Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 1441/2025 AI generated

Nullity of cassation appeal due to failure to formulate specific legal grounds for suspension of proceedings in constitutional unconstitutionality exception

Case Number Decizia nr. 1441/2025
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Inadmissible

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal by declaring it null, thereby upholding the appellate court's decision to suspend the proceedings; the appellant (tax authority) prevails procedurally in having the challenge dismissed, but substantively the lower court's suspension of the administrative litigation remains in force. The case involved a company challenging a mandatory fiscal order and the decision on its pre-litigation complaint, where the taxpayer invoked an exception of unconstitutionality against specific provisions of Emergency Ordinance No. 94/2011 regarding the scope of economic-financial inspections, which the court of appeals admitted and referred to the Constitutional Court, subsequently suspending the civil trial. The Supreme Court ruled that the appeal was null because the appellant failed to formulate specific criticism of the first-instance decision or align its arguments with the limited grounds for appeal defined in Articles 486 and 488 of the Code of Civil Procedure, relying instead on generic legal citations and irrelevant factual assertions, leading to the application of the nullity sanction under Article 489(2) of the Code of Civil Procedure.

Legislator headnote

AI generated

art. 22 alin. (1) din O.U.G. nr. 94/2011, art. 3 pct. 4 din O.U.G. nr. 94/2011, art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ, art. 509 pct. 11 C. proc. civ, art. 248 alin. (1) din C. proc. civ, art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ; Nullity of cassation appeal due to failure to formulate specific legal grounds for suspension of proceedings in constitutional unconstitutionality exception: În esenţă, recurenta-pârâtă a arătat că în cazul sesizării Curţii Constituţionale cu o excepţie de neconstituţionalitate în decursul soluţionării unei cereri de chemare în judecată nu este obligatorie suspendarea judecaţii. Nu se poate reţine nici incidenţa unui caz facultativ de suspendare a judecaţii, neexistând riscul ca efectele unei hotărâri pronunţate pe baza unui temei de drept care poate fi ulterior constatat ca neconstitutional, să fie ireversibile, prin raportare la prevederile art. 509 pct. 11 C. proc. civ., existând remediul procesual constând în revizuirea hotărârii.

Keywords

AI generated
procedural nullity grounds for cassation article of civil procedure tax litigation proceedings objection of unconstitutionality challenge of administrative decisions

Cited Legislation

AI generated
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Şedinţa publică din data de 13 martie 2025

Asupra recursului de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1.1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrata pe rolul Curţii de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, la data de 14.04.2022 sub dosar nr. x/2022, astfel cum a fost precizată succesiv şi completată (f. x şi urm. vol. I; fila x, 27 vol. II) reclamanta A. S.R.L, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Finanţelor Publice şi Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice (DGRFP) Iaşi - Activitatea de inspecţie fiscală - Serviciul de inspecţie economico-financiară Iaşi, a solicitat instanţei să dispună anularea Deciziei nr. 54/P din 07.12.2022 de soluţionare a plângerii prealabile, emisă de pârât şi a Dispoziţiei obligatorii nr. ISR-AIF-3513/20.09.2021, adoptată de pârâtă în baza art. 22 alin. (1) din O.U.G. nr. 94/2011.

La data de 09.02.2023 reclamanta a invocat în scris excepţia de neconstituţionalitate a art. 3 pct. 5 lit. f), art. 3 pct. 6, a sintagmei "precum şi fundamentarea şi justificarea sumelor acordate de la bugetul general consolidat pentru subvenţionarea unor produse sau susţinerea unor activităţi" din cuprinsul art. 3 pct. 4 din O.U.G. nr. 94/2011 privind organizarea şi funcţionarea inspecţiei economico-financiare, astfel cum aceasta a fost aprobată prin Legea nr. 107/2012, precum şi a întregului act normativ, în ansamblul său, întrucât dispoziţiile acestuia contravin art. 1 alin. (4), art. 140 alin. (1) şi art. 115 alin. (4) din Constituţia României.

În şedinţa publică din 04.04.2023, reclamanta a solicitat suspendarea judecării cauzei până la soluţionarea excepţiei de către Curtea Constituţională a României, în temeiul dispoziţiilor art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.

1.2. Soluţia instanţei de fond

Prin încheierea din 4 aprilie 2023 a Curţii de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal s-a admis cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 pct. 5 lit. f), art. 3 pct. 6, a sintagmei "precum şi fundamentarea şi justificarea sumelor acordate de la bugetul general consolidat pentru subvenţionarea unor produse sau susţinerea unor activităţi" din cuprinsul art. 3 pct. 4 din O.U.G. nr. 94/2011 modificată, precum şi a întregului act normativ, în ansamblul său şi s-a dispus sesizarea Curţii constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate pendinte.

Totodată, s-a suspendat judecata pricinii formulată de reclamantă, în baza art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. până la dezlegarea excepţiei de neconstituţionalitate.

1.3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva încheierii din 4 aprilie 2023 a Curţii de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, pârâta Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Iaşi - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Neamţ a declarat recurs, considerând că în mod nelegal a fost dispusă suspendarea judecării cauzei.

În esenţă, recurenta-pârâtă a arătat că în cazul sesizării Curţii Constituţionale cu o excepţie de neconstituţionalitate în decursul soluţionării unei cereri de chemare în judecată nu este obligatorie suspendarea judecaţii. Nu se poate reţine nici incidenţa unui caz facultativ de suspendare a judecaţii, neexistând riscul ca efectele unei hotărâri pronunţate pe baza unui temei de drept care poate fi ulterior constatat ca neconstitutional, să fie ireversibile, prin raportare la prevederile art. 509 pct. 11 C. proc. civ., existând remediul procesual constând în revizuirea hotărârii.

A mai arătat faptul că prin sentinţa civila nr. 73 din 09.08.2022 Curtea de Apel Bacău a dispus suspendarea executării Dispoziţiei obligatorii nr. ISR-AIF 3153/20.09.2021, emisă de către Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice laşi, până la soluţionarea definitivă a fondului în dosarul nr. x/2022. Astfel, suspendarea executării Dispoziţiei obligatorii nr. ISR-AIF 3153/20.09.2021, în contextul suspendării judecării cauzei, determină imposibilitatea recuperării sumelor la bugetul general consolidat. Pe toată perioada de suspendare se calculează accesorii fiscale, astfel că această situaţie poate conduce la creşterea obligaţiilor către bugetul consolidat.

1.4. Apărările formulate în cauză

Intimata-reclamantă a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia nulităţii recursului, iar în subsidiar a solicitat respingerea ca nefondat.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului declarat în cauză

Examinând cu prioritate, potrivit art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepţia nulităţii recursului, invocată de intimata-reclamantă prin întâmpinarea formulată în cauză, Înalta Curte constată că excepţia este întemeiată, pentru următoarele considerentele:

2.1. Argumentele de fapt şi de drept relevante

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ.:

"Cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni: motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".

Articolul 487 alin. (1) din C. proc. civ. prevede că:

"Recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs."

Conform art. 489 alin. (1) din C. proc. civ.:

"Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (3)", iar potrivit art. 489 alin. (2) din C. proc. civ.:

"Aceeaşi sancţiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488."

În acest sens, Înalta Curte constată că potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ.:

"Recursul urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înţelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres şi limitativ de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ.

Aceasta înseamnă că nelegalitatea hotărârii care se atacă trebuie să îmbrace obligatoriu una din formele prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ.. Recursul nu reprezintă o cale de atac devolutivă, nefiind menit a corecta eventualele greşeli de apreciere a situaţiei de fapt deduse judecăţii ori de valorificare a probatoriului administrat în cauză, instanţa de recurs fiind competentă a verifica exclusiv încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material sau procesual, într-una sau mai multe din ipotezele limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Obligaţia de motivare a recursului presupune concretizarea criticilor în raport de soluţia instanţei de fond, astfel că motivarea imprecisă sau generală atrage sancţiunea nulităţii recursului, în condiţiile prevăzute de art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

În speţă, prin cererea de recurs nu sunt formulate critici concrete aduse hotărârii instanţei de fond, recurenta-pârâtă limitându-se la redarea unor reglementări normative care nu mai impun, cu caracter obligatoriu, suspendarea judecăţii cauzei în cazul admiterii cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu o excepţie de neconstituţionalitate (abrogarea art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992), precum şi la afirmarea existenţei unui remediu procesual, respectiv cazul de revizuire prevăzut de art. 509 pct. 11 C. proc. civ.

Totodată, Înalta Curte constată că afirmaţiile recurentei-pârâte, referitoare la soluţia pronunţată prin sentinţa civilă nr. 73 din 09.08.2022 a Curţii de Apel Bacău care ar determina, în contextul suspendării judecării cauzei, imposibilitatea recuperării sumelor la bugetul general consolidat or creşterea obligaţiilor/accesoriilor către bugetul consolidat, sunt lipsite de relevanţă în raport cu raţionamentul logico-juridic al instanţei.

Astfel, deşi prima instanţă, în considerente, a arătat că:

"În contextul primirii cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu dezlegarea unei excepţii de neconstituţionalitate a unor dispoziţii legale din O.U.G. nr. 94/2011 în al cărei regim a fost emisă Dispoziţia obligatorie litigioasă, soluţia ce va fi data incidentului vizând excepţia de neconstituţionalitate are o influenţă hotărâtoare asupra dezlegării ce urmează sa fie data procesului de faţă, existând relaţia de interdependenţă între contenciosul constituţional şi cel administrativ, considerent pentru care contenciosul constituţional constituie o veritabilă chestiune prejudicială în raport de cel admnistrativ pendinte", recurenta-pârâtă nu a înţeles să combată raţionamentul instanţei.

Înalta Curte constată că recurenta-pârâtă nu a invocat niciunul dintre motivele de nelegalitate prevăzute în mod expres de lege, iar argumentele formulate nu pot fi încadrate în cazurile de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., nefiind aduse critici cu privire sentinţa atacată, în raport de soluţia şi argumentaţia instanţei de fond.

Or, simpla nemulţumire a părţii cu privire la soluţia adoptată de instanţa ce a pronunţat hotărârea atacată şi redarea, prin cererea de recurs, a unor afirmaţii, pe care nu le-a structurat din punct de vedere juridic, nesubliniind relevanţa pe care acestea o prezintă în raport cu soluţia instanţei de fond, nu constituie un motiv de nelegalitate a sentinţei, această neregularitate sancţionându-se cu nulitatea.

Deoarece recurenta-pârâtă nu s-a conformat exigenţelor cerute de lege, Înalta Curte va aplica sancţiunea nulităţii recursului, în conformitate cu dispoziţiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

2.2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.

Pentru aceste considerente, în temeiul dispoziţiilor art. 486 alin. (1) lit. d) şi art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite excepţia nulităţii recursului invocată de intimata-reclamantă şi va constata nul recursul formulat de pârâta Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Iaşi - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Neamţ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia nulităţii recursului invocată de intimata-reclamantă.

Constată nul recursul formulat de pârâta Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Iaşi - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Neamţ împotriva încheierii din 4 aprilie 2023 a Curţii de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, pronunţate în dosarul nr. x/2022.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 13 martie 2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.