnătura este electronică, aceasta nu este valabilă decât dacă este reprodusă în condiţiile prevăzute de lege."

Prin urmare, semnătura are rolul de a atesta voinţa părţii cu privire la conţinutul înscrisului pe care l-a semnat.

Analizând actele dosarului, Înalta Curte constată că recursul a fost formulat de reclamantul A., însă fără să fie semnat de acesta.

Ca urmare a comunicării către recurentul-reclamant A. a Citaţiei emisă de instanţă la 15 aprilie 2025, conform dovezii de comunicare din data de 25.04.2025, recurentul-reclamant nu a comunicat instanţei un exemplar semnat al recursului şi nici nu a procedat la semnarea exemplarului aflat la dosarul cauzei.

În aceste condiţii, Înalta Curte constată că nu sunt întrunite condiţiile de formă ale recursului prevăzute de dispoziţiile art. 486 alin. (1) lit. e), recursul necuprinzând semnătura părţii recurente-reclamante care trebuie aplicată pe actele procesuale depuse la instanţele de judecată. Astfel, această cerinţă de formă a cărei neîndeplinire este sancţionată cu nulitatea, potrivit dispoziţiilor art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., nu a fost complinită de către recurentul-reclamant până la termenul de judecată de astăzi, 29 mai 2025, fixat pentru examinarea recursului.

Prin urmare, pentru considerentele arătate, Înalta Curte constată că este întemeiată excepţia nulităţii recursului prevăzută de art. 486 alin. (3) raportat la art. 486 lit. e) din C. proc. civ., întrucât cererea de recurs nu este semnată de către recurentul-reclamant.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, în temeiul prevederilor art. 496 alin. (1) coroborat cu dispoziţiile art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepţia nulităţii recursului pentru nesemnare, invocată din oficiu, şi va dispune anularea recursului declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 22 din 25 februarie 2025, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti - Contestaţii electorale, pentru lipsa semnăturii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia nulităţii recursului pentru nesemnare, invocată din oficiu.

Anulează recursul declarat de A. împotriva sentinţei civile nr. 22 din 25 februarie 2025, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti - Contestaţii electorale, pentru lipsa semnăturii.

Definitivă.

Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Pronunţată astăzi, 29 mai 2025.