Failure to account for subsequent legislative amendments to public domain registry in annulment of municipal resolutions and government decree

Şedinţa publică din data de 27 mai 2025

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 29.06.2023 reclamanta Filia Bărbuleşti, prin Parohia Armăşeşti - Biserica Sf. Gheorghe, în contradictoriu cu pârâţii UAT com. Armăşeşti, CL al com. Armăşeşti, UAT Bărbuleşti, CL Bărbuleşti şi Guvernul României, a solicitat:

- să fie anulată parţial hotărârea CL (HCL) nr. 30/26.06.2001 adoptată de CL Armăşeşti, precum şi hotărârile CL Bărbuleşti având acelaşi obiect, prin care s-a însuşit inventarul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al com. Armăşeşti şi Bărbuleşti, prin care s-au introdus în domeniul public al comunei terenurile cu destinaţie cimitir, de la poziţia 11 (cimitirul Bărbuleşti);

- să fie anulată parţial Hotărârii de Guvern (H.G.) nr. 1353/27.12.2001, anexa 11, în ceea priveşte poziţia 11 (cimitir Bărbuleşti), H.G. publicată Monitorul Oficial al României (M.Of.) nr. 205 bis, partea I, în data de 26.03.2002, prin care a fost atestată apartenenţa la domeniul public al UAT Armăşeşti a cimitirului Bărbuleşti.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 2087 din 18 decembrie 2023 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a decis următoarele:

A respins, ca neîntemeiată, inadmisibilitatea capătului de cerere referitor la anularea parţială a H.G. nr. 1353/2001, invocată pe cale de excepţie.

A respins, ca lipsită de obiect, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Guvernul României, în ceea ce priveşte capătul de cerere referitor la anularea parţială a HCL nr. 30/2001.

A admis excepţia lipsei de obiect a acţiunii.

A anulat, ca fiind lipsită de obiect, cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanta Filia Bărbuleşti, prin Parohia Armăşeşti - Biserica Sf. Gheorghe în contradictoriu cu pârâţii Unitatea Administrativ-Teritorială Comuna Armăşeşti şi Consiliul Local al Comunei Armăşeşti, Unitatea Administrativ-Teritorială Comuna Bărbuleşti şi Consiliul Local al Comunei Bărbuleşti şi cu Guvernul României.

A respins, ca rămasă fără obiect, excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamanta Filia Bărbuleşti prin Parohia Armăşeşti - Biserica Sf. Gheorghe întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 C. proc. civ.

În motivarea recursului se arată că instanţa de fond nu a ţinut cont de faptul că cererea de chemare în judecată a fost formulată şi în contradictoriu cu UAT şi CL Bărbuleşti, nu numai cu UAT şi CL Armăşeşti. Astfel a reţinut în mod eronat dispoziţiile H.G. nr. 766/2011 prin care s-a abrogat Anexa 11, poziţia 11- cimit Bărbuleşti.

Instanţa de fond nu a analizat umătoarele modificări ale H.G. nr. 1353/2001 şi anume H.G. nr. 1127/2011, care introduce Anexa 58, fosta poziţie 11 din Anexa 11 a comunei Armăşeşti de care aparţinea atunci cimitirul Bărbuleşti.

Mai arată recurenta că modificările şi completările legislative nu s-au oprit la H.G. nr. 766/2011 când poziţia 11 a cimitirului Bărbuleşti a fost abrogată în data de 19.08.2011 ci a continuat cu H.G. nr. 1127/2011 când cimitirul Bărbuleşti a primit alt număr, altă poziţie, în data de 09.11.2011.

4. Apărările formulate în cauză

Intimata-pârâtă Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Armăşeşti a depus întâmpinare a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Analizând actele şi lucrările dosarului, sentinţa recurată în raport cu motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul este fondat, pentru următoarele considerente:

Cu caracter prealabil, Înalta Curte constată că, deşi reclamanta şi-a întemeiat recursul pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 C. proc. civ., criticile expuse nu se circumscriu decât cazului de casare reglementat de pct. 5 al articolului menţionat, necuprinzând argumente de nelegalitate referitoare la încălcarea regulilor de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii. Prin urmare, argumentaţia cererii de recurs se subsumează motivului de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., constând în faptul că hotărârea primei instanţe nu satisface exigenţele unei motivări rezonabile şi motivului de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., din perspectiva greşitei aplicări sau interpretării a dispoziţiilor legale incidente.

Din actele şi lucrările dosarului rezultă că reclamanta a solicitat anularea parţială a hotărârea CL (HCL) nr. 30/26.06.2001 adoptată de CL Armăşeşti, precum şi hotărârile CL Bărbuleşti având acelaşi obiect, prin care s-a însuşit inventarul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al com. Armăşeşti şi Bărbuleşti, prin care s-au introdus în domeniul public al comunei terenurile cu destinaţie cimitir, de la poziţia 11 (cimitirul Bărbuleşti);

- să fie anulată parţial Hotărârii de Guvern (H.G.) nr. 1353/27.12.2001, anexa 11, în ceea priveşte poziţia 11 (cimitir Bărbuleşti), H.G. publicată Monitorul Oficial al României (M.Of.) nr. 205 bis, partea I, în data de 26.03.2002, prin care a fost atestată apartenenţa la domeniul public al UAT Armăşeşti a cimitirului Bărbuleşti.

Prima instanţă a respins, ca neîntemeiată, inadmisibilitatea capătului de cerere referitor la anularea parţială a H.G. nr. 1353/2001, invocată pe cale de excepţie; a respins, ca lipsită de obiect, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Guvernul României, în ceea ce priveşte capătul de cerere referitor la anularea parţială a HCL nr. 30/2001; a admis excepţia lipsei de obiect a acţiunii; a anulat, ca fiind lipsită de obiect, cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanta Filia Bărbuleşti, prin Parohia Armăşeşti - Biserica Sf. Gheorghe în contradictoriu cu pârâţii Unitatea Administrativ-Teritorială Comuna Armăşeşti şi Consiliul Local al Comunei Armăşeşti, Unitatea Administrativ-Teritorială Comuna Bărbuleşti şi Consiliul Local al Comunei Bărbuleşti şi cu Guvernul României;a respins, ca rămasă fără obiect, excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei.

În opinia instanţei de fond prin H.G. nr. 766/27.06.2011, publicată în Monitorul Oficial nr. 588/19.08.2011, a fost revocată, dispoziţia de la poz. 11 din anexa nr. 11 referitoare la inventarul bunurilor din domeniul public al Comunei Armăşeşti din cadrul H.G. nr. 1353/2001, poz. 11 referindu-se la includerea în domeniul public a cimitirului Bărbuleşti. Or, cenzurarea HCL nr. 30/26.06.2001 ca operaţiune administrativă prealabilă care a stat la baza emiterii hotărârii de guvern este implicită, în partea partea abrogată prin H.G. privitoare la poziţia nr. 11 referitoare la cimitirul Bărbuleşti, nefiind necesară abrogarea expresă de către CL Armăşeşti şi Bărbuleşti a prevederii corespondente H.G. nr. 1353/2001 din HCL nr. 30/2001.

Referitor la motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., Înalta Curte îl apreciază a fi fondat, prin raportare la dispoziţiile art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., art. 6 paragraful 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi art. 21 alin. (3) din Constituţia României.

Art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ. prevede că:

"(1) Hotărârea va cuprinde: … b)…motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât şi cele pentru care s-au înlăturat susţinerile părţilor."

Aceasta dispoziţie are caracter imperativ, aspect care rezultă din folosirea, de către legiuitor, a expresiei "va cuprinde", stabilind o obligaţie în sarcina instanţelor de judecată, a cărei nerespectare atrage nulitatea hotărârii în condiţiile art. 176 pct. 6 din C. proc. civ.

Confirmând şi întărind acest caracter imperativ, precum şi sancţiunea nulităţii, legiuitorul a înţeles să reglementeze un motiv de nelegalitate distinct al hotărârii judecătoreşti, prevăzut în art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., şi anume:

"când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura pricinii."

Importanţa motivării hotărârii judecătoreşti a fost subliniată şi în jurisprudenţa europeană, fiind considerată un aspect al garanţiilor procesuale conferite de art. 6 par. 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Astfel, prin Hotărârea din data de 28 aprilie 2005, pronunţată în cauza Albina c. România, s-a reţinut de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului:

"30. Curtea reaminteşte că dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6.1 din Convenţie, include printre altele dreptul părţilor de a prezenta observaţiile pe care le consideră pertinente pentru cauza lor. Întrucât Convenţia nu are drept scop garantarea unor drepturi teoretice sau iluzorii, ci drepturi concrete şi efective (Hotărârea Artico împotriva Italiei, din 13 mai 1980, seria x, nr. 37, p. 16, paragraful 33), acest drept nu poate fi considerat efectiv decât dacă aceste observaţii sunt în mod real "ascultate", adică în mod corect examinate de către instanţa sesizată. Altfel spus, art. 6 implică mai ales în sarcina "instanţei" obligaţia de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor şi al elementelor de probă ale părţilor, cel puţin pentru a le aprecia pertinenţa [Hotărârea Perez împotriva Franţei (GC), Cererea nr. 47.287/99, paragraful 80, CEDH 2004-I, şi Hotărârea Van der Hurk împotriva Olandei, din 19 aprilie 1994, seria x, nr. 288, p. 19, paragraful 59].

34. Conform jurisprudenţei Curţii, noţiunea de proces echitabil presupune ca o instanţă internă care nu a motivat decât pe scurt hotărârea sa să fi examinat totuşi în mod real problemele esenţiale care i-au fost supuse, şi nu doar să reia pur şi simplu concluziile unei instanţe inferioare (Hotărârea Helle împotriva Finlandei, din 19 decembrie 1997, Culegere de hotărâri şi decizii 1997 - VIII, p. 2.930, paragraful 60)."

Aceste considerente au fost reluate şi în cauza Dumitru c. România, prin Hotărârea din data de 01 iunie 2010:

"30. Curtea reaminteşte în primul rând principiile stabilite prin jurisprudenţa sa în ceea ce priveşte participarea efectivă a părţilor la procedură şi obligaţia instanţelor de a "audia" argumentele acestora şi de a realiza o examinare efectivă a motivelor, asigurând astfel caracterul echitabil al procedurii (a se vedea, printre multe altele, Albina împotriva României, nr. 57808/00, pct. 30 şi 32, 28 aprilie 2005 şi Boldea, citată anterior, pct. 28-30)."

În strânsă legătură cu obligaţia de motivare a hotărârii, Înalta Curte reţine şi obligaţia judecătorului de a se pronunţa asupra a tot ceea ce s-a cerut, în limitele învestirii, potrivit dispoziţiilor art. 22 alin. (6) C. proc. civ.

Verificând sentinţa atacată prin prisma considerentelor teoretice de mai sus, Înalta Curte constată că judecătorul fondului nu a efectuat o cercetare a litigiului din perspectiva faptului că nu a avut în vedere toate modificările legislative ale H.G. nr. 1353/2001 şi, anume, H.G. nr. 1127/2011 care, ca şi H.G. nr. 766/2011, modifică H.G. nr. 1353/2001. Totodată, instanţa de fond nu a avut în vedere faptul că cererea de chemare în judecată a formulată şi împotriva Unităţii Administrativ-Teritoriale Comuna Bărbuleşti şi Consiliului Local al Comunei Bărbuleşti, modificările legislative antemenţionate referindu-se şi la aceasta.

Astfel, H.G. nr. 1127/2011 introduce în Anexa nr. 58 fosta poziţie 11 din Anexa 11 a Comunei Armăşeşti de care aparţinea cimitirul Bărbuleşti.

Or, în speţă, recurenta a relevat în cuprinsul actelor depuse aspecte care se impun a fi cercetate în vederea stabilirii situaţiei juridice a terenului cu destinaţie cimitir.

În acest sens, Înalta Curte constată că la pronunţarea sentinţei recurate, instanţa de fond nu a procedat la o analiză a tuturor susţinerilor şi apărărilor invocate de părţi, ceea ce se poate observa din parcurgerea considerentelor hotărârii, ci a statuat că, În raport de conţinutul H.G. nr. 766/2011, excepţia lipsei de obiect a acţiunii urmează a fi admisă, cererea de chemare în judecată va fi anulată pentru lipsă de obiect, iar excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei va fi respinsă ca rămasă fără obiect, prin raportare la soluţia la care a ajuns Curtea privind lipsa de obiect a acţiunii înseşi".

Constatând că acest prim motiv de casare este fondat, iar admiterea acestuia conduce la casarea hotărârii cu consecinţa trimiterii cauzei la prima instanţă, se apreciază că nu este necesară verificarea celorlalte motive de casare - art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., prima instanţă urmând să cerceteze toate motivele de nelegalitate invocate în cererea de chemare în judecată, dar şi apărările recurentei pârâte, reiterate în prezentul recurs.

Concluzionând, toate aspectele reţinute mai sus corespund unei nemotivări a hotărârii şi necercetării fondului litigiului, motiv pentru care sunt incidente în cauză prevederile art. 498 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte urmând să admită recursul declarat de pârâtă şi să dispună trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de fond, potrivit considerentelor prezentei decizii.

Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru toate considerentele menţionate, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (2) şi art. 498 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa sentinţa atacată şi va trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de reclamanta Filia Bărbuleşti prin Parohia Armăşeşti - Biserica Sf. Gheorghe împotriva sentinţei civile nr. 2087 din 18 decembrie 2023 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa recurată şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 27 mai 2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.