Jurisdictional limit of High Court review over CSM competition validation vs. career decisions under Law 305/2022

Şedinţa publică din data de 9 aprilie 2025

Asupra contestaţiei de faţă;

Din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Obiectul cererii

1.1. Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Iaşi, la data de 23.08.2024, sub nr. x/2024, reclamantul A. a formulat, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii, contestaţie împotriva Hotărârii nr. 73 din 11 aprilie 2024 a Plenului CSM, şi publicată pe data de 19 aprilie 2024, în temeiul art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, solicitând:

În principal:

- anularea prevederii de la art. 1 din Hotărârea nr. 73/11.04.2024 - "Respingerea memoriilor formulate de către candidaţi";

- anularea parţială a prevederii de la art. 2 din Hotărârea nr. 73/11.04.2024, mai precis a actelor premergătoare adoptării acestei hotărâri, prin care a fost declarat respins în urma participării la concurs;

- emiterea unei noi hotărâri prin care să se dispună suplimentarea numărului de locuri scoase la concursul de admitere la INM, urmare a incidenţei situaţiei de la art. 20 alin. (3) din Legea nr. 303/2022, şi constatarea calităţii de candidat admis la concurs, în urma celor două etape.

În subsidiar:

- valorificarea rezultatului obţinut în cadrul concursului de admitere la INM în sesiunea iunie 2023- martie 2024 în cadrul unor sesiuni viitoare de concurs;

- constatarea nelegalităţii modului în care a fost organizată proba scrisă din cadrul concursului de admitere la INM şi, implicit, anularea în totalitate a art. 2 din Hotărârea nr. 73/11.04.2024;

- constatarea nelegalităţii modului de desfăşurare a probei psihologice şi, în consecinţă, anularea în totalitate a art. 2 din Hotărârea nr. 73/11.04.2024; -anularea prevederii de la art. 1 din Hotărârea nr. 73/11.04.2024- "Respingerea memoriilor formulate de către candidaţi";

- anularea parţială a prevederii de la art. 2 din hot. 73/11.04.2024- mai precis, a actelor premergătoare adoptării acestei hotărâri, prin care am fost declarat respins în urma participării la concurs;

- emiterea unei noi hotărâri prin care să dispuneţi suplimentarea numărului de locuri scoase la concursul de admitere la INM, urmare a incidenţei situaţiei de la art. 20 alin. (3) din Legea nr. 303/2022, şi constatarea calităţii de candidat admis la concurs, în urma celor două etape.

Reclamantul a depus precizări la cererea de chemare în judecată prin care a arătat că, doar în ipoteza în care cererea principală va fi respinsă, instanţa ar trebui să analizeze cererea subsidiară şi, doar în cazul în care şi aceasta va fi respinsă, să analizeze capetele 5 şi 6, care sunt cereri distincte şi independente.

1.2. Prin sentinţa nr. 285 din 29 octombrie 2024, Curtea de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale a instanţei, invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii formulate de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii, în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, reţinând că obiectul contestaţiei vizează o hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii cu caracter individual referitoare la cariera şi drepturile judecătorilor şi procurorilor, în sensul art. 36 din Legea nr. 305/2022, vizând procedura de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, astfel că sunt incidente dispoziţiile art. 29 alin. (5) şi (6) din Legea nr. 305/2022.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal la data de 18.12.2024, sub acelaşi nr. de dosar.

2. Procedura derulată în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Prin notele scrise depuse la dosar la data de 31 martie 2025, pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii a invocat excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi şi a solicitat declinarea litigiului spre soluţionare Curţii de Apel Iaşi, în temeiul 10 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 554/2004.

În susţinerea excepţiei invocate a arătat că Hotărârea nr. 73/11.04.2024 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, contestată în cauză, a fost emisă în temeiul art. 22 din Legea nr. 303/2022, şi are ca obiect validarea rezultatelor concursului de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, desfăşurat în perioada iulie 2023 - martie 2024, precum şi respingerea solicitării reclamantului de suplimentare a numărului de locuri scoase la concurs.

Hotărârea contestată nu se referă la niciuna dintre ipotezele circumscrise carierei sau drepturilor judecătorilor şi procurorilor, cum în mod greşit s-a reţinut prin considerentele sentinţei de declinare, obiectul contestaţiei fiind reprezentat de o hotărâre adoptată de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în temeiul art. 37 lit. a) din Legea nr. 305/2022, în exercitarea atribuţiilor prevăzute de lege referitoare la organizarea şi desfăşurarea concursului de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, iar nicidecum în baza art. 36 din acelaşi act normativ în exercitarea atribuţiilor referitoare la cariera judecătorilor şi procurorilor.

Aşadar, prin raportare la împrejurarea că hotărârea contestată a fost emisă de Plen în exercitarea atribuţiilor prevăzute de lege referitoare la organizarea şi desfăşurarea concursului de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, în cauza de faţă nu sunt aplicabile prevederile art. 29 alin. (5) şi alin. (6) din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, nefiind contestată o hotărâre privitoare la cariera şi drepturile magistraţilor, ci dispoziţiile art. 10 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 554/2004.

La dosar a depus note scrise şi contestatorul A. prin care a invocat, la rândul său, excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi arătând, în esenţă, că hotărârea contestată nu se referă la "cariera sau drepturile judecătorilor ori procurorilor" în accepţiunea art. 29 alin. (5) şi (6) din Legea nr. 305/2022, ci reprezintă un act administrativ ce vizează organizarea unui concurs de admitere în profesia de magistrat, adresat exclusiv unor candidaţi externi sistemului, deci persoane care nu deţin încă statutul de magistrat şi ale căror raporturi juridice cu autoritatea emitentă sunt de natură administrativă, nu statutară.

A precizat că dispoziţiile art. 29 alin. (5) şi (6) din Legea nr. 305/2022 reprezintă norme cu caracter excepţional, derogatorii de la dreptul comun, instituind o competenţă materială exclusivă în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie numai în ipoteza în care actul contestat se referă la cariera ori drepturile judecătorilor şi procurorilor deja în funcţie, sens confirmat de prevederile art. 36 din acelaşi act normativ. În speţă, actul contestat este emis în temeiul art. 37 lit. a) din Legea nr. 305/2022, care reglementează atribuţiile CSM privind organizarea şi desfăşurarea concursurilor, iar nu actele referitoare la cariera profesională propriu-zisă a judecătorilor şi procurorilor.

A maenţionat că, în practica instanţelor de contencios administrativ s-a statuat în mod constant că litigiile privind concursurile de admitere în profesie, în special cele care vizează organizarea, validarea rezultatelor sau condiţiile de participare, se încadrează în sfera dreptului comun, fiind de competenţa curţilor de apel, în temeiul art. 10 alin. (1) şi (11) din Legea nr. 554/2004.

La termenul de dezbateri din 09 aprilie 2025, Înalta Curte a pus în discuţie excepţia necompetenţei materiale de soluţionare a cauzei, invocată de ambele părţi, şi a rămas în pronunţare cu privire la această excepţie.

3. Soluţia Înaltei Curţi asupra excepţiei de necompetenţă materială

Examinând excepţia necompetenţei materiale invocată de părţi, asupra căreia trebuie să pronunţe cu prioritate, astfel cum impun dispoziţiile art. 248 coroborate cu cele ale art. 131 alin. (1) şi art. 132 alin. (1) şi (3) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 "orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios-administrativ competente, pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată, interesul legitim putând fi atât privat, cât şi public".

Conform art. 29 alin. (5) şi alin. (6) din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii:

"(5) Hotărârile cu caracter individual ale plenului şi secţiilor privind cariera şi drepturile judecitorilor şi procurorilor se redactează în cel mult 20 de zile de la adoptare, se comunică de îndată şi se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 10 zile de la redactare.

(6) Hotărârile prevăzute la alin. (5) pot fi atacate cu contestaţie de orice persoană interesată, în termen de 15 zile de la comunicare sau de la publicare, la secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Contestaţia se judecă în complet format din 3 judecători. Hotărârea prin care se soluţionează contestaţia este definitivă."

Din analiza textelor legale anterior citat, care sunt de strictă interpretare şi aplicare, rezultă că legiuitorul a instituit o competenţă materială exclusivă în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie doar în cazul contestaţiei care are ca obiect hotărârile cu caracter individual ale Plenului Consiliului Superior al Magistraturii privind cariera şi drepturile judecătorilor şi procurorilor.

Cu alte cuvinte, pentru a fi incidente dispoziţiile legale prevăzute de art. 29 alin. (5) şi alin. (6) din Legea nr. 305/2022, este necesar ca hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii să se refere la cariera judecătorilor şi procurorilor ori la drepturile acestora.

Astfel, potrivit art. 36 din Legea nr. 305/2022 "Plenul Consiliului Superior al Magistraturii are următoarele atribuţii referitoare la cariera judecătorilor şi procurorilor: a) apără independenţa autorităţii judecătoreşti în ansamblul său, potrivit art. 31 alin. (1); b)numeşte şi revocă inspectorul-şef şi inspectorul-şef adjunct ai Inspecţiei Judiciare, în condiţiile legii; c) propune Preşedintelui României conferirea de distincţii pentru judecitori şi procurori, în condiţiile legii; d)îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege sau Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii."

Or, în speţă, prin Hotărârea nr. 73/11.04.2024 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, contestată în cauză, a fost respinsă solicitarea reclamantului de suplimentare a numărului de locuri de auditori de justiţie scoase la concursul de admitere la I.N.M şi au fost validate rezultatele concursului de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, desfăşurat în perioada iulie 2023- martie 2024, pentru candidaţii admişi după cele două etape ale concursului.

Hotărârea contestată a fost emisă în temeiul art. 22 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 potrivit căruia "(1) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii hotărăşte cu privire la îndeplinirea condiţiei prevăzute la art. 21 alin. (1) şi validează rezultatele concursului. Candidaţii care nu se bucură de o bună reputaţie sunt declaraţi respinşi."

În consecinţă, actul contestat nu se referă la niciuna dintre ipotezele circumscrise carierei sau drepturilor judecătorilor şi procurorilor, cum în mod greşit s-a reţinut prin considerentele sentinţei de declinare, obiectul contestaţiei fiind reprezentat de o hotărâre adoptată de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în temeiul art. 37 lit. a) din Legea nr. 305/2022, în exercitarea atribuţiilor prevăzute de lege referitoare la organizarea şi desfăşurarea concursului de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, iar nicidecum în baza art. 36 din acelaşi act normativ în exercitarea atribuţiilor referitoare la cariera judecătorilor şi procurorilor.

Aşadar, prin raportare la împrejurarea că hotărârea contestată a fost emisă de Plen în exercitarea atribuţiilor prevăzute de lege referitoare la organizarea şi desfăşurarea concursului de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, Înalta Curte apreciază că nu sunt aplicabile prevederile art. 29 alin. (5) şi alin. (6) din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, în cauză nefiind contestată o hotărâre privitoare la cariera şi drepturile magistraţilor.

Or, atât timp cât dispoziţiile art. 29 alin. (6) din Legea nr. 305/2022 stabilesc reguli speciale, derogatorii de la dreptul comun, acestea trebuie să primească o interpretare şi aplicare strictă, prin raportare la dispoziţiile actului normativ care le instituie.

În consecinţă, competenţa de soluţionare a contestaţiei formulate împotriva hotărârii nr. 73/11.04.2024 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, va fi stabilită conform dispoziţiilor Legii nr. 554/2004, respectiv art. 10 alin. (1) teza a doua şi alin. (3), astfel încât, dată fiind calitatea de autoritate publică centrală a emitentului actului, competenţa materială de soluţionare în fond revine secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Iaşi, instanţa competentă teritorial prin raportare la domiciliul contestatorului.

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 248 şi art. 132 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepţia necompetenţei sale materiale invocată de părţi şi, în temeiul dispoziţiilor art. 10 alin. (1) teza a doua şi alin. (3) din Legea nr. 554/2004, va declina competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Iaşi, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, invocată de părţi.

Declină competenţa de soluţionare a cererii formulate de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii, având ca obiect anularea Hotărârii nr. 73/11.04.2024 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, în favoarea Curţii de Apel Iaşi, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Fără cale de atac.

Pronunţată astăzi, 9 aprilie 2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.