Dispute over exclusion of lower court judges from electoral board selection voided by ceasing procedural capacity of Central Electoral Bureau

Şedinţa publică din data de 26 martie 2025

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Braşov, secţia de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2024, ca urmare a disjungerii şi declinării cauzei de către Curtea de Apel Alba Iulia, prin încheierea de şedinţă din data de 08.05.2024, respectiv prin sentinţa civilă nr. 127/09.05.2024 pronunţată de această din urmă instanţă, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâţii Biroul Electoral Central şi Tribunalul Alba, în contradictoriu cu care a solicitat:

- anularea adresei nr. x din data de 20.04.2024, învederând că prin aceasta, în esenţă, s-a dispus contrar art. 3 alin. (2) şi (3) din Hotărârea nr. 34H/19.04.2024 a Biroului Electoral Central şi a prevederilor art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, în sensul excluderii din corpul magistraţilor care figurează pe lista participanţilor la tragerea la sorţi a judecătorilor în exerciţiu ai judecătoriilor aflate în circumscripţia Tribunalului Alba, respectiv a procurorilor care se află în exerciţiu ai parchetelor de pe lângă acestea, urmând ca aceştia să fie luaţi în considerare doar în ipoteza în care birourile de circumscripţie nu ar fi completate de magistraţi în exerciţiu la Tribunal şi Parchetul de pe lângă Tribunal şi respectiv de juriştii înscrişi în Corpul experţilor electorali;

- anularea procesului-verbal nr. x/IIA/39/22.04.2024 întocmit de preşedintele Tribunalului Alba şi a procedurii de tragere la sorţi pentru desemnarea preşedintelui biroului electoral de circumscripţie şi a locţiitorului acestuia realizată de preşedintele Tribunalului Alba în data de 22.04.2024, ora 08:15 şi a proceselor-verbale subsecvente de înlocuire preşedinţi/locţiitor circumscripţii electorale, prin care au fost desemnaţi în calitate de preşedinţi şi locţiitori ai Birourilor Electorale de Circumscripţie Alba, exclusiv din rândul magistraţilor în exerciţiu la tribunal şi parchetul de pe lângă tribunal şi experţi electorali, urmare a constatării nelegalităţii Adresei nr. x din data de 20.04.2024;

- anularea Hotărârii BEC nr. 58H/24.04.2024 prin care s-a dispus respingerea contestaţiei formulate împotriva procesului-verbal nr. x/IIA/39/22.04.2024 întocmit de preşedintele Tribunalului Alba şi a procedurii de tragere la sorţi pentru desemnarea preşedintelui biroului electoral de circumscripţie şi a locţiitorului acestuia realizată de preşedintele Tribunalului Alba în data de 22.04.2024, ora 08:15.

- refacerea procedurii de desemnare a preşedinţilor şi locţiitorilor ai Birourilor Electorale de Circumscripţie Alba, conform Hotărârii nr. 34H/19.04.2024 a Biroului Electoral Central (urmare a anulării actelor administrative anterior contestate), prin includerea pe lista magistraţilor care figurează pe lista participanţilor la tragerea la sorţi, alături de cei aflaţi în exerciţiu la tribunal, pe judecătorii care se află în exerciţiu ai judecătoriilor aflate în circumscripţia Tribunalului Alba, respectiv procurorii care se află în exerciţiu ai parchetelor de pe lângă acestea, întrucât formează un corp profesional unitar, textul de lege incident cauzei (art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015) nefăcând nicio distincţie, singura condiţie fiind aceea de a funcţiona în circumscripţia Tribunalului Alba. În acest sens, solicită să se facă o aplicare directă şi coerentă a Hotărârii nr. 34H/19.04.2024 a Biroului Electoral Central, prin care s-a stabilit fără echivoc că în ipoteza în care tribunalul din judeţ şi parchetul de pe lângă acesta nu dispune de un număr suficient de judecători şi procurori pentru acoperirea necesarului de preşedinţi ai birourilor electorale de circumscripţie şi de locţiitori ai acestora care urmează să fie desemnaţi în judeţul respectiv, în lista magistraţilor care participă la tragerea la sorti întocmită de către preşedintele tribunalului în cauză să fie înscrişi magistraţi în exerciţiu ai judecătoriilor aflate în circumscripţia tribunalului, respectiv ai parchetelor de pe lângă acestea, cu respectarea Legii nr. 304/2022 privind organizarea judiciară.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 90 din 28 iunie 2024, Curtea de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal a admis în parte contestaţia formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâţii Biroul Electoral Central şi Tribunalul Alba, în sensul că a anulat adresa (circulara) nr. 641C/BEC2024 din data de 20.04.2024, procesul-verbal nr. x/IIA/39/22.04.2024 întocmit de preşedintele Tribunalului Alba şi procedura de tragere la sorţi pentru desemnarea preşedintelui biroului electoral de circumscripţie şi a locţiitorului acestuia realizată de preşedintele Tribunalului Alba în data de 22.04.2024, ora 08:15, procesele-verbale subsecvente de înlocuire preşedinţi/locţiitor circumscripţii electorale, prin care au fost desemnaţi în calitate de preşedinţi şi locţiitori ai Birourilor Electorale de Circumscripţie Alba, exclusiv din rândul magistraţilor în exerciţiu la tribunal şi parchetul de pe lângă tribunal şi experţi electorali, precum şi Hotărârea BEC nr. 58H/24.04.2024 privind respingerea contestaţiei formulate împotriva procesului-verbal nr. x/IIA/39/22.04.2024 întocmit de preşedintele Tribunalului Alba privind desemnarea preşedinţilor birourilor electorale de circumscripţie şi a locţiitorilor acestora din Judeţul Alba la alegerile din data de 09.06.2024.

A admis excepţia lipsei de interes privind petitul de refacere a procedurii de desemnare a preşedinţilor şi locţiitorilor ai Birourilor Electorale de Circumscripţie Alba, excepţie invocată din oficiu.

A respins ca lipsit de interes petitul privind refacerea procedurii de desemnare a preşedinţilor şi locţiitorilor ai Birourilor Electorale de Circumscripţie Alba.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva acestei sentinţe, a declarat recurs Biroul Electoral Central, pentru motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 din C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea în parte a sentinţei recurate şi, în principal, trimitere cauzei la instanţa de fond pentru o nouă judecată, iar în subsidiar, în rejudecarea cauzei de către instanţa de recurs, respingerea contestaţiei ca neîntemeiată.

II. Soluţia instanţei de recurs

Examinând cu prioritate, potrivit art. 248 din C. proc. civ., excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a recurentului-pârât Biroul Electoral Central, invocată din oficiu, Înalta Curte constată următoarele:

Capacitatea procesuală de folosinţă constă în aptitudinea persoanei de a avea drepturi şi obligaţii în plan procesual.

Potrivit art. 56 alin. (1) şi (2) din C. proc. civ.:

"(1) Poate fi parte în judecată orice persoană care are folosinţa drepturilor civile. (2) Cu toate acestea, nu pot sta în judecată asociaţiile, societăţile sau ale entităţi fără personalitate juridică, dacă sunt constituite potrivit legii".

Din interpretarea textelor legale anterior citate, Înalta Curte apreciază că pentru a deţine capacitate procesuală de folosinţă, pârâtul, independent de deţinerea personalităţii juridice, trebuie să fie constituit potrivit legii.

Birourile electorale, inclusiv Biroul Electoral Central, sunt autorităţi publice ce se înfiinţează potrivit legii, în vederea organizării alegerilor.

Potrivit dispoziţiilor art. 25 din Legea nr. 115/2015:

"(1) Pentru organizarea şi desfăşurarea operaţiunilor electorale se înfiinţează, în condiţiile prezentei legi: Biroul Electoral Central, birouri electorale judeţene, birouri electorale de circumscripţie şi birouri electorale ale secţiilor de votare. (2) Birourile electorale sunt alcătuite numai din cetăţeni cu drept de vot. Candidatul, soţul, soţia, rudele sau afinii până la gradul al doilea inclusiv nu pot fi membri ai birourilor electorale. (3) În realizarea atribuţiilor ce revin birourilor electorale, membrii acestora exercită o funcţie ce implică autoritatea de stat. Exercitarea corectă şi imparţială a acestei funcţii este obligatorie. (4) Prin excepţie de la prevederile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, persoanele care ocupă funcţii publice pot face parte din birourile electorale."

Birourile electorale de circumscripţie, alături de Biroul Electoral Central, birourile electorale ale secţiilor de votare şi oficiile electorale, sunt entităţi fără personalitate juridică, cu activitate limitată în timp, pe perioada alegerilor fiind constituite pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor în condiţii de legalitate şi corectitudine, iar membrii ce le alcătuiesc exercită activităţi care implică manifestarea puterii de stat, prin aceea că operaţiunile electorale desfăşurate de aceste persoane sunt cele prin care are loc delegarea suveranităţii naţionale de către popor unor autorităţi alese după principii democratice, după cum se arată şi în art. 2 din Constituţia României, republicată.

Biroul Electoral Central este o autoritate publică cu activitate şi competenţe esenţialmente temporare, înfiinţat strict pentru un anumit ciclu electoral (în cauză alegerile locale şi pentru Parlamentul European din anul 2024), ce se desfiinţează după finalizarea scrutinului, fără posibilitatea reînfiinţării şi fără ca atribuţiile să îi fie preluate de o altă autoritate publică.

Înalta Curte reţine că potrivit art. 40 din Legea nr. 115/2015:

"Biroul Electoral Central îşi încetează activitatea după publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatului alegerilor, potrivit prevederilor prezentei legi".

Prin Hotărârea BEC nr. 403H/10.07.2024 s-a aprobat publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Procesului Verbal nr. 3RFL/BEC 2024 din data de 10.07.2024 privind centralizarea pe ţară a voturilor şi constatarea rezultatului pentru alegerea Primarilor din 09.06.2024 + 23 iunie 2024 + 7 iulie 2024.

Prin Decizia BEC nr. 117D/10.07.2024 privind încetarea activităţii Biroului Electoral Central pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European şi pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale din anul 2024 s-a decis că Biroul Electoral Central pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European şi pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale din anul 2024 îşi încetează activitatea în termen de 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatelor finale ale alegerilor pentru primari, consiliile locale, consiliile judeţene, preşedinţii consiliilor judeţene, Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi primarul general al Municipiului Bucureşti din datele de 9 iunie 2024, 23 iunie 2024 şi 7 iulie 2024.

În aceste coordonate, Înalta Curte observă că rezultatul alegerilor locale a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, la data de 10.07.2024, fiind publicate, mai exact procesele-verbale privind rezultatul alegerilor.

Astfel, în temeiul art. 40 din Legea nr. 115/2015, la data publicării rezultatelor alegerilor locale în Monitorul Oficial al României, Partea I, respectiv la data de 10.07.2024, activitatea pârâtului Biroul Electoral Central a încetat, astfel încât se reţine încetarea ope legis a existenţei juridice a pârâtului.

Înalta Curte mai reţine că recursul formulat de pârât împotriva sentinţei nr. 90 din 28 iunie 2024 a Curţii de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal a fost declarat la data de 08 iulie 2024, moment la care Biroul Electoral Central era constituit potrivit legii şi nu îşi încetase activitatea.

Chiar dacă la data declarării recursului, autoritatea pârâtă era legal constituită, la data judecării recursului, Biroul Electoral Central şi-a încetat activitatea şi nu mai deţine capacitate procesuală de folosinţă, lipsindu-i aptitudinea de a avea drepturi şi obligaţii, inclusiv dreptul de a sta în judecată şi de a formula apărări cu privire la calea de atac, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 32 alin. (2) şi art. 40 alin. (1) din C. proc. civ.

Pentru aceste considerente, întrucât recurentul-pârât Biroul Electoral Central nu mai deţine capacitate procesuală de folosinţă la momentul soluţionării recursului, prin raportare la prevederile art. 32 alin. (1) lit. a) şi alin. (2), art. 40 alin. (1) teza I şi art. 56 alin. (1) şi (2) din C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) din acelaşi cod, va admite excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a pârâtului, invocată din oficiu şi va respinge recursul declarat de pârât ca fiind formulat de o persoană fără capacitate procesuală de folosinţă, survenită pe parcursul procesului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a recurentului-pârât Biroul Electoral Central, invocată din oficiu.

Respinge recursul declarat de recurentul-pârât Biroul Electoral Central împotriva sentinţei nr. 90 din 28 iunie 2024 a Curţii de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca fiind formulat de o persoană fără capacitate procesuală de folosinţă survenită pe parcursul procesului.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, astăzi, 26 martie 2025.