Prisoner's request for sentence interruption based on family hardship denied; "special circumstances" require non-permanent conditions capable of relief via a three-month suspension.
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the prisoner's appeal as unfounded, thereby upholding the lower courts' refusal to suspend his ten-year imprisonment term for drug trafficking and ordering him to pay 800,000 lei in judicial costs, of which 200,000 lei was advanced by the Ministry of Justice for legal aid. The dispute centered on the prisoner's request to interrupt the execution of his sentence, citing severe material hardship and the illness of his family members, which the lower courts found insufficient to constitute "special circumstances" under the law. Relying on Article 455 in relation to Article 453(1)(c) of the Code of Criminal Procedure, the court determined that the family's enduring financial difficulties did not meet the threshold for a "special circumstance" that would cause grave consequences justifying a temporary suspension of imprisonment, concluding that a three-month break would not alleviate the situation.
Legislator headnote
AI generatedart. 453 alin. (1) lit. c) C. proc. pen; Prisoner's request for sentence interruption based on family hardship denied; "special circumstances" require non-permanent conditions capable of relief via a three-month suspension: Potrivit art. 455, raportat la art. 453 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., executarea pedepsei poate fi întreruptă când din cauza unor împrejurări speciale executarea pedepsei ar avea consecințe grave pentru familia condamnatului.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 1046 din 26 august 2004, pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, s-a respins, ca nefondată, cererea formulată de condamnatul M.T., deținut în Penitenciarul Jilava pentru întreruperea executării pedepsei de 10 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 527/1999 a Tribunalului București, pentru infracțiunea de trafic de stupefiante.
În motivarea soluției s-a arătat că pedeapsa a cărei întrerupere se solicită, astfel cum s-a stabilit de Curtea Supremă de Justiție, prin decizia penală nr. 1557/2000, este de 7 ani închisoare și că împrejurarea pretinsă că părinții și soția condamnatului sunt bolnavi și că aceasta din urmă riscă să fie evacuată din locuință, nu reprezintă o împrejurare specială în sensul legii penale pentru justificarea cererii.
Petiționarul a declarat în termen legal apel nefiind mulțumit cu soluția primei instanțe considerând întemeiată cererea de întrerupere a executării pedepsei.
S-au depus acte medicale ale părinților și s-a dispus și efectuat ancheta socială atașată la dosar.
Prin decizia penală nr. 861 din 15 noiembrie 2004, Curtea de Apel București, secția a II-a penală, a respins, ca nefondat, apelul inculpatului.
Împotriva deciziei penale sus-menționată condamnatul a declarat recurs nefiind mulțumit de hotărârile pronunțate, considerând întemeiată cererea de întrerupere a executării pedepsei.
Recursul declarat de condamnat nu este întemeiat.
Examinându-se lucrările dosarului și hotărârea atacată se constată că în cauză nu sunt întrunite cerințele pentru a se dispune întreruperea executării pedepsei.
Potrivit art. 455, raportat la art. 453 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., executarea pedepsei poate fi întreruptă când din cauza unor împrejurări speciale executarea pedepsei ar avea consecințe grave pentru familia condamnatului.
Or în cauză, situația materială grea a familiei condamnatului este de durată, așa că nu are caracter de împrejurare specială de natura celei prevăzute de art. 453 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., pentru a justifica întreruperea executării pedepsei.
Se consideră deci că situația materială grea în care se află familia condamnatului nu ar putea fi ameliorată prin întreruperea executării pedepsei pe o perioadă de 3 luni, limita prevăzută de lege.
În consecință, recursul condamnatului va fi respins, cu obligarea sa la plata cheltuielilor judiciare către stat din care onorariul de avocat din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul M.T. împotriva deciziei penale nr. 861 din 15 noiembrie 2004 a Curții de Apel București, secția I penală.
Obligă recurentul la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 800.000 lei, din care onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 200.000 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 27 ianuarie 2005.