Electoral challenge to parliamentary election process-verbal: appeal declared time-barred and dismissed

Şedinţa publică din data de 29 aprilie 2025

Asupra recursului de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti - Contestaţii Electorale la data de 04.12.2024, sub nr. x/2024*, astfel cum a fost precizată, reclamanta în contradictoriu cu pârâţii Biroul Electoral Central şi Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 16 Dâmboviţa a solicitat anularea deciziei nr. 180D/30.10.2024 de soluţionare a contestaţiei formulate împotriva procesului-verbal nr. x/30.10.2024 încheiat de Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 16 Dâmboviţa - Alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor din anul 2024.

Prin sentinţa civilă nr. 34/05.11.2024, Curtea a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Dâmboviţa.

Prin sentinţa civilă nr. 621/21.11.2024, Tribunalul Dâmboviţa a admis excepţia de necompetenţă materială a Tribunalului Dâmboviţa, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat judecata şi a dispus înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea conflictului.

Prin Decizia nr. 5659/29.11.2024 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti-Contestaţii Electorale.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, sub nr. x/2024*.

La termenul din 06.12.2024, Curtea a invocat din oficiu excepţia netimbrării.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 106 din 6 decembrie 2024, Curtea de Apel Bucureşti - Contestaţii Electorale a admis excepţia netimbrării invocată din oficiu şi a anulat cererea formulată de reclamanta A.. în contradictoriu cu pârâţii BIROUL ELECTORAL DE CIRCUMSCRIPŢIE JUDEŢEANĂ nr. 16 DÂMBOVIŢA şi BIROUL ELECTORAL CENTRAL, ca netimbrată.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva sentinţei civile nr. 106 din 6 decembrie 2024 a Curţii de Apel Bucureşti - Contestaţii Electorale a declarat recurs recurenta-reclamantă A.., întemeiat pe motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, judecarea în fond şi casarea hotărârii, cu consecinţa anulării procesului-verbal nr. x/30.10.2024 încheiat de Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 16 Dâmboviţa - Alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor din anul 2024.

Prin cererea de recurs, recurenta-reclamantă A.. solicită şi sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu următoarea întrebare prealabilă "Dacă prezenţa în textul legilor electorale, respectiv Legea nr. 115/2015 şi în Legea nr. 208/2015 a Camerei Deputaţilor prin Grupul Parlamentar al Minorităţilor Naţionale în numele organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale membre ale acestuia, este în acord cu legislaţia europeană, respectiv al art. 5 din Tratatul privind Uniunea Europeana şi art. 3b din Tratatul de la Lisabona ?"

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Analizând cu prioritate excepţia tarvidităţii recursului formulat de recurenta-reclamantă A.., invocată din oficiu, a cărei analiză este prioritară raportat la aspectele de fond ale cererii, faţă de caracterul său peremptoriu, Înalta Curte constată următoarele:

Acţiunea de faţă vizează alegerile parlamentare pentru Senat şi Camera Deputaţilor, desfăşurate în anul 2024.

Potrivit art. 115 alin. (1) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente:

"Judecarea de către instanţe a întâmpinărilor, a contestaţiilor sau a oricăror altor cereri privind procesul electoral se face potrivit regulilor stabilite de lege pentru ordonanţa preşedinţială, cu participarea obligatorie a procurorului."

De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 1.000 alin. (1) C. proc. civ.:

"(1) Dacă prin legi speciale nu se prevede altfel, ordonanţa este supusă numai apelului în termen de 5 zile de la pronunţare, dacă s-a dat cu citarea părţilor, şi de la comunicare, dacă s-a dat fără citarea lor."

În speţă, hotărârea recurată a fost dată cu recurs în 5 zile de la comunicare.

Verificând înscrisurile de la dosar, se constată că hotărârea recurată a fost comunicată reclamantei la data de 11 decembrie 2024, iar recursul a fost declarat la 24 decembrie 2024, astfel cum reiese din dovada de transmitere prin email, de la dosarul de recurs.

Raportat la datele speţei, în conformitate cu art. 181 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., termenul de 5 zile, prevăzut de art. art. 115 alin. (1) din Legea nr. 208/2015, coroborat cu art. 1.000 alin. (1) C. proc. civ., pentru formularea recursului, s-a împlinit la data de 17 decembrie 2024.

Potrivit art. 181 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., republicat, când termenul se socoteşte pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlineşte, iar conform alin. (2) al aceluiaşi articol, când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungeşte până în prima zi lucrătoare care urmează.

Cum cererea de recurs a fost înregistrată la data de 24 decembrie 2024, cu depăşirea termenului prevăzut de lege, Înalta Curte constată că aceasta a fost depusă cu nerespectarea termenului de mai sus, ceea ce atrage sancţiunea decăderii recurentei din dreptul de a exercita calea extraordinară de atac, în temeiul art. 181 alin. (1) pct. 2, art. 185 alin. (1), art. 421 alin. (2) din C. proc. civ.

Astfel, potrivit art. 185 alin. (1) C. proc. civ.:

"Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exerciţiul dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel".

Căile de atac, termenele şi condiţiile în care acestea pot fi exercitate sunt reglementate prin norme de ordine publică, legiuitorul având în vedere interesul general de a înlătura orice cauze care ar putea ţine în loc judecata unui proces.

În consecinţă, nici părţile şi nici instanţa de judecată nu pot deroga de la termenele prevăzute de lege pentru exerciţiul unei căi de atac şi de la modalitatea în care acestea se calculează.

În raport de aceste aspecte, se constată că recursul de faţă a fost declarat şi motivat cu nerespectarea termenului de 5 zile de la comunicarea hotărârii recurate, prevăzut de art. 1.000 alin. (1) C. proc. civ., coroborat cu art. 115 alin. (1) din Legea nr. 208/2015, astfel că Înalta Curte urmează să respingă recursul, ca tardiv formulat.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 496 alin. (1), art. 1.000 alin. (1) C. proc. civ. şi art. 115 alin. (1) din Legea nr. 208/2015 va respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă A.., ca tardiv formulat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă A.. împotriva sentinţei civile nr. 106 din 6 decembrie 2024 a Curţii de Apel Bucureşti - Contestaţii Electorale, ca tardiv formulat.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 29 aprilie 2025.