Request for reimbursement of medication invalidated due to plaintiff's death and lack of procedural capacity.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice admitted the appeal, vacated the first-instance judgment, and annulled the initial statement of claim, resulting in a dismissal for lack of procedural capacity and leaving no operative substantive ruling on the underlying dispute. The case involved an administrative challenge by an individual seeking the inclusion of a specific anti-cancer medication in the national list of reimbursed drugs under 100% government compensation, which was initially dismissed as inadmissible by the Court of Appeal. The decisive legal basis for the final outcome was the absolute lack of procedural capacity for performance (capacitate procesuală de folosință) of the claimant, who had deceased prior to the first-instance ruling; applying Articles 56 and 40 of the Code of Civil Procedure, the court determined that the right to personal medical reimbursement is strictly in personam and extinguishes upon death, rendering any procedural acts performed by the deceased null and void.
Legislator headnote
AI generatedart. 248 alin. (1) C. proc. civ, art. 488 alin. (2) C. proc. civ, art. 56 alin. (1) C. proc. civ, art. 56 C. proc. civ, art. 34 din C. civ, art. 35 din C. civ; Request for reimbursement of medication invalidated due to plaintiff's death and lack of procedural capacity: The case involved an administrative challenge by an individual seeking the inclusion of a specific anti-cancer medication in the national list of reimbursed drugs under 100% government compensation, which was initially dismissed as inadmissible by the Court of Appeal. The decisive legal basis for the final outcome was the absolute lack of procedural capacity for performance (capacitate procesuală de folosință) of the claimant, who had deceased prior to the first-instance ruling; applying Articles 56 and 40 of the Code of Civil Procedure, the court determined that the right to personal medical reimbursement is strictly in personam and extinguishes upon death, rendering any procedural acts performed by the deceased null and void.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedGrounds for admitting the appeal and annulling the initial claim due to the plaintiff's lack of procedural capacity.
Procedural basis for the cassation of the prior decision and the re-judgment of the case.
Full text
Şedinţa publică din data de 29 aprilie 2025
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2024, reclamantul A., a solicitat ca prin prin hotărârea pe care o veţi pronunţa să se dispună obligarea pârâţilor la includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, în regim de compensare 100%, a medicamentului NIVOLUMAB (denumire comercială OPDIVO) pentru indicaţia terapeutică TRATAMENTUL DE PRIMĂ LINIE ALADENOCARCINOMULUI GASTRIC.
2. Hotărârea primei instanţe
Prin sentinţa nr. 240 din 14 mai 2024, Curtea de Apel Ploieşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins excepţiile prematurităţii, lipsei calităţii procesual active a reclamantului, a lipsei calităţii procesual pasive a Ministerului Sănătăţii.
A admis excepţia inadmisibilităţii şi a respins, ca inadmisibilă, cererea de chemare în judecată.
3. Recursul exercitat în cauză
Împotriva acestei sentinţe a exercitat recursurs de reclamantul A., criticând-o pentru nelegalitate conform argumentelor expuse pe larg în cererea de recurs formulată şi solicitând admiterea căilor de atac astfel cum au fost promovate, casarea sentinţei recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de fond.
4. Soluţia Înaltei Curţi asupra recursului
Analizând, cu prioritate, în condiţiile prevăzute de art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a intimatului-reclamant A., invocată din oficiu, Înalta Curte constată că este întemeiată şi o va admite, pentru motivele expuse în continuare.
Înalta Curte constată că excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă este o excepţie de fond (vizează încălcarea unei condiţii de exerciţiu a acţiunii civile), absolută (se încalcă norme de ordine publică) şi peremptorie (admiterea sa conduce la împiedicarea soluţionării fondului cererii), care poate fi ridicată de oricare dintre părţi, de procuror sau de instanţă din oficiu, în tot cursul procesului, iar potrivit art. 56 alin. (3) teza I C. proc. civ., lipsa capacităţii procesuale de folosinţă poate fi invocată în orice stare a procesului.
Rezultă, astfel, că lipsa capacităţii procesuale de folosinţă poate să fie invocată atât în primă instanţă, cât şi direct în apel, ca motiv de apel sau ca excepţie procesuală, iar în recurs, în condiţiile art. 488 alin. (2) C. proc. civ., "instanţa poate să invoce lipsa capacităţii procesuale de folosinţă din oficiu, oricând, pe cale de excepţie procesuală, în etapa judecăţii în primă instanţă, sau ca motiv de ordine publică, în etapa judecăţii în căile de atac".
Conform art. 56 alin. (1) C. proc. civ. poate fi parte în judecată orice persoană care are folosinţa drepturilor civile, iar potrivit alin. (3) al aceluiaşi articol, lipsa capacităţii procesuale de folosinţă poate fi invocată în orice stare a procesului, actele de procedură îndeplinite de cel care nu are capacitate de folosinţă fiind lovite de nulitate absolută.
Totodată, pentru a fi parte în proces, potrivit dispoziţiilor art. 56 C. proc. civ., este necesară existenţa folosinţei drepturilor civile, respectiv a capacităţii de folosinţă pe tot parcursul procesului.
Aşadar, capacitatea procesuală de folosinţă este acea condiţie de exerciţiu a acţiunii civile constând în aptitudinea unei persoane de a avea drepturi şi obligaţii procesuale civile, astfel cum prevede art. 34 din C. civ.
În cazul persoanelor fizice, capacitatea de folosinţă, aşa cum statuează art. 35 din C. civ., începe la naşterea persoanei şi încetează odată cu moartea acesteia, putând fi limitată numai în cazurile şi condiţiile expres prevăzute de lege.
Din perspectivă procesuală, Înalta Curte reţine că, potrivit art. 32 alin. (1) lit. a), coroborat cu art. 40 din C. proc. civ., orice demers judiciar ("orice cerere") poate fi iniţiat şi întreţinut numai de către o persoană care deţine capacitate procesuală de folosinţă, sub sancţiunea nulităţii actului de procedură, dispoziţii aplicabile atât în cazul cererilor de chemare în judecată, cât şi în cazul căilor de atac.
Înalta Curte constată că din actele dosarului de recurs rezultă că intimatul-reclamant a decedat la data de 14 aprilie 2024, act de deces 1907/2024, Sector 1 Bucureşti, anterior pronunţării sentinţei recurate.
Prin urmare, la momentul soluţionării cauzei de către instanţa de fond, reclamantul este lipsit de capacitate procesuală de folosinţă, respectiv de aptitudinea de a avea drepturi şi obligaţii, intrând sub incidenţa dispoziţiilor art. 40 C. proc. civ.
De asemenea, având în vedere obiectul prezentei acţiuni, respectiv acordarea unor medicamente în regim compensat, se reţine că vizează un drept intuitu personae, care nu poate fi transmis pe cale succesorală către moştenitorii reclamantului defunct, stingându-se odată cu încetarea capacităţii de folosinţă a titularului, respectiv la moartea acestuia.
Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, şi va anula cererea de chemare în judecată ca fiind formulată de o persoană fără capacitate procesuală de folosinţă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei nr. 240 din 14 mai 2024 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa recurată şi rejudecând cauza:
Anulează cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Sănătăţii, Guvernul României prin Secretariatul General al Guvernului şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, ca fiind formulată de o persoană lipsită de capacitate procesuală de folosinţă.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 29 aprilie 2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.