Tardivity of administrative appeal against discharge from public office
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appellant’s appeal as time-barred, leaving in force the lower court’s decision to reject the action on procedural grounds, although the primary operative outcome was procedural rather than substantive on the merits of the administrative act. The case concerned a public servant’s challenge against the Prime Minister’s decision to discharge him from the role of Vice-President of the National Authority for the Protection of Children and Adoption, wherein the initial appellate court had previously ruled that the Government of Romania lacked passive procedural standing. The dismissal rested on the decisive legal basis that the appeal was filed outside the mandatory 15-day deadline prescribed by Article 20(1) of Law No. 554/2004, calculating the limit from the date of notification and applying the standard rules for time periods under the Civil Procedure Code; because no request for restoration of the deadline was filed or justified, the High Court applied Articles 248 and 496 of the Civil Procedure Code to declare the appeal inadmissible for late submission.
Legislator headnote
AI generatedart. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 248 C. proc. civ, art. 181 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ, art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, art. 186 C. proc. civ; Tardivity of administrative appeal against discharge from public office: Împotriva sentinţei nr. 1187 din 25 iunie 2024 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs reclamantul A., invocând incidenţa motivului de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 8 mai 2025
Asupra recursului de faţă,
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1.1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal la data de 25.08.2023 sub nr. x/2023, reclamantul A. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României ca prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună:
- anularea Deciziei Prim-ministrului nr. 69/27.03.2023 privind eliberarea reclamantului din funcţia de vicepreşedinte, cu rang de subsecretar de stat, al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie;
- acordarea de daune materiale în cuantum de 10000 de RON pentru prejudiciile materiale şi morale care i-au fost aduse prin actul administrativ nelegal criticat.
1.2. Hotărârea instanţei de fond
Prin sentinţa nr. 1187 din 25 iunie 2024 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal s-a respins excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant a reclamantului; s-a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Guvernului României şi s-a respins acţiunea formulată de reclamant, în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă; s-a admis cererea de intervenţie accesorie formulată de intervenientul Ministerul Familiei Tineretului şi Egalităţii de Şanse.
1.3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinţei nr. 1187 din 25 iunie 2024 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs reclamantul A., invocând incidenţa motivului de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
1.4. Apărările formulate în cauză
Intimaţii-pârâţi Guvernul României şi Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse au formulat întâmpinări prin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat.
II. Soluţia instanţei de recurs
Examinând cererea de recurs, în raport cu excepţia tardivităţii, invocată de instanţă din oficiu, a cărei analiză este prioritară, în considerarea prevederilor art. 248 C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:
Potrivit dispoziţiilor art. 20 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004:
"Hotărârea pronunţată în prima instanţă poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare".
Potrivit art. 181 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., republicat,
"când termenul se socoteşte pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlineşte", iar conform alin. (2) al aceluiaşi articol, "Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungeşte până în prima zi lucrătoare care urmează."
Analizând actele dosarului, în ceea ce priveşte recursul formulat de reclamantul A., se constată că sentinţa atacată a fost comunicată acestuia la data de 26 august 2024, potrivit menţiunilor din procesul-verbal de înmânare aflat la dosarul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, iar recursul a fost înaintat, prin intermediul poştei electronice - email, la data de 12 septembrie 2024, astfel cum reiese din dovada aflată la dosarului de recurs.
În raport cu data comunicării sentinţei atacate, respectiv 26 august 2024, termenul de declarare a recursului calculat potrivit dispoziţiilor legale redate anterior, s-a împlinit la data de 11 septembrie 2024, zi lucrătoare (miercuri). Aşadar, se constată că recursul formulat de reclamantul A. a fost declarat cu nerespectarea termenului de 15 zile de la comunicarea hotărârii recurate, prevăzut de art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
De asemenea, se reţine că la dosar nu a fost formulată o cerere de repunere în termen de către recurentul-reclamant, potrivit dispoziţiilor art. 186 C. proc. civ., şi nici nu s-a contestat sau justificat depunerea tardivă a cererii de recurs.
Prin urmare, pentru considerentele anterior arătate şi în temeiul dispoziţiilor art. 496 raportate la art. 248 C. proc. civ. şi art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va admite excepţia tardivităţii, invocată din oficiu, şi va respinge recursul ca tardiv formulat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul formulat de reclamantul A. împotriva sentinţei nr. 1187 din 25 iunie 2024 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca fiind tardiv.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 8 mai 2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.