Publication of judgment annulling a Government Decision: classification as individual administrative act under binding legal interpretation
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice rejected the appeal as unfounded, thereby upholding the Court of Appeal’s refusal to order the publication of the final civil judgment in the Official Gazette. The dispute concerned a petition by a citizen to compel the publication of a prior judgment that had annulled a specific Government Decision regarding the acquisition of shares by employees of a state-owned oil company; the applicant argued the act was of a normative nature, whereas the lower courts classified it as an individual administrative act. Relying on the binding legal interpretation established by the High Court’s Decision No. 2/2023 on the resolution of issues of law, the appellate court determined that the impugned Government Decision constituted an individual administrative act addressed to specific persons, which is not subject to publication in the Official Gazette under Article 23 of Law No. 554/2004 on the organization of the administrative content of the judiciary. The Supreme Court affirmed this legal characterization and held that the appellant’s arguments regarding the normative nature of the act did not constitute a procedural nullity sufficient to merit cassation under Article 488(1)(5) of the Code of Civil Procedure.
Legislator headnote
AI generatedart. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ, art. 490 C. proc. civ, art. 490 alin. (2) C. proc. civ, art. 488 pct. 5 C. proc. civ, art. 174 C. proc. civ, art. 496 alin. (1) din C. proc. civ; Publication of judgment annulling a Government Decision: classification as individual administrative act under binding legal interpretation: S-a derulat procedura de regularizare a cererii de recurs şi de comunicare a actelor de procedură între părţi, prin intermediul grefei instanţei, în conformitate cu dispoziţiile art. 486 şi art. 490 C. proc. civ.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 28 martie 2025
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Circumstanţele cauzei. Cauza dedusă judecăţii
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Ploieşti la data de 22.08.2024, petentul A., reclamant în dosarul nr. x/2023, a solicitat instanţei să dispună publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a sentinţei nr. 145/13.09.2023 pronunţate de Curtea de Apel Ploieşti, în dosarul nr. x/2023, rămasă definitivă prin nerecurare, prin care a fost anulat un act administrativ cu caracter normativ, respectiv H.G. nr. 746/2022.
2. Hotărârea instanţei de fond
Prin încheierea din camera de consiliu din data de 26 august 2024, Curtea de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins cererea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu intimatul Guvernul României - Secretariatul General Al Guvernului având ca obiect publicarea în Monitorul Oficial al României a sentinţei Curţii de Apel Ploieşti nr. 145/13.09.2023.
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva încheierii din camera de consiliu din data de 26 august 2024 a Curtea de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., a declarat recurs petentul A. prin care a solicitat admiterea acestuia, cu constatarea faptul că H.G. nr. 746/2022 are sau trebuia sa aibă caracter normativ şi, pe cale de consencinţă, să dispună publicarea în Monitorul Oficial al României a sentinţei civile nr. 145/13.09.2023 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti în dosar nr. x/2023, rămasă definitivă prin nerecurare, prin care a fost anulat actul administrativ normativ H.G. nr. 746/2022.
În motivare, recurentul a arătat în esenţă că a învestit instanţa (Curtea de Apel Ploieşti) cu o acţiunea în anulare, întemeiată pe disp. art. 4 alin. (4) din Legea contenciosului administrativ, iar această acţiune se poate introduce exclusiv împotriva actelor administrative cu caracter normativ, nu şi împotriva actelor administrative cu caracter individual, împotriva cărora poate fi invocată doar excepţia de nelegalitate.
A susţinut în continuare că instanţa, astfel învestită, nefăcând încadrarea juridică a acţiunii (deşi avea dreptul să o facă), a achiesat la susţinerile recurentului, potrivit cărora aceasta s-a învestit cu o veritabilă acţiune în anulare a unui act administrativ normativ, chiar dacă nu a menţionat expres acest lucru.
Totodată, a arătat că, faţă de considerentele Deciziei nr. 2/2023 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, nici instanţa de trimitere şi nici Înalta Curte nu au făcut distincţia că problema ridicată are soluţii diferite după cum H.G. este un act administrativ individual sau act administrativ cu caracter normativ.
Astfel, a învederat că instanţa supremă a comis un abuz calificând H.G. nr. 746/2022 ca fiind un act administrativ individual, pentru motivul că este un act ce trebuie emis în vederea executării în concret a legii cu privire la persoanele determinate expres în conţinutul titlului executoriu.
4. Apărările formulate în cauză
Nu s-a formulat întâmpinare.
5. Procedura de soluţionare a recursului
S-a derulat procedura de regularizare a cererii de recurs şi de comunicare a actelor de procedură între părţi, prin intermediul grefei instanţei, în conformitate cu dispoziţiile art. 486 şi art. 490 C. proc. civ.
În temeiul dispoziţiilor art. 490 alin. (2) C. proc. civ. a fost fixat primul termen pentru judecata recursului la data de 28.03.2025, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.
6. Soluţia instanţei de recurs
Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Motivul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 pct. 5 C. proc. civ. se circumscrie ipotezei "când, prin hotărârea dată, instanţa a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii".
Neregularităţile de ordin procedural sunt sancţionate cu nulitatea de art. 174 C. proc. civ., care constituie dreptul comun în materia actelor de procedură. Textul vizează o singură ipoteză de nulitate: încălcarea formelor procedurale, iar nulitatea este condiţionată de producerea unei vătămări.
Nulitatea - ca sancţiune procedurală - urmează să fie analizată în strânsă corelaţie cu diferitele acte de procedură pe care instanţa, părţile sau alţi participanţi le îndeplinesc pe parcursul activităţii judiciare.
Efectele nulităţii actelor de procedură se subscriu principiului general: quod nullum est, nullum producit efectum. Aşadar, actul nul este lipsit de eficacitate şi urmează a fi refăcut.
Înalta Curte reţine că reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâtul Guvernul României prin Secretariatul General al Guvernului, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună anularea H.G. nr. 746/08.06.2022 pentru aprobarea cotei procentuale ce urmează a fi achiziţionată de salariaţii Societăţii "OMV Petrom" - S.A. şi momentul la care se va realiza achiziţionarea acţiunilor de către aceştia, publicată în M. Of. nr. 560 din 8 iunie 2022.
Prin sentinţa nr. 145 din data de 13.09.2023, Curtea de Apel Ploieti, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României-Secretariatul General al Guvernului şi a anulat Hotărârea Guvernului nr. 746 din 8 iunie 2022 pentru aprobarea cotei procentuale ce urmează a fi achiziţionată de salariaţii Societăţii "OMV Petrom" - S.A. şi momentul la care se va realiza achiziţionarea acţiunilor de către aceştia.
Sentinţa menţionată a rămas definitivă prin nerecurare, nefiind exercitată calea de atac a recursului.
Prin încheierea recurată, Curtea de Apel Ploieşti a respins cererea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu intimatul Guvernul României - Secretariatul General Al Guvernului având ca obiect publicarea în Monitorul Oficial al României a sentinţei Curţii de Apel Ploieşti nr. 145/13.09.2023.
Înalta Curte constată că, în cauză, instanţa de fond a reţinut caracterul obligatoriu al Deciziei Înaltei Curţi nr. 2/2023 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin care s-au reţinut, la paragraful 81, următoarele:
"Având în vedere faptul că titlul executoriu invocat în cauză este reprezentat de obligarea pârâtului Guvernul României (autoritate publică centrală) la adoptarea unei hotărâri care reprezintă, din punctul de vedere al clasificării actelor administrative, un act administrativ unilateral (fiind rezultatul voinţei unei singure părţi) şi un act administrativ individual, ce trebuie emis în vederea executării în concret a legii (art. 9 din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 49/1997, astfel cum a fost modificat prin Ordonanţa Guvernului nr. 55/2003) cu privire la persoanele determinate expres în cuprinsul titlului executoriu, pentru circumstanţierea chestiunii de drept în strânsă legătură cu soluţionarea cauzei, se va avea în vedere la reformularea primei întrebări din actul de sesizare şi caracterul de act administrativ unilateral şi individual."
Susţinerile recurentului-reclamant nu se referă, în fapt, la încălcarea de către prima instanţă a regulilor de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii hotărârii, ci privesc modalitatea în care instanţa s-a pronunţat asupra cererilor formulate, astfel că nu se circumscriu motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.
Instanţa de recurs apreciază în mod corect s-a reţinut de către judecătorul fondului că Hotărârea Guvernului nr. 746 din 8 iunie 2022 pentru aprobarea cotei procentuale ce urmează a fi achiziţionată de salariaţii Societăţii "OMV Petrom" - S.A. reprezintă un act administrativ individual, ai cărui destinatari sunt menţionaţi chiar în denumirea actului, nefiind supus publicării, potrivit art. 23 din L 554/2004, făcând aplicarea obligatorie a Deciziei nr. 2 din 2023 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.
Criticile formulate în legătură cu abuzul comis de instanţa supremă în ceea ce priveşte calificarea H.G. nr. 746/2022 ca fiind un act administrativ individual nu pot fi primite pe calea recursului formulat împotriva încheierii din data de 26 august 2024 prin care Curtea de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ a respins cererea de publicare în Monitorul Oficial al României a sentinţei civile nr. 145/13.09.2023 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti în dosar nr. x/2023, rămasă definitivă prin nerecurare, prin care a fost anulat actul administrativ normativ H.G. nr. 746/2022.
Prin urmare, aspectele invocate de către recurentul-reclamant prin cererea de recurs nu sunt de natură să conducă la reformarea încheierii recurate, legalitatea soluţiei pronunţate fiind confirmată de către instanţa de control judiciar, aceasta reflectând interpretarea şi aplicarea corectă a prevederilor legale incidente cauzei.
7. Temeiul de drept al soluţiei pronunţate în recurs
Pentru toate aceste considerente, în temeiul prevederilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va respinge recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva încheierii din 26 august 2024 pronunţate de Curtea de Apel Ploieşti, secţia contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2023, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva încheierii din 26 august 2024 pronunţate de Curtea de Apel Ploieşti, secţia contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2023, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 28 martie 2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.