Recusal of cassation appeal for failing to formulate valid grounds of illegality despite invoking statutory grounds for case law conflict

Şedinţa publică din data de 26 martie 2025

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei.

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2023, reclamanta A. a solicitat, în principal, obligarea pârâţilor Guvernul României, Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale la includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin H.G. nr. 720/2008, în regim de compensare 100%, a medicamentului Pembrolizumab (denumire comercială Keytruda) pentru indicaţia neoplasm renal. În subsidiar, reclamanta a solicitat obligarea pârâtului Ministerul Sănătăţii la adoptarea Ordinului privind constituirea Comisiei pentru aprobarea decontării medicamentelor pentru indicaţiile terapeutice neincluse în rezumatul caracteristicilor produsului, publicat în transparenţă decizională pe site-ul www.x.ro la data de 04.09.2018.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa civilă nr. 646 din 12 aprilie 2024, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Ministerul Sănătăţii şi Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România, ca neîntemeiată.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei pronunţate de instanţa de fond, a declarat recurs reclamanta A., solicitând, în temeiul dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., casarea sentinţei recurate şi rejudecarea cauzei cu consecinţa admiterii cererii de chemare în judecată astfel cum a fost formulată.

În dezvoltarea recursului, recurenta-reclamantă a arătat că la data de 04.09.2018 Ministerul Sănătăţii a iniţiat un proiect de Ordin privind constituirea Comisiei pentru aprobarea decontării medicamentelor pentru indicaţiile terapeutice neincluse în rezumatul caracteristicilor produsului, acest proiect de act normativ fiind publicat în transparenţă decizională, având loc dezbateri şi făcându-se propuneri de îmbunătăţire, însă până în prezent ordinul nu a fost semnat şi publicat în Monitorul Oficial de către ministrul sănătăţii.

În contextul citării dispoziţiilor art. 8 lit. d) din Ordinul nr. 861/2014 pentru aprobarea criteriilor şi metodologiei de evaluare a tehnologiilor medicale, a documentaţiei care trebuie depusă de solicitanţi, a instrumentelor metodologice utilizate în procesul de evaluare privind includerea, extinderea indicaţiilor, recurenta a susţinut că Ministerul Sănătăţii recunoaşte şi doreşte să asigure accesul la tratament pentru pacienţii fără alternativă terapeutică sau pentru care are contraindicaţie la medicamente prin intermediul prescripţiei "off-label", drept pentru care a iniţiat proiectul de ordin menţionat anterior.

A arătat că ANMDMR este o instituţie aflată în subordinea Ministerului Sănătăţii şi că în prezent medicamentul PEMBROLIZUMAB (denumire comercială Keytruda) este inclus pe Lista de medicamente compensate aprobată prin H.G. nr. 720/2008 pentru anumite indicaţii terapeutice, iar ANMDMR avea posibilitatea legală de a iniţia din oficiu evaluarea medicamentului, pentru extinderea indicaţiilor terapeutice şi pentru neoplasm renal.

În final a arătat că instanţa de fond nu a ţinut cont de practica judiciară în materie, enumerând în acest sens hotărâri pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curtea de Apel Bucureşti, Curtea de Apel Braşov, Curtea de Apel Alba, Curtea de Apel Ploieşti, Curtea de Apel Galaţi, Curtea de Apel Bacău şi Curtea de Apel Cluj.

4. Apărările formulate în cauză

Int-pârâtă ANMDR a depus întâmpinare, prin care a solicitat repingerea recursului, ca nefondat.

A depus întâmpinare şi intimatul-pârât Ministerul Sănătăţii, prin care a invocat excepţia nulităţii pentru nemotivare, iar, în subsidiar, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

II. Soluţia instanţei de recurs

Examinând cauza şi sentinţa atacată, în raport cu motivele de recurs formulate, Înalta Curte constată că recursul este nul, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ.:

"(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni:

d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".

Articolul 487 alin. (1) din C. proc. civ. prevede că:

"Recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs."

Conform art. 489 alin. (1) din C. proc. civ.:

"Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (3).", iar potrivit art. 489 alin. (2) din C. proc. civ.:

"Aceeaşi sancţiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488."

Având în vedere dispoziţiile art. 486 alin. (1) lit. d) coroborate cu dispoziţiile art. 488 şi art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., analizând recursul formulat în cauză, Înalta Curte constată că cererea de recurs nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care recurenta îşi întemeiază cererea, iar criticile formulate nu pot fi încadrate în motivele prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., în raport cu soluţia pronunţată de prima instanţă prin hotărârea recurată.

Recurenta-reclamantă a invocat incidenţa motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., însă nu a formulat veritabile critici la adresa sentinţei pronunţate de instanţa de fond, prin care să arate în ce constă, în concret, nelegalitatea acesteia, raportat la soluţia pronunţată de curtea de apel ori la argumentele arătate de instanţă în fundamentarea hotărârii, pentru a putea fi încadrate în textul de lege precizat, care, prin urmare, a fost invocat exclusiv în mod formal.

Înalta Curte, analizând cererea de recurs şi susţinerile recurentei, reţine caracterul nemotivat al căii de atac, aceasta limitându-se să reitereze dispoziţiile legale incidente în speţă, să reia susţineri referitoare la obligaţiile pârâţilor în procedura de includere a medicamentului PEMBROLIZUMAB (denumire comercială Keytruda) pentru indicaţia neoplasm renal, pe Lista cu medicamente de care beneficiază asiguraţii cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin H.G. nr. 720/2008, în regim de compensare 100% şi, în final, să evidenţieze practica judiciară în materie prin exemplificarea unor hotărâri pronunţate de mai multe instanţe la nivel naţional.

A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, indicarea cel puţin a unuia dintre motivele de recurs prevăzute de lege, dar şi dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici privind modul de judecată al instanţei, raportat la motivul de recurs invocat.

Potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ.:

"Recursul urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înţelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres şi limitativ de dispoziţiile art. 488 din C. proc. civ.

Recursul nu reprezintă o cale devolutivă de atac, instanţa de recurs fiind învestită cu analiza conformităţii hotărârii recurate în raport de dispoziţiile legale incidente, prin prisma motivelor de casare expuse de art. 488 din C. proc. civ.. De aceea, simpla indicare formală a încadrării recursului într-unul dintre motivele de casare prevăzute de acest text de lege, nu este suficientă pentru a se considera îndeplinită condiţia motivării recursului, atât timp cât criticile expuse nu pot fi încadrate în motivele de casare prevăzute de lege.

Prin urmare, pentru considerentele arătate şi constatând că nu există motive de ordine publică ce pot fi invocate de instanţă din oficiu, iar recurenta-reclamantă nu s-a conformat exigenţelor cerute de lege şi nu a formulat critici care să permită încadrarea motivelor de recurs într-unul din cazurile expres şi limitativ prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., Înalta Curte va aplica sancţiunea nulităţii recursului în conformitate cu dispoziţiile art. 489 alin. (2) din C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia nulităţii recursului invocată prin întâmpinare.

Constată nul recursul formulat de recurenta-reclamantă A. împotriva sentinţei civile nr. 646 din 12 aprilie 2024 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, astăzi, 26 martie 2025.